Educația îl face pe om!

Un om cu cunoștințe, dar needucat, este ca și un inel de aur pus în botul unui porc
( Jan Amos Komensky, 1592- 1670, părintele educației moderne)

În zilele noastre (încă) mai există oameni, din fericire, care mai pun accent pe
educație. Ce înseamnă educație? Să ai studii? Să saluți, să mulțumești atunci când trebuie?
Să te comporți civilizat în societate? Conceptul de educație poate căpăta sens într-un mod
subiectiv, în funcție de experiența de viață a fiecăruia, de concepțiile sale. În 1886, Anton
Cehov, în lucrarea Scrisori către familie și prieteni, se adresează fratelui său, Nikolai, un
pictor foarte talentat dar căzut în ghearele alcoolului. Astfel, Cehov face o sinteză a
însușirilor pe care ar trebui să le aibă un om educat. […] Talentul te situează mai presus:
chiar dacă ai fi fost broască râioasă sau țestoasă și atunci te-ar fi respectat (n.n. oamenii),
pentru că talentului i se iartă totul. Ai un singur neajuns. De la el ți se trag toate
problemele. Defectul tău e lipsa totală de educație. Iartă-mă, desigur, dar veritas magis
amicitiae (adevărul mai presus de prietenie).[...] Oamenii educați, în opinia mea, trebuie
să îndeplinească următoarele condiții:

1. Ei respectă personalitatea umană, de aceea sunt întotdeauna indulgenți, blânzi,

amabili, îngăduitori. Ei nu se răscoală din cauză că le lipsește un ciocan sau o bucată de
gumă de ras pierdută; locuind cu cineva, ei nu fac din asta o favoare și la plecare nu zic:
“cu dumneavoastră e imposibil de trăit”. Ei iartă și gălăgia și frigul și carnea arsă și
iuțimea și prezența în locuința lor a persoanelor străine.
2. Nu sunt compătimitori numai cu cerșetorii și pisicile. Ei suferă și pentru ceea ce nu se
poate vedea cu ochiul liber.
3. Ei respectă proprietatea altora și de asta își plătesc datoriile.
4. Sunt curați la suflet și le este frică de minciună ca de foc. Nu mint nici măcar în privința
fleacurilor. Minciuna este jignitoare pentru cel ce o ascultă și îi scade respectul față de cel
care o spune. Ei nu pozează, se comportă pe stradă la fel ca acasă, nu aruncă cu praf în
ochii celor mai mici. Nu sunt flecari și nici indiscreți atunci când nu li se cere. Din respect
pentru urechile celorlalți, ei adesea tac.
5. Ei nu se depreciază pentru a obține compasiune și ajutor de la ceilalți. Nu cântă pe
strunele altor suflete, pentru ca drept răspuns, aceștia să ofteze și să-i răsfețe. Ei nu spun:
“pe mine nu mă înțelege nimeni!”.
6. Nu sunt vanitoși. Nu se lasă atrași de strălucirea diamantelor false, nu țin să facă
cunoștință cu celebrități, nu se entuziasmează de primul întâlnit la “salon”. Nu caută să
fie cunoscut în toate berăriile.
7. Dacă au talent, îl respectă. Pentru asta sunt gata să sacrifice liniștea, femeile, vinul,
agitația.
8. Ei caută să-și cultive simțul estetic. Nu pot să adoarmă îmbrăcați, nu admit ca peretele
să aibă crăpături pline de ploșnițe, să respire aer murdar, să pășească pe podeaua plină
de scuipat și nu se mulțumesc cu mâncarea pregătită la lampa de gaz. Ei încearcă să-și
înnobileze și să-și stăpânească instinctul sexual. În această privință, ei sunt educați și
deloc vulgari. (…) Ei nu fac abuz de vodcă. Nu miros dulapurile, deoarece știu că nu sunt
niște porci. Ei beau doar când sunt liberi sau la ocazii alese, pentru că au nevoie de o
minte sănătoasă într-un corp sănătos.
Și încă multe altele. Așa sunt cei educați. Pentru a crește mai sus de nivelul mediu, în care
ai rămas prins, nu este de ajuns să citești numai din Pickwick și să înveți pe de rost
monologul lui Faust. Nu este de ajuns să pleci în Yakimanka (un cartier din Moscova)
pentru ca peste o săptămână să fugi de acolo.
 Educația nu este legată strict de procesul de învățare, de transmiterea de informații.
Aceasta trebuie să se desăvârșească și moral, civic, estetic, religios, definindu-ne ca
oameni între oameni, diferențiindu-ne unii de alții, integrându-ne în societate. Primele
repere ale educației le primim în familie și le consolidăm apoi în școală, la biserică, la
teatru, în cercurile de prieteni, prin intermediul mass- media etc. Orice context poate
deveni favorabil (sau nefavorabil) educației.
(Auto)educația este o premisă fundamentală pentru definirea comportamentului
uman. Omul, supus influențelor mediului, absoarbe din acesta exemple de comportamente,
de atitudini, pozitive sau negative, care își lasă amprenta asupra sa. (Auto)educația poate fi
și o chestiune de voință. În zadar poate lua omul contact cu alti oameni, fapte, din care ar
putea să învețe ceva dacă nu-și propune acest lucru, dacă nu-și dorește să se schimbe. Mai
întâi, omul trebuie să privească cu obiectivitate asupra propriei vieți, să- și identifice și să-
și asume greșelile și, cel mai important, să aibă voința de a le îndrepta prin puterea
exemplului. Omul poate învăța să fie (chiar dacă nu se naște așa!) altruist, modest, generos,
blând, cuviincios etc. Fiecare lecție primită de la ceilalți ne ajută să evoluăm spiritual,
moral, ne face să fim oameni, să gândim sănătos, să depășim prejudecăți. De altfel,
educația de care dăm dovadă (sau nu!) este și un reper după care suntem judecați în
societate, un criteriu în funcție de care suntem apreciați sau ignorați de ceilalți.
Nelson Mandela, marele om politic, fost președinte al Africii de Sud, considera că
educația este cea mai puternică armă care se poate folosi pentru a schimba lumea. Pentru
că educația șlefuiește caractere, formează personalități, conturează destine. O educație
solidă, cu valori spirituale bine definite, ne poate oferi noi perspective asupra lumii în care
trăim, astfel încât să identificăm soluții eficiente pentru problemele lumii contemporane.
Marea problemă este că omul modern nu conștientizează nici importanța educației, nici
consecințele lipsei acesteia. În ziua de azi accentul cade, cel mai adesea, pe partea
financiară. În goana după bani, uităm să mai fim civilizați, educați, ne transformăm pur și
simplu, îndreptându-ne spre prăpastia dezumanizării. Așadar, trebuie să avem
înțelepciunea de a înțelege că educația este esențială pentru existența și evoluția unui popor
și să facem din aceasta un mod de a fi, un stil de viață.

Sitografie
https://www.brainpickings.org