enone, ZEEMAN SL REZONANTA MAGNEICA isa ou freeventa Larmor yz = 52 (veri (270), éle au frecventa init vos Prin urmare, pentry 0 oats circular al ehei sens de rotate cotncide = eee rn abine lah dot sistem de coordonate fx) freeventa Ce eo oseaic eu ul sens de role opis se obfie frecvenfa wot Be Pere se obfin dou frecvenje de osllagie deplasate fa de Beovtita nifals eo . | a eee eae } Oscilatorilor circulari din planul ay si avind freevengele v +, le corespund Critatoror cvodere caahtietrantpile cu Am — 4:1: componentelew ale frplltelet Zeeman, polariaate cular. Tnerle cuantelor emise seu absorbite se obfin pri nmulften fre venfelen Neajecve ae, Gr anek ve Dan constanta Ae ‘intnd. Seama ch as uh (veei 246), gisim pentra aceste nivele Siraj Hard cape axa nw tint, | (4.24) vibrafii circulare Anm,c + fm planal #9 ee Se objineastiel exact acelagitablow de despicare ex tn baza relate (14 en “Garaceasth cease, polareie sit determinate de caract PeGlatilor ctllatortor corespunelton, iar itensitAjile sint acct ‘Sella tn Tanga axelor sy 9 cosa ce, In cazul unl observa tr Marsal, ntrtatencompanenitor wal ev uma intensilor compa Senter s lar in cazal obser vdstlongitodinaleintensitaten Gubla a comy Kentelor @ (ver p. 480). io ‘fn felul acesta, cu ajutorul reprezentirilor clasice se explicé fecal Zzcman spin eu despiearen normal gH. - ‘Menfiontm ct avem|o eeinidentt Sntrefrevenfa tranditiei dines subnivelle vecie, Ia © despicare normalé-S. Ey Hf, eu frecven # icecfel chmpului magnetic, Coincidenfa are loc si pentru alte despicttt Sat despicarca normal, Pentru un moment magnetiearbitrar = yA = Lyn = — etn J, freevenfa tranzifiet dintre subsivelele vecine intr 0 a precesiei mortentului magnetic orbital yy =» ~ al fm ji cmp magnetic AE = Ate 7t HF (fintnd seama de (249)), coincide cu frecvenfa » AH : HE procesiel acestui_mo- ed ‘mont, definit& cu ajatorul formulei (2.59). Aceasti coincident este esenfialt no fratare intuitivs a rezonanfei magnetice (veri mai jos § 14.8, p. 476). ict teas comes oni spleen cea and ray ee a Se. fe a See aan tsp Area eae vento tera soe earthen te pee), ech eretntns, fap etal tor Sie etme us tm ee rae sce lat cei cu i esd SoS Bk a iy petit ea ean ace ace sep i Sa, ec es oa ee ae ren aati fs RA Ses © Eater tani! Penn ate Bal ion ere salen eta EISELE Eheritrs oma pita epee SSS sig naa hanes sr i i ih a : § 143. FACTORI g IN CAZUL UNUI CIMP SLAB cum am vézut, misimea despicfrit Zeeman depinde de valoarea i gla diferenja factorlor g pentru nivelele co se combin deter- ARE Sintagja dintre componente in earul despicrii Zeeman a lnillor spec rule Valongea g pentra un nivel dat depinde in foarte mare misurk de ‘pul de cupl) In.cazul cel mai important al cuplajului normal, valoarea factorului g pentriun nivel cao Valoare dati ¢ nomerclor cuantice J, S, L se deter Flin cu ajutoral binecomoseutel formule, Ini Landé* [17] 14 LU+N+SS4+ Y= LEH yen ‘Accasti formu, In carul particular al unui moment orbital pur (S = 0, Jet) dh g = i, iar in carl particular al unl moment de spin pur (L=0, 4H 3 Gk em 4 tn conformitate cw formulele fundamentale’ (143) st Lis) sere prerined un caz particular al formalel generale (14.8). In cazul fonal cind 9 gS sint diferi de zero, formula (14.25) conduce a valort Sifste ale Io g, care ined urmeand anumite regularitii bine determinate, (14.25) De wo gi donumirea des ft de factor Land pent factor g ke 4 ae x ACTOR p JN CAZUL UNUL CIM SLAB 408,ost EAPCTUL, ZEEMAN gt _REZONANTA. MAGN! fn cazul unor Z, si $ dafi, adieK tm eazul unui termen de multiplet’, unor. valori diferite ale Iui J Ie corespund, de reguld, si valori diferite in tabela 142 Sint date valoile factorai ¢ pentru multipin los ale lui Z. cuprinse F si G)..ca de obice, valorile Iti sink date pentru fiecare multipicitate fn parte. In tabel8, valorile Ii sing date sub forma wnor fracfi ordinace gi zecimale, Observim eX g ia att valor Ince 1 gi 9 clt gf valor| mai mict de I 3 chiar negative; de ects e dati ou | tra LS g fete ee el In carl unl J neg) ine coat gal ot 92 una g> 1 eLestelogal cu 2, far dupa aveca, 0 dat cu eresterea cuprnse fate 2g (State 1/2909) 9 pentru Inge gid fadick pentru torment S, PB, ‘asemenea el ia valori mai mari de 2 Pentru L > ‘resterea lui J, pentru L < Sl scade eu cresterea lui Z,’iar n cura unor Z pentru un fermen S Birr, scade, tnzind, spre valoarea g ~ 1. Th cazal uml J minim ‘dati, pentra’ un J maxim posibil, tot tui ce AEDS, totdeauna g <1 gi croste 0 dati cu cresterea lit L, tinzind de Ssemenea spre valoarea g — 1, iar pontru L < $ el este mai mare de 2 si reste o dati cn erosterea lui L (atingind valoarea maximA pentru L, saw pentra L = S"— 1 fn casul dublojlo, tn particular pentrw cama! uni singur electron: formula (1428) eapath 0 forms foarte simpla. In_acest ea, J=L— 12 3 avem J+ L+t i. tee 1 J+y 1 L 2 teu ar—-t got - 4, pentru J eat ual 2 “Menfioniim cai suma acestor valori este egali cn 2. Pentru termenul AB despicarea nivelultl #Pyq este de oud ori isi mare dectt despicarea niver lului "Pye, apoi diferenta valorilor g,egaliien —! >, deseregte eu oer 2 terea lui L, tinsind spre zero pentru L +00 Formtla (14.23), corespunzitoare factorului g, se poate deduce jor magnetice. Moment ‘compunerit momentelor mags. 34 ba=tabha=— ‘ectueazi o miscare. do precesie in jurul direc{iel momentul can A, opel elo soca a netice 2 $i py (vezi (2.78), unde py = yh, = aera fees fi Bt dyy dind protectia. (Wext fig. 2.7 p. 72) y= te 608 (yy J) ve 608 (Fay 3) Bite Ja £08 (hy B)— Sap Ja 008 as D- sat 1, Se (=A) te BA avem BARA H 23,0 In conformitate cu relafile J PSHE 2ht Introdueind (14.28) tm (14.27), aver 608 (Say J) + (14.28) 608 (Iys J) Daciétnlocuim J, Jf gi JB prin (J+ 1), Ja Un + 1) 88 Ja Ja +0), factoru jg capit valoarea U4 Dt hht) Saat) / th \ ae Y 1490) ( pg VAMEAGED— AUN, < T+) oral weet =a =— sud | (14.31) care reprezint& valoarea medie a momentului magnetic al atomului, se Sdlentezah in cmpol magnetic exterior, ind proectia. n= (ae = reine inte Bee ntogetnea tm (4, oie (AY ok Galoatee Iei'g delerminaté de formula generald (14,31). In cazal parti- Galen J, Le Jam S gi in mod corespunzitor gy — 1, gy 2, formula (14:31) Se reduod fa formula (1425). Focal (1429) (a formal ener (14.90), ote int pole pe const, te ool Tap CORD Some eateries © moment ot) = + Fee Soma 8 be BH8) gD Bam fae + Boe — —an tha +289 = = om e+ 5 (sn) alonren medic a acetal operator im stan ea Ly 5, J sim dal (ves! (1419) sf catetast $c im T+ 8) onde = pam enfant O48 Yaloaren male 9 operators §, cate propertionald ou m gl ogalh, age cum aratii cake cull (ves se exempt, (18), 08 fam bUtDESSHDALEED a Toen 1 455,Tabla 142 ts ee a ste cme i= | oe |e 9p ‘Tabela 142. (connuars) i 48 v3 45 000 Dobie ot 11300 no 1380 230 80 intapeth S = m ‘Tip say 65 aap ent yes 1387 63 i307 72989, Ts joa] [|e up 2 2018 iss isis | 4395 nau | srt a5 | soos oilso | “te oan 5 xe00 a 1780 ssy0 ‘50 00 1,00 2900 00 75, hoo sao Ter on ug, 1886 aay | st be | ss 1299 | 9348 ie | is ee Septeptt an as 1800 asa0 | 99 {soo | 100 sigo | soe | 107, ier | Yes | iteMe 9 vypcron zame sr_MIZONANTA ACNETICK ‘Sobsttuind aomt rerltat tn (1.88) gf seri ye m fe conform x (14.8) oub forma ym bine IU+H 4564) LEED BUD oun certs (14.2), Avom an exomply conert do dtarmiaar a Tul g (ge prin armare, ‘pent promagnetie 1) a ermal (1415) a0 —y0 mmm ainm (1495) Pentru alte tipuri de cuplaj se obtin alte formule pentru factori care se expr prin yaloie factonorg corespunaitod tomentlor ge compun gieare depind de ordinea lor de-compunere, In particule, tn eazul tna cal G9) pena do electron end In (48) Joma Jame _ LUD tiie 21) s (14.36) + JED a+) simetric& fa} de mumerele cuantice jy si jy care determin momentele jy iJ @ cAror suma dX momentul J = 4,1 jy. Factor gy sige caracterizead Stusle inifiale ale electronilor si depind de numerele cuantice fy 4, 31 ‘ja (y= Sp = 1/2) pentru aceste st8ri. Valorile g, si gg sint date deform Hie Q14. 28 im cae tebe unt by ms jh tepectiy, oly Jo sipot fi late din tabela 14.2 (pentru dublefi. In tabela 14.9 sint date Wal Hie ¢ pentru cazul onel cua) , ) pentra configura bilectronicef ate din electroni s, p si d. Pentru 0 configaratie data, in rindul eorespur rane en toe EE eae tee et ay unt date rates Jui g pentru diverse valori postbile ale li j (tga cum sa facut in tabela 14,2, sub form& de fracfii ordinare si zecimale) La trecerea de Ia un tip de cuplaj Ia altul, factor g ai diverselor nivele vvaciazd treptat, isk se poate stabi o anumith regula a sumclor. In confor rmitate cu aceast& regult, independent de tipul de cuplaj, se plistreazi suma Valerilor g pentra toate nivelele configuratiei considerate cu valori date ale ini f (287), [13]: Bee) const (J dat, (1437) De exempla, pentru configurata dp (veri § 11, . 290), care & patra nivalo ou Jd ce ted nivelecs P= J ey — Aw ie on nivel ce P= 4 ff tenes eace dni ac par ete epet aa 14.7, au pentru cuplajel normal, eft pentru coplajl ), cum spent toate cesdls Inerbetine: Ta ports pantech dhe ain eT = care cant! cnplajulst normal este aivelal #Fy. far fn eazul euplafatel (, j) ‘iveol (/%y 32), valoaren se plstreat sf este egal cu 1250 ‘tn cazul configuralict se pisteeazi valoarea lui g pentru singurul nivel eu J's suma valorlor g pentru dow nivele cu) == Pentra AGTORIE g IN AZO UNUI IM SLAB way =t aha e mottg/ihem emia re ee mares Bey a ee aiid ants Tae 12)_) = 1g, ‘g((3/2, 3/2),] = 1,383, adici in ambele cazurt suma este egal cu Tobela 143 ude co cla pene Mckee Conta ante | Hd aa, 1) on. o_| |__|____— wm. 1) (2. 12) an, 10 a, 1m 2. 32) 2. 199 2.9 | 2, 32) 2, 52) 98. 00 Pentru cazurle cele mai simple, de exempta pentru cara canfigurali 2, se ponte calcula complet varafiafatorlor a nivelelor pentru trcarea Ac if Ba‘ip de cuplay i alul, Valle observe ale factorulut¢ pot serv Seep estely atu de ayerace aivelelor) al apeopierteupajul existent de earutle limit os© EPHCTUL ZENA $1 REZONAWTA MAGNETIC La interpretatea spectrelor complexe se poate utiliza regula sumelor (14.37)"pentra verticaren coretindini acetel Interprets” Dack te br ivele boas laa ‘in mod corect anumite numere cuantice, tunel pent nivecle configuraiei date et Valoaea Jatt a ii 7 Toye Samco tebaie at se teapot, — § 144, TIPURILE DE DESPICARI ZEEMAN ALE LINIILOR SPECTRALE Sé anatizim acum mai ta aminunt tipusle de despictri Zeeman ‘Age com am maf arat, aspect tabla de epee a eae ‘mlsurk de diferenfa gg, 61 de valonle Int J, 9 Jy Valonle Joy, Aletermind nmmdul campoeatelor wt dstibutia ientagon te deeds Gres determint distanfa dint componente in acare sig “Ponta dverselor componente in tabloal de despicee poate fi sits x ajutoral farmulelor (14.21); pentra gsirea tabloulul de despicare cate comod si utiizim uematoaren sehems, pe care‘o presentan eater td getlulctcombinat nvelor "cy inca af noma eniru primul dintre aceato nivele gigi) 1500, ponteu eal ey doles ge) =9]0~ 0,895 (pentru Calosde Rg We 86): Se as ( 3) ep = ae Ba a ES " e(0-J] 7 NY UX EX ee (4.38) Pentra ambele nivel despityle sint date aii in unitai de despicare normal nH, egae cu mag ate (esi (14.8). Cu lint plie Sn indicate Go hm m1 aid componente Pests hte gemeae a na inl ie date etrenfle mye Pete Componente x (Am=0) ave — —. = =5,0— = a Wee 3 a? O=0 samd. In cele n, urmat obtinem 6, 4/6,'0, 4/6, 8/6. Penis componcatele ¢ gsi in mod anelog 1716, 13)6, 9)6, 31, 1)8 (entre Am Some § HOR B69, 16 178 (it Anam. =) El Saxo se objncy aga cum sna subliniat in § 14.2(p, 44)" cote amet ath de Docija lintel inflate. Distanfa constanty ging aintny Compaen ta ae fn cazul de faf% in fiecare grupi care este 2. 2 : bs Rezultatul obfinut se serie ca fnai jos, indicind numai jumatatea ‘componentelor 159 € unde Sn paranteze sint lute componentele 1, care Tpsese tn cazal une Sbecrvapt fongitadinale. Intro avemenca formed, omitorul (denumit Ser sam a Runge tlt ple ule oman al ue ior ctor ggg, Gn eaeal de fat egal ex ere fous leis fsb frmh de facil zeximale (0) (0957) (899) 0.167 0,833 1,500 2167 2888. (1440) Intensitifile relative ale componentlor pot fi deterinate cu ajtoral oct a tcle Tal oad in tabee 4 sit. presentate datle Armee penta intenstagie relative ale componentelory go Gn carl net obeceajatranversal) pentmn tanaiile Jo») J-o)—1 ca Intvegt ale fuk /euprinse inte 194 fvalon send! le fal 7 cupeinge Mee itd Pentre comoditee, valor intensitifor dae oe formalele tehcha at dat ioc cu 2 Petra tamale Joo gh Jon —1 se abjne eependenfl feat a intensitif dew, Dent traaile J-»J, cole mat aaa componentle cu vont maxi le Il |S componente mcaien mine lms Feauea tran Jr], cee ma intense sit Cosuponentle n cu ert tite ale fl [iy far pentra componentle ‘dbp m-f1-rm intensttaen crete o Gad cw orepterea Tal, iat ta rund e-teome='o data ca schderea Tui m Tveonformictec tabsia 14 inensitfie relative fn cazulconsiderat, amy He ranula Jot tae J este ntreg J] 3, J 1 = 2) iseu Shaponentate st 10, 16, 18 16.10, ar poses coniponentle = Bee Seton tg: Cex mat fntest ete compontnta 0-0, entry care defuasarea este‘. componentele 6 9-2 gf (-3)--(—2), pentru cae deplasaroa este aa | 2,833, Aceste componente sint notate fn (14.99) 14.40), ca de oben, cu caractere, grave (al despica pena linia *Fy%G, ete rezentat in figura 146. In acts eat eg CR) wg ey) -t1,900 — ORS = 0,657. Lengiile Reanentlor sat preporfnalé ce nteastayile penta componente Sefmentele stat denne’ In partea de sun iat pentra componentele« th Hee seen Dupk cum te Pete din figurs cele mal intense sit compo- Rontele e extreme f componente central. : ‘Dypé distribute intention tablowie de dspicare pot & tmprite tn ted tpn, strate de igure 147 : iil pd ral lta: x tne cpl rns roJ-l enti fy =f y (i. 167 8). Dintee componentele yea Teche abt compat eh'centae, conespansstonre tor vale] mi Ine ie dnive componentele'¢ ot fateigae,corespaneitoare unor valor Tae Mase vee tabels 1h} in felul acts, ltenitates componentlor as ow ® (14.39)Ester as —» GSEpY : se abate 144 (comtlnaar) atta 144 {asnape rt lo epson teal de pe Rsman pat ear ener (her ve) Tamil ep 1m Gomponats Trausigit Jos (alork tntrogi ale Iwi J am) sores ees Tens orm eon = ee ales oe es | e 6 $b 3 2 15, 0 8 1 2 8 2 gee Fo [ete ee et ae eos sae es rani Jo» J—1 (vt seit le 75) Tana wb 1m ompommts 3 eer — Fran wm Compan A 3 2 i. Oo. = 2 = eater _ ce See en erees tnt a an ae a ae Ae se 7 a w 10 a ee “Trancigil y+ 1+ m (componente a) Teansigit Joo (vatorh semittregi ale Ini J gt m) sts Bo BB ray “Tang > & Gompoom 5 = % 4 w= 78 $2 88 <2 30-52 ~7 Y g = 3 3 a ian = _=7B oh ee ra 4 4 ws ote one 8s ms us 15 13 03 ts 43 m8 as Tal mm (components @ ‘x scade de la central grupei spre margini, iar, intensitatea: componentelor o Fee Spe margin abloutu de despicaé,obfininda-se wn fel de umbre frspre ofark. : ‘ct 1 oile tip de distribute aintenstatlor se obfine de asemenca pens enn Fo nih 2 2 el gig. 140) Cran ate dntele mca gitnainte, cele mal intense sint componentele pint coe intee, componentele e’ cele mal intense sint companentele centrale, ao ce acum ele corespund ator valor |r| mnaxime. fn fetal exterioare defen componentetor » seade din central grupet spre margini, Ie nctntes componentelor © scade de la marginea tabloulti de despi- Jay atone thera, obfinind-se un fel de wmbrire inspre inSuntra, Ral decal trellen tip de distsibujie a intensitifilor se obfine pentra transi joo} ig. 14712) Dintwe componentele x, cele mal Intense slat transit Joid ieme, iat dintre componentele ¢”componeniele asezate Tonite fiechra grap si corespunedtore unor valor |ye| minim, In JB miloca eraraitste cOmponestelor n eres de la centru spre margin, fein Menitatea componentelor @ descreyte pentru ficare grup dela central I, de o parte si de alla ‘Exemplele caracteris ‘tn figura 147, corespund tranifilor *Gy ee ee mitvie 32 8 on 8 Oe ob le celor tre tipuri de despicae, prevntate Tei gt epeMy pee 463we 1 4 HPNCTUL_ zmeAN 51 REZONANTA MAGNETICA are | Ag] = 0,198. 0 dat en cresterea dferenet | Ag| =I — gulewese latrvalele inte componente i fecare grup pcompontatale eral ig lor dou grupe se apropie treptat. Incep si se acopere reciproc compo: Sent inflonee e gf componentele exieione 2s eee eae as ‘ty eget ats gees Fig, 146. — Teboul depicts Zeman entre Va servi tranzitia "F—"G, analizat& mai sus (veri fig. 14.6) si care se incadreat fou atta ated eee aaa 4a); este posibil.cazul unei coincidente perfecte intre componentele « SRLS eG EE re a eh vee III III tides dts@ Ty qm ye eeu ||| | [hele stteeaser ee 4 ag:03 sft O 40 > Ti ea nt Jon) 1 taza cane tips de deers 8 fs, do obi steal ear tl evr de ib «lattice Dap Bu 17) aces tps sa cog we fr Dupin’ (1) ace pan de Serpe oo aotash Apa 1 tipo 1 spat ir Jada h es ees. Jrd-hes> bs Jos fh tiga 1V, Back incadens caro ale tiple Zeeman O sleteae cova mal smnanitd 0 fotaeio Harison (240): el nota. tps 11 ap tpt I, 23 eoreppnettare casa malpesior pass {f soma ok out b's et coespunsttonre eral multistpor input (fake) Case et pit Zan ete pon 1m (eam I= gn 7 pee “riuRla. DK DESPICARL MAN ALE LINULOR sPUCTRAGH f ‘Judecind dupi tabloul experimental al despicdii, se pot trage com- J, component g cele mai Satene coespund tor tran eu vot iin tT ate ea ta Ho = : tramaiiler 12> — Yf gf —1/2-+ 17 peat J seminte Aranzifilr 1-50, Oo» Pgh = 90, 0-01 ponte J tre. {tn conlormitate cu (14:21), im pina ngs poe componentaloe: entes (eon mitted ome 5) Fintan pee ma (taste m1 Low d) Pal — ‘Dilernta acest poi ete fant assy De akc, consdeind c& g,> fy sim Beals tyme te = ae em F, A, teen pe pe mii J et et i noe Se EN mage crene a wales nae bate poctlor 1-0, 0 poset —tvo Ge ag 49) me Spe rete eee ny 8 Sr paca Pesce, deny ea er Sr ey SE ar emsseoeeamgmewe ct Pops oes Ses aratena tag age 8 foi OY gece teenage ot hada 22 BR reads oad tala (6, BABE — 2.0087 ~ 1800; gy = 2.888 — 8.0687 = O88 tt exeal unui tablon de derpleae neresfeat complet a ve renee se determine vunvos tote mit Jy J fy fe Tobag. in aot eur se pot tage 9 erie de coaclun co JARS AP mine dae Skee ion Hn ask de ears tomes, pe ate OMCTUL_ ZEMAN I CRMPURE INTENSE. St_NNTHENEDIARE tera suite intensifier, tntcana din cle tat act fundamental, oe poate mts Seefeld ae grovite» tn tase nerfat cre Foe dock ee Az conpoatate Petra tema de pel Jor J. grap do cmpaneate mh dex manne Steele smart pro ok past val mln lo Tit intense miso | onto 9 — Distant dtre componentle talowki Poy aaah nat J se formeaek un go; stata 2f, dine centele de gretat ale acestormaxime di eel deal {etc purmetrr ee erate fon dat, fap cate eral ol 7 amma — SaeheD" Tatas vied a va Bab) § 145, EFECTUL ZEEMAN IN CIMPURI INTENSE $I. INTERMEDIARE In paragrafele anterioare am analizat fn aminunt efectul Zeeman tn émpurl Glabe cind misimea despicdrii Zeeman este mult mai mica dectt Gistanta dintre nivele vecine de’ energie (vezi (14.9). Sa analicim acum azul Cmptlil intens ind, dimpotsiva, muirimea despicdrit Zeeman este rult mai mare decit aceasta distant (vezi (14.10) Pentru momentele magnetice electronics ale atomului care ne inte- reseaa in capitol de faft (al elvor ordin de marime este uy gi pentra care au fost srisecondifile (14.9) si (14.10), cel mai important este cazul in ca distanta_dintre nivelele vecine este determinatx de structura de multiple Cia ate cuvinte, cel mai important este cazul euplajului notmal, in care txisth nvele apropiate si care formeazd termeni de multiplet cu o des Enve de multplei de ordinal a £ (Z, 9) unde & (L, 5) este fact Ge multiple (vert § 9.5, mai ales p. $10). In cazul unel dist Yelele verine de ordinal af (C, 8), Condifilly(149) si (14.10) capt forma, imp slab py <€ (0, 5), (14.47) imp intens yy €(L, S)- (14.48) tn ulti caz ma so mai poate veri dnp odepicre independent ‘iecirad nivel al termenulai de multiplefi dat; se obfine un tablow de des- Picare comun pentru toate nivelele. Ca urmare, Intr-un clmp foarte intens Be observa, in locul unui efect Zeeman complex pentru fiecare linie a multi- Pletuluh tun triplet Zeeman pentru Intregul multiplet Iuat in ansamble, 407He rpcrUL, ZEEMAN 91 RAZONANTA MAONETICA ‘ett 0 despicare normal gil. Acest fenomen, descoperit pentru prima oar ‘de catro Paschen gi Back in 1912 (174), [16], a cipStat denumirea de efect Paschen-Back, Flare loe fn cimpuri magnetice destul de intense tn cazul ‘atomilor ugor, la care factorul despicdrit de multiple}i { este mic st poate fi satisfacuta condifia (14.48). Ejectul Paschen-Back se explick ugor pe baza reprezentirilor intuitive cu prvire la precesa momentelor magnets; rezultatele ce se obfineoild cu Tezultatele teoriei riguroase, bazatX pe mecanica cuanties. Din punct de. vedere finic, condifia (14.48) fnseamnk c&. energie suplimentare — (4,1) si — (sgll) ale momentelor magnetice orbital st de spin intr-un cimp magnetic de ordinal a ya stnt mult mai mari decft ener~ sile interacfiunii spin-orbit | | 41S) = FUL, 5) (ES) [eat (0.35)). Conform reptezentitrilor intuitive, vitezele unghiulare ale precesiei Hy ue MH (14.49) oy all = — (veri (259), (248) i (2.54) momentclor orbital gi de spin L i § im jurul directo: cfmpniit devin mate mat mat decte viteza snghiosk a preeesiet lortcomune in jor Gretel momenta etl J (en fig By p79, Jest daea 9) Comat, cpl magnetic re euplajal ale vectomi L9i $ efectueaad cite 0 peecesc in joral direefed mpulti magnetic i mod independent. dind prise canntcate m, $1 me aceasta dizccie: fa flu acesta tn rapes fntesun emp slab i jal dines inf elecueant o migate ce precesie omental foal J ig. 1010 02 tera iu HH este mult mai miei nga & pois oy = mit = fl det vi gr pre nla an in neg sed Sek ea Seana eae ete fiecare in parte (fig. 14.10 5), In ultimul caz, numarul cuantic J tsi pierde ingens Smantel tol Sra stone nyse peel es Ae cee en, omen feel lel Sa eee Pentru energia suplimentark in cimp magnetic, pentru L si S in pate sint valobilsfrmlele (143) ql (143, ca pot ff seroe sub forma pentru AEy,=yHm,, (1450 pentru SAE, =2uy Hm,. (4s) ‘Energia suplimentard totald in clmp magnetic este SE qgimg = AE gy + ME ng = tall (0s + 2m) (1452) Dat find cm, este totdeanna intieg, de asemenea si 2s (chiar in cazul unui ms semiinireg), se obfin subnivele, distangele dintre ele fiind multipli Intregi ai despiciri! normale gH. Formula (1:52) pote ft obinue dirct pe clea weet) ewe dacs porte de 1a fora opeatoui energies saplmentare tcp taguae (ve! (EL1I) 43a) Beas tn cae interacinnes spin-orits (i, post & considera mle In comparafice operator : 7 Is 7Z , 4 . a ey Fig 410.— Precmia moment: @ —In my abo arta ’ any Hibs +289, polite ZS pe atin cnpsa tcblo Eualete aga, lores pop «operat Z ete cu mp viluen propre operator! 2 ene squeal medina operator nsec Lng $5, colleen aeneg pope anne ous fe =) Hanyang ty! e+ 80 tansy <1) a. Petra numerele coats ‘in cazul nel radati de dipolobignuit, sint valabile regulile de selec} nat ; (14.58) fence a aan ert ig see Am, =. stl, permise fn cazul, general, SFENSE_ $1 INTERMEDIARE a0fe EFECTUL ZEEMAN sl REZONANTA WGNETICA [Act tueru cat gat de fap ck momenta electxe de dipat Pal atomatai depinde tor ae Sets afin (ee (83), Sod fenfindo Wod Uy, #0 fon ngs ma 2) = Ha) hag (A unde zl) vt 0 fancied eooedonatso spite ar ng (6) Seni de cordon do pin 9 Pinte eetentol de ratios af momentual de dpa obfinmn expres 456) Payne wind v5 860) PO) ba Or0) Ay = 3 (47) = fie OP Oda 01 BHA Hh arose pena arma a rts fei jy (6) dak my Fc co Sansone doses (45), Menon sx dere ots este al ak St so Gatland narcotic de wd poste Pat a {In virtutearegultor de selecte (14.56) si (14.55) int-un cimp intens, co ocazia trnsifie! ntze ansamblorile iveleor @ doi terment de moltiplel, So Se componenta, s medeplasata (pentra Am, = Ama = 0) gi Oud Sonmponente a deplasate, disuse simetie (pentru Am =, Aims = 0) dick ce ebline untrplet Zeeman cw odespicare normal pH. tn eal acest, fntiun cimp intens trebuie si se observe a efect Zeeman simplu cu o des- picare normal. ‘In partea dreapta a figurii 1411 este aritaté, pentru cazal particular al tranuiffel dntre svoniveeletermendlul 3P (L = i, = 1) sisbnivelle Germonulul 8 (L. 0, S—~ 1/2, schema trenafillr si tabloul de despicare ‘bint Pentra fiecate subnivel sit indieate valorem, mp em $f ¥a- fone sumel Tor m ox my h mg In ena nor valor! date ale fat my 8 ma, ‘Cuengin suplimentard hi cmp magnetic se determing cu ajutorel formulel (i582), Meationtin ch pentru termenul *PAE,,,, =O ait pentra m= 1, iq = 1 ct 9h pentra my = 1 my = V2 Tabloul de deapicare analizat se obfine atunci cin se poate nega complet interacfiunea spin-orbit. Dac8 aceast interaciune se ia ta consi- Graze ea 0 coretie Ta conta (14.48), atunei marimea el se poate vyor determina, ca find SE xyuy = © (Ls S) misty (14.58) ‘Adanind (14.58) cu (14.52), obfinem energia suplimentar’ total& fntr-an ‘imp magnetic intens ABayg = tH (Mr, + By) + © Ly S) mat omsia (4688) a9 obtive cu opin pornind de Ix exproa ener de foteractiane cine wt 1 pont pros ene (sen (14.59) (18) = EALS\MES) = ELS) ES 608 (8) “armcron zettan sh _ciMPORL_ICTENSE Sl_INTERMGDIARE er Ss cng Bt Perens PEED eee ‘ne Sp stn end p 8 elas EB scdidistadl Cit laten ns hae sloaen mee (18) = £8 on (ln Consus Silat ase vstar 98 b pont tse fora fel Hg 14108) ‘xs (la 8) 6 (4,1) o0e (4,8) + 608 (1) 08 8) 4 008 (1) gon 8)- In timp oe tntean cmp sab nine ine ns Helms st eine ae 4 2 EE nf pvr ze foe = IIb * Cee te & wot seman = fi e ae se eS See ig. Ht — Conperie tte deme gp slab gf ta ‘clmp intens in cazul tranziiel #P — 9S, . cu oczia modi acxe expres, valores media a emlor doi torment din mamta dept ‘SSMS (Goes hat (leg ) ce seas plcu am 9 vaclael Independent), fr fn eel deal testo teen os (1) = 7, co 9) = EE pln armas CS) TH = Cts ETOH = CL.) LS Bh ee LS gpm. oe reese deal dts ram (9) od son se as ee eee en et ta hae secre Seo i tee scans ee so rarer a a en al al ee mele ee ed FS ME pra a 2 corejia —1/2 {P); aubaivlle m0, mg = — 112 m=O, mp2 My pte pont, 474an EAPCTUL ARRAN gL REZONANTA, MAGNETICA lou do despa, ie componente ¢ sit dab, ex ‘Subaivlior fdepiarescomponcntelar gst ardiae Componenta i plereak posta tn deplete epla o© (2, De fa‘pebce dectpts» gun 14 Un'asomenoa toa se baer pene pial tenes PS Pare tn Upen chnpulal mugncic roperinta on delet 2 *Sya = 2b "Puy Be eeecate dvb ca fs tebe 7, yoga conforma Ca a0), 0S Cae donde CO) 0:33 com Tatum cl maga do 20000 de guy, fn coblormitats cu (14.0), dstanja Bag dnt componcatalo o sto 20984 em"? = 387 en¥s tpiczesacitor componente eet fF) = 0.29 em ‘Pind tn prezent am considerat separat efectul Zeeman in cimpuri slabe $i separat efectul Zeeman in cimpuri intense. Cu ocazia eresterit trep- fate a'cimpulai magnetic are loc gi 0 modificare treptatd a tabloului de des- picare a nivelelor gi a liniilor spectrale : trecerea de la, efectul Zeeman in Eimpurl slabe la. cfectul Zeeman in cimpuri intense. Marimea despiciris ‘Zeeman in clmpusi intermediare sau medit, de trecere intre cimpusile slabe siecle intense, e de acelagi ordin de mirime ca gi despicarea de multiplefi tall» CLS), (1461) si aceasta bonfplicd mult tabloul de despicare. Distanjele dintre compo- Seats nu mai vaziazd proportional cu clmpul magnetic gi diversele compo- hente se comport in mod dfert. Un ealeul complet al despicirit termentlor {sie complicat si conduce la formule greonie; totus, un. tablow calitativ pentru clmpuri intermediare, se poate obfine $i fied calcul, pe calea com- paririi subnivelelor Zeman cofespunzdtoare cu cele dou cazuri-limith : Emp slab gi cmp intens. ‘Aga cum ain vnit ce ovaziatrecerii de la un eimp slab la unl intens, ronmental mecanic total J nu se plstreaah (veut p46); total, proleia {otald a momentelor mecanice ale atomulul pe cicecia cimpulus rémine Constanté ql i pistreart valoaiea m. Intr-un clmp slab, aceasti proiectic mommy unde my ia 2) + 1 valor (my = J, J — Lvov J) pentru tn Tivel oJ dat. Intreun clmp intens, protect Catal este egal cu suma pro- {ecfllor ny $i my ale momentelor I 3i 8 ‘+ my, (14.62) unde mj =L, Lt, so.) —E gi my = S, S 1, «0, 8. Pentra un Termen dat, mimirul subaivelelor pentru un chnp slab 9i unul intens, egal eu numiral QL 1) 5-1) de stir independente “veri p. 59), este acelagis Tn acelagi timp, petra flecare nivel se plstreazi valoarea {ui m. Placa yal proc ttle le Depa de ener ail a cmp, agnele omigar tod’ Toh Ta? eal exten tact laces pref w emilee oat do iatnitaten pals magnetic pectoral y= + $y a pele totale = ee et oe taal un Songs nt ia Jt Gece eter ‘Pentru a se putea facg 0 corespondenfi intre subnivele ta ctmp slab sin cmp inten, Conoajterea valorilor Lui m nu este sufcient. Bfectuarea Enivoed a corespondenel rengoste dackpe'lingh conservarea Tui m se fine! Scam si de rogula conform cirela diversele subnivele eu aceeagt valoate a lui m nu tiebuie si se intersecteze cfnd se trece de la un clmp slab la unl fntens. Regula in caved reprezintd un caz particular al rgulit generale de FRCTUL-#REMAN 1M “COMPU INTENSE” SL WTERDEDTAR eintersecare a nivelelor, Conform acestei reguli, stabilitd de extre Wigner $i Neumann (203), dac cu ocazia tranzitiel de 1a un caz-limitt la celalalt Se pistreazd anumite numere cuantice, nivelele cu acelagi ansamblu de fasemenca-numere cuantice nu se pot intersecta, 2 PSFynind seama de pistrarea Iii m gi de regula de neintersectare, com- ppararea subnivelelor corespanzitoare ustui cimp slab cu cele corespunziitoare funui eimp intens se poate face cu usurin{’. fasemenea comparare este aritati. in figura “14.11 pentra cazul termenului 2P, In cimp slab, nivelol *Pyq se despict in dout subnivele cu ‘m, ~ 3/2, 1/2, iar nivelul *P,q in patra subnivele cu am = gy = 9/2," 1/2, 1/2, 3/2; in total se obfin (2. + 1) 2S +1) —3-2—6 ‘Subnivele. In clmp intens se obtin de asemenea gase subnivele pe care eam 1/2 sim, = — 1, ealatt a uae g dno cate out f= ie & Tid se tranorm’_ tn ‘mq = 1/2) coincid, Subnivelul inferior eu m, Scbrivelul cu mz — 0, mg —I/2, iar subnivelul Superior cu my == —1 BNiivele Of my cy mp, cere me ieble af ibd ae Interectarea actatér subuivelé fn cimpurt intermediace. tx mod. analog, Subnivelul inferior my — 1/2 se transforma Jn subnivelal 1, — 1, my = ey, iar subnivelul superior my —1/2 {a subnivelul my — 0, my 12. In sfrst, subnivelele m,—"—3/2 si my = 32 50 “ttansforma in Subnivelele imp ——1, my = — 1/2 i, respectiv, om, = 1, my = 12. In figura 14.11, ajezared nivelelor sa cut finindu-se seama’de factorul de despicare de’ multiplet © dat de (14.59) In alte cazuri, confruntarea se fact in mod analog. Se poate urmést si moditicarea tablouloi de despicare al linilor spectrale cu ocazia {rece {ela un eimp slab Ja unal intens, lueru asupra efruia aicl ng ne vom opri. ‘Analiza noastré s-arefert la caztl euplajalat normal, In mod analog ate fi analzat si cazul raperi cuplajulul (, 7) Intr-un chimp magnetic Intens sau in general al rupert cuplajului oricaror doi vectori dy si dy, care dau un vector rexultant d= J,-+ Jy. Energia. suplimentara intron clmp tic intens, care determiné roperca cuplajului (J,, Jy), are 0 forma analog cu (14.32) (vee! (148))> AB ays = yl (6M + gat) (14.63) Spre deosebire de (1452) tush, distanfele dintre subniveele care se obfin ni sint, general moltiph intregi ai despicarii normale yyH i, cU ocazia, tranzifjilor, nu se obfin tripeti Zeeman eu despicare normali Ruperea cuplajtlui diverselor momente se poate produce tn citeva tape. De exempla, pentru termenii de trplelt ai configuratllor bielectro- hice se yupe mat di euplajul dntre £ si, aga cum a descrls mai. sus, far spol fn import, sllent de Sites copajl date dh dnte 5, $1 (electul Paschen-Back comple). rctic vorbind, efectil Zeeman tn clmpusi intense si medii se ob- servi in caznl womilo? uso, cum gif eazul termenilor supeior al atomsilor gre, edict in eazurile cind despicirile condifionate de itteracjiunea spin rb nu sint prea mari gi nu Gepagese efiva cm aIn incheierea paragrafuui de fat&-vom mentiona ck i oazia contran- tii despitsilor nivelelor de energie fn cimpurl magnetice de intensit fiferite por stabltesegult de sum ole pentru grupari de subnivele cu 0 ‘aloare dati a ramirulal evantic mr eare-ipastrea sensul in cimp magnetic ‘nue regula sumelor penta factor g si regula samelor pentru marimile espieiitor vex! {18}. p. 241). § 144, CARACTERISTICILE GENERALE ALE REZONANTEL ‘MAGNETICE Si anafiim acum rezonanta magnetic, adja transi forfate dintre subnivelele de despicare Zeeman (ver! p. 49). In paragraful de faf vom S20 caracteriate generals a rezonanfet magnetice, valablltatit petra re- STnasfa maguetic electronica, condifionaty de momentele magnetice elec ‘ones ct pentru rezonanja magnetict nuceara, conditionatd de mo- rnentele nucleare, si sezomanfa magneton de rotafie, condifionata de mo- entele magaetice'de oat “Trangia tntre dont subnivele Zeeman cu aceeasi paritate si apar- tinind anal piel ctvo aloare dats ala J este posblty conform roult de Mecfic (4-182), numai in enanl radiailor magnetice de dipol gi de ova- dapat’ 1a regunce fadiofecventlor ined, probabiltatea tranzifilor de Srddrpol este foarte mick in comparafie ea erie magnetice de dipol (pro- {ublitetea tranaifillor de cvadripal detereste eu freovenfa mule mai rapid (en factorul 9) qi trebuie vate im vedere doar tranzijile magnetice de [Gpot's ciror probabilitate este determinata de cStre momentele magnetice SIP transfor in cane (ei (478) Entradewte, im conformitate cu (4.85), aportal dintre probabiitijile tranziflor de evadripol i cle ale tranz {lor magnetice Ge dipol, ca ordin de marime, este a — 3(zyiee (1468) Pentru 0 lungime de und = cn(2 = Lem) i luind Q = eat E5101" = 510°", wavy, 10™, sim ch raportul «, ca ordin de micime, este 10°, adici foarte mic. {In felul acesta, tranzitille dintre subnivelele de despicare Zeeman sint condiionate de radiata magnetic de Apo, Este important de subliniat ek probabilititile tranzifiilor spontane dintre subnivelele Zeeman sint neglijabile si, In consecin{, nu are_ loc femisia spontand, Acest lucru este fn general caracteristic pentru tranzifile fnsofite de emiterea unor radia{ii in domeniul radiofrecvenfelor ; emisia ™ Reromanta magetck condiionst8 de momenta nacleare vat diseutatt tn expitlat 474 10 (p Sith lar cx oodiionsts do moments de rotate teal 19 (p- 674), CCARAGTERISTCILE GENEEALE ALE_RIZONANTSI_ MAGHETICE — i spontant in conditobignuite mu are lo ea patin ft observa doar In ae ree dele’ for domental raditrecventsior do regull, $0 Seact ranstt fojate: absorfia g emisa fora; cazel particular st Geeta Tosate tn domenil’ rediftecvenfelor, constitle resonanya magnetic j ‘Sralgarea probabilitiilor tranzifilr sponta dintce subnivelle do despicane Zeeman se poate face cx uputinfl porind dela forma radafe oe Zale ieee . : 2 i Joa ° . ‘ id - Pe M2, Tail tt abide wie ale magnetice de dipol (veri (4.85), Ame =s-10(2) Jail. In cal unet despicisi condifionate de momentele magnetice electronice de ordinul de smizime al magnetonului Iai Bohr yy -~ 10-* ergjgauss (vezi (2.47), Inind a 0,25 em-* (ceva co corespunde unui ctmp mag- netic H= 5.000 de gauss, veat p. 449), Almoe a 3-108, 0,258-10-# stew 5:10 $3, adie valoarea, A™ este foarte mick AUme> este gi ‘ai mic pentri tranziit condifionate de momentele nucleare gi cele de 0- tafie, care au ordinel de marime egal et cel al magnetonului hates. __ In conformitate cu regula de selesic (4.157), In cazul radiatiei mag- netice de dipol, ca s in cazul radiafiet obigauite eledtrice de dipo, sit posi- bile transifiiinsolite de variatia aumdrului cuantic magnetic me cel mult ‘cu unitatea, adich | Am) <1. {In virtutea acestel reguli de selectie sint permise tranzifile: nomai em, objinem “dintre subnivele vecine ale despicirii Zeeman, aga. cum se arata fn figura % Aeomence condi nt role teal rain conic; west mal js cecal 16, p. 522, ia i: as6 © FPECTOL_ZEEMAN $1 KEZDNANTA”MAGNETICA 14.12, pentru valorile lui J cuprinse tntse 1/2 si 2. Transifile de jos tn sus gorespund absorbfici, tranzitille de sus in jos — emisiel forjate. Tranzifillor fnsofite de o variatie a lui m cu unitatea, Am — + 1, Ie corespund oscilafit Girculare fntr-un plan ay perpendicular pe ditectia elmpului magnetic co stant care determin despicarea Zeeman (vezi p. 446). Asemenea. tranzifii ot fiprovocate de un cimp magnetic alternativ eu 0 freevenja de rezonan{a Y= | Ba Ental Perpendiculir pe-ctmpal magnetic constant, Asadar, rexonanfa magnetic® are loc sub actiunea unui clmp magnetic allernativ ow fresvenja (14.65) 1 vein | + Ba Byasl forfeit fo cpl mage cnn a konlmitate ex foie general (4.172), ox oan enilar Am = Ltn trite do war nama lente da nteon te sy eco (14.09 mtn =f 0 bt) ellen ere cen Sm. t y m ma sae sure ea eo SRO Sauer Ga cert me sig aeL tered Catan meas “ak en cha at fa te ares teat eae aps ate waghe seein eee ‘aa lta ace a A apes 2n an spice tees no eee gS eee a i Swe ed game aaa Sekirdacrtoag ra toptophd meat eats pope edt ate cael shames Baha ae rr dt do fam net mp pe ar pe pa ee a STR ear pana hve al ot ie onstrate tact meat IE cee it Teac mrt ease eem iat ua Grn lin lca ate Lani suguniaren via neko ‘veut Im capitol 2 (p68, vesiia (Se) ‘¢momontulal mecsnicfat-un asemenea sist, {a ips nei atte interact, t afaré do clepul Hest null. Ya cael exitunelcmpalaperpon- Seah casa oe ee oe (2), = soto reo = en Potem detcompane cenpslaltergatiy My de fecwngS ¥ Btn Gout cipact magotion 1, 9 MY’ secngtfocvengh i care se rote fm eens epute x viele unghlulare wo # CABACTIRISTICHE GENERAL ALE, REZONANTHI_MAGNETICE np, scx vi ugh a mint 6d itn al, i onan mgt dons « pte ud el M(t 1) ‘ai shin ne gl oe shh oa at ata tment trans er ei van eed SONY eb tna cause sce “ ney “4 ag) a ig. 1.13. — Action una clnp magnetic tazaver fal‘onupre momeatuas magactid ce Sct pr (Gain precous fn jal eimpalut ts = predne sepimentar in jorel cimpslst H, omental d spa SARE SS eh ene ng rte tua, Pet tl de pe a Gtctorals (1) ‘eamspande tifa cuaatioh eo po sa Beet my Exist dowi moduri diferite de observare a rezonanfei_magnetice misurarea acfiunii radiatiei asupra unui fascicul molecular i mAsurarea absorbfiei radiafiel de etre substanta * De exemple, oni dup san x, Hy = Hy oot wt poste ft descompush tn fll ‘wmtor, dad a ‘inp aol dup retin axe 7 rupee mats seg en 9 et SRST ESS See coir sya eas ar© SPBCTOL ZEEWAN gt REZONANTA NAGHETION Primul procedeu consti in aceea eX fasciculul de particule stndiate (care au un moment magnetic), deviat intr-un anumit mod ta clmpuri mag- netice constante (clmpuri care in acest scop se fac neomogene) si care ajunge fntr-un receptor Inregistrator de particule, este supus actiunit unei radiaji din domenil radiofrecventelor. Daci, sub acfiunea cimpulul magnetic al radiatiei se produc tranzifii intre subnivelele de despicare Zeeman, fapt ig. 1414, ~ Schema intlais pootra studi reronanjal magntice tn tassels ‘poise! evel = receptor; Di pompo de disiane, care ate loc tn eazal rezonantel, adic fm cazul coincidentel dntre frecvenfa, cae ocr en de cel tite i ret smomentulai magnetic modifientk ca urmare a tranzfiel deviant altfl q hha nai ating receptorul. In felul acesta se mlsoark.slibirea intensitifii fascieululut de particule ormitite la frecvenfele de tezonanfa. Tn figura. 14.14 este prezentata o schemi tipiel de instalatie pentru sudiul rezonanfel magnetic in fasciule moleculate (42). Faseiulul de pare ticule, provenit. din ivorul 1, traverseazt cimpurile magnetice constant nneomogene gi B (caro deviant particulele in senswel opuse 9 realzeas focalizarea fasciculului), ajungind la receptorul R; Intre magnefii A si B ff magnetal C se ereear4 un elmp omogen constant gin acelagi imp um clmp Inagnetic perpendicular alternativ (ca 0 freeventt din domenil radiofree- Yenfelor ~cimpul radiafie), care determing tranaifile, Atuncl cind frec- Yeafa cimpulualternativ nu colnede eu freevenfa tranaiilo, la receptor jung bine determinate particule neal In cae Srevee Coineld, toate particlele pentru care proiecfia momentulal magnetic sa ‘Schimbat ca urmare a transitilor dintse subnivelle de despieare Zeeman Sint dite nat mod de cle cde dia dnp neon BF ne jung In receptor. ‘Este important eX modifcatea intensitSfi fascicululul este propor- ionald eu numaral total al procesclor de tranzifie de pe subnivelcle inifale, {gal cu suma tuturor procesdior de absorbfie gia tuturor proceselor de emiste as forjati, De exemplu in eazul despicitii In clmp magnetic a nivelulut cu CCARAGTERISTICILE GENERALE ALE_REZONANTEE MAGKETICE = 1 (veo fig, 14.12), variati intensitii fascicufulul se face att pe seama Tesah Sse FLO R01 latsorbte cle pe seama tranaiilor 0» Fret 0 (emise) In cazul de fats, probabiltiile tuturor acestortranzitit Sint aceleag i ‘rope lative ao tailor sn te do formal ig bela 16. p40) pnt casa Pe een av at val pets epi de subtree aha IGS LAT da ti pte sid ben Ta Metoda rezonantei magnetice fa fascicale moleculare este extrem de sensitilt st permite si se ating’ grade de precizie foarte mari, Avantajul important af metodel const in aceea c& se studinad acfiunea uni cimp de qourie Inaltd frevenfa asupra particulelor lbere, Dim punct de vedere Sierimental ined, metoda este dentul de dificil, deoarece experientele cu fabicule moleculare, mai ales in clmpori magnetice, sint greoaie, fm par- ticular find necesark 0 tehniea de vid aparte. (Oa dova metodl de observare a rezonan{ei magnetice consti in mi- surarea absorb radiofreovengelor de_cAtre substanja ajezath fatrun Gimp magnetic constant 41 omogen. Cimpul magnetic de freeven{é foarte Staltt provoscd tranciti atre subnivelele de despicaze Zeeman j ct aceast Beanie Toe att tranzitit me» om ly ft st tanciil m + 1 <> m, adic Sie toe ‘aut absorbtia, ft gi emisia forfaté. De exempla, tn eazal cel mai ‘Simple de despicare Zeeman a nivelulat eu. J = 1/2 (ves! fig. 1412), avem SaeNle Io 1/2 qf 12> — 12. Absorbfia observati reprezint Hferenfa dintte abeorbile f emisie forjatd, i coelciental de absorbtic, Geterminat experimental, se determina cu ajutorul formulei (6.98), care im Bn, este hy conjine factorul « ="%, unde in cazul de fai hy ine factoral « = >) unde il de fafti ferenja ditze energie subnivlelor de despieart. Zeeman, Datorité snsi- {ilusal mata metodelor radiotehnice moderne, rezonanta magnetich poate Broesrvatd chiar pentru subnivele de Gespicare Zeeman foarte apropate, Damon experimental te i pp ae trot Padlofeoventeior hn se deosebese de studl absorb! domentl optic; {Slush metoda sezonanfet maguetice i fasicule moleculare prezintl a pare [Giulbstnte, care contd in aceea cd ma se masoarl radigia, ch modficares Siti particuielor supose activa radafc ‘in punctul do vedere al metodic, studiul rezonanfet magnetice prin etoda atuorbfiel este mult mat simpli decit prin metoda fasieulelor mo- Icoave Hin ecelasl timp, permite de asemenea sh se stingl o putere de Wtlatielnare qo preci consierabiik a masurdrlor Prin aceasth metod esludlaat de Obicd substanfa in stile slid lichids,fapt care permite, pe deo parte, se tragh diverse concliet cu privire la storen condensati Pesttam ils pede alth parte smecesitd introducer une! seit de corectit RSS Ueecrmaatealpropuctilor diverselor particule. Valorile mo- montlgr magnetic detente entra paul Ere inteacioena x Darticule Veen pot eiferl-de valle seestor momente corespanzdtoare Darticuleor itera. I 70Me ERTETUL zemAN 1 REZONANTA MAGNETION 490 Observish ci, de cele mai multe ori, eu ocazia observasii rezonanget magnetice nu se modified frecventa radiafiel care determina transiile, ‘ci intenstatea clmpului magnetic constant tn care se observa tranafile ‘ganz (prin metoda fasciculelor moleculare sa prin. metoda’absorbjiei) In felul acesta, pentru a satisface relajia hy AE, — ABg y= gy, se Iasi » constant gi se variaz’ H. Ca urmate, spectrele au se obfin in seara ‘rcevenfelor (sau a Tungimilor de undi), ci in seara intensittlor clmpulal rmagetic, i § 147. STUDIUL REZONANTEIMAGNETICE ELECTRONICE "PRIN METODA FASCICULELOR ATOMICE soag Misutille de rezonangimagnetick tn fascicule atomice, care repre- zintt un ena particular al fascicallor moleculare *, permit Sie determine G2 o precise foarte mare, de ordinal sutinl de iafime, momentle tage Htc’ eecironic ale atomilor in staren fundamental, tn ear dessebe e Simple prorat atom cu un sngur lett exter, pet cae nv fundamental este nivell ns Sy, (atomil de hidrogen, atom mctatcor ae caline, de asemenca Cu, Ag gi Kt, ves tabela 7.9 Ta carl acest atom Se observa trauatile “if 1/2 I> — 1p (ved fig, 14.12, 9. 409), legate de varafia ovintici in. clap magnstic'a inoresluld de Spin electronuul. Rezultatal deopebit de important al experienfeloreetuate cu acest atoms (de asementa gi eu atom fa alte stl fundamentale ta Dartcuas In starca'np *Pyq) eae Taptal eh factoral g- pentra momesetl magnetic de spin al electronula, se coustatd a fi ditcit de valoarea 2 la fare conduceteoia ll Dirac ex alte cuvnte mdrimea moments magnets Spare ca nefind egald eu maguetonnl lui ‘Bokr pe (red! (258). Acca stom momenta maget al detoll oe conn cam Sa menfionat in (Wea p, 227), de corecfille de satiate eate pot ft tate tllnd metodele cletrodnanlclcuantis, Valores toowlee & : 1 ‘somentului miggnctic wy — guy al electronulu cu Tuarea tn considerare a corecfilor dé ordinul a si a, unde 2 este constanta structucii fin a comer i tanta structurii fine (6.48), to Eeu= (14 gE 0908 ny = 1008 my, (9) Misuririle procise ale despicirii Zeeman pentru starea_fandamentali 1s4S,_8 atomulul de hidrogen prin metoda rezonanfel magaetice In facieul atomtié conduc la valoarea [254], [42], [43] 7 8 1,001146 4 0,000012, (14.69) Ba Tn logiturs ce terminalogs, vest nota de ap. 440. EZONANTA, MAGNETICK SLECTRONIOK. METODA FASGICULELOR ATOM apropiati de valoarea teoretick (14.68). Valoarea g/2 concord gi mai bine en (14.68), deoarece ca a fost qisit direct pentru electroni liberi (vezi (14.81), p. 488). 0 asemenea concordanf’, alituri de concordanta dintre valoarea teoreticy si cea experimentald! a deplasirit_ nivelulai S pentru Starea n= 2 a atomului de hidrogen (vezi p. 231), constitule principala Verificare @ corectitudinii conclusiilor clectrodinamicii cuantice, obfinute pe baza ludrii in considerare a corectillor de radiajie, Wnlooe expevimental a fetorle ft pentee #1 este L001128 000012, pentra Dt s,o01128'4 6.000080, poosra He OIII7 4. SUOI2D, pentee Li Ei? LOOT £ 000012, dc tn tote cru exes oon aprotimsiv gat a == O€018. Trina oath sa conn vari marsala a hi eon a omen condne ln valecres 140, cbexpanaitans eeerooall tibet ce a hia ert al vat gf pn Ho In staren fame" condace I voces 040th a sae coe an woe ep dal lo NOTTS ‘Peloati Uiilind metoda rezonanfet magnetice in fascicnle atomice, putem studia tablouldespicAri Zeeman a nivellor de energie nu aumai in clnpur ‘labe, ci gin cimpu intermediare st intense, 1 prineipiu, 0 dat’ ct ra~ Giafia de Wespicare Zeeman a nivelelor fundamentale ale atomilor se poate ‘studia i tabloul de despicare al nivelelor excitate dack Sn fasciul se crecasd.o ‘concentrate suficienta a unor asemenea atom. O asemenea cerestare a foxt ‘fectuati de edtee Lamb 9 colaboratortsii-cu ocazia studiului deplastri nnivelelor $ (248), veri § 68); studiul despicirii Zeeman a nivelelor en n—2 2 fost acela care a permis se determine cw mare precizie valoatea avestel ‘Seplasii, Particularitatea despictrii Zeeman a nivelelor excitate ale atomului de hidrogen consti in accea cf existd nivele apropiate ou valor! dlferite ale Ini Pentra n = 2 avem nivelele 2s *5,/,,2*Pin 2 *Pi (ved fig. 6.14, 228) Se conitatd ch masimes’ depict ta"dmpul "magnetic, de Drdinal eltorva mit de gauss este de acclagiordin de mirime ca distangele ‘intre nivelele. Phy si *Piy. Tabloul de despicare a nivelelor n — 2 este prezentat in figura” 14.15, Nivelul par *Syq se despick independent de nie ‘Velele impare #%, si #PYq pentru care are loc cazul de despicare in,eimpuri intermediare, corespunzdtor porfiunii de mijloc a figurit 14.11. In cazul considera, aceasta despicare. poate fi ealeulatt cu upurinf& finind seama Se interacfiunea reciprocal a doud nivele cum = 1/2'qi a doud nivele cu ‘m= — 1/2. In total avem dout nivele pare cum ~ 1/2 si m= — 1/2, ate ou gp gate pare cum — 9/2 1/2 —af, 9 ge la APin) mim Has 7172 (ae AP, aotae ev a 6, do of Sore ddeeaebire"de cast tranzfiior dintre subniveele aceluiagi nivel, posibile dour tn cazal unei radiagit magnetice de dipol, Ine subnivelele nivelelor ‘i #4, de paritate diferita, sit posibile transitit de dipol electrice obi nite, ex regtla de selecfic Ame='0, +1, ea gi in eazul despicdritlinilor Zpectrale-in-domeniul optic af spectrifui. Tranzfile forfate cu Am =O lfnt provocate de cimpa electric de frevengd foarte fnaltd paral ou elm aM4 S¥DCTUL ZEMAN fL_REZONANTA MAGNETICA RZONANTA MAGNETICK ELECERONICA. MBTODA ABSORETIEY magnetic constant, ar transiile ou Am = 2:1 de un elmp perpendicular ae femisi forat) Sat-un elmp 11 = 1-160 de gauss pent hidrogen peeimput magnetic constant: tn conformitate cu repuile de slectic int fiekovedatranaitie 210501 Ha) gi int-an stee 36 nee rentry Neuter posible tranzifille trecvenfa tranzitiei 2395 MHz) a "i se glseascd valorile exacle Am=0 revenge a meets, Be baza mista event trai (687) pentru ders cmp de 0 de gana (recventa transit 10 795, ae Shits) 2" gasit pentru deaters valoarea (G88) la. diferente de energie DP 2 SSyq. Mentiondm ci in afari de tranzitile de dipoli electrici a Fatal fi obsetvatd pi tranzitia de dipol magnetic a—8, sub forma unui Praxim de rezonan(d foarte ascutit care s-a ulilizat pentru calibrarea cim- JDului magnetic; in baze formulelor (144) gi (14.68), frecvenfa acestei tran- Zifit este aproximativ ' AEyy— AEyn git a(t +S) eat a1) ‘Tranztile dintre subnivelul « al nivelului *Sy, gi subnivelele «si a ale Rockler *Pyq 41*Pyq sint mult mai putin pronunfate, din cauza Hirgimit Betarale mada nivelelor P, Hizgime legati de tranzifile optice permise 2 *Phy— 1 Sy $i 2 Pla — 1 Si cave se produc eu probabiltiti_aprestabile, 1a conformitate ex tabela 8.6 tatepignccasth probablitate cate de 625-10" 5%, ceea ce, In aza fot mulei (4.128), di o Hirgime a nivelelor egal cu 1 Ay =A = 82510 5 100 MH. (14.72) Qe 628 Din cauea structs hiperine, aceasté Lrgime se mieqte mai mult, Ins, Din ca tral conturatus fini, se rewsegte 84 se determine cu o-preczi¢ Spreciabilé val ‘ ce intani ane (n roere,n o aereaatra mien asimetrie existent), fapt care permite s& fe gsc See ee | ig. 1448, — Deapleaen tnctmp magnetio a niveale = 2 onal de Marogen- cum $a indicat in § 68, prin joc electronic, Atom ala tn tire excitate SpE Ses, emit medial ca urmare a. tranzfilor optice pe nivelal Fetlatal (isco iar atom aflaf im stare excita 25_ unt meta- Sey ae mengiy Tatum numar apreciabil in fasciculul eae pltrunde &3 Simp niagnetc In avelat imp, atom ala pe subnivelal @ (m= — 12) ereanetatt nfl mal pufin stabil decit pe subniveal «(m= 1/2) cx Se camntts SblktAf de Fealizare a tranzifilr neradiative pe subnivelal TPRID acumen empulul electric perpendicular) *, cu care sabnivell 6 se fifttectcard aproximativ pentra B= 840 de gouss. Drept rezultst,fsci- Mist stone devine polordat: practic, el contine numai atom fn starea Fete" i)a)" Aitourarea vigurosst. « Treewenfelor tranzifilor «— ¢ § 148, STUDIUL REZONANTEI MAGNETICE ELECTRONICE PRIN METODA ABSORBJIE! (© metod de absorbfie destul de'importan{a este metoda rezonantet paramagnetice electronice (RPE), denumitS de multe oti pur gi simple Feronand yaramagnetcd, Rezonanfa paramagnetic electronic, deseo Dent de Zavoiski (vezi mai inainte, p. 440), se observa tn domeniul micro- Peritloe din spectrul radiofrecvenfslor ca urmare a faptului ci distanjele Untrennivelete vecine ale despfedrii Zeeman sint de ordiul uy ff sf fn clmpari Geordinal millor de gauss reprezint& fracfiuni de em-* (ver! (14.6). Causa, Cire condifioneaza simultan atit absorbfia, it si paramagnetismul substantei Care Gelentarea momentelor magnetice clectronice de cAtre eimpal magnetic 48 = fn boon eg nce, um asemenca simp actioneant ansp partir rapid Ar stribat clap awe fn opturh tamale heraatve ce ef ne scion ume ep asa tcl, vet enpitaal 18 (801).ie srEcTo ZEEMAN 91 REZONANTA MAGNETICN exterior, In cazul echilibrufai termic, populatia subaivelelor de despicare ‘Zeeman se dctermind ca ajtoral formulet lal Bolizman (6.10) °° : re ane a ‘= 4,46" = nde onde FF, (14.73) nA eat nga pment in cmp mes ve (14) (4), geste niaral pariculelor, far 0 constant (ce e determing die condifs cE numirat total al partiulelor pe toate niveele al fe m) Ca urmare a ‘inet popili ceva shat maria nivelelor cut valori mai mitt ale fm. in ‘inp magnetic sbstanga (in cael nO) are un moment magnetic revaltant, fica "se" magnetizeazs. Datorta acellash cause, numéral trailor ‘mov + Lyadiek onmarul proceseor de absorbfc ete mai mare decit nar invul tranifilor mf I'->'m, adick decit-numarel proceselor de emisie ‘Beau eet fp cons vane it des a acted absorbfie (ves formula (3.68) 5 formulele (5.84), (591) $i (598) care rezulth Gin a), Soedent cae deerint abso bi sbereatl experimental fare repeats ens de nore penis frat, fn conformtale cu (5.98), bocficientul de absorbfie pentru tranzitia m+ m 4 1 este Ly BY Hp hte Eh Basal (14.74) tunde Bu:ass (9) este probabilitatea de absorbtie pentrn radiafia magnetic depot ta damental mieroundeon,coeien}t he absorbie sot sient de mari pentru a putea fi misurafi chiar fa cazul unor concentratii relativ nici ale particullor paramagnetice Ordinal de mintme al probablitafii Bass (s) a tranifci de pe sub: nivelul m pe Subnivelul m -f-1 se poate evalva cu. upurin{a gi, pornind de We acealellere, spate godin de marine al cotfidentull Ge absorbtie, “| Tn formula (14.74) intervine probabilitatea spectral de absorbjie ‘apg eaten neva 2 feevens eal tn conforma 6 (14.78) unde By,myx, este probabilitatea integeala de absorbfie, iar Av lérgimea ifiet m > m+ 1. Bxprimind Bua su ajutorul formulelor (4.8) 3i (473), prin momenta magnetic al tranziie obfinem (gq = Bet = 1) ia : Bawsa(v) = ana e Ay Bxhyt fawn ee i av Bebe aes Beara = A Spe Uines (1476) * Seine mame de fptul ef ponder static tatuorsubnivallor ste acoag ‘vat cu Tih ep magnetledagonertren se Tet) In (C49) suena ae sense age dea ea Sel goaspiet Ay = 8 [RLZONANTA MAGNETICA BLECTRONICA, METODA” ARSORETISE a ordin de micime, momentul magnetic al tranzitci este egal en magne- tonul Ini Bobr py, adici |janer/? a 10" ergigauss (vezi (2.47)). In ‘azul unci Virgimi a liniei de ordinul a 10812 (act = 1/100 pentru y= 10" Hi 8230+ 10-49 — 80 2 108, 477) 103-668 10 Baywra(0) toe 1s hy wes are US-em™ 1,6-10-* pentru T= 300°K (vex (6.81), gasim, si pentru cooiientl de absorb (14.74), ind Ho F680 Hg LG 1012-1 WA (78) Considerind cin, este egal cu numarul particulelor din unitatea de volum pentru vn media'condensat (avind ordinil de mérime 10% em~®), obtinéih we, 10"; coeficentul de absorbtie este deci destul de mare. 0 dati eu ‘micgorarea’ Hirgimi nies, acest coeficient reste In mod corespunzitor. Tntrodcind eefunen transvrsalto pentru absorb tn bara for rulei x omy, nade, este nurmirul particulelor absorbance (veri (6.86) *, objinem pent e, ca ordin de mérime, valoarea 10° cm ‘Dtilizind cele mai sensible instalatii moderne pentru, studinl rézo- nanei paramagnetice si situindu-ne in condifit favorabile, s¢ reuyeste si se yank th evidenta absorbjia in probe care confin 10" particule absor- ee eto meals eon rset on a ded stom hte meal gh plone Seen Become cn men iS font a Seed ee so lo a et r= Ce a more Soc gee G1 Oa 8. G8 coal come mas mee i ste nnn mage es alee Ee i char ve A, Se, eres Sts gp mee ane Spe a Set cen ae eee erie oo nee : cum ar fi Tadiealii Hbee (nestebii din punety de vedere chimic), care se Det pn pate abetate ex un dngwr nl fanned Ae dag 2) tnt pore SE etn A (1479) al 0 Ny Hg mE ly gy a um lag onin min Ney He ey * 95Me HPBCTOL ZEEWAN 1 RKZONANTA SAGRETICN formeazi ca produse intermediare tn react chimice gi care au_un singur tlectron cu Spin necompensat, De reguls, molecule obigite, chile Stabile, au un'numde par do electronl care formeack tnvelgurt moloculare Complte gi au muomente mecanice totale nule (ved p. 944) Spre deosebire deol sal iba a unm cane eto al = = 2 si, in mod corespunuiior, um moment magnetic total py ~ i (ved (2.56),"$ acest radical pot ft ugor depistatt prin metoda reannanter parse Magughbe {101} dacd concontrafialor'na este prea mick. {n. cazul atomilor care au in starea fundamentald un moment elec- tonic it de emcees un moment de pn pS fine os Scbire substanfialf fate studi rezonantel magnetice in fasciule acomice fl studiul rezonanfel paramagnetic. Dat find ck revonanja paremag- Seed se studlaa de oblee pe substan tn stare condensal, atom absor- Benga po smear cain cal rpoanfe magetc of tleule atomice. Chiar atuncl ctnd‘atomul nu intr tn componenta molecalel {Geen ce tn particular are loc tn carl onilor paramagneticl din crstal), fivelo Tul findamental se despict in chmpal tlecsie reat de partculele Inconjurttonre ql despicarea. Zeeman este alta dett pentru atonal liber * ‘Analza probleiel resonanfel paramagnetce In seemenea cast neceth. 0 Eonsiderdre preiminart a fateracfanl dintre particula absorbant’ par {Waele Tnconjurdtoare. Interacionle dintre particle se resimt in ted b> Sanhalasuprecontaral lnilor de reconanfd paramagnctcd.Aetaalments, Tezonana paramagneticd constitute una dintre metodele efective de studi al interacfoni dintre particule fn ssteme condensate tn general a struc: {hil nor asomenea sistem, atin staren solidi, cits n cea lchig. ‘Un car nparte de resonanfa.paramagnetich i constiteie absorblia tied de rezonanfa observati la metal, determinaté de electron, de Eonductibiltate ,clocront liber?) st condifionata de spin acestora [259] Gain azul sath ns Spa a atonor, macimen despictrit esto 2g Hl. Com pltfunderea ‘cimpulci magnetic In metal este condijionatd de cdot pall Enlan, rola csenfil il joach cifria electronior spre regnea efectult pelicalar si dinpre aceasta roginne aceastddifuce poate fi Inatl In com Eilrare pe cale beveled. TRefonanja feromagnetich ce se observ’ fm compurile feromagnetice {veri p44) represintt un caz particlar al ezonangel magneticeelectronice Ae Sphh. Ba este logata de interacfiunea de spin 4 partcnllor $n corpil Iomagace pest interes di puncte ved stl acs tip de interact, ‘nt in prezent am analzatrezonanfa magnetici condifonata de exis- tenja In particu a unt! moment magnetic permanent, cave se orienteazh in eimp magnetic in consecin}, condfioneasd despicarea observata. & nivelelor. Pentra clcctronil liber este posi i o resonant’, magick Condifionatd de mipearea lor in clmp shagnctic dupi traiectoricreulare, * Poniry cazul conser sal a at stomilr ¢ fone flat atarea fundamentals ‘Sy 0 asemensa dspsare marl, fm bea toon al Krome; angounts Yee al jo as PIE pay eee 2 rigearea orbitald, Acest gen de rezonantd, legat de diamagnetismul clec- Tronilor Uberipoarth denumires de resonanfd cilotronicd : Un electton care se migcd Ints-un elmp magnetic cu 0 vitlal'v descrie, dup Gun se (ea goer parol drat), °° erPnictorie elreulard intr-un plan perpendicular pe } Chmpul magnetic Raza r a acesteltraiectori (Gig. 14.16) Se determind din conditia de egalitate dintre mirimea : an, 2 a forte centripete gi mirimen 2 forte iat Ce e we « Lorente — £ (vif, acd din condita. mS —=E oH. Qf De aici se obtine vitera wnghiulard de migeare Gp 1444 — atgearea o traiectorie circular, egal cu w = 2 = 2 gi trec- seguemah dunt ote ‘vena corespunzitoare (vezi (2.46) este o_o, imme (14.79) Migcarea circular in planul ay perpendicular pe clmpul magnetic poate fi descomposd in doud misetr|armanic lniare de vibrate ups axel #19, @ ‘ror cuaficae da valor poibile ale energe (vet [143], [146) © ent (m 7 (14.80) fn felul acest, fn local nivelelor continue ale electronfor beri se obtin nivele disret,fotre fave distanja este igi (fig. 14.17). xistenta Line asemenea enantifedi conduce fa diamagne- Emu electronior liber est po do diane es densi doit iamagertinal Lande a 190 Landau demonstrat to SA Gi h ceratte on fans sean cero Towa facngsionl sds deta EESnsI dame Sete te mn ox Inj vole lectern, imp mote int posibile tranifitcu variatia numi- be Tulut cuantic m a osellatoruful eu x 1 Acesten Sint tans electrics de cipal obignate, cores. Dunaitoare componente: momentelsi de dipol erpendicalard. pe cmp si pein urmare, tana gre au loc sub afiunes cipal electric alter ig, 1417.— Nivlledocnargle Dovita slstont ber Ine magnet. parte, cli pasties grlenceate din titra, de unde gl donates de seronantceotonich, a7He @ smcrun zuma st REZONANTA MAGNETICA rrr ltt de Bate tal ii etanel en ce ina cinpuni cece (ae radoiceventayperpndicuse ge amo si ae reer tg el Din punct de vedere case avem o radiate de freevenf& , defnit 4e formula (14.79) si egald cu 2". tutesm sistem de coordonate can Dame : ny = se roteste ou viteza unghiblard ‘egal cu dublul vitezei unghiulare (2.68) a precesici Larmor, electron este in repaus si aSupra Ini-nu actioneazi clmpal magnetic H. In felul acest nna el sr oe ec ca t sng a a eee tr lat sae area Se eats Hog ie Mee aE nnd rene agg) Ueion A anne Reema ctcan Salat atta meet ‘magnetomulu( Tui Bohr jg, cn alte cuvinte din punetul de’ vedere al repre- rdf Spe tl eto tt ms ets ca momentulat magnetic al electronstat dupa diferent dintre trecventa.pre- coeeilepinalat clectronic gi frecvenja rezonantei ciclotronice (pentru g = 2, seem cconad aoa gci ge Gated: k scar inde p's Ga) Sera Cae scene aan foe 4 = 22 = (1,0011609 + o,o000024), (14.81) fn scord perfect cu (14.08, Confrm idl nt Dorfman {260}, rezonanfa cilotronick poate fi Yeats n carl eectonior de condietibiitae din metal emBondectoure, In acest ea, in formula (1470), locul macel rele a electron m, in smasa efetiva'm, dstanja dintronivele th cimp magnetic e micgoreazt de ori i pe baza frecvenfei rezonantei se poate determina valoarea masei m, i fective, Rezonanfa ciclotronick fective bic se reuseste si se observe in cazul semicon claret (tm cial de ac geriani) mal mut det ait, no 48s numai pentru electroni, ci gi pentru giur [261 Efectul Stark § 15.1. CARACTERISTICILE GENERALE ALE EFECTULUI STARK ‘Aldtari de studil despicirit nivelelor de energie gi a linilor specttale sn clmp magnetic, © importanfa considerabilé preainta’si studiul despicirit Torin eimp electric, efecal Stark. Un interes deosebit il prezinta atft studiul ‘Sfectulul Stark pentra atomi sf molecule aflai Intr-un elmp electric exterior, EX{Gt stediul despictirt prin fect Stark a nivelelor de energie ale particulelor Slate in eimpul electric creat de particule tnconjurdtoare, In particular, 0 Ssemenea despicare se obline pentru ionel dintr-un corp solid sau lichid Degpicarea pin efect Starke constituie st una dintre cauzele de Tirgire a Iinilor atonice gf moleculare in gaze, fapt despre care s-a pomenit in capi- tolul 5 (ve p. 187) Depicatea Hailor spectrale ale hidrogenului tntr-un etmp electric exterior fost descoperita in 1913 de edtre Stark [170]. Utilizindu-se teoria fel Bohr, ofectul Stark — in cazul atomilor de hidrogen — a fost explicat de cftre Einstein #1 Schwarzschild (181], (180], Rezsltatele principale ale Sector ealcule au fost confirmate ulterior de mecanica cvanticl, In baza Gkieis se reugeste si se calculeze complet efectul Stark, Despicarea prin Glect Stark a nivelelor de energie ale ionilor din cristale a fost studiata {oretic in lucrarea Iui Bethe (202) si Into serie de Tucrttultesionre (pentra {rimiter! ver! [15}); problema se reduce Ia calculul despicdrii nivelelor tn ‘Umpuri clectrice de o anumita simetrie, ereate de particulele care Incon- funk fonuls simetria acestor cimpuri este legati de simetria cristal. Tntr-un mare memir de luerisi consacrate teoriel Lirgici Yinilor spectrale ‘qu ocatia clocnirilor se analizeaz’ despicarea prin efect Stark eonditionat’ Ge Rateracfiunile clectrostatice dintze: particule (vezi, de exempls, (183), (28), 24 aD). : 1h paragraful de fa vom analiza principalete particularithi ale efec- tului Stark, in paragrafele urmftoare se va trata despicarea prin efect Stark tive deenerety linior eta stomice}tr-an cmp lei omen {ar in ultimal paragraf al acestai capitol se va discuta lirgirea linilor spec- fale ea urmare a efectului Stark. 1s von desta probleme do despa anvil de ener le fear n impart ee trie 208 Sout amor, Senses otree fae parte din spetroopin sutemelr condemn,490 a esimenea, na ne vom opi at asap tenor din domenislfeeenflor radio dintze ‘ebaiweio do deaiere Stare —resonafa scciss care ou poate facta In eels Dowtrare de momente pormanente de dipals acto probleme wor ftrtate in apis ca crt mpectele moloalro de rota (wel capital Top 6), In clmp electric omogen eu o simotsie axial se pastreard cuantiticarea proieeici moment ene, ide aete, ca sin cmp magaetie Wp {reazd sensul numérufai cuantic magnetic m, cate determin valoatea acestel proicefil. fotus, deosebiren esentials consti In aceea ef intr-un clmp elec- trie omogen ‘energia suplimentark depinde numal de valoareaabsolutd [rind tant. De aera lc aclag | snt degenerate, {Ca urmate, are loc 0 despicare a nivelulti ett o valoare fntreagd dati In subnivele cu vali: JU intreg), (15.1) adic’ in J + F'subnivelele, si a nivelului cu valoarea semifnireaga dati a ui J, in Subnivele avind valorile ome Im] = 0,1,2, 3.8 Lalo Se Suess FC semitntreg) (15.2) dick in 1/2 (2J + 1) = J + 12 subnivele {In felul acesta, despicarea nu este completi. Toate subnivelele sint Gublu degenerate, in'afard de nivelul cu #0 pentru valort intregi ale Tui si fac parte din tipurile de simetzie dubla degenerate, ale grupului (vezi p. $0). ‘Ayacum ea inict in capitol 8 (veel p77), deaesbizea dnte an cmp eerie omogen sun cinp magni mogen domstd te aera ch desu aimari splinwatard diet Ua inp electie man achimbcu cna ogling a plana yee test prin diecfia cpa Secaia corse gu cuss rat po exemple! stoma hurogen (vent p63 Tao ae: Sorae dubia: Functie deat }e fm te constath af logate inal ute le ovate, ‘in puscta de vedere al teri SropuPe, 0 repenentare edactibia = ropa Cy Din punctul de vedere al reprezentirilor intuitive, existenfa nei dluble degeneriti se poate ujor explica prin aceea cf cimpul electric modified {in acelasi mod traicetovile de migcate ale particulelor incircate, iliferent de dicectia lor de rotafie tn juril dizectiet cimpului, adied intiferent de sensul proieefii momentului cinetic. In particular, pentea migearea orbitald a lectronilor tn atom este indferent faptal dact proiectia ma momentalel tba este pocitivd sau negativa. In aceastt,privingé exist 0 deosebire {aff de caval cimputl magnetic, in caren stem de ari eletie fer. ead o micare de precesie in jurel diecfiel clmpulel yi dowd direct de rotafii opuse sine neechivalente. seiner : Inte-un elmp electric neomogen poate avea loc despicarea unui nivel eu J dat intrun numér de componente diferit de numiral componenteior din’ cazul_ unui clmp electric omogen. Acest. numir depinde de simetzia cimpului si poate fl allt mai mare, ct mai mic dedlt in eazul clmpatul mogen. Tn, Cazul valorilor introg ale lal J, pentru o simetrie joast a clm- plu electric neomogen este posibila despicare completa a nivelelor, ca $1 tncmp magnetic omogen, Petra un stg tet particular pentra ee t2b Silliar se snsers, af coma stablie Kamer dubla dgeherar, “Teorema demonsral de leu prea ensenfa dbl degen ee Slot err oer dentumien de esema bt Kramers, ix dente Stal aipenare Ker. oc rah eel meen age a meno wa rie ncaa eee eng emerge nee ‘inelici Sstemelor stomioe fade lnveratea aommul tipi (smetra tamporsed, depres Se Sern ee Din existenta degeneririt Kramers rezultk ci aumérul subnivelelor Inte dp lee amogen pentru vee ou J emt egal ou J H2 tte cel maxim posi tin caval oredruicimp electric. In ceral particular Femi le exepin pont nee 95) despite nu an Toe th general jmmpotrivs, poner nivele ent Intreg Tnis-unelmp electsc arbitrar, este eat despearen tn 2} aubmvele nedgenerate gi mu tn ft Pabnivele. ‘Sk analirim scum problema dependenel despitit prin efect Stark de ineenstatenchapatt cette, cum @ mfnca acenel depict No. vort Timita nil Ia earl elmpulaieledtric omogen. ‘Energia suplimentard a sistem care are wn moment de dipol P fntroun cimp electric de Intemsitate @ este v=— (Ps). (158.3) Expresia (15.8) penéru energia suplimentara fn cimp electric este analogd Uxpresit (UL) peste ehergia uplimentard fa enip magnet. Spre deosebire isd de momentul magnetic (momentul magnetic de dipol), momentul de dipol (momentul electric de dipol) nu se cuantificd si starea datd a sistemulti atomic se caracterizeazi prin valoarea medic @ acestut moment. Pentru sisteme atomice care au un centru. de simetrie, valoerea medic @ momenta de dipol ois tare ite nul. Din categoria unot fasemenea sisteme fac parte toli atom gi toate molecule care au un centra Ge ametrie. De aceea‘soma mu au an'moment de dip. Dost pent tho Iecule care nu att un centru de simetrie $i au9 simettie suficent de joasi, rmomental de dipol poate fi diferit de zero (veai § 186, p. 620). Pentru P = O'energia suplimentard (15.3) in cmp slecirie se anu- Jeard. Pentru P 0 se obfine o energie suplimentard, proportional cu intensitatea clmpulul electnc* efectul Stark Hiniar ; pentru molecule care se moment de dpa, acest fenomen va anal eaptall 19 “Am vorbit despre un moment de dipol permanen! pe care flare un sistem atomie in ipsa clmpului electric. Trebule Inst avut in vedere faptul ‘eh onee sistem de sarcinielectrce situate In clmp electric are gi uh moment fot acolo oe va trata pentru acne molcule gf romana cletrick depre cre sa pomenit i toepataparsgratls (rss. a0. wo1 @ erscron stane 4s pl coniont de slate deci «tema, Un somes moment de dipal indus (@m ears! unor clmpuri nu prea intense) ete propor fional cu intensitatea cimpului : : «6, (1s) unde « este polarizabilitatea * Tinind seama de (15.4), obfinem energia suplimentari ** | yah, (15.5) roportionala bu patratul intenitafitcimpuli, Pentru stiri ou valor ere ale Jui |mep, eneria sopimentars este diferta se obfine un elect Stare pair, tpte pentea atom. Marimen despicasi este neck, nd de ordinal zecimiir de cnn elmpurt de ordinal a 100 000 Vim, TEletil Stark pitratic'are loc pentru atomi tn elmp electric sab, audicdSntroun cimp ineare enorgia suplimentart este mick im comparatie ou stage dine nies vee cars tne Gtr. cae tnergla suplimentardeate fie mai mare det dstanfa dunt nvelle vestn, fe de sedagi ordin de misime, se poste observa electul Stark lmiar, cate eaz despcaren este proportional cu itensitatea chnpula. Un asemenet cis Sarr 4 baer carl atom de gent ear ‘elo hidvogenoide exeltate ale atomilor complicafi, Este tsental exis tenia unor nivele de energie apropiate, de paritate dledttsaeemictea Diels Sgt vee emu ae-haropeh-er aes vee, hed velo ale Tut J care diferd cu uataten:niveole f= O gi = 1 pentra n= 2, ne Weller 02910 = 1 pentru n= 3, gam, Ca urmare a faptului el intt-an timp electrc smetia stomata fap te centru se perturbd stare cu valor tle ful de pastate ditedth (cespeciv pare gf mmparc) Independents tre Sie ta lisa eimpulu, se consatd afi legate, tape ‘care, dup cum se ponte santa, candace la efectul Stark liniar, Despienfen in cal efectlat Stark iia este mult mal mare dectt fm cazul eectulul Stark pltsatic (veri mal jos § 153, p50). Pentru un atom, pertérbaren simetiel fat de centra -(aueeu) se expe in endral fepreseltrir intuitive prin aedea eh ortle Glctrotor Supuse acfunilefmpotui electric se deplasaza fafa de muclen, apa cum se rata in figura IL pentru cazal nul singur election, Accatddeplasare hu depinde de sensel de rotaie al electrontlo: pe orbit, ca urmarela pls. tri de gener tn ep loti fanalzte ma sus tore acelas | = Eero Oh) ev or lok Pei laa, pr dea Pa ot at is en ey ag +7 Ld pss ne dtr wpa monte z © ub o(e Bary a(? bib mal Cato torent aes PHCTUL STABK PENTRU ATOM IN €Az4t OBNFRAL In woria mocalell cantce a deplete priantict Stak se de ta enero ear (183) tn imp svt soaple tote erarafle, eae isnt, rosea Lipol pat sic sb forma (vst (435) P= "eS 4, tae sat race Vetone ie as ‘ronlor fade nutes, conscrato fi, la ingumarea 2 face dupS toi electron, Atunel, peatew Sergia de pertarbare fntean inp sects orcas dup sea oom é vou Ba 55) Netw. te seen ni stare eu wana pate Va [erbermee pf iaton ¢ ‘ eae Se eae tas amen ot ementelo de matte ale enorgicl de perturbate fa de meetin alana fuera a ran [taryareo 8) us biatch a ‘inp ste. ‘tn caral unr aivele de poitate difert sufeant de apropiate,acnte elements de matrice ot si nu stitch coniia area» rear Ia cual wa Ep ad Wash « 1B 089) {cara ne condi sens opee Mt > oa Bp covespunste una cp intent nx onc Wai ~ 1B Fpl say (ca ui inp inlemedia ste atoauel i clnp sete an eat decis de file Sedans do combina ie be re . os Y= Gate + Cabtys Ym Crd, + Candy «asa ‘alos modi nui de peturtare¥ nl ereopuntoce at ict de srace co ‘nrg ec See me 7 aoc ean fancied un (16.1, contre castor ani yy ear fate difsith nu mai tint sinetic af do canteu.Totug toca! len fone hp eainetive Eich etc cute spur (6) cay ch seta upmal ald ates ‘zal atom de harogen, ht sa cima, rabiema poste fi wclval dee eset ok saesionat parabae w nu cre, objiiadaa tn act cs, chit te apenioaie ae foveit'de ‘undl eu 6 smcco nual asilty au flees veel mat io aah 18:1) § 15.2. EFECTUL STARK PENTRU ATOMI IN CAZUL GENERAL ‘Aga cum am viizut tn paragraful precedent, in enzul general, pentra atom fe oc tet Stark prt: mitnen deni iver de cere Prin semare sa inilr spatrate, ate proporjionala cu patatel iment impala eesti a1s eencrun stanx Polarizabilitatea atomului a, care caracterizeazd capacitatea elbetro- x de ae deplasa falco nten sub atiunes chp eave deers 48 bara formulelor (15.4) si (18.6) momentil de dipal indus sf eneris cot mentara fa eimp, depinds numai de valoarea absolut Tie] eres eT euantic m. In conformitate cu caleulul-mecnnict enantice ea se erraa u ajutoral formulei aproximative (vest [131 p, 290) =A + Bm, (15.13) Energia suplimentari in efmp electric este 1 1 =— tae 1g Bayer 18, By = — path= — (A + Be (18.14) fn felul acesta, pentru o valoare dati é, deplasarea subnivelelor eu| m| 460 Ia de subniveel m0 ete proposing tbaizleor cal ml a0 nivelelor este egal en numarul alocis ie | ml date de formalele (15:1) gi (15.2). In lipsa degenerit (J = 0 sim = 0) formula (ISTH) ae termini depiasarea nivelulut nedegentrat Dat find ef polarizabilitatea atomului este cu atit mai mare en cit electron sint mai slabi Tegafi de nuclea, adicd cu cit sint mal puters excitaji, despiearca Stark pentru nivele iat ialte este mai mae chiar pentru nivele fnalte, Yaloarea absolut" espe te meh art ‘rezentind, aga cum s-4 mentionat mai iainte (veri p, 492) chiar Ia lispee Eetice exteroare datl de intense, dant seine Rees Tabloul de despicare Stark a tunei nil spectrale este determinat de irimea despicitif niveelor care se combing gt de resnlile de sect si fn cazul efectului Zeeman, sint fn vigoare regal de ssectie (is) ntru radiatia. de dipol, Am = 0, 41, «1 pentru Am = 0 se obtin com Hele ane denne eompanese fy enttyaatos oo dlipol al tranzifiei parlele eu cimpusi, ir pentrt Am =e componente {uneori denumite Componentes), corespanzatoare momertal {ranzifii perpendiculate pe cimp. Ca urmare a faptulu ed nivelele se despicd Jn, mod asimetric (veri (15.14), tabloul de despicare. Stark se abfine Got ssimetric; acest Iucru este caracterstic pentru efectul Stark patratie, Peniru componentelé x sc se objin anumite intenstaf tative, avind alg Qerte penta tranaiile 7s oe Jt. Aosta intent Pot fi gisite cu ajutorul formulelor aplicabie i in acest ean i presentate fn tabela 14.1 (veri, 450), dacd se fine seama de Suprapunerea eomponentlor Emm, —m—» —m si a componentelor emt 1-> mh me To ae sim Tsim, mb Pom Jn cara onl tal pe basa, mercantile Stank pete a oie Ina ie dipol al om posinati tre printer oni ea rai wees Sole orp eappegs ge etm oman fc aps, Sn as aes te om eda ve ee ws 8” 3 Bom ken Magners as8) 4 cae lementele de marin ale enrsci de portato (18.5) stat Yamaare= EA Yarn? FH tear ; Dat Giode le sit proportionate ce, enesasapinehar (16.1) ene jroprtion ea ‘inde pate 1816) Sa arte mma le orton, PE EEN AT SOT Din tpt gnerale pate tenes senate, le Ee toto dopa reel (en Tid) 0) sk plows me” a come. Varmwrer Var essin Vamsi aber mH = a renpectiv th, cad sata tm (1818), see Femoral cae ended feats ca acter ca guia tm (5.18, Proportional ca mca ee duce a fotmalie Gla eee emir fel cure womsieh dita nce silo se migorash yon Erma, mica dlrejele Bye in Spice cage Cea ee ‘webu it scm nade infec lve depart open aval las fo fe Bes soa art aa OU rtd a ie ats ‘Seb sa Snes Capa ste aa dock} ye (dey By sine a ag 1 asin Secon 8 sat apt a de a Sk tpt conta 080) ete mathe, ee mie, Dpto, dad ate li (1819), oa ely ces re de ord es ian cami mar a eat OS tara cerior (i) “US 1h Bet i dnp abe, ads fy cat va § 153. EFECTUL STARK PENTRU ATOMUL DE HIDROGEN Pentru atomul de hidrogen aflattntrun cimp electric exterior ¢ de ggainal zacilor de’ mit de Vf, we observa elect Stank ish alt slcctulat Zeeman tn clmpurt intense (altimsttrntat i ey ad, 46). Heosa depict prin lect Stark a nivlelor de energle tity Pacts tn asemene clmpur se peate contrat dad nogifim internets tok Orbit fold de energie supimentard a atomlul te cima ae alte euvite, dace sana de srvtora finda Neale ie ee ag valoar dati a lui m, adied dack considerim ef pent Ge naeie are loco degenerare mu numal tn rapor cum sme cr eer ber Rerarea In raport eu facet conseringa este eoteidenta tenn oes Pare gi impare ate hit, consitue tocmal eauea Uectaur Seog ee 98496 despick toate hivelele atomului de hidrogen, cu exceptia nivelului funda- menial 15 #Syy cum =, pentru care J = 0, my —O (are numal se de- plaseaza), si la orice cimp electric, chiar neomogen, se pastreazi dubla de- Eenerare in raport cum, tn conformitate eu teorema Tul Kramers (Vert mai Sus, #151, p. 491), Si analigim despicareg nivelufui de energie @ atomului de hidrogen gu, valote dat > in Minp else omogen, consderind ast aval Initial degenerat, fm lipsa eljpulti, tn raport cf, si my» Energia supli- mentari in cimp electric na depinde de m,, deoatece wm asemenesclmp nit fcfioneazd in mod disect asupra spinulai electronic gi poste inluenta asupra Int numai prin infermediul interacfiunit spin-orbiti dubla. degenerare in raport cu my se pistreazi pentru toate subnivelele de despicare Stark, st acess espeare be poate clcla ined cama noma de mises orbital leetronulal. i Numarul cuantic m,, care determing proicctia momentului mecanic crbital intrn cimp electric omogen (avind 0 simetsie axiall, veaip. 400), ‘is pistreazd sensul, In schimb, numéral cuantic ii pieede sensal, ef puttad ih general nefolost, dack rezalvim problema atomului de hidrogen pe bazele mecanict cuantice (r4 luarea bt considerare a spimului) nu fn coor donate slerice 1, 0 sig (vez! fig. 66, p. 207), ca de obice, ci In aga-zisele coordonate parabolle Coordontte partie &. net fg. 182) repesnt coondonts ature petra resotare weer or sme Sida Due pt ad tana essa sees ‘abalee po i agers hipaa coos tae’, @ gp foaiod formaae ee en er eo) {fla aonta, wag 9 n varna, ia a loc! ccordonstlr + a intro conrdonatale ‘dn Supra iy cont ropresata alte paral do roa ea axa de a dah o Teas larecrs foun Bat Goce mentee 1d ded al pao Ca urmare a rezolvitii problemei pe baza mecanicii cuantice cu pri vire la un atom monoelectronie, folosiid coordonate parabolice se obfine (vezi, de exemplu [131], p. 188) expresia obignuith a energiet (6.13), Een — 22) de sunk east principal» 8 expr pen interme aumerelor cuahtice parabolice mi ny si numérul cuantic magnetic orbital im, daph formula ” (15.20) it mat Lm + ‘NumArul cuantic mm, determing, de reguld, valoarea proiectiei momentului ‘mecanie orbital Mio = qi, $12 valorile m= 0, i: 1, 4.2, «++, ck (8 — Dy dies ml = 0,1, 0.09, ceca ce concorda ex faptul od valoarea maxima posibili a lui I pentru un dat este m— (15.21) wait Numerele euantice 1 si my sint caracteristice pentru rezolvarea pro- bblemei in coordonate parabolice, ele eapitind valonile (18.22) up cum se poate ujor verifies, pentru un w dat se obfin n¥ sisi care diferd prin valle Tui, m3 nae ack se ine seama de eee doud valor z Fig, 18.2. ~ Coordonate parable, pesiie ate tam, (m= se obfin 2n? stiri, in concordanfii ex (610), ait ve obfine un grad Se degenrescentt conc al nivel de ee ae aa ee eer ae ae sen gag gt ty ee ek et sr BE era b agials Eaneirea eget nid fen Sains its ets oa thas sain ea ernie tnt a ti ae a et mia cee td sh te oe ten abe es ie Se tee ore cee 8 YE 19) — bast for) Day (15.29) wor