2 Construcţiile pentru evacuarea apei şi trecerea peste cursurile de apă

Pe drumurile auto se proiectează diferite construcții inginerești pentru evacuarea apei şi

treceri peste cursurile de apă. Din categoria lor fac parte:
 poduri (dalate de la 6 – 18 m deschideri, pe grinzi, în arc, în consolă, suspendate,
hobanate etc.) construite din: beton (simplu, armat şi precomprimat); zidărie din piatră sau
cărămidă; metal (fontă, fier pudlat, oţel, aluminiu); lemn, fibre din carbon, sticlă sau aramidice;
[http://ro.wikipedia.org/wiki/Pod];
 conducte (circulare, dreptunghiulare, trapezoidale, eliptice, ovale, triunghiulare), se
întâlnesc în mod capital din: beton, beton armat, piatră, fier, materiale polimere etc.;
 vadurile;
 jgheaburi;
 diguri de infiltrare;
 viaducte;
 estacade;
 ziduri de sprijin;
 bacuri (pod plutitor);
 rezervoare de apă.
Cele mai răspândite sunt podurile, jgheaburile, conductele și viaductele. De obicei
conductele de evacuare a apei se prevăd la fiecare intersecție a drumului cu cursul de apă. În
timpul viiturilor se admite interzicerea circulaţiei pe un timp oarecare.
Vadurile – se amenajează pe cursuri de apă permanente și temporare cu un fund pietriș
sau piatră dură, cu adâncimea apei până la 0,3 – 0,4 m (fig. 3.).

Fig. 3. – Vad
1 – fund din piatră; 2 – jalon; NMA – nivelul maxim al apei
Pe cursurile de apă periodice se instalează jgheaburi. În cazul când debitul este mai mare
de 10 m3/s se recomandă construirea digurilor de infiltrare (ele reprezintă un rambleu din piatră
ce permit infiltrarea apei și evacuarea ei de la drum.
Viaductele – sunt poduri ce traversează văi accidentate sau înlocuiesc rambleele înalte,
greu de executat şi neeconomice ce ar trebui realizate pentru asigurarea continuităţii unei căi de
comunicaţie. Viaductul Ml.lau este plasat pe teritoriul comunelor Ml.Lau şi Creissels, în
departamentul Aveyron, Franţa, fiind soluţia inginerului Michel VIRLOGEUX şi arhitectului Sir
Norman FOSTER. Construcţia sa a început în 1975 şi s – a terminat în 2004, odată cu terminarea
viaductului (fig. 4.).
 Fig. 4. – Viaductul Ml.lau, Franţa

Viaduct este un termen care

provine din limba latină
(via=drum+ducere=a duce, a
conduce). Ca viaduct denumim
astăzi o lucrare de artă (pod), în
general de lungime mare, care
permite traversarea unei văi adânci
de către un drum sau o cale ferată.
Viaductul este construit din piatră,
cărămidă, beton, metal sau lemn.

Estacadele – se construiesc în cazul când drumul trece prin localităţi pentru nu a

complica circulația locală (fig. 5.). Aceste construcţii sunt folosite la drumuri de categorie înaltă.

Fig. 5. – Estacadă
 Ziduri de sprijin – sunt lucrări de susținere, în general definitive, utilizate pentru a
asigura trecerea între două cote, atunci când spațiul nu este suficient pentru o săpătură taluzată.
Zidurile de sprijin sunt lucrări de susținere cu caracter continuu, la care împingerea pământului
se transmite integral, pe toată suprafața de contact dintre lucrare și teren.

Zidurile de sprijin pot fi

realizate din: zidărie de
piatra; beton; beton armat;
elemente prefabricate (tip
căsoaie sau gabioane).

Fig. 6. – Ziduri de sprijin de diferite tipuri

a) masiv de greutate nearmat; b) masiv de greutate armat; c) pereţi semisubţiri; d) pereţi subţiri
Pentru a trece peste cursurile de apă se mai folosesc și podurile plutitoare (bacuri).
Pe drumurile de categorie joasă în majoritatea cazurilor pentru evacuarea apei se folosesc
conductele. Ele alcătuiesc aproximativ 20 % cheltuieli din costul total al drumului.
Conductele pot avea diferite forme: circulare, dreptunghiulare, trapezoidale, eliptice,
ovale, triunghiulare.
Cele mai răspândite sunt conductele circulare (fig. 7). Orificiile lor sunt de diametru
standard: 0,5; 0,75;1,0; 1,25; 2,0 m.
Conductele dreptunghiulare și pătrate au dimensiuni: 1/1; 1/2; 1/1,5; 1,5/2; 2/2,5 m.

Fig. 7. – Conducta circulară

1 – intrarea ; 2 – perete portal; 3 – aripi; 4 – pregătirea pentru ţeavă de beton;
5 – temelia; 6 – temelia sub conductă; 7 – tuburi cu mufe
Toate tipurile de conducte sunt prefabricate în mod capital din beton, beton armat, piatră,
fier, materiale polimere etc.
Podurile sunt lucrări de artă realizate pentru susţinerea unei căi de comunicaţie şi
asigurarea continuităţii ei peste un obstacol întâlnit pe traseu, obstacol pe care calea de
comunicaţie îl traversează denivelat. Aceste obstacole pot fi cursuri de ape, văi accidentate sau
intersecţii cu alte căi de comunicaţie. În acelaşi timp, podurile asigură şi continuitatea
obstacolului traversat de calea de comunicaţie respectivă, sub pod rămânând un spaţiu liber ce
face posibil acest lucru.
Podurile pot fi amplasate peste cursuri de apă (curgătoare sau stătătoare), peste văi uscate
sau peste alte căi de comunicaţii existente.
În general, în cazul podurilor există termini şi denumiri specifice de specialitate prin care
se identifică atât elementele structurale, cât şi componente ale reliefului în amplasamentul
podului. În (fig. 8) sunt prezentate elementele componente de bază ale unei structuri de pod,
comune în general tuturor podurilor.

Fig. 8 – Vedere laterală (elevaţie) a unui pod

Fig. 9. – Poduri
а – pe grinzi; b – în arc; c – cadru; d – suspendat; e – cu mai multe grinzi; 1 – culee; 2 – grinzi; 3
– pile; NAF – nivelul forţat al apei; NAM – nivelul mort al apei
Nr. Denumirea
Schiţa podului Observaţii
d/o podului

În funcţie de construcţie
pot fi cu grinzi cu zăbrele

În funcţie de construcţie
Poduri pe pot fi cu grinzi simple
1
grinzi

Mai rar se construiesc

poduri pe grinzi în forma
din figură, unde forţele de
încovoiere au o distribuţie
mai avantajoasă

Se cunosc mai multe tipuri

de pod în arc. Forma
prezentată este cel mai des
2 Poduri în arc folosită, unde pe grinda
arcuită, grinda orizontală
este agăţată cu cabluri de
susţinere
S – au răspândit mai ales
după al doilea război
mondial la reconstrucţia
Poduri
3 podurilor Rinului. Azi se
hobanate
folosesc la realizarea
podurilor de deschidere
medie
În general se construiesc
pe terenuri plane în cazul
deschiderilor mai mari.
Caracteristic pentru aceste
Poduri construcţii, forma
4
suspendate parabolică, cvadratică a
cablului principal de
susţinere, care este
încărcat prin nişte cabluri
verticale
Sunt construcţii care sunt
rezemate doar într – un
Poduri în singur capăt. Grinda care
5
consolă materializează calea de
rulare este ancorată prin
cabluri de susținere
 Un parametru foarte important ce influenţează în mod direct şi fundamental soluţia în
vederea construirii unui pod este deschiderea podului (fig. 8).
Deschiderea (L) – reprezintă distanţa teoretică măsurată pe orizontală între punctele de
rezemare (axele aparatelor de reazem) ale suprastructurii pe două infrastructuri consecutive (pile
sau culee).
Lungimea podului – este un alt parametru important ce caracterizează un pod şi reprezintă
distanţa pe orizontală măsurată între limitele exterioare ale zidurilor întoarse ale culeelor de la
cele două capete ale podului. Un pod poate avea una, două sau mai multe deschideri egale sau
diferite, însă valoarea lungimii este un parametru unic caracteristic fiecărui pod (fig. 8,9).
Relația de calcul a lungimii podului este următoare:
L p B nb 2mH m 2 p 0,5,
în care: B – orificiul tipic al podului, m;
n – numărul pilelor podului, buc.;
b – lățimea pilelor podului, m;
m – panta talazului;
Hmin. – înălțimea liberă a podului, m;
p – mărimea rostului de contracţie–dilatare, nu mai puţin de 0,1 m;
a – rezerva ce se stabileşte în josul construcției, (0,5 m).
Dimensiunile tipice ale podurilor cu deschidere mică sunt: (2; 3; 4; 5; 6; 8; 10; 12; 14; 20
25 m).
În practică, podurile pot fi clasificate în următoarele categorii:
 pentru lungimi mai mici de 5 m – podețe;
 pentru lungimi mai mici de 25 m – poduri mici;
 pentru lungimi cuprinse între 25 și 50 m – poduri medii;
 pentru lungimi cuprinse între 50 și 100 m – poduri mari;
 pentru lungimi mai mari de 100 m – poduri foarte mari.
Pe toate drumurile publice sunt amenajate poduri şi podeţe. Pe drumurile naţionale din R.
Moldova sunt amenajate 530 poduri, iar pe cele locale 717. Podurile se clasifică în dependenţă
de lungime şi anume: poduri cu lungimea:> 100 m – 19 buc; 25 – 100 m – 242 buc;< 25 m – 986
buc.
Suprastructură podurilor în Republica Moldova este următoarea: poduri din: beton armat
– 938 buc.; piatră – 199 buc.; metal – 78 buc.; lemn – 32 buc.