Către

Ministerul Justiției

Domnule Ministru,

Având în vedere necesitatea modificării Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și
procurorilor, ca urmare a emiterii DECIZIEI nr.121 din 10 martie 2020 a Curții Constituționale a
României (publicată în Monitorul Oficial al României nr. 487 din 09.06.2020), referitoare la
excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.106 lit. a) și d) din Legea nr.303/2004
privind statutul judecătorilor și procurorilor, vă rog să aveți în vedere următoarele.

Subsemnatul Stan Ionel, de profesie avocat în cadrul Baroului București, în calitate de

autor al acestei excepții și ținând seama de argumentele reținute în motivarea soluției
pronunțate de Plenul Curții Constituționale, cu privire la necesitatea reglementării prin lege
organică a aspectelor esențiale din cadrul concursurilor și examenelor pentru admiterea în
magistratură, doresc să vă aduc la cunoștință opinia mea în ceea ce privește pericolul
includerii probei interviului în cadrul acestor concursuri și examene.

Probele de concurs trebuie să respecte principiile transparenței și egalității prevăzute

de art. 14 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, astfel încât, în noua reglementare, nu se mai
poate regăsi vreo probă subiectivă și lipsită de transparență prin care să fie selectați
magistrații la aceste concursuri (cum a fost de exemplu proba interviului inclusă de
CSM în concurs și în care nu se cunoșteau normele privind notarea la această probă,
candidații respinși nu cunoșteau motivele pentru care a fost luată decizia de respingere
și nu puteau contesta rezultatul acestei probe). Selecția candidaților trebuie să se
întemeieze în principal pe competență, care să aibă la bază criterii obiective de selecție,
aspecte care nu pot rezulta dintr-un interviu subiectiv, a căror deviaţii în examinare de
la tematica anunţată nu pot fi contestate sub nicio formă.

A se vedea în acest sens: Principiile de bază ale Independenţei Puterii

Judecătoreşti (ONU, 1985), pct.13; Carta Europeană privind Statutul Judecătorilor (CoE,
1998), pct. 4.1; Opinia nr.1/2001 a CCJE (CoE, 2001), pct. 25; Opinia nr.10/2007 a
CCJE (CoE, 2007), pct. 50; Magna Carta a Judecătorilor (noiembrie 2010), pct. 5;
Raportul MCV al Comisiei de la Veneția (13.11.2018) Paragraful nr. 37.

În sistemul magistraturii nu pot exista asemenea probe obscure prin care să fie
selectați magistrații, pentru că în acest mod se pot include în sistem oameni servili,
controlabili și manipulabili sau se pot admite cu prioritate prieteni, rude, colegi, etc. ai
celor responsabili cu organizarea acestor concursuri și examene. Acești magistrați vor
decide soarta și destinele cetățenilor din această țară, iar probele juridice scrise (grile și
spețe) sunt mai mult decât suficiente pentru a clasifica toți candidaţii în funcţie de
performanţele lor reale şi care contează de fapt pentru cariera de magistrat.

Din păcate, și în noul proiect de lege elaborat de Ministerul Justiției, prin art. 4, 9, 14,
15, 19, 57, 58, 59, 61, 64, 65, se reintroduce proba interviului la fel de subiectivă și lipsită
total de transparență, deoarece nu se prevăd norme privind notarea candidaților
(baremul de notare) iar în felul acesta nu se pot cunoaște motivele pentru care se va lua
decizia respingere și, de asemenea, nota acordată este definitivă și nu se poate
contesta (proba este eliminatorie). Aceste articole contravin în mod clar Deciziei nr. 121
a CCR deoarece în paragrafele 27, 28 și 32 din această decizie se arată care sunt

1
aspectele esențiale ale concursurilor privind ocuparea posturilor de judecător sau
procuror, respectiv: condițiile de participare, regulile generale privind constituirea
comisiilor de concurs, tipul etapelor și probelor de concurs, modalitatea de stabilire a
rezultatelor și posibilitatea de contestare a fiecărei probe.

Este evident faptul că în noua lege nu mai poate fi inclusă o probă a interviului prin
care să se selecteze în realitate judecătorii și procurorii din România, deoarece
admiterea sau respingerea candidaților va fi lăsată din nou la discreția și bunul plac al
câtorva oameni din comisiile de interviu, care pot lua decizia de admitere sau
respingere ținând cont de criterii cu totul subiective, cum ar fi de exemplu aspectul fizic
plăcut/necorespunzător, nepotisme, cunoștințe, eventuale fapte de corupție (luare/dare
de mită/trafic de influență, etc.) sau întrunirea condițiilor privind „calitățile” pe care le-
am menționat în paragraful cinci de mai sus.

În concluzie, proba interviului din cadrul acestor concursuri și examene

reprezintă un pericol pentru independența justiției, a statului de drept și a
democrației din România.

Cu stimă Data 25.06.2020

Av. Stan Ionel