Henri Goverde, Philip Cerny (eds.

), Power in contemporary politics

Această carte majoră oferă o imagine de ansamblu actualizată și de ultimă generație a

teoriei și practicii contemporane a celui mai central concept din știința politică: puterea.
Conceptul de putere politică este introdus într-un cadru în trei părți: teorii contemporane ale
puterii; aplicații ale proceselor și practicilor de putere; și implicațiile fluxurilor moderne de
putere de pe glob în prezent. Cartea explorează numeroasele structuri de putere din lumea
contemporană, de la teoriile construcției și utilizării sale, până la funcționarea sa în rețelele
politice și exercițiul său mai larg la diferite niveluri ale procesului politic, de la local la global.

Puterea în politica contemporană oferă o imagine de ansamblu actuală a teoriei și

practicii celui mai central concept în științe politice, puterea. Cartea include o introducere
generală care oferă o analiză cuprinzătoare și cuprinzătoare a temelor majore și a
controverselor despre putere în literatura de științe sociale. Autorii dezvoltă principalele teme
analitice într-un cadru în trei părți: teorii contemporane ale puterii; practici moderne la nivel
local, național și internațional; și interpretări alternative ale globalizării care tratează
paradoxurile convergenței și fragmentării aranjamentelor de putere într-o lume globalizată.

Pot fi identificate trei direcţii importante de explicare a stabilităţii politice:

1. perspectiva dominantă a modernizării, care consideră stabilitatea politică drept un

rezultat fericit al proceselor de dezvoltare economică, socială şi culturală aduse de
modernitate;

2. perspectiva instituțională, în care accentul este pus pe importanța înființării,

existenței şi funcţionării anumitor instituţii de asigurare a stabilităţii, precum şi a
mecanismelor şi regulilor de bază care trebuie să le fundamenteze activitatea;

3. perspectiva elitelor naţionale (a managementului macrosocial), în cadrul căreia

stabilitatea este explicată în termeni de comportament al actorilor politici, scoțându-se în
evidenţă importanţa relaţiilor interne dintre elitele politice naţionale.

În perioada contemporană, în majoritatea statelor lumii, atât în cele dezvoltate cât şi în

cele în curs de dezvoltare, se confruntă cu o serie de probleme: corupţie, birocraţie, alocare
sub-optimală a resurselor, influenţa grupurilor de interese asupra centrelor de putere. Aceste
probleme sunt manifestări ale slăbiciunii instituţionale care se reflectă într-un eşec generalizat
al statului şi în diminuarea legitimităţii politice a guvernului. Cauzele sunt complexe, fiind
determinate într-o foarte mare măsură de nivelul de prosperitate şi de nivelul libertăţii
economice care caracterizează un stat.