Lev Tolstoi

Lev Tolstoi
Povestiri
 t

,.i
,,\itn
 Lev Tolstoi

POYESTIRI
Ilusrrauide Alexei Pahomov
ln romAnegte de Profira Sadoveanu,Valeria Sadoveanu,
Xenia Sroe pi Mihail Calmicu

EDITURARADUGA
MO S CO V A

EDITURA
IO CREANCA
B U C URE 9 T I
1988
tjl
 PIsOIUL
Vasea $i Katia erau frati $i aveau o pisicd. Primevara, pisica s-a
pierdut. Copiii au cautat-o peste tot, dar n-au putut-o gisi. odate se
jucau lingi hambar qi au auzit, de undeva de sus, un mieunat sublire.
Vasea s-a urcat pe scard, in podul hambarului, iar Katia sta jos $i
intreba mereui
Ai g;sit-o? Ai g;sit-o?
 O bucati de vreme Vaseanu i-a rispuns In slirlit i-a strigat:
- Am gdsit-o!E pisicanoastr5...ti are ti pisoi.Sint a$ade frumoDil
Vino incoacerepedet
Katia a alergatin case,a ficut rost de lapte qi i-a dus pisicii.
Erau cinci pisoi. Dupi ce au mai crescut pufin $i au inceput
si se mitte din collul lor, copiii $i-aualesun pisoicenu$iu,cu Ebute albe,
$i l-au luat in casi. Pe ceiial! pisoi mama i-a d;ruit, iar pe acesta
l-a Hsaf copiilor. Copiii il hrineau, se jucau cu el dl culcau in pat cu
dingii.
intr-un rind au ietit sA se joace in drum gi au luat pisoiul cu ei.
Vintul spulberapaiele de pe drum qi pisoiul se juca cu firele de paie,
iar copiii ficeau haz privindu-I. Mai apoi, ei au gdsit pe marginea
drumutui mdcrit, s-au apiical sd-l culeagdqi au uitat de pisoi.
Deodati au auzil pe cinevastrigindtare: ,,lnapoi,inapoi!" $i au vdzut
un viritor venindin goanacalului.lnaintealui, doi ciini alergausd apuce
pisoiul. Prostul cum era, pisoiul in loc si fugd, s-a lisat la pdmint,
$i-a incovoiatspinarea$i privea linti c;tre ei.
Katia $-a speriat de ciini, a inceprt se fpe $i a fugit. vasea s-a
repezit intr-un suflet spre pisoi $i a ajuns ling5 el odatd cu ciinii.
Cind ciinii erau cit pe ce si intface pisoiul,Vaseas-a rintit cu burta
pesteel qi l-a acoperit.
Tocmai atunci s-a apropiatqi vinitorul $i a alungatciinii, iar Vas€a
a dus pisoiulacasS$i de atunci nu l-a mai luat Ia cimp.

In ronancste d.ePrcfira Sadot'eanu

9
 FETITA $I CIUPERCILE
Doui fetife se intorceaucu ciuperci acasi.
In drum, ele au trebuit sI treaci peste o cale feratE. Crezind
ci trenul e departe,s-au urcat pe terasament,ca sd treactr pestetine.
Deodati a tuierat locomotiva.Fetila mai mare a fugit inapoi, iar cea
micd a trecut in fugi linia feratd.
Sora cea mare i-a strigat celei mici:
- Nu veni indSrdtl
insi locomotiva era atit de aproape gi pufiia atit de tare, incit
fetila cea mice n-a auziti a crezut c6-i srrigd si se intoarcd indirit.
A alergat inapoi peste $ine, s-a impiedicat,a scapatciupercile pe jos
ti s-a apucatsd le adune.
Locomotiva era aproape.
Matinistul tuiera din rdspute .
Fetila cea nare strigalntnl|Ia:
- Lasd ciupercilel
Cea mici insi inlelese ci-i
cere si le stringe gi se tira pe
jos dupi ele.
Matinistul n'a putut opri lo-
comotiva.$uierind din toate pu-
te.ile, a trecut pestefetili.
Fetila cea mare lipa ti plin-
gea. Cilitorii priveau ingrozili
de la feresrele vagoanelor,iar
conductorulalergala celilalt ca-
pit al trenului si.vad5 ce s-a
intimplat cu fetifa.
Dupd ce trenul a lrecut, toli
vdzuri ci fetila stttea intinsd
intre tine cu fafa la pdminr ti nu
se mitca.
t0
 I

\____ii_"

De abia cind trenul s-a depirtat de rot, fetila a ridical capul,

s-a sculat in genunchi,a adunalciupercileli a alergarla sora ei.

In romhnestede Valeria Sad,oreanu

ll
ll
ti
 ,rtl
#Y
Hril$"Wf)
Ul.|l

SIMBURELE
Mama a cump;rat prune ca sd le dea copiilor dupi masa de prlnz
$i le-a aSezatpe o farfurie.
Vania, care nu mai mincasepine atunci prune, le tot mirosea de zor.
Tare-i mai plicea cum miros gi tare-ar mai fi vrut si le guste! Tot
dinduJe aqa tircoale, biielelul pindi clipa cind nu era nimeni in odaie
;i, nemaiputindu-sestipini, inhili o pruni qi o minc5.
Cind s-a apropiat ora prinzului, mama a numirat prunele gi vizind
ce fpsetfe una, i-a spus tatilui,
Stxteau cu tolii la masi si tatdl a infiebat:
- Ia si-mi spuneli,copii. Nu cumva a mincat cinevadin voi o prun5?
- Nu, au r5spunscopiii in cor.
Vania, ro$ ca ull rac, a spus gi el:
Nu, n-am mincat-o eu!
- Ci unul din voi a mincat pe ascuns o prunx, a mai spus tata,
nu-i frumos deloc, dar nu despre asta-i vorba. Nenorocirea-i alta.
Fiecare pruni are iniuntru un simbure. $i daci cineva nu Stie cum si
le menince gi inghire sinburele, a doua zi moare, De asta mi-e frici.
Atunci Vania, galben Ia fati, a zis repede:
Ba nu, c; simburele l-am atuncat pe fereastrX.
Toli au izbucnit in ris, iar Vania a inceput sd plinge.

ln romhnegtede Xenia Sltoe

IJ
 SCATIUL
De ziua lui, Serioja a primit tot felul de daruri: tilirezi, cai, poze..
insi cel mai de prel dintre toate darurile a fost capcana de prins
pdsiri, pe care i-a dAtuit-o unchiul sdu. Capcanaera ficuti dinfr o rami
in care era prinsa o plas6, cu o srcindu ci deasupra. Pe scindurici
se preserau seminje ;i capcana se punea afard. Cind vreo pasere
se a$ezape scindurici, scindura se intorcea $i pasdrea se prindea ln
capcan;. S-a bucumt mult Serioja $i a alergat s-o arate mamei.
Nu-mi placejucAria asta,i-a spusmama.Ce-Ii irebuie lie pdshrele?
De ce si le chinui?
Am si le pun in colivii. Ele au sd cinte, jar eu am si le dau
de mincare.
Apoi, Serioja a f:cut rost de seminle, le-a presdrat pe scinduricd
$i a alezat plasa in gridini, Aici a stat mult ti a tot aiteptat se vina
pisireJele. insd pisirilor le era fric; de dinsul 9i nu se apropiau de plasi.
Arunci, Serioja s-a dus la mas; $i a lrsat capcanain gridinS. Dupi masi,
cind s-a uiraE capcana era inchi$, iar in plasi se zb;tea o pdsaricd.
serioia s a bucurat, a prins pasirea Si a dus-o in cad.
MamS! Uite! Am prins o pisirici. Nu-i ata c;-i o privighetoare?
Vai, cum ii bate inimal
- E un scatiu, a spus mama. Eage de seam;, nu-l chinui, Ai face
mai bine sd-i dai drumul.
l5
 Ba nu, am str-i dau api qi mlncare.
Serioja a pus scatiul in colivie qi doud zile la rlnd i-a presdrat
sem;nle,i-a schimbatapa ti i-a curalat colivia. A treia zi a uitat de
scatiuti nu i-a mai schimbatapa. Mama l-a dojenit:
- Yezi, ai fi uitat de scatiulMai bine di-i drumull
- Ba nu, de-acuminainte n-am si mai uit; chiar acum ii pun api
$i ii curil colivia.
Serioja a virit mina in colivie ti a inceput si o curele: scatiul,
l6
sperial, se zbitea, lovindu-sede gratii. Dupd ce a isprivil treaba,
b;iatul s-a dus dupi api, Mama bigi de seami cA el a uitat s, inchidd
u$ifacoliviei 9i a stdgat dup; el:
- Serioja,inchidecolivia,cl zboard,qi daci seizbestese pripidegte
pdsaricata,
Dar n-apucasemama s6-ti sfir|easci vorba, c; scatiul gisise ufila'
Bucuros,isi desfdcuaripioareleqi zburd prin odaie,spre fereastra N-a
vdzut insd geamul,s-a izbit in sticla 9i a cdzut pe pelvaz.
Seriojaa luat in grabi pisdricagi a pus-oin colivie Scatiulnu murise
inci, dar zicea cu fala in jos, cu aripile desfAcute;i risufla greu.
Serioja I-a privit muhd vreme,apoi a inceputsi plingd
- Mami, ce s; fac acuma?
- Acum nu mai poli face nimic.
Toatl ziua Serioja nu s-a mitcat de lingi colivie, mereu cu ochii
ta scaliu;iar scatiulzAceatot aSacu fala in jos, r;suflind greu ti repede.
Cind Seriojas-a dus la culcare,scatiulmai triia inc6, insi mult; vreme
copilul n-a putul adormi.Cum inchideaochii, ii apirea in gind scatiul,
intins jos, abia suflind. Djmineata,cind s-a apropiatde colivie, a gdsil
scatiulcu fata in sus,cu l;butele chircite,leapin.
De atunci,Serioja n-a mai prins niciodatapasarele.

ln romkne;te de Prolira Sadoveanu

*
 MINCINOSUL

Un flSciiag piStea oile;i prinse a striga, chipurile, ce vdzuseun lupi

- Aiutor, lupul! lupul!
Tiranii veniri in fug;, dar se dumeriri ci fuseseri pic;lili. Fl;ciiatul
mai ficu de dou: sau de trei ori isprava asta, dar o dati se intimpli ca
lupul sd dea cu adevirat iama in oi.
Fliciia;ul strigi iar:
Serili, sn.iti ce a dat lupul!
JEranii se gindiri ci iar vrea si-i pic;leasci gi nu mai veniri
la chemarea lui, Cit despre lup, vizind ct nu are de cine si se teami,
sfi$ie toate turma, dup6 plac.

in romhne;te de Mihail Calmitcu

 \.8

CEI DOI PRIETENI

Doi prieteni mergeau pdn
pidure, cind un uis le ieti lnainte.
Unul din ei o rupse de fugi,
siri intr-un copac gi se ascunse
in frunzarul acestuia" cel5lalt
rlmase in mijlocul drumului.
Neavind alti ietire, s€ trlnti la
pemint ti facu pe mortul.
Ursul seapropiede el gi prin, '
se al mirosi, Omul lncetl plnd
$i sA respire. Ursul ii adulmecd
obrazul ti, pirindu-i-se cd intr-
ad€vdresle mort, pleci de acolo,
Dupi ce ursul se indepirti, ce-
ldlalt cobori din copacti il lntre-

- Ia spung ce ti-a loptit

ursul la ureche?
- Mi-a $optit c5-s nigte ti-
cilogi cei care fug $i hi lasi
prietenii in primejdie.

In romAneitede Mihail Calmh.u

2l
 LEBEDELE
Zburau lebedele in stol, din tinuturile inghelate, spre l;rile calde.
Zbutau pestem re. O zi ti o noapte au zburat pe deasupraapei $i inc;
o zi $i o noapte,fir; sA se odihneasci. Pe cer era lune plini $ lebedele
vedeauapa albistruie licerind jos, departe.Toate se istoviserebixind din
aripi, insi nu se opreau! ci zburau inainte. In frunte zburau cele b;trine
qi voinice, in urmi cele dnere ti mai plipinde. La urmi zbura cea mai
tindri, Puterile ii slSbiserd.Nu putea sd zboare mai departe. Mai dldu
o date din aripi $i, cu adpile desficute, se Hse in jos. Cobora tot mai
aproape de api, tot mai aproape, iar tovar4ele ei se zireau tot mai
departe, ca ni$te fulgi aibi in lumina lunii. Stfngindu-si aripile, lebida
se lisi pe ap;, Marea unduia sub ea, leganind-o Stolul de lebede
abia se mai zirea" ca o dungi albd pe cerul limpede, $ abia li se mai
auzea freamdtul aripilor in liniqtea depirtArii..
C'ind nu se mai vizu nimic, lebada i9i pleci capul pe spateli inchise
ochii. S1;xeanemiscat;; numai marea, siltind $i coborind valurile mari,
o legena utor. inainte de luminarul zorilor, un vintulet ugor incepu
sA mi$te fala m;rii. Apa stropi pieptul alb al lebedei;atunci, ea deschise
ochii, ln risirit se inflicdrau zorile; luna ti stelele pdliseri. LebSda
r;sufli adinc, i$i intins€ gitul, desfdcuaripile ti, bitind cu ele de citeva
ori apa, incepu si zboare. Se inelli din ce in ce mai sus si, cind marea
rimase departe,in urmi, zburd inainte, inspre linuturile catde.
Zbura singuri, pesteapele tainice, intr-acolo unde zburasera$i tova-
r5seleei.

in romiineSlede valeria Sodoveonu

23
 ELEFANTUL

Un indian avea odatd un elefant.Stdpinutil hrdnea prost qi-l punea

la munci multe ti grele. Intr-o zi elefantul s-a infuriat $i ti-a c;lcat in
picioare stdpinul, care a mu.it. Atunci solia indianului a izbucnit
in plins, qi-a adunat toli copilaqii;i i-a impins in picioareleelefantului,
zicindu-i:
- Le-ai ucis tatdl, ucide-i ti pe ei!
Elefantul s-a uitat la copii, l-a luat u$ur€l cu trompa pe cel mai
rtrsdritdintre ei fi l-a aSezatpe grumaz.
Din ziua aceeaelefantull-a recunoscutde st;9in Debiiatui alesde el
$i a ascultatde poruncalui.

In romtineStede Xenia Slroe

 sif

,,.r**fi"'r

ffi
d
t -,,| |
#'

VRABIA $I
RINDUNELELE
Odati st;teamin curteacasei
ti priveam cuibul rinduneletor
de subsfra$n6-Chiar atuncicele
doud rinduneleiti luaseri ztrcrul
de acolo, ldsind cuibul pustiu.
In lipsa lor o vrabie care
pdea pe acoperigzburd sprecuib,
suci cepforul in toate p;rlile ii
sfirr - dispiru inEuntrul lui;
dupi care treabl scoasecapul
afari li prinse a ciripi.
Nu mult dupd aceeauna din
rindunele se intoarse la cuib,
Vrind $ intre intr-insul $i dind
cu ochii de nepoftitul musafir,
Iip; speriatd,zvicni din aripioare
Si, pe-aici li-e drumul!
Vrabia ciripea intruna, fdr;
a se sinchisi,
26
 Deodatd se ivi un stol de
rindunele.Rind pe rind seroteau
prin fala cuibului cercindparc;
$l vad; pe nepoftitSi se depir-
tau iar. €l:--
Vrabia nu se intimidi, sucea
capul dupdele ti ciripea de zor.
Rinduneleleveniri iar, acum
zburind chiar spre cuib ti
ficindu-;i de lucru la el.
De fapl iard ce fdceau:fie-
carerindunicdaduceain cioc un
strop de noroi $i astupacu ei,
pulin cite pulin, intrareain cuib.
Era un du-te-vinonecontenit.
Rindunelelelipeau cu sirg orifi-
ciul $i acestadeveneadin ce in
ce mai strimt.
La inceput se putea vedea
capul $i pieptul wabiei, apoi
numai capul,apoi numai ciocul,
apoi nu se mai vezu nimic.
Rinduneleleo zidiseri in cuib,
se ridicari in vdzduhti prinsere
a se roti vijelios in jurul
casei.

In romAneSle
de Mihail Calmdcu
 VI.JLTURUL
Un vultur ii-a cltrdir cuibul in virful unui arbore inalt, departe
de mare. Apoi ti-a scospuii,
Intr-un rind vulturul seintorceain zbor,sprecuib, cu un pe;temare in
gheare.
Jos, la riddcina copacului,lucrau mai mulli oameni. Curn au vizut
pettele,au inconjurat copaculti au prins a striga qi a arunca ln vultur cu
pietre.
Vulturul a scdpat petteie din gheare, iar oamenii l-au ridicat de
jos gi au plecat.
Paserea s-a atezat pe marginea cuibului, iar puigorii au ridicat
capelele$i au inceput si piuie: ii celeau de mincare.
Vulturul era ostenitti nu putea zbu.a din nou pini la mare; s-a vlrlt
in cuib, gi-alntins aripile pestevulturagi,i-a mlngiiatgi te-a netezitpenele,
rugindu-i parcd si mai a$tept€pufin. Ins; cu cit ii mingiia mai mult, cu
atit ei fipau mai tare.
Atunci, vulturul a zburatde lingd ei gi s-a agezatpe creangacearnai de
sus a copacului.
2E
 Vulturatii au inceputstr gipeqi sI piuie 9i mai jalnic.
Scotindli el un strigtrtputerniq vuhurul Sin intins aripite cu greu ti
si-a luat zborul citre mare.
S-aintorstirziu, seara;zburaincet$ aproapedepimint. ln ghearelinea
iar un pegtemare,
Cind a ajunslingi copac,s-a uitat in jur daci nu sint iar oameniprin
preajme$, sbingindu-qirepedearipile, s-a aEezatpe margineacuibului.
Vulturagii au ridicat capetel€,!i-au ciscat ciocurile, iar vulturul a
sfi$iat pegtele 9i i-a hrinit pe rind.

In romlnegte de Vale o Sadaveana

 BALENA

co.abia noastri ancoras€la l5rmul Africii. Eta o zi minunati ti

dinspre mare bitea un vint rdcoros, Spre seari, insi, vremea s-a
schimbat;s-aftrcutzddufti, ca dintr-un cuptorincins,bdteasprenoi aerul
fierbinte al pustiuluisahara.
Inainte de apusulsoarelui,cepitanuliesi pe punte $i striga:
- Faceti baiel
lntr-o ctipi, marinarii sdriri in api, coborird o pinzi $ o legari
in a5afel ca si alcituiascio piscini.
Cu noi, pe corabie,erau ti doi bdielandri.Ei au sirit cei dintii in api,
insd locul de scxldat era prea strimt $i au hotdrit sd iasi ti si se
intreacdla inot in larg.
Sestrecurauprin undeca ni$tetopirle fi inotaudin toateputerilespre
geamandurade deasupraancorei,
Unul dintre ei a trecut inainteatovare{uluisiu, dar apoi a inceput
si rimini in urm6. Tatil biiatului, un b;rin artilerist,strtea pe punte
$ seuita cu pldcerela copii.Cind acestaa inceputsdramindin urm4 tat;l
i-a strigat:
- Nu te ldsa!Tine{e bine!
Deodati cinevape punte scoaseun stdget:
- Balena!$i indati vdzurim qi noi, ceilalli, pe luciul apei,spinarea
dihaniei.
Balenainota drept spre biieli,
lnapoil Inapoit lntoarceli-vd!Balena!incepu si strige artileristut.
lnsi copiii nu-l auzeau.Inotau mai departe,rizind si lipind tot mai
tare Si cu mai mare pldcere.
Artileristul,alb ca varul, se uita neclinlit la copii.
Marinarii coboriri o barcA,se aruncari in ea $i vislind din toale
putedle,se lndreptari spre beief; insi erau incd foarte departe,pe cind
balenaajuns€seIa dou;zeci de pati deplrrare de copii.
La inceput,btrielii nu vizuser6 balena,nu inlelegeaustrigitele, Pe
urmi, insi, unul din ei privi inddrit ti toti auzir;m un tipit ascutit$i vi-
zurim ci amindoiincep si inoate in directii diferite.
ca ti cum acel tipdt l-ar li trezi! artileristuls-a smulsdin loc ti a
alergatla tunuri. Risuci leava tunului, se lipi de ea, pusefitilul ti ochi,
3l
 Toli citi ne aflam pe corabieincremenisem Si a$teptamsi vedemce se
va intimpla.
Cind seauzi bubuirura,il vdzurempe artileristpribugindu-selingi tun
9i acoperindu-gifala cu miinile. La inceput n-am putut vedea ce se
intlmplas€cu balenati cu btrielii, din pricina fumului din jur.
Dar dupi ce fumul se impri$ie deasupraapei,se auzi un murmur, la
inceputlndbugit,apoi din ce in ce mai tare, $i, ln sfir$ir,izbucni din loate
pdrlileun strigelpurernicde bucurie.
Eitrinul artilerjsriti descoperifala, s€ ridici ti privi spre mare.
Pe valuri se legina pintecelegalbenal baleneimoarte. Pesteciteva
minule barca ajunselingd biieli gi-i adusenevitimali la corabie-

In roninette da Volatia Sadoveanu

I
 \

SARITURA

O corabiese intorcea acas5,dupe ce fecuseinconjurul Pdmintului.

Era o vreme linistiti. Toati lumea ie'ise pe punte. Printre oameni se
invinea o maimule mare, sdrnind hazul tuturor. Se strimba, sxrea,
ficea tol felul de lucruri comice, maimuldreape oameni 9i, vdzind
c5 lumea se disfteazi pe socotealaei, fdcea Ei mai multe ghidu$i.
Deodatd,maimula sdri la biiatul dpitanului coribiei, un copil de
doisprezece ani, ii smulsepdliria, gi-o puse pe cap fi se cdliri iute pe
35
catarg.Toti incepurd si ridi, biiatul insi, rdmascu capul gol, nu ttia ce
si fac5: sd ridd qi dinsul ori si se supere?
Maimula se a$ezipe prima vergi a catargului,lui de pe cap piliria 9i
incepu s-o rupi cu colgiiqi cu unghiile. Pdrea cA iti bate joc de biiat, se
strimbala el ii il areta cu degelul.Baialulslriga la ea $i o ameninla.
dar maimuta continua s; sfi;ie qi mai r5u pll6ria' Marinarii rideau in
hohote. Bdiarul se lnroqi, iqi lepid; heinula qi se avinti pe catarg,
dupi maimulS.Cdlirindu-sepe fringhie, ajutse intr-o clipE la prima vergd.
Cind se apuce insd pdldria, maimufa se c6ldrd mai sus, cu mai multa
indeminareti mai repededecit el.
- Nu-mi scapi tu! strigd bdiatul, urcindu-sedupd ea.
Maimula il intiriti din nou, suindu-se9i mai suq pe copil insd il
cuprinsesefuria qi nu se lSsdbiruit. in citeva clipe, amindoi ajunseri in
virful catargului. Acolo, sus, maimuta se intinse cit putu de tare fi,
linindu-se de fringhie cu piciorul de dinapoi, atirnA pdldria Ia capdtul
ultimei vergi, dupi care se c51dri chiar in virful catargului,strimbindu-se
gi rinjind de bucurie. De la biiat $i pin; Ia capAtul vergii, unde
atirlla pilSria, erau vreo doi coli, a$a ce nu putea ajunge la ea decit
daci ar fi lisat din miini fringhia $i catargul.
Copilul insd se inciudase pesle m5sur5. Se desprinsede catarg
$ p4i pe vergd.
Pe punte,toli priveau ti rideau de isprdvilemaimuleiti ale biiatului,
insi cind au vdzut ci el a ldsat din mine fringhia si a trecut pe vergi
Iinindu-ti cumpina cu bralele, au inmirmurit cu totii de spaimi.
Era de ajuns sd dea greg cu un singur pas $i biiatul ar fi cizut,
zdrobindu-sede punte.Dar chiar dad n-ar fi fdcut nici o mi$caregretita
$ ar fi ajuns la marginea vergii si5i ia p5l6ria, i-ar fi fost foarte
greu si se i.toarci qi si ajungi din nou la catarg.
Toti priveau in ticere, atteptind sd vadd ce are si se intimple.
Din mutime, cineva nu-$i putu stipini un strigit de groaz;.
La acel lip;t, biiatul se dezmetici, se uitb in jos gi incepu sd
goviie.
in vremeaastaiegidin cabini capitanul,tat5l copilului.Avea cu el arma
ca sd imputte pescirufi. Cind li-a vdzut bdiatul pe vergi, a indreptat
pulca spre el $i a inceput se strige:
- In apit Si sari imediat in ap5! De nu, te imputct
Beiatul se clitind, dar nu inlelese.
36
 - Ori sari ori te impu$c!,..Un, doi...
Dar n-apuci tadl si strige ,,trei" ci biiatul ii s6r! avintindu-se
cu capul in jos.
Copilul cEzu in mare, ca o ghiulea de tun; Si pine si-l fi acoperir
valurile, douizeci de marinari au ti strrit de pe corabie in api. peste
weo patruz€ci de secunde care pdrurd tuturor nesfirgit de lurgi -
bdiatul iegi la suprafard.Fu aduspe corabie.
Peste citeva clipe, dupe ce didu afari, pe guri gi pe nas, api
inghifr4 lncepu si respire,
Cind cepitanul vdzu ast4 scoase un suspin, ca qi cum l-ar fi
inndbutil ceva,qi alergi in cabini la el ca sA nu-l vadi nimeni plingind.

Itt ro Ane$te de Valetia Sadoveanu

 LEUL $r CATELU$A
La Londra se deschises€ o menajerie.Pentru vizitarea€i se cereau
bani ori ciini qi pisici,spre a se hrdni sdlbiticiunileaduse.
Cineva a vrut si vadi animalele; a prins pe strad; o cileluqi
qi a adus-ola menajerie.I s-a dat drumul induntru,se vizitezemenajeria,
iar pe cdlelu$ au luat-o ti au aruncat-o in cugca unui leu, s-o
mdnince.
Ctrfeluta ti-a adunat coada ti s-a ghemuit intr-un coll al cugtii,
Leul s-a apropiatde ea gi a prins s-o miroase.
Cilelu$a s-a intins cu labele in sus gi a inceput sd dea din
coade.
Leul a intors-o cu laba pe partea cealalti.
Ci{elu$a a sdrit ti s-a atezat ln iala leului pe ltbufele de
dinapoi.
Leul a p.ivit-o, a scuturatdin cap $i n-a atins-o.
Clnd stipinul i-a aruncatin cutcdpo4ia de carne,leul a rupt o bucati
$i i-a dat cAtelufei,
Seara,cind leul s-a culcal cSlelutas-a intins lingi dinsul,punindu5i
capul pe laba lui.
. De atunci cilelufa a trdit la un loc cu leu, ln aceeagicugc5.
El minca ce i se dddeaSi nu se atingeade cIteluti, uneori se juca cu
ea ti dormeau lmpreuni.
Odatd un domn a vizitat menajeria$i Si-a recunoscutciteluF; el
l-a rugat pe proprietatul menajerieisd i-o dea. Stipinul s-a invoit qi
a chematc;lelu$a s-o scoati din cuqci, Dar leul qi-a zbirlit coamaSi a
ricnit.
A$aau trfit leul ti cEfelu$aun an intreg in aceeagicugci. Dupi un an
insi, cSlelutas-a imbolnlvit Si a murit, In ziua aceealeul nu s-a atinsde
mincare,mereu miroseacifeluga gi-o pipiia cu labele.
Cind a tnlelesci a murit, a sirit in sus ca ars, s-a zbirlit, a inceput
s6-gi biciuiascdcoapselecu coada,s-a nipustit in perefelecu$tii $i a
prins s; roadi zivoarele gi podeaua.
Toat; ziua s-a fr;mintat, s-a zbitut in cuqci qi a urlac apoi s-a
intins lingi cifelu$a moarti qi pdrea ctr s-a linittit. Dar cind $Apinul
menajerieia vrut sd scoatdclleluta moartd din cugci, leul n-a ingiduit
nimenui s; se apropiede ea,
39
 Inchipuindu4i cd leul iti va uita durerea dactr va c6ptrta o alti
ctrteluSd,
stdplnuli-a vlrit ln cugci una Yie.Leul lnsi a f$iat-o imediat.
Dupi aceeaa cupriff lntrc labe ctlcluga moarttr $ a zicut aqa cinci
ziLe,
A saseazi a murit gi leul.

In ronhnegtede Profirt Sqdoveqnu

 crpdns
Piroiul . . J

Fetila Si ciupercile t0
Stnburele t3
Scatiul. . . la
Mincinosul 19
Cei doi prieteni 2L
Lebedele . 1a
Elefantul . ?{
Vrabia gi dnduneLele . . . 25
Vulturul - . z8
Balena 31
SXritura 35
Leul qi ctrleluta 39
Redador: S"ndu Sinser
 O Editura Radug.,Moscova,19EE
g T.aduc.re de Ediun Ion cr6angE,B!.rreiti, 1988

lsBN 5 - 0 5 - 0 02141-l
EDI?URARADUCA
M O S CO V A

EDITURA
ION CREANCA
BUCUREqTr