Uzucapiunea

 1.5.1. Noţiunea, scopul şi justificarea uzucapiunii

Definiția noţiunii:
Uzucapiunea – fapt juridic complex, rezultat din reunirea:
- unei acţiuni a posesorului care constă în posedarea unui bun mobil sau imobil în condiţiile legii şi
- a unui fapt natural, precum trecerea unei perioade de timp expres prevăzute de lege,
- care au ca efect naştere unui drep real.
 Justificarea uzucapiunii
a) Constituie o sancţiune a proprietarului pentru neglijenţa sa pentru că a lasat bunul în posesiunea
altei persoane pentru o perioadă îndelungată;
b) Asigură ordinea socială, or posedarea îndelungată a bunului produce efecte juridice;
c) De cele mai dese ori cel care posedă este şi proprietarul bunului, dovada căruia este greu uneori
de produs. Astfel, uzucapiunea înlătură eventualele inconveniente de ordin probatoriu.
 Compatibilitatea uzucapiunii cu Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului şi
Libertăţilor Fundamentale (Convenţia EDO) nr.1950 din din  04.11.1950
Adoptată la Roma la 4 noiembrie 1950. A intrar în vigoare la 3 septembrie 1953
Publicată în Tratate Internationale nr. 1 din  30.12.1998, intrată in vigoare pentru RM la
01.02.1998.
Jurisprudenţa Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO):
- recunoaşte efectul achizitiv al dreptului de proprietate ca urmare a uzucapiunii,
- prevede că „deşi reprezintă o ingerenţă în dreptul adevăratului proprietar, ea este compatibilă
cu art. 1 Protocolul Adiţional nr.1 al Convenţiei”.
- Curtea indică că şi în situaţia în care un drept real imobiliar trebuie supus formalităţilor
imobiliare, legislatorul fiecărui stat poate acorda preponderenţă unei posesiuni de lungă durată.
A se vedea: CEDO, hotărârea din 30 august 2007, J.A.Pye (Oxford) Ltd et J.A.Pye Land (Oxford)
Ltd contro Regatul Unit al Marii Britaniei, § 74.
 Reglementarea uzucapiunii diferă după cum se uzucapează:
a) un drept care se înregistrează într-un registru de publicitate cu caracter constitutiv.
Exempul:
regstrul bunurilor imobile (art. 524 Cc).
b) drepturi asupra bunurilor mobile care nu se înregistrează în asemenea registre (art.529 Cc).
 Novaţia reglementării uzucapiunii potrivit Legii nr.133/2018
1. Codul se îndepărtează de clasificarea clasică între bunuri mobile şi imobile pentru a se stabili
termene diferite de uzucapiune;
2. Se analizează în schimb:
- modul de asigurare a publicităţii dreptului înregistrat, precum şi
- situaţia dobânditorului dreptului (dacă a plătit ceva în schimbul dreptului sau nu şi dacă
cunoştea viciile dreptului pe care îl dobândeşte sau nu).
 Termenele necesare pentru aceste două uzucapiuni
1. Au fost uniformizate în funcţie de situaţia dobânditorului dreptului.
2. Astfel, pentru a uzucapa dobânditorul trebuie să exercite o posesie sub nume de proprietar:
a) timp de 3 ani, în cazul în care a dobîndit dreptul cu titlu oneros și, pe toată durata posesiei, a
posedat cu bună-credință;
b) timp de 5 ani, în cazul în care a dobîndit dreptul cu titlu gratuit și, pe toată durata posesiei, a
posedat cu bună-credință; sau
c) timp de 10 ani, în celelalte cazuri.
 c) Timp de 10 ani, în celelalte cazuri
 Se referă la cazul în care dobânditorul:
1. este de rea-credinţă la momentul dobândirii sau
2. devine de rea-credinţă înainte de împlinirea termenului corespunzător de la lit. a) sau, după caz,
lit. b).
Noutatea Legii nr.133/2018 de modernizare a Cc
Se recunoaşte uzucapiunea în folosul dobânditorului de rea-credinţă.
Chiar dacă dobânditorul este de rea-credinţă, trecerea termenului de 10 ani justifică aplicarea
uzcapiunii.
Soluţia dată protejează terţii cu care tratează dobânditorul şi, în special, creditorii săi şi
dobânditorii subsecvenţi.
Aceasta corespunde cu tendinţa altor state.
 Felurile uzucapiunii unui drept care se înregistrează într-un registru de publicitate cu
caracter constitutiv
1. Uzucapiunea dreptului în temeiul cuprinsului registrului de publicitate (art. 524 Cc),
cunoscută sub denumirea de uzucapiune tabulară.
2. Uzucapiunea dreptului contrar cuprinsului registrului de publicitate (art. 526 Cc), cunoscută
sub denumirea de uzucapiune extratabulară.
1.5.2. Condiţiile uzucapiunii dreptului în temeiul cuprinsului registrului de
publicitate (uzucapiunea tabulară )(art. 524 Cc)
Persoana X
1. a fost înregistrată:
- în registrul bunurilor imobile sau
- într-un alt registru de publicitate cu caracter constitutiv ca titular al unui drept real sau al altui
drept patrimonial (dreptul înregistrat)
2. iar dreptul ei este pasibil de radiere sau altă rectificare pe unul din temeiurile art. 439 alin. (1)

- a) înregistrarea sau înregistrarea provizorie nu este valabilă, inclusiv dacă dreptul a fost greșit
calificat de către registrator;
    b) s-a constatat sau s-a declarat nulitatea ori ineficiența actului sau faptului în temeiul căruia
a fost efectuată înregistrarea ori înregistrarea provizorie în partea constituirii, a transmiterii sau,
după caz, a stingerii dreptului înregistrat sau înregistrat provizoriu;
Efectul care survine
Dreptul:
1 va rămîne înregistrat valabil în folosul acelei persoane și
2. nu se mai admite nicio radiere sau altă rectificare fără consimțămîntul persoanei înregistrate,
dacă persoana a exercitat posesia sub nume de proprietar a bunului asupra căruia poartă dreptul
înregistrat:
    a) timp de 3 ani, în cazul în care a dobîndit dreptul cu titlu oneros și, pe toată durata posesiei, a
posedat cu bună-credință;
    b) timp de 5 ani, în cazul în care a dobîndit dreptul cu titlu gratuit și, pe toată durata posesiei, a
posedat cu bună-credință; sau
    c) timp de 10 ani, în celelalte cazuri.
 Exemplu

Cumpărătorul Înregistrează
Vânzător dobândeşte cu
bună-credinţă
dreptul în registrul
un bun imobil cu bunurilor imobile.
titlu oneros Dreptul rămâne
Contract de V-C a Potrivit art.
înregistrat valabil
unui bun imobil 525 Cc,
în folosul
dobînditorul
persoanei
Contractul este este de bună-
înregistrare și
nul, anulabil sau credință dacă
nu se mai admite
ineficient . nu a cunoscut
nicio radiere sau
și nici nu
altă rectificare fără
trebuia să
consimțămîntul ei
cunoască
dacă persoana a
motivul din
exercitat posesia
care este nul,
sub nume de
anulabil sau
proprietar a
ineficient
bunului asupra
temeiul pe
căruia poartă
baza căruia el
dreptul înregistrat
dobîndește
timp de 3 ani și, pe
dreptul
toată durata
înregistrat.
posesiei, a posedat
cu bună-credință;
 Dobânditor de bună-credință a dreptului înregistrat
(art. 525 Cc)
   persoana înregistrată sau înregistrată provizoriu în registru ca titular al unui drept dacă la data
depunerii cererii de înregistrare sau înregistrare provizorie a dreptului în folosul său, sînt îndeplinite
următoarele condiții:
    a) în registru nu era notată nicio acțiune care ulterior se va admite printr-o hotărîre judecătorească
recunoscută de lege ca fiind opozabilă dobînditorului; nu era notat niciun drept, act juridic sau fapt
juridic care întemeiază o asemenea acțiune ulterioară;
    b) din informațiile neradiate cuprinse în registru nu rezulta niciun temei care să fi justificat
rectificarea acestuia în favoarea altei persoane;
    c) dobînditorul nu a cunoscut, pe altă cale, inexactitatea informațiilor neradiate cuprinse în registru;
și
    d) dacă este cazul, dobînditorul nu a cunoscut și nici nu trebuia să cunoască motivul din care este
nul, anulabil sau ineficient temeiul pe baza căruia el dobîndește dreptul înregistrat sau pe baza căruia a
dobîndit dreptul înregistrat autorul nemijlocit al dobînditorului.
    (2) Buna-credință se prezumă pînă la proba contrară.
 Corelația dintre nulitatea și ineficiența actului juridic civil
Nulitatea actului juridic civil:
 - Este o sancţiune pentru neîndeplinirea condiţiilor de valibilitate la momentul încheierii actului
juridic şi, atunci când este constatată (sau pronunţată), are ca efect desfiinţarea actului juridic.
În cazul actului juridic desfiinţat (nul), problema ineficienței nu se pune.
Ineficiența actului juridic civil:
- presupune lipsa efectelor juridice datorită intervenţiei unor cauze posterioare încheierii
(valabile) a actului juridic.
Numai un act care a fost valabil încheiat poate fi eficient sau ineficient.
Sunt cauze de ineficiență: rezoluţiunea, caducitatea, revocarea, inopozabilitatea etc.
 Sub aspectul raportului nulitate-ineficiență, actul juridic civil se poate afla în trei
ipostaze:
a) când a fost valabil încheiat şi produce efecte juridice - contractul este eficient;
b) când, deşi a fost valabil încheiat, nu produce efecte (datorită intervenţiei unor cauze apărute ulterior
încheierii lui) - contractul este ineficient;
c) când nu au fost respectate condiţiile de validitate - contractul este nul şi desfiinţat ca act juridic.
 Calcularea termenilor
(alin. 2 şi 3 din art. 524 Cc)
Se va lua în cont posesia sub nume de proprietar exercitată după data depunerii cererii de înregistrare
în folosul posesorului.
 Efectul uzcapiunii tabulare:
Se dobândeşte dreptul de proprietate prin intermediul uzucapiunii tabulare, care nu mai poate fi
contestat de la momentul înregistrării cererii de înscriere dacă:
- după momentul înregistrării cererii sale de înscriere în registru, dobânditorul exercită o posesie
utilă şi neviciată în termenii stabiliţi.
Uzucapiunea dreptului contrar cuprinsului registrului de publicitate (uzucapiunea
extratabulară) (art.526 Cc)
Este o varietate specială a uzucapiunii de către posesorul de rea-crediță.
Această varietate a uzucapiunii este larg răspândită în sistemele de drept și a fost recunoscută
compatibilă cu Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale în
cauza J.A. Pye (Oxford) Ltd şi JA. Pye (Oxford) Land Ltd vs Regatul Unit (Hotărârea Curții Europene
a Drepturilor Omului din 30 august 2007).
 Uzucapiunea extratabulară operează
în favoarea unei persoane care nu este înscrisă în registrul bunurilor imobile sau într-un alt registru de
publicitate cu caracter constitutiv.
 Condiţiile uzucapiunii extratabulare
1. Posesiunea sa fie utilă.
2. Să existe o posedare timp de 10 ani sub nume de proprietar a unui bun imobil sau mobil în una din
următoarele situații:
a) proprietarul înregistrat în registrul de publicitate a decedat (moartea fizic constatată sau declarată
prin hotărâre judecătorească) ori, după caz, și-a încetat existenț;
b) a fost înregistrată în registrul de publicitate declarația de renunțare la proprietate;
c) bunul imobil este un teren, cu sau fără construcții, care nu a fost supus înregistrării primare în
registrul bunurilor imobile.
 Efectul întrunirii condiţiilor:
Posesorul poate dobândi dreptul de proprietate dacă:
- a depus, în temeiul hotărîrii judecătorești prin care se constată uzucapiunea, cererea de înregistrare a
dreptului de proprietate în registrul de publicitate înainte ca un terț să fi depus propria cerere de
înregistrare a dreptului în folosul său, pe baza unui temei legitim, în cursul sau chiar după împlinirea
termenului necesar pentru uzucapiune.
 Cererea de înregistrare a unui terţ pe baza unui temei legitim
Prin terţ interesat se înţelege:
1. moştenitorii persoanei fizice decedate sau succesorii persoanei juridice care şi-a încetat
existenţa.
2. satul (comuna), orașul sau, după caz, municipiul poate cere înregistrarea dreptului de
proprietate în folosul său, în baza hotărîrii consiliului local, cu respectarea dispozițiilor legale
privind transferul drepturilor reale imobiliare, dacă o altă persoană nu a solicitat înregistrarea în
temeiul uzucapiunii conform art. 526 (art.448 CC)

Dobîndirea cu bună-credință
Y a dreptului de
posedă și mobil prin intrare înZ
proprietate asupra bunului
X cumpără
folosește
posesie (art. 527 Cc)
transmite bicicleta, dar nu
bicicleta, dar la
bicicleta în ştia sau nu
un anumit
posesie și trebuia să ştie
moment o vinde
folosință că cel de la care
lui Z, deși nu
gratuită lui Y a dobîndit
avea
bunul nu avea
împuterniciri de
împuterniciri de
a dispune de
Excepție: a dispune de
bun.
Dobînditorul de bună-credinţă nu dobîndeşte Z, fiind
bun .
dreptul de proprietate în cazul în care bunul este dobînditor de
furat, pierdut sau ieşit în alt mod din posesiunea bună-credinţă
proprietarului contrar voinţei lui sau dobînditorul dobîndeşte
l-a obţinut cu titlu gratuit. dreptul de
Această regulă nu se aplică în cazul dobîndirii proprietate
banilor, a titlurilor de valoare la purtător sau a asupra bunului
bunurilor înstrăinate la licitaţie. mobil prin
intrare în
posesie.
Regula art. 527 Cc nu se aplică:
a) bunurilor mobile asupra cărora dreptul de proprietate se dobîndește, conform legii, prin înregistrare
într-un registru de publicitate;
    b) bunurilor culturale mobile;
    c) dacă actul în temeiul căruia dobînditorul a dobîndit bunul este nul sau anulabil.
 Uzucapiunea mobiliară
(art.529 Cc).
Condițiile:
1. Posesorul trebuie să posede un bun mobil sub nume de proprietar;
2. Durata posesiunii:
    a) timp de 3 ani, dacă posesorul a dobîndit bunul cu titlu oneros și, pe toată durata posesiei, a
posedat cu bună-credință;
    b) timp de 5 ani, dacă posesorul a dobîndit bunul cu titlu gratuit și, pe toată durata posesiei, a
 posedat cu bună-credință; sau
    c) timp de 10 ani, în celelalte cazuri.
3. Persoana care a intrat în posesia bunului mobil prin sustragere nu dobîndește dreptul de
proprietate în temeiul prezentului articol.  
Regulile uzucapiunii mobiliară nu se aplică
bunurilor mobile asupra cărora dreptul de proprietate se dobândește, conform legii, prin înregistrarea
într-un registru de publicitate cu caracter constitutiv în sensul art. 420.
 Uzucapiunea mobiliară a bunurilor culturale mobile
(art. 530 Cc)
Dacă bunul constituie un bun cultural mobil, posesorul nu poate dobîndi dreptul de proprietate
înainte de expirarea termenului de 30 de ani din momentul în care:
    a) bunul cultural mobil care a intrat pe teritoriul Republicii Moldova a părăsit teritoriul statului
străin cu încălcarea legii aplicabile; sau
    b) proprietarul bunului cultural mobil a pierdut posesia bunului pe teritoriul Republicii Moldova.

În cazul bunurilor culturale mobile care aparțin cultelor sau părților lor componente, termenul este de
75 de ani.
 1.5.2. Condiţiile dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune
a) Posesiunea să fie exercitată în perioada de timp cerută de lege;
b) Posesiunea să fie utilă (alin.1 art.532 Cc).
Utilitatea posesiunii (alin.1 art.532 Cc)
Posesiunea trebuie să întrunească o serie de calităţi, adică să fie lipsită de vicii existenţa cărora o
împiedică să producă efecte juridice.
Doar posesiunea utilă produce efecte juridice.
Operează prezumţia de utilitate a posesiunii.
Proba contrară urmează a fi dovedită de cel care invocă inutilitatea ei.
Mijloacele de probă:
- Viciul posesiunii poate fi dovedit prin orice mijloace de probă, inclusiv prin depoziţiile martorilor.
 Nu este utilă posesiunea
(alin. 2 art. 532 Cc):
- discontinuă;
- tulburată;
- clandestină sau
- precară.
1.5.3. Calităţile posesiunii necesare uzucapiunii
1. Continuă;
2. Netulburată;
3. Publică;
4. Neprecară, adică exercitată sub nume de proprietar.
 1. Continuitatea (alin.3 art.532 Cc)
Definiţia:
Succesiunea regulată a actelor de posesiune la intervale de timp regulate specifice naturii lucrului.
Intermitenţele nu exclud continuitatea dacă:
- sunt normale şi obişnuite în raport cu natura lucrului.
 Nu duce la pierderea caracterului de continuitate
Survenirea:
- unui obstacol insurmontabil
- ce nu depinde de voinţa posesorului
- care îl împiedică să efectueze actele de stăpânire.
Exemplu: ploile torenţiale, inundaţiile – teren agricol.
 Posesia se consideră continuă
dacă s-a pierdut fără voia posesorului, cu condiția că:
- posesia este restituită în interiorul termenului de 1 an sau
- dacă, în decursul aceluiași termen, posesorul înaintează o acțiune în rezultatul căreia posesia
este restituită.
Art. 488 Cc stabilește prezumția de posesiune neîntreruptă
„Dacă persoana a posedat bunul la începutul şi la sfîrşitul unei perioade, se prezumă că a posedat
neîntrerupt pe parcursul întregii perioade”.
 Efectul prezumţiei
- Posesorul nu trebuie să dovedească că a posedat continuu.
- Posesorul va trebui doar să dovedească începutul şi sfârşitul posesiunii, perioada intermediară se
prezumă continuă.
Proba contrară revine celui care contestă continuitatea.
 Discontinuitatea – viciul posesiunii (alin. 3 art. 532 Cc)
Stăpânirea bunului cu intermitenţe anormale, la intervale neregulate, ce nu sunt specifice naturii
bunului, acesta nefiind posedat conform destinaţiei.
 Caracterele viciului
- absolut, poate fi invocat de orice persoană (alin. 7 art. 532 Cc);
- temporar;
- predomină în cazul bunurilor imobile.
2. Paşnică (netulburată) (alin. 4 art.532 CC)
Posesiunea nu trebuie fondată sau conservată prin acte de violenţă, fizică sau morală, care nu sunt
provocate de o altă persoană.
 Posesiunea este tulburată, potrivit alin. 4 art. 532 din Cc, dacă:
1) Posesorul o obţine prin violenţă fizică sau morală împotriva celui care deţine bunul înaintea sa
ori
2) o conservă prin aceste acte.
Atenţie:
Doar violenţa activă viciază posesiunea, nu şi cea pasivă când posesorul se apără cu mijloace violente
pentru a respinge tulburările aduse de un terţ.
 Caracterul viciului:
- relativ;
- temporar;
- se referă atât la bunurile mobile cât şi la cele imobile.
3. Publică
Posesiunea este exercitată în văzul tuturor şi este cunoscută de toţi cei care au voit să vadă sau să ştie.
Posesorul exercită actele de posesiune fără a le ascunde, cum le face un adevărat proprietar.
 Clandestinitatea - viciu
Posesiunea se exercită astfel încât nu poate fi cunoscută (alin. 5 art.532 Cc).
 Caracterele viciului
Relativ:
- poate fi invocată doar de cel faţă de care se exercită pe ascuns (persoana interesată s-o cunoască),
deşi alin.5 art.532 Cc nu specifică expres cercul de persoane;
Temporar:
 - posesiunea devine utilă din momentul încetării clandestinităţii;
Se referă, în general, la bunurile mobile.
 4. Neprecară (alin. 6 art.532 Cc)
Definiţia:
Posesiunea este neprecară atunci când este exercitată sub nume de proprietar.
Posesorii nemijlociţi care cad sub incidenţa alin. 3 art.484 Cc deţin bunul în baza unui titlu.
Ei nu vor putea dobândi dreptul de proprietate prin uzucapiune, deoarece posesiunea lor este precară.
 Deosebirea dintre posesiunea exercitată sub nume de proprietar şi cea viciată de
precaritate:
Titlurile care stau la baza lor:
a) Posesiunea precară – se demonstrează prin contractul de locaţiune, depozit, gaj etc.;
b) Posesiunea sub nume de proprietar – neprecaritatea – prin contractul de vânzare-cumpărare,
donaţie.
 Lipsa titlului
Motivele:
- pierdut;
- nu poate fi prezentat imediat;
- nu a existat nicodată.
 Operează prezumţiile:
a) Posesorul bunului se prezumă posesor sub nume de proprietar până la proba contrară, adică
până când adevăratul proprietar nu dovedeşte că posesorul a început a poseda pentru altul
(art.484 alin. 5 Cc);
b) Posesiunea de drept limitat, odată dovedită, este prezumată că se menține până la proba
intervertirii sale în posesie sub nume de proprietar (art.486 Cc).
 Concluziile:
1. Până la stabilirea precarităţii, posesorul beneficiază de toate avantajele posesiunii utile;
2. Dacă se stabileşte că posesorul a început să posede pentru altul, se prezumă că a conservat
această calitate până la proba contrară;
3. Dacă posesorul pretinde că precaritatea a încetat şi posesiunea a devenit utilă, el trebuie să
dovedească schimbarea dată, numită intervertirea titlului.
 Intervertirea titlului posesiei (art. 486 Cc)
Situațiile:
- Intervertirea provenită din fapta terțului
a) posesorul de drept limitat încheie cu bună-credință un act juridic translativ de proprietate cu un
neproprietar.
Condițiile intervertirii:
- Actul juridic trebuie să fie translativ de proprietate.
- Buna-credință al posesorului de drept limitat, adică posesorul nu cunoștea și nici nu trebuia, în
mod rezonabil, să cunoască lipsa calității de proprietar a celui față de care este îndreptățit.
Exemplu: chiriașul cumpără bunul închiriat de la un terț neproprietar.
 - Intervertirea provenită din fapta posesorului de drept limitat
b) posesorul de drept limitat săvîrșește împotriva posesorului sub nume de proprietar acte de rezistență
neechivoce care exprimă intenția sa de a începe să se comporte ca un proprietar; în acest caz,
intervertirea nu se va produce însă mai înainte de expirarea termenului prevăzut pentru restituirea
bunului.
Exemplu:
 - posesorului sub nume de proprietar cere restituirea bunului, iar posesorul de drept limitat refuză
pe motivul că se consideră proprietar ori
- notificarea din partea posesorului de drept limitat adresată persoanei de la care deține bunul
potrivit căreia nu-i mai recunoaște calitatea de proprietar și nu-i mai achită chiria.
Caracterele vciului precarităţii
Perpetuu:
- Precaritatea odată stabilită, intervertirea titului nu se prezumă, ci trebuie dovedită de către posesor.
- Atâta timp cât titlul care a fondat posesiunea nu se transformă în unul translativ de proprietate prin
unul din mijloacele fixate de lege, posesiunea rămâne precară.
 Efectul existenţei viciilor:
Perioada în care posesiunea este afectată de vicii nu va fi luată în consideraţie la calcularea termenului
uzucapiunii.
 1.5.4. Termenii uzucapiunii
a) 3 ani, în cazul în care a dobîndit dreptul cu titlu oneros și, pe toată durata posesiei, a posedat cu
bună-credință;
b) 5 ani, în cazul în care a dobîndit dreptul cu titlu gratuit și, pe toată durata posesiei, a posedat cu
bună-credință; sau
c) 10 ani, în celelalte cazuri.
 Începutul curgerii termenului:
Momentul în care posesiunea întruneşte condiţiile art.532 Cc şi nu din 12 iunie 2003, momentul
întrării în vigoare a Codului civil.
A se vedea: pct.15 din Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie a RM "Cu privire la aplicarea
unor dispoziţii ale Codului civil şi ale altor acte normative referitoare la dreptul de proprietate
privată asupra imobilelor, inclusiv asupra construcţiilor anexe" nr. 2 din 2006, în Buletinul Curţii
Supreme de Justiţie a RM, 2006, nr. 12.
 Temeiurile întreruperii termenului prescripţiei achizitive (art.533 Cc)
a) Suspendarea curgerii termenului de prescripţie extinctivă a acţiunii de revendicare, adică
suspendarea prescripţiei extinctive (art.398-400 Cc);
b) Intentarea acţiunii de revendicare a bunului de la posesor sau, după caz, în rectificare a
registrului de publicitate faţă de persoana care posedă sub nume de proprietar sau faţă de
posesorul mijlocit, cu condiția că acțiunea se admite.
 Efectele intentării acţiunii în revendicare asupra întreruperii termenului:
- depind de hotărârea judecătorească:
1. dacă acţiunea este admisă şi satisfăcută:
– posesorul pierde posesiunea;
1. dacă acţiunea este respinsă:
- posesiunea este valabilă şi curgerea termenului nu se întrerupe.
 Intentarea acţiunii de revendicare faţă de persoana care posedă sub nume de proprietar
sau faţă de posesorul mijlocit
Efectul:
- întrerupe cursul termenului necesar pentru invocarea uzucapiunii numai faţă de persoana care a
înaintat acţiunea (alin. 2 art.533 Cc).
 Concluzia
1) Simpla intentare a acţiunii nu întrerupe prescripţia în toate cazurile.
2) Intentarea acţiunii în revendicare are efect doar către cel care intentează acţiunea şi nu afectează
posesorul bunului.
Reclamantul va apela la temeiul întreruperii prescripţiei achizitive asupra unui bun mobil în
următorul caz:

 Ipoteza:
- dacă prescripţia ar înceta să curgă doar prin efectul hotărârii care dă câştig de cauză
reclamantului
Efectul:
- Termenul prescripţiei achizitive se va încheia în cursul procesului, în intervalul dintre
înaintarea cererii şi rămânerea definitivă a horărârii judecătoreşti (01.01.2014).
- Hotărârea nu ar mai avea nici un efect, iar reclamentul ar pierde bunul numai din cauza
împlinirii termenului de prescripţie achizitivă în timpul examinării litigiului, deşi acţiunea lui
este fondată şi a fost înaintată până la încheierea prescripţiei.
Înlăturarea unei astfel de situaţii injuste (alin. 2 art. 533 Cc)
Prescripţia achizitivă se consideră întreruptă chiar din momentul intentării acţiunii de revendicare.
Consecinţele:
Dacă acţiunea este respinsă:
- termenul de prescripţie achizitivă se consideră încheiat la 01.01.2014;
- intentarea acţiunii la 30.11.2013 nu va întrerupe curgerea prescripţiei.
 Efectul întreruperii prescripţiei achizitive (alin.3 art.533 Cc)
- Timpul scurs pînă la întrerupere nu se calculează.
- După întrerupere poate să înceapă un nou termen.