Model de analizǎ a textului epic

1.Date generale despre text( anul publicǎrii, hipotextul=text genezic/sursa de inspiraţie)

şi autor( se trec doar date biografice cu relevanţǎ pentru analiza textului

2.Analiza titlului: *sensul propriu/ sensul figurat al cuvậntului/cuvintelor din titlu

*generalizare( concluzie)
*relaţia titlu-text (funcţionarea titlului faţǎ de text)

3.Tema(aspect general al vieţii prezentat artistic într-un text); Observatie: în orice text
epic cu excepţia schiţei existǎ cel puţin 2 teme literare!

4.Compoziţia(elemente care compun textul literar); Romanul poate fi alcǎtuit din pǎrţi,
capitole, subcapitole, incipit, final.
Incipitul=începutul unui text literar
Finalul=nu înseamna obligatoriu deznodǎmậnt
Deznodǎmậntul=final epic; felul în care s-a terminat întậmplarea
Relaţia incipit-final (simetrie/asimetrie)

5.Structura textului( schema care stǎ la baza textului; scheletul textului): planurile
narative+ modalitǎţi de organizare

6.Conflictul=confruntare
1.C. exterior: eu-alţii
2.C. interior: plasat la nivelul unui personaj

7.Elemente de naratologie
1.tipul de narator
2.tipul de naraţiune
3.perspectiva narativǎ

1. Criterii: *În funcţie de cật ştie, naratorul poate fi omniscient( ştie tot) sau
uniscient (deţine informaţia dintr-o singurǎ sursǎ, este deţinǎtorul unui singur
punct de vedere).
*Din punct de vedere al atitudinii naratorului faţǎ de cele povestite, el
poate fi subiectiv( îşi expune punctual de vedere) sau obiectiv( este imparţial, nu-şi
expune pǎrerea).
* În funcţie de poziţia faţǎ de lumea povestitǎ, poate fi intradiegetic( se
aflǎ în interiorul lumii pe care o nareazǎ) sau extradiegetic( se aflǎ în afara acestei
lumi).
*În ceea ce priveşte relaţia narrator-personaj, se constatǎ 2 tipuri de
narrator: homodiegetic (N=P) sau heterodiegetic (N-P).

8. Stilul sau limbajul textului