Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Chişinău, 2019
Cuprinsul
În baza datelor din tabel se apreciază dacă întreprinderea este asigurată cu toate materialele
necesare pentru desfățurarea procesului de producție.În caza de insuficiență a unui fel de
material se calculează volumul producției care nu va fi obținută din cauza asigurării
nesatisfăcătoare cu materiale.
În exemplu nostru conform datelor din tabel se observă că întreprinderea nu este asigurată
după normă cu materialul Pachete Galbines unde procentul de asigurare constituie 70,59%,iar
abaterea absolută față de normă este negativă și constituie -1000buc.,respectiv Nojax D-19 cu
procentul de asigurare 17,09 și abatrea negativă de 33960buc.,Ață cu procentul de 75,76 și
forme de aluminiu de 49,86 ,abaterea acesotra fiind respectiv de -60,5 și -361. Aceasta ne
permite să decideem că întreprinderea va avea dificultăți care pot să provoace neîndeplinirea
volumului producției fabricate.
În exemplu nostru conform datelor din tabel se observă că întreprinderea este asigurată după
normă cu aproape toate materialele necesare pentru îmbutelierea vinului cu excepția cutii pentru
ambalarea sticlelor care unicul are abaterea absolută negativă , aceasta fiind de -17 buc., și
procentul de asigurare fiind de 99,51 %,întreprinderea va fi nevoită să apeleze la terți pentru a
avea cantitatea suficientă a cutiilor pentru ambalarea sticlelor pentru a nu stopa sau diminuia
procesul de îmbutelierea a vinului.
Analizînd datele din tabelul de mai sus putem constata că cantitatea vinului îmbuteliat a
depășit așteptările cu 51,37% sau cu +13,1 mii de sticle îmbuteliate din cantitatea planifiicată ,
ceea ce ne reflectă creșterea semnificativă producției,stocul inițial a sticlelor la fel ne surprinde
cu valoarea pozitivă procentul de asiguirarea fiind 132,01 și abaterea acestuie fiind de +5771
bucăți, cel mai probabil din cauza creșterii a producției a fost nevoit să fie procurate sticle de la
furnizori și respectiv în cantități mai mari cu cei planificate abaterea fiind de 7000 be bucăți în
plus .Consumul total de sticle fiind de 151,68 % mai mult decît a fost planificat sau cu 13334,4
bucăți comform abaterii absolute de plan, ceea ce a adus la ceea ca stocul final al sticlelor sa
fie mai mic cu +562,4 bucăți sau cu 74,71% mai puțin decît s-a planificat să fie din cauza
creșterii a volumului de sticle ambuteiate, aceasta va duce la ceea ca întreprinderea va trebui
din nou sa apeleze la furnizori pentru a avea stoc suficient de sticle pentru a fi pe viitor
ambalate.
5
La a doua etapă se apreciază asigurarea întreprinderii cu materiale conform contractelor
încheiate cu furnizorii.În acest caz se compară furnizările efective cu datele contractuale avînd
în vedere respectarea cantitățiiși sortimentului materialelor cît și a termenilor de livrare.
La etapa a treia se analizează mișcarea stocurilor de materiale după următorii indicatori:
1.Si
2. Intrări
3.Consum total de materiale
4.Sf=Si+I-CM
5.Sf în zile de consum=(Sf/CM)*360
Stocul final în zile de consum caracterizează perioada în care întreprinderea este asigurată cu
toate materialele necesare.Pentru apreciere se ia valoarea minimă a stocului final în zile de
consum.
Analiza după acești indicatori se efectuează în baza tabelului.
Tabel.Analiza mișcării stocurilor de materie primă și materiale la întreprindere
Denumirea Stocul inițialMișcarea materialelor,mii lei Stocul final Stocul final în
materialelor (Si), mii lei Intrări(I) Consum(CM) mii lei zile de consum
A 1 2 3 4=1+2-3 5=(4/3)*360
1.Materia primă 168802 10557518 10485542 240778 8,27
2.Ambalaje 486500 426036 270300 642236 855,36
3.Combustibil 78489 1020545 992663 106371 38,57
4.Piese de schimb 625920 547465 517263 656122 456,64
5.OMVSD 260890 675251 654729 281412 154,73
6.Mat.de contstrucție 11374633 52157948 48463991 15068590 111,93
7.Alte materiale 766755 1465646 1599204 633197 142,54
TOTAL 13761989 66850409 62983692 5238706 29,94
Sursa de informație:
Borderoul de mișcare a materialelor.
Concluzie
Conform calculelor efectuate în tabel putem menționa că întreprinderea analizată nu este
asigurată suficient cu unele resurse materiale.Conform plafonului teoretic cifra minimă
constituie 48 zile , aceasta înseamnă că întreprinderea nu este asigurată cu toate cu toate
materiale necesare pe o perioada de 48 de zile. În special cu materia primă,întreprinderea este
asigurată pe un timp foarte scurt cum ar fi de 8 zile.
6
Subiectul 2
Eficiența utilizării resurselor materiale se analizează în baza următorilor indicatori sintetici:
Randamentul resurselor materiale consumate exprimă cîtă producție în expresie
valorică a obținut întreprinderea la fiecare leu de materiale consumate.Se calculează
după formula:
VPF
Rm =
CM
CM –valoarea materialelor consumate,care poate fi selectată din Raportul Statistic
Nr.5C “Consumurile și cheltuielele întreprinderii”.
Deoarece Rm este un indicator direct de eficiență,creșterea în dinamică se apreciază pozitiv.
Deoarece semnifică majorarea VPF la fiecare leu de materiale consumate.
Consumul specific de materiale reflectă acel volum de materiale care este necesar
pentru a asigura creșterea VPF.Se calculează după formula:
CM
CS= ∗100 bani
VPF
Creșterea în dinamică denotă reducerea eficienței materialelor consumate și majorarea costului
producției fabricate.
Ambii factori se analizează în dinamică,calculîndu-se abaterile absolute și ritmul de creștere
conform tabelului analitic.
Tabel.Analiza eficienței utilizării resurselor materiale în dinamică
Indicatori Anul Anul de Abaterea Ritmul de
precedent gestiune absolută (+/-) creștere (%)
A 1 2 3=2-1 4=(2/1)*100%
1.Valoarea materialelor
consumate (CM), mii lei 59730 55175 -4555 92,37
2.VPF,mii lei 104054 93433 -10621 89,79
VPF 1,74 1,69 -0,05 97,13
3. Rm =
CM 57,40 59,05 1,65 102,8
CM
4.CS= ∗100 bani
VPF
Concluzie
Conform calculelor efectuate în tabel putem constata că la întreprindere are loc diminuarea
eficienței utilizării resurselor materiale.Astfel,randamentul materialelor s-a micșorat față de anul
precedent cu 5,00 bani sau cu 2,87%.Concomitent consumul specific a sporit cu 1,65 bani,ceea
ce înseamnă că întreprinderea la fiecare leu de producție fabricată a consumat mai multe
materiale cu 1,65 bani.Aceasta ne vorbește că întreprinderea are nevoie de un volum mai mare
de materiale pentru obținerea unei unități monetare de producție.
Luînd în considerație caracterul lent al majorării randamentului putem deduce că
managementul întreprinderii trebuie să elaboreze măsuri urgente pentru a intensifica sporirea
eficienței resurselor materiale.
7
Rezultatele analizei CS vor furniza informații necesare pentru a lua măsuri de respectare a
normelor de consum și de procurare a materialelor la un preț mai redus.
La modificarea CS influențează următorii factori:
8
Pentru a calcula influența acestor factori se aplică varianta simplificată a metodei substituțiilor
în lanț.
Tabel.Calculul influenței factorilor la modificarea consumului specific de materiale
Indicatori Consumul de VPF Consumul specific
materiale de materiale
A 1 2 3
CM =V∗N m∗T m VPF =V∗P CM
CS= ∗100 bani
VPF
1.Toți indicatorii de plan(volumul
producției,normele consumului de
materiale,tarifele la materiale și V p∗N m( p)∗T m( p) V p∗P p CS p
prețurile la produsele finite după
plan);
2.Volumul producției efectiv după V f ∗N m ( p)∗T m (p ) V f ∗P p CS a
normele de consum,tarifele la
materialele consumate și prețurile
la produsele finite;
V f ∗N m (f )∗T m( p) V f ∗P p CS b
3.Volumul producției efectiv după
normele de consum a materialelor
efective,T m și P de plan;
V f ∗N m (f )∗T m(f ) V f ∗P p CSc
4.Volumul producției efectiv după
N m efective , T m efective șiP de
plan; V f ∗N m (f )∗T m(f ) V f ∗P f CS f
5.Toți indicatorii efectivi.
6.Abaterea absolută a consumului
specific de materiale CS f −CS p ∆ CS
Inclusiv sub influența factorilor:
-volumul și structura producției
fabricate; CS a −CS p ∆ CSV .Str .
-normei consumului de materiale; CS b −CS a ∆ CS Nm
-tarifelor la materialele
consumate;
CS c −CS b ∆ CSTm
-prețurilor la produsele finite.
CS f −CS c ∆ CS P
9
Concluzie
10
Bibliografie