TEMA 5.

Analiza asigurării cu mijloace fixe şi a eficienţei utilizării acestora

1. Sursele principale de informaţie.
2. Analiza structurii, mişcării şi stării funcţionale a mijloacelor fixe în dinamică.
3. Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe.
4. Calculul influenţei factorilor privind asigurarea cu mijloace fixe şi utilizarea acestora
la devierea volumului producţiei fabricate.

1. Sursele principale de informaţie:

1.Programul social-economic de dezvoltare a întreprinderii (compartimentul „Factorii de
producţie", capitolul 2 „Mijloacele fixe: componenţa şi utilizarea lor extensivă şi intensivă").
2.Raportul statistic nr. 1-p (anual) „Producţie".
3.Formularul nr. 1 din Situația financiară „Bilanţul contabil".
4.Anexa la Bilanţul contabil din situatia financiara (capitolul 1 „Existenţa şi mişcarea activelor pe
termen lung", paragraful 1.2 „Active imobilizate" (rd. 120 -> rd. 128).
5.Procesele-verbale de primire-predare a mijloacelor fixe.
6.Registrele evidenţei sintetice a intrării, funcţionării utile şi ieşirii mijloacelor fixe.
7.Fişele de inventar ale evidenţei analitice a mijloacelor fixe.
8.Registrele de evidenţă operativă a folosirii timpului de lucru al maşinilor, utilajelor şi
instalaţiilor de transmisie.
9.Datele serviciului tehnic privind evidenţa şi folosirea parcului de maşini şi utilaje pe
parcursul perioadei de gestiune.
10. Alte surse de informaţie.

2. Analiza structurii, mişcării şi stării funcţionale a mijloacelor fixe în dinamică

Analiza asigurării cu mijloace fixe şi a eficienţei utilizării acestora, de regulă, se începe cu
examinarea structurii, mişcării şi stării funcţionale a mijloacelor fixe în dinamică.
La prima etapă a analizei se examinează structura mijloacelor fixe ale întreprinderii pe
categorii şi modificările intervenite pe parcursul anului de gestiune în dinamică. Se acordă o atenţie
deosebită următoarelor aspecte:
1. ce schimbări au intervenit în dinamica şi structura mijloacelor fixe ale întreprinderii atât
la total, cât şi pe fiecare categorie în parte;
2. ponderea cărui eiement predomină in structura mijioacelor fixe. Atenţia principală se
acordă ponderii părţii active a mijloacelor fixe, cu cât ponderea părţii active în valoarea totală a
mijloacelor fixe de producţie este mai mare, cu atât condiţiile de obţinere a unui volum mai sporit de
produse sunt mai favorabile;
3. Ca moment supus controlului operativ poate servi situaţia în care:
IVPF>IMF>IMF (%)
Cu alte cuvinte, ritmul de creştere a volumului producţiei fabricate (VPF) în dinamică
trebuie să depăşească ritmul de creştere a valorii mijloacelor fixe active (MFa) şi, respectiv, a
valorii mijloacelor fixe de producţie (MF).
Tabelul 2.1
Aprecierea structurii mijloacelor fixe ale întreprinderii pe categorii în dinamică
Tipuri de mijloace fixe La finele anului La finele anului Abaterea (+, -)
pe categorii precedent de gestiune
suma, ponderea, suma, ponderea, mii lei %
mii lei % mii lei %
A 1 2 3 4 5 = 3-1 6=4-2
1. Mijloace fixe - total
(rd.120) 32409,0 100 33415,0 100 +1006,0 X
din care:
1.1. clădiri (rd. 121) 12364,0 38,15 12062,8 36,10 -301,2 -2,05
1.2. construcţii speciale (rd.122) 2210,4 6,82 2726,7 8,16 +516,3 +1,34
1.3. maşini, utilaje, instalaţii de
transmisie (rd.123) 15986,5 49,33 16433,5 49,18 +447,0 -0,15
1.4. mijloace de transport
(rd.124) 959,3 2,96 1042,5 3,12 +83,2 +0,16
1,5. alte mijloace fixe (rd.127) 888,8 2,74 1149,5 3,44 +260,7 +0,70
1.6. mijloace fixe arendate pe
termen lung (rd.128) 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0

Concluzie: în baza datelor din tabel se poate constata că la întreprinderea analizată valoarea
totală a mijloacelor fixe pe parcursul anului de gestiune s-a majorat cu 1006,0 mii lei (33415,0 -
32409,0). Această abatere a fost determinată de modificările pozitive intervenite la toate tipurile
de mijloace fixe, cu excepţia clădirilor.
Concomitent, ca factor pozitiv se poate menţiona şi faptul că partea activă a mijloacelor fixe
(maşini, utilaje şi instalaţii de transmisie) a sporit cu 447,0 mii lei (16433,5 - 15986,5). Dacă
examinăm ponderea cărui element predomină în structura mijloacelor fixe ale întreprinderii
analizate, observăm că, cu toate că s-a înregistrat o reducere neesenţială, ponderea părţii active a
mijloacelor fixe la finele anului de gestiune a constituit 49,18%. Şi totuşi, apelând la rezultatele
controlului operativ al concordanţei justificate dintre ritmurile de creştere a volu mului producţiei
fabricate, valorii mijloacelor fixe active şi de producţie, observăm că la întreprinderea în cauză ele
au aspectul următor:
IVPF>IMF<IMF
103,72 > 102,80 < 103,01.
Această situaţie nu corespunde cerinţelor menţionate mai sus, fapt ce dovedeşte că pe parcursul
anului de gestiune nu s-a respectat concordanţa necesară. Valoarea mijloacelor fixe active a sporit cu
un ritm mai lent decât valoarea mijloacelor fixe de producţie, ceea ce a influenţat negativ asupra
structurii acestora.
La etapa II se examinează mişcarea şi starea funcţională mijloacelor fixe:
1) coeficientul de reînnoire a mijloacelor fixe (Kreîn) care se determină ca raportul dintre
valoarea mijloacelor fixe intrate într-o anumită perioadă de gestiune şi valoarea tuturor
mijloacelor fixe la finele acestei perioade:
MFint rate
K reîn   100
MFtot.sf .
2) coeficientul de ieşire a mijloacelor fixe (Kieşire) care se determină ca raportul dintre valoarea
mijloacelor fixe ieşite şi transferate într-o anumită perioadă de gestiune şi valoarea tuturor
mijloacelor fixe la începutul acestei perioade:
MFieşeşi  MFtransferate
Kieşeşi   100
MFtot.înc.
în practica analitică se apreciază pozitiv situaţia în care ambii coeficienţi corespund condiţiei:
Kreîn,>Kieşire(%).
3) coeficientul amortizării acumulate a mijloacelor fixe (Kamortiz) care se calculează
ca raportul dintre suma amortizării acumulate la finele anului de gestiune şi
valoarea totală a mijloacelor fixe la finele acestui an:
Suma amortizămo i acumulate
Kuzur   100
MFtot.sf .
4) coeficientul utilităţii mijloacelor fixe (KMI) care se calculează ca diferenţa
dintre 100 şi mărimea coeficientului amortizării acumulate a mijloacelor fixe:
Kutil.=100-Kamortiz.
De regulă, cu cât coeficientul amortizării acumulate a mijloacelor fixe este mai mic, cu atât
utilitatea acestora este mai pronunţată şi viceversa. Pentru o apreciere mai obiectivă a stării funcţionale a
mijloacelor fixe se recomandă ca coeficienţii respectivi să fie examinaţi în dinamică.

3. Analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe

Eficienţa utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre mărimea efectului
obţinut (fie VPF, VA, W, Pb etc.) şi mărimea efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de
producţie). Ea se concretizează în creşterea mai rapidă a rezultatelor obţinute faţă de efortul depus şi
nu în reducerea valorii medii a mijloacelor de producţie. Eficienţa utilizării mijloacelor fixe de
producţie poate fi examinată cu ajutorul următorilor indicatori calitativi:
1. Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre
volumul producţiei fabricate şi valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie şi
poate fi redat prin formula:
VPF
Rmf  (lei )
MF
unde VPF - volumul producţiei fabricate;
MF -valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie.
2. Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) care este un indicator invers proporţional
cu randamentul mijloacelor fixe şi reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de
producţie ce revine la un leu producţie fabricată.
MF 1
Cvf   100 sau  100 (bani)
VPF Rmf
3. Înzestrarea muncii cu mijloace fixe (l mf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor
fixe de producţie ce revine la un muncitor în schimbul cu durată maximă:
 MF
I mf   1000 (lei),
N ms
unde Nms reprezintă numărul total al muncitorilor în schimbul cu durată maximă. De regulă,
cu cât acest indicator este mai mare, cu atât gradul de înzestrare a întreprinderii cu mijloace fixe de
producţie este mai pronunţat.
La prima etapă al analizei se calculează şi se apreciază aceşti indicatori în dinamică.
La a II etapă al analizei se prevede examinarea sistemului de factori care influenţează
modificarea randamentului mijloacelor fixe de producţie. Acest sistem de factori presupune:
a) sistemul factorilor generali:
VPF VPF MFa MFa VPF
Rmf       Ppa  rmf
MF MF MFa MF MFa
unde MF a reprezintă valoarea medie a mijloacelor fixe active (maşinilor,
utilajelor şi instalaţiilor de transmisie);
Ppa - ponderea părţii active a mijloacelor fixe în valoarea medie totală a
mijloacelor fixe de producţie;
rmf - randamentul mijloacelor fixe active (lei).
Deci, la această etapă a analizei se examinează influenţa următorilor doi factori generali
asupra modificării randamentului mijloacelor fixe de producţie:
1) modificarea ponderii părţii active a mijloacelor fixe în valoarea medie totală
a mijloacelor fixe de producţie (factor cantitativ);
2) modificarea randamentului mijloacelor fixe active (factor calitativ).
Calculul şi aprecierea acestor factori se efectuează prin metoda substituţieiîn lanţ;
b) sistemul factorilor detaliaţi:
VPF VPF MFa U Tu / h MFa U T VPF 1
Rmf         u/h   Ppa   D h  Ph
MF MF MFa U Tu / h MF MFa U Tu / h Vu
Unde U - numărul mediu de utilaj instalat (unităţi);
Tu/h - timpul efectiv lucrat (utilaj-ore);
V u - preţul mediu pe unitate de utilaj (lei);
Dh - durata medie de lucru a unui utilaj pe an (utilaj-ore);
P h - productivitatea medie pe utilaj-oră (lei).
După cum observăm, acest sistem factorial prevede descompunerea facto rului calitativ
(Δrmf) în trei factori suplimentari privind asigurarea şi utilizarea maşinilor şi utilajelor, şi anume:
1) modificarea preţului mediu pe unitate de utilaj (factor cantitativ - indirect);
2) modificarea duratei medii de lucru a unui utilaj în utilaj-ore (factor cantitativ);
3) modificarea productivităţii medii pe utilaj-orâ (factor calitativ).
Pentru a efectua analiza factorială a randamentului mijloacelor fixe de producţie (Rmf),
inclusiv a mijloacelor fixe active (r mf), toată informaţia necesară se acumulează în următorul tabel
analitic (tab.3.3):
 Tabelul 2.2
Baza informaţională pentru analiza eficienţei utilizării mijloacelor fixe de producţie
Semne Anul de gestiune Abaterea
Indicatori
convenţionale programat efectiv (+,-)
A B 1 2 3 = 2-1
1 Volumul producţiei fabricate, mii iei VPF 35160,0 36467,0 +1307,0
2. Valoarea medie a mijloacelor fixe de MF 32355,0 32912,0 +557,0
producţie, mii lei
3. Numărul mediu de utilaj instalat, U 720 755 +35
unităţi
4. Valoarea medie a maşinilor şi utilajelor MFa 16582,0 16210,0 -372,0
(părţii active a mijloacelor fixe), mii lei

5. Fondul de timp efectiv de lucru, Tu/h 1383266 1462075 +78809

utilaj-ore
6. Ponderea părţii active în valoarea Ppa 51,25 49,25 +2,00
medie totală a mijloacelor fixe de
producţie, % [(rd.4 : rd.2) x 100]
7. Valoarea medie a unei unităţi de Vu 23030,5 21470,2 -1560,3
utilaj (preţul mediu al unităţii de utilaj)
, lei [(rd.4 : rd.3) x 1000]
8. Durata medie de lucru a unei unităţi de Dh 1921,2 1936,6 +15,4
utilaj pe an, utilaj-ore (rd.5 : rd.3)
9. Productivitatea medie pe utilaj-oră, lei Ph 25,418 24,942 -0,476
[(rd.1 : rd.5) x 1000]
10. Randamentul mijloacelor fixe rmf 2,1204 2,2497 +0,1293
active, lei (rd.1 : rd.4)
11. Randamentul mijloacelor fixe de Rmf 1,0867 1,1080 +0,0213
producţie, lei (rd.1 : rd.2)

Folosind datele din tabelul 2.2, vom efectua analiza factorială a randamentului
mijloacelor fixe de producţie.
Tabelul 2.3

Calculul influenţei factorilor generali asupra modificării randamentului mijloacelor fixe de producţie
Numărul Numărul de Indicatorii Randamentul Calculul Rezultatul Denumirea
de calcul substituţie (factorii) mijloacelor influenţei influenţei factorilor
corelaţi fixe de pro- factorilor (+, -), lei
Ppa rmf ducţie, lei
1 2 3 4 5 6 7 8
1 0 51,25 2,1204 1,0867 X X X
2 1 49,25 2,1204 1,0443 1,0443-1,0867 -0,0424 ΔPpa
3 2 49,25 2,2497 1,1080 1,1080-1,0443 +0,0637 Δr mf
Total X X X X +0,0213 X

Verificare: 1,1080 - 1,0867 = +0,0213 lei.

Concluzie: în baza rezultatelor obţinute se poate constata că randamentul mijloacelor fixe de
producţie a sporit faţă de nivelul programat sub influenţa pozitivă a factorului 2 (Δ rmf) care a
contribuit la majorarea indicatorului rezultativ cu 0,0637 lei. Concomitent, sub influenţa negativă a
factorului 1 (ΔPpa ), indicatorul rezultativ s-a redus cu 0,0424 lei. Deci, rezultatele analizei factoriale
dau posibilitate să deducem că întreprinderea în cauză dispune de rezerve interne de majorare a
indicatorului rezultativ pe viitor. Astfel, dacă ponderea părţii active a mijloacelor fixe de producţie va
atinge nivelul programat, randamentul acestor mijloace fixe se va majora suplimentar cu 0,0424 lei
(0,0637 - 0,0213).

Şi totuşi, pentru o apreciere mai obiectivă a rezultatelor obţinute, apare necesitatea calculului şi
aprecierii, factorilor detaliaţi asupra modificării randamentului mijloacelor fixe de producţie.
 Tabelul 2.4

Calculul influenţei factorilor detaliaţi asupra modificării randamentului mijloacelor fixe de producţie
Numă- Numărul Indicatori (factorii) corelaţi Randamentul Calcului influenţei Rezultatul Denumirea

rul de
Ppa Vu Dh Ph
mijloacelor factorilor influenţei
de factorilor
cal cul fixe de
( +,-) Iei
substi- producţie, lei
1 tuţie
2 3 4 5 6 7 8 9 10
1 0 51.25 0,00004342 1921,2 25,418 1,0867 X X X

2 1 49,25 0,00004342 1921,2 25,418 1,0443 1,0443-1,0867 - 0,0424 ΔPpa

3 2 49,25 0,00004657 1921,2 25,418 1,1200 1,1200-1,0443 + 0,0757 Δ1/Vu

4 3 49,25 0,00004657 1936,6 25,418 1,1290 1,1290-1,1200 + 0,0090 ΔDh

5 4 49,25 0,00004657 1936,6 24,942 1,1080 1,1080-1,1290 -0,0210 ΔPh

Total X X X X X X + 0,0213 X

Verificare: 1,1080 - 1,0867 = + 0,0213 lei.

Concluzie: Din tabel rezultă că majorarea randamentului mijloacelor fixe de producţie faţă
de nivelul programat a fost determinat de influenţa pozitivă a factorilor 2 (Δ1/Vu) şi 3 (ΔDh) care
au contribuit la sporirea indicatorului rezultativ respectiv cu 0,0757 şi 0,0090 lei. Concomitent, sub
influenţa negativă a factorilor 1 (ΔPpa ) şi 4 (ΔPh), indicatorul rezultativ s-a redus respectiv cu
0,0424 şi 0,0210 lei.
Deci, rezultatele analizei factoriale dau posibilitate să deducem că întreprinderea în cauză
dispune de rezerve interne de majorare a indicatorului rezultativ pe viitor.
Astfel, dacă ponderea părţii active a mijloacelor fixe, precum şi productivitatea medie pe utilaj-
oră va atinge nivelul programat, randamentul mijloacelor fixe de producţie se va majora nu cu
0,0213 lei, ci cu 0,0847 lei sau suplimentar cu 0,0634 lei (0,0847 - 0,0213).
4. Calculul influenţei factorilor privind asigurarea cu mijloace fixe şi utilizarea acestora la
devierea volumului producţiei fabricate
în practica analitică se utilizează mai multe metode de analiză referitoare la calculul şi
aprecierea influenţei factorilor privind asigurarea cu mijloace fixe şi utilizarea acestora la devierea
volumului producţeie fabricate: începând de la factorii generali şi terminând cu cei detaliaţi. Pentru
a înţelege mai bine esenţa acestor metode este necesar să ţinem cont de consecutivitatea
descompunerii factorilor implicaţi în procesul de calcul după cum urmează:
1)VP F=MF×R m f
2)VP F=MF×P p a ×r m f
3)VP F=MF×P p a ×1/V u ×P u
4)VP F=MF×P p a ×1/V u ×D h ×P h
unde VPF -volumul producţiei fabricate;
MF - valoarea medie a mijloacelor fixe de producţie;
R mf - randamentul mijloacelor fixe de producţie;
PPa - ponderea mijloacelor fixe active în valoarea medie totală a mijloacelor
fixe din activitatea de bază;
Vu - preţul mediu al unităţii de utilaj;
Pu - productivitatea medie pe un utilaj;
Dh - durata medie de lucru a unei unităţi de utilaj pe an, în utilaj-ore;
Ph - productivitatea medie pe utilaj-oră.
La prima etapă a analizei se examinează influenţa factorilor generali privind asigurarea
cu mijloace fixe şi utilizarea acestora:
a) modificarea valorii medii a mijloacelor fixe de producţie (Δ MF);
b) modificarea randamentului mijloacelor fixe de producţie (ΔR mf).
Calculul şi aprecierea acestor factori se efectuează prin metoda diferenţelor absolute,
utilizând tabelul analitic
 Tabelul 2.5
Calculul influenţei factorilor generali ai mijloacelor fixe la devierea
volumului producţiei fabricate
Indicatori Semne Anul de gestiune Abaterea Inclusiv sub
convenţionale absolută influenţa
programat efectiv (+,-) ΔMF ΔRmf
A B 1 2 3 = 2 -1 4 5
1. Volumul producţiei VPF 35160,0 36467,0 +1307,0 +605,3 +701,7
fabricate, mii lei
2. Valoarea medie a MF 32355,0 32912,0 +557,0 X X
mijloacelor fixe de
producţie, mii lei
3. Randamentul mijloa- Rmf 1,0867 1,1080 +0,0213 X X
celor fixe de producţie, lei
[rd.1 : rd.2]
Concluzie: Conform datelor din tabelul 2.5 se poate constata că la întreprinderea analizată
majorarea volumului producţiei fabricate faţă de nivelul programat cu 1307,0 mii lei a fost
condiţionată de influenţa următorilor doi factori generali:
a) modificarea valorii medii a mijloacelor fixe de producţie care a contribuit
la sporirea indicatorului rezultativ cu 605,3 mii lei [(+557,0) x 1,0867];
b) modificarea randamentului mijloacelor fixe de producţie care a contribuit
la sporirea indicatorului rezultativ cu 701,7 mii lei [(+0,0213) x 32912,0].
Balanţa influenţei factorilor: 605,3 + 701,7 = + 1307,0 mii lei.
Deci, rezultatele analizei factoriale dau posibilitate să deducem că ambii factori au influenţat
pozitiv asupra modificării indicatorului rezultativ. Totodată, meritul întreprinderii constă în faptul
că ponderea principală îi revine factorului calitativ (ΔRmf), ceea ce corespunde cerinţelor economiei
de piaţă, deoarece dovedeşte că volumul producţiei fabricate în cea mai mare măsură a fost majorat
pe calea intensivă.
Pentru a efectua o analiză mai aprofundată şi a evidenţia rezervele interne de majorare a
volumului producţiei fabricate pe seama sporirii eficienţei utilizării părţii active a mijloacelor fixe
de producţie vom examina factorii detaliaţi, şi anume:
1)modificarea valorii medii a mijloacelor fixe de producţie (ΔMF);
2)modificarea ponderii părţii active a mijloacelor fixe în valoarea medie totală
a mijloacelor fixe de producţie (ΔP pa );
3)modificarea preţului mediu al unităţii de utilaj (ΔVu );
4)modificarea duratei medii de lucru a unei unităţi de utilaj pe an, în utilaj -
ore (ΔD h );
5)modificarea productivităţii medii pe utilaj-oră (ΔP h).
Primii patru factori sunt cantitativi, ultimul — calitativ. Calculul şi aprecierea influenţei
acestor factori se efectuează prin metoda substituţiei în lanţ (tab.2.6).
Tabelul 2.6
Calculul influenţei factorilor detaliaţi ai mijloacelor fixe la devierea volumului producţiei
fabricate
Numă- Numă- Indicatorii (factorii) corelaţi VPF, Calculul influenţei Rezultatul Denu-
rul de rul de MF Ppa 1/Vu Du P mii lei factorilor influenţei mirea
calcul substi- mii lei factorilor
tuţie
1 2 3 4 3 6 7 8 9 10 11
1 0 32355,0 51,25 0,00004342 1921,2 25,418 35160,0 X X X
2 1 32912,0 51,25 0,00004342 1921,2 25,418 35764,5 35764,5-35160,0 +604,5 ΔMF
3 2 32912,0 49,25 0,00004342 1921,2 25,418 34368,8 34368,8-35764,5 -1395,7 ΔPpa
4 3 32912,0 49,25 0,00004657 1921,2 25,418 36862,2 36862,2-34368,8 +2493,4 Δ1/Vu
5 4 32912,0 49,25 0,00004657 1936,6 25,418 37157,6 37157,6-36862,2 +295,4 ΔDH
6 5 32912.0 49,25 0,00004657 1936,6 24,942 36467,0 36467,0-37157,6 -690,6 ΔPH
Total X X X X X X X +1307,0 X

Verificare: 36467,0 - 35160,0 = +1307,0 mii lei.

Concluzie: în baza rezultatelor obţinute se poate constata că majorarea volumului
producţiei fabricate faţă de nivelul programat cu 1307,0 mii lei a fost asigurată de influenţa
pozitivă a factorilor 1 (ΔMF), 3 (Δ1/V u ) şi 4 (ΔDh) care au contribuit la sporirea indicatorului
rezultativ respectiv cu 604,5, 2493,4 şi 295,4 mii lei. Concomitent, sub influenţa negativă a factorilor
2 (ΔPpa) şi 5 (ΔPh ), indicatorul rezultativ s-a redus respectiv cu 1395,7 şi 690,6 mii lei.
Deci, rezultatele analizei factoriale dau posibilitate să deducem că întreprinderea analizată
dispune de rezerve interne de majorare a indicatorului rezultativ pe viitor. Astfel, dacă ponderea
părţii active a mijloacelor fixe şi productivitatea medie pe utilaj-orâ vor atinge nivelul programat,
volumul producţiei fabricate se va majora suplimentar cu 2086,3 mii lei (3393,3 - 1307,0).