Managementul proiectului

Site de licitatii on-line

Prof.coord.:Novac Cornelia
Studenti:
Cornea Madalina
Dumitru Georgiana
Niculescu Ana-Maria
 Cuprins
Introducere..................................................................................................................................................3
Ciclul de viata al unui site de licitatii online................................................................................................5
1. Faza de analiza................................................................................................................................5
2. Faza de proiectare............................................................................................................................7
Metodologii de dezvoltare a programelor - Modelul cascada............................................................10
Modelul relational al bazei de date....................................................................................................12
3. Faza de implementare....................................................................................................................12
4. Faza de testare...............................................................................................................................24
Modulul de inregistrare.........................................................................................................................24
Modulul de autentificare........................................................................................................................25
5. Monitorizare si control..................................................................................................................26
Managementul proiectului.........................................................................................................................27
1. Managementul scopului.................................................................................................................27
Diagrama WBS..................................................................................................................................28
2. Managementul Calitatii.................................................................................................................30
3. Managementul Riscului.................................................................................................................31
IDENTIFICAREA RISCURILOR....................................................................................................31
ANALIZA RISCURILOR.................................................................................................................31
REACTIA LA RISC..........................................................................................................................32
4. Managementul resurselor umane...................................................................................................32
1 . Identificarea nevoilor de personal.................................................................................................32
2. Definirea rolurilor si responsabilitatilor membrilor echipei...........................................................33
5. Managementul investitiilor (achizitiilor).......................................................................................34
6. Managementul costului..................................................................................................................35
Modelul COCOMO...........................................................................................................................35
7. Managementul timpului.................................................................................................................37
Diagrama Gantt.................................................................................................................................38
Concluzii...................................................................................................................................................41

2
 Introducere
Realizarea unui sistem informatic reprezinta
o activitate complexa si de durata, ce antreneaza
mari resurse materiale, umane si de timp. Prin
analogie, realizarea unui sistem informatic se poate
asemana foarte bine cu realizarea unui obiectiv de
investitii. In acest sens, este lesne de intuit
paralelismul dintre acestea. Asa cum obiectivele de
investitii necesita un plan de realizare si de urmarire
sub aspectul incadrarii in costuri, termene de punere in functiune si niveluri
calitative, tot la fel se pune problema si pentru realizarea unui proiect informatic
Managementul proiectelor consta in aplicarea cunostintelor,
capabilitatilor, instrumentelor si tehnicilor specifice pentru activitatile unui
proiect, care au obiective, scopuri si cerinte definite, referitoare la timp,
costuri, calitate si parametri de performanta, activitati considerate ca importante si
adecvate pentru finantare. Timpul, costul, calitatea si performantele sunt
constrangeri pentru proiect.
Managementul proiectelor reprezintă un mod de a acţiona pe baza unui plan
riguros, pentru a atinge unele obiective formulate cât mai limpede posibil, într-o
perioadă limitată de timp şi cu resurse limitate.
Indiferent de dimensiunea unui proiect sau de complexitatea acestuia,
îndeplinirea obiectivelor înseamnă atingerea standardelor de calitate propuse, în
limitele de timp şi de buget stabilite.
Se poate spune ca traim într-o societate informatizata. În zilele noastre,
întâlnim calculatoare peste tot, de la micul magazin din colt, care-si tine evidentele

3
sale cu ajutorul unui calculator si pâna la ghiseul la care platim abonamentele de
telefonie, cablu TV, Internet, la examenele pentru permisul de conducere sau alte
examene pentru diferite domenii oricare ar fi acestea si multe altele. Peste tot sunt
calculatoare, legate eventual între ele si formând astfel retele de calculatoare. Toate
acestea se datoreaza faptului ca ne dam seama din ce în ce mai mult ca sistemele
de calcul, calculatoarele ne usureaza munca si viata prin aparitia lor.
Internetul este un canal de comunicare atat de important incat a devenit parte
integranta din activitatea zilnica a multor oameni. Internetul favorizeaza deci
comunicarea si prin urmare vanzarile, contactele si notorietatea unei firme.
Licitaţii on-line este un termen utilizat în mod generic pentru a desemna
site-urile care permit persoanelor fizice şi juridice vânzarea unui număr variat de
bunuri prin utilizarea mai multor mijloace, incluzând licitaţia.
Aceste site-uri nu îndeplinesc funcţiile unui organizator de licitaţii şi prin
urmare obligaţiile legale din acest domeniu nu li se aplică.

4
Ciclul de viata al unui site de licitatii online
1. Faza de analiza

Aceasta etapa incepe cu site-ul conturat sub forma de idee, idee ce

urmeaza a fi dezvoltata pe baza unei discutii ample cu clientul. In urma
acestei discutii se intocmeste un document de specificare ce contine
specificatiile cerintelor venite din partea clientului.

~ Documentul de specificare ~

1. Solicitari de date
1.1.Tipuri
 Date de intrare : user (id, adresa, telefon, email, nume user,
parola, tipul de persoana: fizica-CNP, nume, prenume- sau
juridical –CUI, denumire); date referitoare la produsele licitate
si categoriile din care fac parte;
 Date de iesire : rezultatul fiecarei licitatii la finalizarea
acesteia;
 Date memorate in sistem : tipul de persoana(fizica sau
juridica)
1.2.Solutia de back-up trebuie sa asigure o protectie eficienta a datelor
prin stocarea copiilor de salvare pe medii de stocare.
1.3.Baza de date relationala trebuie sa ofere facilitati pentru
modificari, inserari, stergeri, de catre administrator ale obiectelor
bazei de date.
1.4.Sa existe un sistem de validare a introducerii datelor (validare
CNP/CUI-se va verifica pe baza CNP-ului daca persoana
respectiva este majora, caz in care i se va permite participarea la
licitatie). Aplicatia va asigura calitatea datelor introduse prin
proceduri de validare :
 prin definirea campurilor obligatorii (id-uri);
 a formatului acceptat pentru anumite campuri(CNP/CUI);

5
  a unor valori sau plaje de valori posibile pentru anumite
campuri(pf/pj);
 prin verificarea si atentionarea utilizatorilor asupra
contradictiilor dintre inregistrari( reintroducerea parolei la
inregistrarea unui cont nou);
 sa nu permita existenta datelor dublate, sa sesizeze datele
inconsistente si datele lipsa.

2. Solicitari functionale
2.1.Site-ul va avea o interfata grafica din care vor fi accesibile toate
functionalitatile, si o parte de administrare;
2.2.Autentificarea-accesul user-ului sau administratorului in modulele
pentru care dispune de drepturile necesare se va face pe baza unui
nume de utilizator si parola.
2.3.Atributiile administratorului constau in:
 Introducerea/stergerea/modificarea categoriilor si a produselor
aferente acestora;
 Introducerea/stergerea/modificarea licitatiilor;
2.4.Sistemul trebuie sa permita administratorului cautarea unui
utilizator: dupa nume sau/si prenume in cazul persoanelor fizice si
dupa denumire in cazul persoanelor juridice, si cautarea
produselor dupa denumire;
2.5.User-ul logat in site sa poata vizualiza toate licitatiile curente,
respectiv produsele care fac obiectul acestora si sa poata participa
la licitatii.
2.6.Aplicatia trebuie sa permita retinerea ultimei oferte lansate de un
utilizator pentru un produs in cadrul unei licitatii, astfel incat
acestuia nu i se va permite sa introduca o suma mai mica decat
valoarea ofertei maxime pana la momentul respectiv.
2.7.Sistemul trebuie sa permita afisarea ofertei castigatoare la
expirarea perioadei de desfasurare a unei licitatii.
2.8.Se vor folosi liste de selectie pentru introducerea informatiilor
predefinite si respectiv campuri editabile pentru editarea directa.

3. Restrictii
3.1.Aplicatia este realizata in limbajul de programare PHP, in mediul
Dreamweaver, baza de date relationala fiind reprezentata de MySQL .

6
2. Faza de proiectare
In aceasta etapa, site-ul este planificat in detaliu. Probabilitatea de
succes a proiectului este intr-o mare masura, direct proportional cu perioada
de planificare si cu nivelul de detaliu la care aceasta se face. Planificarea a
economisit timp si bani, prin evitarea situatiilor de pierdere a eficientei
echipei de implementare.
Planificarea a presupus o intelegere aprofundata a clientului si
totodata ne-am asigurat ca putem realiza un proiect care sa furnizeze cu
succes serviciile si informatiile necesare. Rezultatul acestei etape este un
document de proiectare, ce va include informatii detaliate despre limbajele
de programare, despre metodele de dezvoltare si stuctura bazei de date.

~ Documentul de proiectare ~

PHP însemna inițial Personal Home Page. PHP a fost început

în 1994 ca o extensie a limbajului server-side Perl, și apoi ca o serie de CGI-
uri compilate de către Rasmus Lerdorf, pentru a genera un curriculum vitae
și pentru a urmări numărul de vizitatori ai unui site. Apoi a evoluat în
PHP/FI 2.0, dar proiectul open-source a început să ia amploare după ce Zeev
Suraski și Andi Gutmans, de la Technion au lansat o nouă versiune a
interpretorului PHP în vara anului 1998, această versiune primind numele de
PHP 3.0. Tot ei au schimbat și numele în acronimul recursiv de acum, până
atunci PHP fiind cunoscut ca Personal Home Page Tools. Apoi Suraski și
Gutmans au rescris baza limbajului, producând astfel și Zend
Engine în 1999. În mai 2000 a fost lansat PHP 4.0, având la bază Zend
Engine 1.0.
PHP-ul este unul din cele mai folosite limbaje de programare server-
side, conform unui studiu efectuat de Netcraft în aprilie 2002, apărând pe 9
din cele 37 milioane de domenii cercetate în studiu. Popularitatea de care se
bucură acest limbaj de programare se datorează următoarelor caracteristici :
Familiaritatea : sintaxa limbajului este foarte ușoară combinând
sintaxele unora din cele mai populare limbaje Perl sau C;
Simplitatea : sintaxa limbajului este destul de liberă. Nu este nevoie
de includere de biblioteci sau de directive de compilare, codul PHP inclus
într-un document executându-se între marcajele speciale;

7
 Eficiența : PHP-ul se folosește de mecanisme de alocare a resurselor,
foarte necesare unui mediu multiutilizator, așa cum este web-ul;
Securitate : PHP-ul pune la dispoziția programatorului un set flexibil
și eficient de măsuri de siguranță;
Flexibilitate : fiind apărut din necesitatea dezvoltării web-ului, PHP a
fost modularizat pentru a ține pasul cu dezvoltarea diferitelor tehnologii.
Nefiind legat de un anumit server web, PHP-ul a fost integrat pentru
numeroasele servere web existente: Apache, IIS, Zeus, server, etc.;
Gratuitate : este probabil cea mai importantă caracteristică a PHP-
ului. Dezvoltarea PHP-ului sub licența open-source a determinat adaptarea
rapidă a PHP-ului la nevoile web-ului, eficientizarea și securizarea codului.
PHP poate rula pe majoritatea sistemelor de operare, de
la UNIX, Windows, sau Mac OS X și poate interacționa cu
majoritatea serverelor web. Codul dumneavoastră PHP este interpretat de
serverul WEB și generează un cod HTML care va fi văzut de utilizator
(clientului -browserului- fiindu-i transmis numai cod HTML).
PHP Romania este comunitatea oficială de programatori de PHP din
România. Grupul a fost înființat în 2002, ajungând să cuprindă peste 18.000
de membrii înscriși oficial în 2011. Comunitatea oferă suport tehnic gratuit
tuturor membrilor prin intermediul forumului de discuții și prin intermediul
blogurilor membrilor activi ai comunității.

MySQL este un sistem de gestiune a bazelor de date relaţional,

produs de compania suedeză MySQL AB şi distribuit sub Licenţă Publică
Generală GNU. Este cel mai popular SGBD open-source la ora actuală, fiind
o componentă cheie a stivei LAMP(Linux, Apache, MySQL, PHP).
Pentru a administra bazele de date MySQL se poate folosi modul linie
de comandă sau, prin descărcare de pe internet, o interfaţă grafică: MySQL
Administrator şi MySQL Query Browser. Un alt instrument de management
al acestor baze de date este aplicaţia SQL Manager.
MySQL poate fi rulat pe multe dintre platformele software existente:
AIX, FreeBSD, GNU/Linux, Mac OS X, NetBSD, Solaris, SunOS,
Windows 9x/NT/2000/XP/Vista.

8
 Serverul de baze de date MySQL este foarte rapid, fiabil şi uşor de
utilizat. Iniţial a fost dezvoltat pentru a manipula baze de date de dimensiuni
mari mult mai rapid decât soluţiile existente.
Câteva dintre caracteristicile de bază ale MySQL sunt:
- Funcţionează pe diferite platforme
- Dispune de API pentru C, C++, Eiffel, Java, Perl, PHP, Pyton, Ruby şi Tcl
- Complet multi-threaded folosind thread-uri de kernel. Acest lucru
înseamnă că poate lucra cu uşuinţă pe mai multe procesoare dacă sunt
disponibile
- Un sistem de alocare a memoriei foarte rapid şi bazat pe thread-uri
- Foloseşte tabele temporare stocate în memorie
- Funcţiile SQL sunt implementate folosind o bibliotecă de clase optimizată
şi sunt foarte rapide. De obicei, nu are loc alocare a memoriei după
iniţializarea interogărilor.
- Serverul este disponibil ca program separat ce poate fi folosit într-un mediu
de reţea de tip client/server. De asemenea, este disponibil şi ca bibliotecă ce
poate fi inclusă în aplicaţii de sine stătătoare
- Oferă motoare tranzacţionale şi non-tranzacţionale de stocare a datelor
Comenzile SQL se pot scrie cu litere mari sau mici, având acelaşi
efect. Comenzile SQL se termină, uzual, cu caracterul “ ; “. Dând comanda
help; (sau \h sau ?) pe ecran apar o serie de
comenzi MySQL importante.

Câteva comenzi din linia de comandă:

 create database - crează o bază de date
 use - se selectează o bază de date
 create table - se crează tabele
 alter - modificarea definiţiei unei tabele se realizează folosind
comanda alter
 insert - adăugare de înregistrări într-un tabel
 update - permite modificarea valorilor unor câmpuri dintr-un
tabel
 drop - permite suprimarea unui tabel din baza de date

9
  show - se foloseşte pentru listarea tabelelor care alcătuiesc
baza de date
 select - este cea mai complexă comandă din limbajul SQL şi
este destinată regăsiriiunor anumite date
 quit - determină întreruperea conexiunii cu serverul MySQL

Metodologii de dezvoltare a programelor - Modelul cascada

Numit si modelul clasic al ciclului de viata sau modelul liniar a fost

descris de Royce în 1970, si larg utilizat de atunci, pentru descrierea
generală a procesului de dezvoltarea programelor. Ciclul de viaţă în cascadă
prezintă dezvoltarea unui program ca o succesiune de faze ce se înlănţuie
într-o derulare liniară, de la analiza cerinţelor şi până la livrarea produsului
către client. Fiecare fază corespunde unei activităţi şi trebuie să se termine la
o anumită dată prin producerea anumitor documente sau programe.
Rezultatele fazei sunt supuse unei revizii aprofundate şi nu se trece la faza
următoare decât atunci când sunt considerate satisfăcătoare.
Modelul în cascadă se bazează pe o secvenţă de faze bine delimitate.
Documentele produse de fiecare fază sunt evaluate în cadrul reviziilor care
validează trecerea de la o fază la alta. Din păcate, proba efectivă a bunei sau
a proastei functionări a sistemului este realizată numai în cadrul fazei de
integrare, când este posibilă evaluarea concretă a programului. Inaintea
acestei faze au fost produse numai documente.
Abordarea în cascadă dă rezultate satisfăcătoare numai în cazul în care
este efectiv posibilă înlănţuirea fazelor fără prea multe probleme. Aceasta
presupune ca ansamblul cerinţelor să fie perfect cunoscut şi problema
complet înteleasă de analişti. Trebuie de asemenea ca soluţia să fie uşor de
determinat de proiectanţi şi codificarea simplă - redusă ideal la generarea
automată a codului plecând de la documentele de proiectare.

In realitate se constată că partea de necunoscut poate fi însemnată în

anumite dezvoltări, în special datorită:
- neînţelegerii cerinţelor de către client sau analist;
- instabilităţii cerinţelor;
-alegerilor tehnologice;
-schimbărilor de personal.
Din toate aceste motive sunt necesare reveniri în etape anterioare ale
procesului de dezvoltare. Aceste reveniri sunt de fapt o reflectare a realităţii.

10
Dacă aceste reveniri sunt ocazionale şi limitate la faze adiacente, modelul în

cascadă este pertinent. In caz contrar, modelul în cascadă nu corespunde

realităţii.

Avantaje:

1. Sistemul este bine documentat

2. Permite un bun management al proiectului:
- planificarea resurselor umane pe etape
- estimari de cost mai exacte
Dezavantaje:
1. Un produs executabil, care sa demonstreze functionarea sistemului
este disponibil destul de tarziu, dupa integrare. Pana atunci s-au produs
numai documente.
2. Deoarece modelul este secvential, exista numai un feedback local, la
tranzitiile intre faze.
3. Multe erori sunt descoperite tarziu  cost crescut
4. Toate riscurile sunt incluse intr-un singur ciclu de dezvoltare
11
 Modelul relational al bazei de date

3. Faza de implementare
In aceasta etapa am dezvoltat structura site-ului si am finalizat
designul grafic, urmarind sa respectam cu strictete atat documentul de
specificare, cat si documentul de proiectare.
In cadrul aceleiasi etape, ne-am ocupat si de indepartarea erorilor.

12
 ~ Manual utilizare site licitatii online ~

Site-ul este destinat utilizatorilor care doresc sa participe la diverse

licitatii, pentru achizitionarea produselor disponibile pe site, si care apartin
urmatoarelor categorii : mobilier, auto sau electronice.

Accesul in site, atat pe partea de administrare cat si pe partea de user,

se face prin intermediul modulului de autentificare, respectiv prin
introducerea numelui utilizatorului si a parolei, din pagina principala,
existand posibilitatea inregistrarii unui nou cont.

1. Autentificare

13
 2. Inregistrare

o Persoana fizica

- Validarea CNP-ului presupune: introducerea unui sir de

maxim 14 caractere, si verificarea varstei utilizatorilor, astfel
incat sa poata participa la licitatii doar persoanele majore;

o Persoana juridica

Interfata

14
I. Vizualizarea licitatiilor disponibile cu posibilitatea selectarii uneia
dintre ele.

II. Selectarea unei licitatii – vizualizare date licitatie;timp ramas pana la

expirare;vizualizarea produsului care face obiectul licitatiei cu optiuni
pentru;

a. Vizualizare produs

15
b. Licitare

1. Verificare conditie: pretul oferit > pretul de start al

licitatiei

16
In fiecare moment se retine pentru ultima oferta plasata de catre un
participant la licitatie, care trebuie sa depaseasca oferta maxima la acel
moment.

La expirarea perioadei licitatiei, se stabileste oferta castigatoare cu pretul cel

mai mare oferit.

Administrare

I. Vizualizare optiuni administrator

a. Atributiile administratorului constau in:
i. Introducerea/stergerea/modificarea categoriilor si a
produselor aferente acestora;
ii. Introducerea/stergerea/modificarea licitatiilor;
b. Sistemul trebuie sa permita administratorului cautarea unui
utilizator: dupa nume sau/si prenume in cazul persoanelor fizice
si dupa denumire in cazul persoanelor juridice, si cautarea
produselor dupa denumire;

17
1. Introducere categorie

2. Introducere produs pe categorie

18
3. Licitatie noua

4. Sterge categorie

19
5. Sterge produs pe categorie

6. Sterge licitatie

7. Sterge utilizator
8.

20
9. Modifica categorie

10.Modifica produs pe categorie

21
11.Modifica licitatie

12.Modifica fisier

22
13.Cautare utilizator

14.Cautare produs

23
4. Faza de testare
Procedura de testare este imparita in doua etape:
- testarea interna - realizata de catre echipa de dezvoltare
- testarea externa - realizata in colaborare cu personalul din partea
clientului
Aceasta etapa este una ciclica permitand rezolvarea tuturor
problemelor de functionalitate, asigurandu-se in final un produs software
corect si perfect functionabil, care poate fi lansat cu incredere.

Testarea interna – exemple practice

Modulul de inregistrare – validare CNP
 Verificare varsta user

 Verificare numar caractere CNP

24
Modulul de autentificare
 Verificare introducere valori in ambele campuri

 Verificare corespondenta user-parola

25
5. Monitorizare si control
In cadrul acestei etape se gestioneaza si intretine produsul software
livrat , efectuandu-se imbunatatiri la cererea clientului. Aceasta implica
de asemenea si o actualizare continua a site-ului si o monitorizare cu
regularitate a performantelor pentru asigurarea succesului site-ului. Ne
am angajat sa realizam si o evaluare periodica a site-ului, evaluare in
urma careia se poate ajunge la o decizie de redefinire sau de inchidere a
site-ului.
Redefinirea implica din nou faza de proiectare, urmata de cea de
implementare si testare a noii versiuni, in paralel cu operarea si intretinerea
versiunii existente.
In cazul in care scopul definit al site-ului nu mai este unul de
actualitte sau in cazul in care acesta nu mai este util nici pentru client, nici
pentru vizitatori, se poate ajunge la inchiderea site-ului.

26
 Managementul proiectului

1. Managementul scopului

Succesul unui proiect depinde de multi factori: costul, timpul si scopul,

factori care sunt interdependenti.
Scopul oricarui produs software este stabilit in urma colectarii cerintelor
venite din partea clientului. Produsul software in cazul de fata este un site de
licitatii online care trebuie sa respecte specificatiile clientului deoarece el va fi
beneficiarul acestui produs. Cerintele care trebuie indeplinite sunt inglobate in
documentul denumit “Specificatiile cerintelor”.
Stabilirea scopului site-ului influenteaza deciziile designerului privind
mesajul pe care il transmite site-ul. Un scop bine definit este un pion important
pentru toate celelalte etape ale procesului de planificare si de creare a site-ului.
Scopul site-ului poate reprezenta chiar prima informatie care le este oferita
vizitatorilor, inca de la intrarea pe prima pagina.
Scopul primar al unui site de licitatii online este sa atraga potentiali
clienti (oameni cu adevarat interesati de produsele/serviciile promovate prin
intermediul lui), sa genereze un volum mai mare de vanzari si sa creeze reactii
(clienti care trimit mailuri cerand informatii despre produse/servicii).

27
 Diagrama WBS

Cel mai important instrument de lucru în faza de planificare se numeşte

Work Brakedown Structure (WBS), şi poate fi tradus în română prin: structura
de descompunere a activităţilor sau structura de alocare a activităților. WBS
este utilizat ca dată de intrare pentru toate celelalte procese din cadrul fazei de
planificare a proiectului – planificarea activităţilor, estimarea bugetului,
identificarea riscurilor, gestionarea resurselor umane.

Dintre toate tehnicile de management de proiect, este poate cea mai clară
si auto-explicativa: denumirea sa ne spune că trebuie sa realizam o
descompunere (a întregii munci din cadrul proiectului), iar rezultatul obţinut
este o structura ordonata. WBS oferă o metodă de descriere în mod vizual a
activităţilor şi proceselor proiectului. Se prezintă în mod uzual sub forma unei
structuri arborescente pe mai multe nivele, fiecare nivel reprezentând un grad
de detaliere a proiectului. Toata munca proiectului este inclusa in WBS;
activitățile care nu se afla in WBS nu există, si in consecință, nu li se pot aloca
resurse, nu pot fi bugetate si programate spre execuţie. Din acest motiv, trebuie
sa fim foarte atenţi atunci când alcătuim WBS, astfel încât sa includem toate
activităţile.

In alcătuirea WBS, focalizarea trebuie sa fie orientata spre elementele

livrabile ale proiectului; cu alte cuvinte, trebuie sa ne punem întrebări de genul
"Ce activități sunt necesare pentru a realiza acest element livrabil?". Nu trebuie
sa uitam nici un moment ca proiectul nostru este definit ȋn primul rând prin
elementele livrabile pe care le produce, traduse apoi in activități.

28
Diagrama WBS
 2. Managementul Calitatii

Calitatea este definita de catre client si reprezinta cat de aproape ajung

proiectul si livrabilele de nivelul asteptarilor si cererilor clientului, iar atingerea
unui anumit nivel al calitatii depinde de gradul de intelegere si satisfacere a
cererilor si asteptarilor clientului.

Un concept critic referitor la calitate este reprezentat de faptul ca

obtinerea calitatii dorite nu inseamna cel mai bun material, cel mai bun
echipament si absolut zero defecte deoarece, in majoritatea cazurilor, clientul
nu se asteapta si nu isi poate permite o solutie perfecta. Daca sunt cateva piedici
in proiect sau cateva defecte in livrabile, clientul inca poate spune ca solutia a
fost livrata cu un nivel ridicat al calitatii. Pe de alta parte, o solutie perfect
imaginata, fara defecte care nu atinge asteptarile clientului nu este considerata
de nivel inalt.

Scopul managementului calitatii este sa inteleaga pentru inceput

asteptarile clientului in termeni de calitate si apoi sa aplice un plan proactiv
pentru a atinge acele asteptari.

Managementul calitatii presupune 2 etape:

1. Asigurarea calitatii -planificarea atingerii cerinţelor de calitate

Din moment ce calitatea este definita de catre client acest lucru
cere intai impartirea termenului generic de „calitate" in aspectele
specifice ale calitatii care sunt importante pentru client. Apoi, se
analizeaza fiecare aspect individual si se stabilesc una sau mai multe
metrici care pot fi adunate pentru a masura caracteristicile. De
exemplu, una dintre trasaturile unei solutii de calitate poate fi ca are
un numar minim de greseli. Aceasta caracteristica poate fi masurata
prin numararea erorilor si defectelor dupa ce solutia devine publica.
Aceasta etapa este sintetizata, in cazul site-ului de licitatii online,
prin intermediul documentului care contine specificatiile clientului,
din faza de analiza a proiectului, precum si prin ghidul de utilizare,
din faza de implementare.
 2. Controlul calitatii – gradul de concordanta a rezultatelor obtinute, cu
cerintele prestabilite, reflectat in faza de testare a produsului software.

In plus fata de intelegerea definitiei clientului asupra calitatii, este

important sa recunoastem interesele altor participanti de asemenea. In functie de
rolurile participantilor, pot avea alte cereri de calitate care trebuie satisfacute.
De exemplu:

3. Compania-solutia ajunge la scopurile strategice

4. Cumparatori-solutia atinge specificarile
5. Utilizatori finali-solutia ii ajuta sa isi faca lucrul mai bine,
mai repede, mai usor.
6. Organizatia de suport IT-solutia este stabila, are cateva
defecte, este inteligibil si poate fi modificat usor.

3. Managementul Riscului

Cand vine vorba despre riscuri trebuie sa se identifice atat riscurile care pot
interveni intr-un mod total neplanificat, cat si cele care apar pentru ca nu lucru
planificat nu se desfasoara conform planificarii. Deoarece ne este imposibil sa
anticipam viitorul sau sa luam in calcul absolute toate situatiile posibile, toate
proiectele includ anumite riscuri.

IDENTIFICAREA RISCURILOR

In urma unei sedinte de brainstorming au fost stabilite cateva riscuri

posibile:

- posibiltatea depasirii termenului limita stabilit pentru proiect

- extinderea cerintelor venite din partea clientului
- schimbarile de mediu
- schimbarile interne
- erori si omisiuni in proiectare si executie

31
ANALIZA RISCURILOR
Aceasta etapa presupune stabilirea impactului pe care fiecare dintre riscurile
stabilite il poate avea asupra proiectului si asupra procesului de dezvoltare a
produsului software. Astfel: daca ar fi intervenit cerinte suplimentare, termenul
de finalizare al proiectului ar fi fost cu siguranta deposit. Daca s-ar fi produs in
echipa schimbari, calitatea produsului software ar fi fost posibil sa scada
calitatea acestuia si de ce nu, sa se depaseasca limitele proiectului.

REACTIA LA RISC
In aceasta ultima etapa a managementului de proiect am urmarit sa eliminam
riscurile sau sa le reducem.

Pentru un management al riscului cat mai bun , se urmareste minimizarea

consecintelor negative si maximizarea celor pozitive. Astfel, in cazul site-ului
de licitatii, ne-am straduit si am reusit:

- sa dezvoltam proiectul in timpul alocat

- intervalul de timp dintre faza de planificare si cea de executie nu a
fost unul mare
- sa folosim in vederea dezvoltarii site-ului de licitatii limbaje de
programare cunoscute de toti proiectantii
- sa folosim o baza de date destul de des intalnita si oarecum “expirata”,
dar una foarte sigura si satisface atat nevoile proiectantilor cat si
nevoile clientului
- am realizat in tot frecvent back-up-uri atat pentru baza de date cat si
pentru codul aplicatiei

4. Managementul resurselor umane

1 . Identificarea nevoilor de personal

Selectia personalului reprezinta una din activitatile de baza ale
managementului resurselor umane care constituie responsabilitatea managerilor.

Membri grupului sunt alesi in fuctie de obiectivele organizatiei

32
  îți informezi clienții și furnizorii cu privire la activitățile firmei
 îți promovezi afacerea în cel mai vast spațiu comercial care exista
 îți vinzi produsele sau serviciile, prin intermediul site-ului
 îți păstrezi clienții și îi fidelizezi, prin intermediul sistemului de
management al clienților

2. Definirea rolurilor si responsabilitatilor membrilor echipei

O echipa de vis pentru crearea si dezvoltarea unui site ar include:

 programatori : pentru munca la aspectele tehnice;

 designeri graficieni : pentru rezolvarea elementelor estetice;
 specialisti in functionalitate web : pentru a fi sigur ca site-ul este usor de
folosit;
 redactori ai continutului : pentru a pune informatiile intr-un format
corespunzator canalului media;
 marketeri : pentru asigurarea indeplinirii de catre site-ul web a
obiectivelor de marketing si a faptului ca efortul on-line este integrat cu
strategii off-line;
 in cazul unui magazin on-line, un vanzator cu amanuntul experimentat.

In cazul proiectului nostrum, resursele umane sunt reprezentate de:

7. Managerul de proiect - persoana însărcinată cu

coordonarea proiectului
8. Echipa de proiect - grupare temporară de specialişti ce
deţin cunoştinţele şi aptitudinile necesare pentru realiza
proiectului. Echipa se subordonează managerului de
proiect.

a) Manager

 coordonarea eficienta a tuturor activitatilor proiectului in vederea

atingerii obiectivelor stabilite la cele mai inalte standarde de calitate.
 pregatirea si organizarea planurilor de activitate in cadrul proiectului
si asigurarea resurselor necesare pentru atingerea obiectivelor proiectului.

33
  asigura rezolvarea problemelor aparute in realizarea proiectului si
informeaza la timp echipa de management despre problemele aparute si pe care
nu le poate rezolva la nivelul sau.
 face propuneri de imbunatatire a stilului de lucru pentru a maximiza
eficienta atingerii obiectivelor propuse
 motiveaza echipa de proiect prin comunicare 
 raspunde de rezolvarea prompta a problemelor de comunicare ce apar
in cadrul activitatilor proiectului.
 raspunde de respectarea termenelor stabilite prin contracte.
 raspunde de pastrarea confidentialitatii informatiilor la care are acces

b) Programator

 proiecteaza scheme logice si diagrame pentru structurarea cerintelor

proiectului in secvente logice
 elaboreaza module de cod in limbaje de programare folosind medii de
dezvoltare integrate
 configureaza aplicatiile necesare, testeaza aplicatiile si modifica
programele
 proiecteaza aplicatiile necesare, testeaza aplicatiile si modifica
programele
 proiecteaza si modifica structura bazelor de date prin codarea
descrierii datelor folosind sisteme de gestiune a bazelor de date relationale
 intretine dictionarele de date introducand si modificand definitii
 pregateste documentatia necesara utilizatorilor
 asigura buna functionare a programelor instalate prin respectarea
procedurilor legate de protectia impotriva virusilor informatici, mentinerea
configuratiei software
 buna functionare a sistemului informatic de la locul sau de munca
 adopta permanent un compartiment in masura sa promoveze imaginea
si interesele firmei

34
 5. Managementul investitiilor (achizitiilor)

Achizitiile posibile, in cazul unui proiect on-line se refera la:

 gazduirea pe un server prin cumpararea unui domeniu
 inchirierea/achizitia de calculatoare
 servicii de internet - Marketing-ul online favorizeaza comunicarea pe
Internet si prin urmare vanzarile, contractele si notorietatea unei firme. Intr-o
definitie mai metaforica este arta care schimba gandurile si/sau sentimentele,
care ii determina pe oameni sa actioneze. Simplificand, Internetul este doar un
alt canal de comunicare. Un canal de comunicare atat de important incat a
devenit parte integranta din activitatea zilnica a multor oameni.

6. Managementul costului

Estimarea costurilor unei aplicatii software reprezintã un domeniu mai

putin formalizat, care se bazeazã mai mult pe aproximãri. Existã totusi o serie
de metode care permit estimarea costului total pentru un proiect software pe
baza unui numãr limitat de generatori relevanti de costuri.
În cele mai multe modele de estimare, este presupusã o relatie simplã
între cost si efort.
Efortul poate fi mãsurat de exemplu în luni-om (adicã numãrul estimativ
de luni necesar unui singur om sã realizeze lucrarea), si fiecãrei luni-om i se
asociazã o sumã fixã de bani, corespunzãtor salariului angajatilor. Costul total
estimat se obþine înmultind numãrul estimat de luni-om cu factorul constant
considerat.
Notiunea de cost total reprezintã de obicei costul efortului initial de
dezvoltare software,
costul analizei cerintelor, proiectãrii, implementãrii si testãrii, fãrã a fi luate în
considerare costurile de întretinere. Notiunea de cost, care se va folosi în
continuare, nu include si posibilele costuri hardware, ci numai costurile legate
de personalul angajat în dezvoltarea produsului software.

35
Modelul COCOMO

COCOMO (COnstuctive COst MOdel) este unul din cei mai bine
documentati algoritmi de estimare a costului (Boehm, 1981). În forma sa cea
mai simplã, numitã “Basic COCOMO”, formula care exprimã legãtura dintre
efort si mãrimea programului este:

E = b*KLOC^c ,
unde b si c sunt constante ce depind de tipul proiectului ce este executat iar
KLOC reprezintã mãrimea programului în kilo-linii de cod.
Boehm distinge trei clase de proiecte:
 Organice: În proiectele de tip organic o echipã relativ micã dezvoltã
programul într-un mediu cunoscut. Persoanele implicate au în general
experientã în proiecte similare realizate în organizatia lor. Astfel, ei pot
sã lucreze de la început, nefiind necesare investitii initiale.Proiectele de
acest tip sunt de multe ori programe relativ mici;
 Integrate: Proiectele din acest tip implicã sisteme unde mediul impune
constrângeri severe.Produsul va fi integrat într-un mediu care este foarte
strict. Exemplu de asemenea proiecte sunt programe de control al
traficului aerian sau aplicatiile militare;
 Semidetasate: Aceasta este o formã intermediarã. Echipa poate fi formatã
din persoane experimentate si neexperimentate, proiectul poate fi destul
de mare, dar nu foarte mare.
Pentru clase diferite, parametrii metodei Basic COCOMO iau urmãtoarele
valori:

Clasa de proiect b c
Organic 2.4 1.05
Semidetasatã 3.0 1.12
Integrate 3.6 1.20

Tabelul urmãtor prezintã estimãri ale efortului pentru fiecare din cele trei
moduri, pentru diferite valori ale KLOC (desi un proiect organic de un milion
de linii de cod nu este realist). Se

36
observã influenta foarte mare a constantei c asupra estimãrilor obtinute.
Estimãrile efortului sunt exprimate tot în luni-om.

KLOC organic semidetasat integrat

1 2.4 3.0 3.6
10 26.9 39.6 57.1
50 145.9 239.4 392.9
100 302.1 521.3 904.2
1000 3390 6872 14333

Aplicatie practica – site licitatii on-line

Proiectul care face subiectul acestei lucrari face parte din clasa proiectelor
organice, deoarece echipa de dezvoltare este formata din 3 persoane,
familiarizate cu limbajul PHP si SGBD-ul MySQL, utilizate in conceperea
proiectului, de dimensiune relativ mica, si pentru care nu au fost necesare
investitii initiale.
Prin urmare, parametrii metodei Basic COCOMO se initializeaza cu
urmatoarele valori:

b=2.4 ;
c=1.05
KLOC ≅ 0,5;
c=1685 ;
}
→ E=2.4 ∙ 0,51.05=1,15

Cresterea întelegerii costului programelor ne permite sã identificãm strategii de

crestere a productivitãtii software, cele mai importante fiind:

 Scrierea de mai putin cod: Mãrimea sistemului este una din cauzele
principale ale efortului si costului. Prin metode care încearcã sã reducã
mãrimea, cum ar fi reutilizarea
componentelor si utilizarea de limbaje de nivel înalt, se pot obtine reduceri
semnificative;

37
 Stimularea oamenilor sã lucreze la capacitatea maximã: Capacitatea de lucru
individual si în echipã au un mare impact asupra productivitãtii. Angajarea
celor mai buni oameni este de obicei o afacere profitabilã. O mai bunã
stimulare, conditii mai bune de lucru, cursurile de perfectionare asigurã
oportunitãti de crestere a productivitãtii;
 Evitarea refacerii componentelor dezvoltate anterior: Studiile au arãtat cã
pentru a rescrie ceea ce s-a produs deja este necesar un efort considerabil.
Aplicând modele cum ar fi
realizarea prototipurilor si utilizarea metodelor de programare orientatã obiect
(precum
abstractizarea datelor), se pot reduce semnificativ costurile;
 Dezvoltarea si folosirea mediilor de dezvoltare integrate, cu instrumentele ce
pot ajuta la eliminarea sau eficientizarea unor etape.

7. Managementul timpului

Managementul timpului include ansamblul activitatilor necesar a fi

desfasurate in vederea asigurarii realizarii proiectului conform termenelor de
executie prevazute prin contract.Importanta realizarii obiectivului
managementului timpului este data de efectul direct pe care esecurile in acest
domeniu le au asupra costurilor si credibilitatii contractantului. De regula,
depasirile termenului de executie, imputabile constructorului, sunt amendate
prin penalizari reprezentand un anumit procent (0,5 - 10% din valoarea lucrarii)
sau o suma fixa pentru fiecare zi de intarziere.

Pentru beneficiar (investitor) intarzierile inseamna amanari ale punerii in

functiune a proiectului, cresterea riscurilor de piata asociate proiectului,
intarzieri in recuperarea investitiei, reducerea profitului asteptat, deci pierderi
financiare extrem de importante. In concluzie, depasirea termenului de executie
poate face ca un proiect considerat initial profitabil sa se transforme intr-unul
neprofitabil.

Diagrama Gantt

38
 Prezentarea caracteristicilor metodei

Metoda Gantt este utilizată pentru programarea şi urmărirea atât în

ansamblu cât şi pe etape a modului de derulare a unui proiect. Metoda permite
ordonarea diferitelor activităţi ale unui proiect în funcţie de o serie de factori
cum ar fi:
- durata activităţilor;
- relaţiile de precedenţă care există între diferitele activităţi;
- termenele ce trebuie respectate;
- capacităţile de producţie.

Metoda Gantt poate să fie reprezentată grafic în două moduri:

- graficul Gantt, care prezintă în abscisă timpul, iar în ordonată sunt precizate
activităţile prin trasarea unor bare orizontale cu lungimea proporţională cu
durata (fig. 5.8);
- diagrama Gantt, care se prezintă sub forma unui tabel în care sunt
prezentate activităţile pe coloane, iar duratele acestora pe linii (tabelul
5.2).

Metoda Gantt prezintă avantajul unei construcţii simple, eficace din

punct de vedere al modului de interpretare, uşor adaptabilă la o serie de planuri
şi de proiecte, aplicându-se cu succes şi în cazul proiectelor mai puţin
complexe. De aici, derivă şi limitele metodei şi anume, în cazul proiectelor
complexe (cu un număr de activităţi mai mare) urmărirea grafului Gantt este
dificilă, ceea ce conduce la înlocuirea acestuia şi utilizarea unor tehnici de
calcul şi metode specifice.

39
40
41
 Concluzii
Închiderea proiectului are loc odată cu prezentarea rezultatelor finale
şi a concluziilor care vor servi ca „lecţii” viitoare.
În momentul în care destinaţia a fost atinsă, proiectul este încheiat, dar
mai trebuie făcut „ceva”, se poate numi audit. Este vorba de a învăţa din
propria experienţă, de a trece în revistă ce a fost bine, ce a fost rău, ce poate
fi îmbunătăţit pe viitor, nu pentru a blama pe cineva, ci pentru a nu repeta
greşelile

Probleme:

 Site-ul nu este actualizat.

 Site-ul nu este promovat.

Imbunatatiri:
 Aplicatia ar putea fi dezvoltata într-un fel ca sa
deserveasca toate domeniile de vanzare
 Al treilea punct de dezvoltare ar putea fi crearea
unui forum de discutii între vanzatori si cumparatori

42