Este unul dintre reprezentantii iuminismului geran alaturi de Fichte, Lessing,Shiller.

Formuleaza idei interesante cu privire:

Pentru filosofuk german, apariția statului are ca scop apărarea drepturilor inabienabile ale cetătenilor.
Kant apreciaza ca temeiul formei de guvernare consta in :doua eemene, separarea puterilor in stst,
principiul suveranitatii poporului. Rezulta ca pt el Republica reprezită, forma de guvernămaînt în care s-a
realizat separarea democrației de forma de stat despotică. Numai într-o republică societatea iși poate
atinge scopul fundamental perfectionarea , progresul moral al societatii. In lucrarea de mici
diemesniuni , pt o pace eterna, Kant considera insă că din nefericire, poporul nu este încă sensubilizat la
ideea de autoritate a legii și se indepărtează de idealul republicii întrucât nu este în măsură să-și edifice
propria legislație. Ca urmare Kant propune un compromis , pt a sava caracterul de republica(deocrat) al
constitutei, suveranul, care este exponetul vointei generale, promulgă legile care reflectă drepturile
poporului. Kant, distinge la nivelul societății intre cetățenii activi și pasivi, tr ii apartine, cetatenii activi
sunt cei caree dispun de o pozitie economica, sociala interesati de bunul mers al societatii, dispuși să
participe lareglementările sociale și totodată ei sunt cei care incercă să-i determine pe ceilalti cetățeni
să respecte constituția, legea fundamentală în stat. Guvernul, v-a aplica aceste legi ca un adevărat
reprezentant al poporului iar nu ca un tiran, Kant consideră republica un sistem reprezentativ dar fără o
adunare legislativă și făra exercitiul efectiv al dreptului de vot al cetățenilor, mai mult Kant nu
recunoaște dreptul la rezistență fata de o presiune a poporului drept proclamat de Declaratia
Drepturilor omului și cetateanului din 1789, considerînd orice insurecție contra puterii drept iligită. Cu
atît mai gravaă apare refuzarea dreptului la cenzura prin revoltă, așa cum rezultă din citatul următor:
orice opoziție la puterea legislativă supremă, orice revoltă, destinată să se traducă în acte de
nemultumire, orice ridicare care sfârșeste în rebeliune, este într-o republică crima cea mai gravă și mai
condamnabilă căci ea, îi ruinează insuși fundamentul acesteia. În contestul acestui nihilism (nimic) ne
intrebam noi ce -i mai ramane i ndividului pentru a-și manifesta puterea reală împotriva celei simulate,
sau presupuse pe care o propagă sefii statelor. ; libertatea de a scrie si de a face cunoscute
imprefectiunile legislatiei, aceasta screi Kant rămane ; ulimul paladium al drepturilor poporului.
(libertatea de a scrie si de a face imprefectiunile . impotriva despotismului poporul nu are alta arma
decat difuzarea luminilor adică de a scrie. Punctul de convergenta cu problematica drepturilor omului
apare în conceptia depre libertate. Libertățile contribuie la mentalitatea internă a statului și la prestigiul
internațional al acestuia. Kant, propune pe lîngă limbera circulatie a cetatenilor, libertatea religiei,
libertatea invatamantului privat. Libertățile sunt încoronate de libertatea supremă și anume, aceea de a
uza public de ratiune, singura care permite difuarea luiminilor. Apare o limită deoarece el recunoaste
această libertate numai savantului și nu orcărui om. Folosirea publică a libertăților este cea care se face
în calitate de savant în fata unui public care citeste. Găsim aici o delimitare specifică filosofiei luminilor
dintre factorul activ care este savantul. (cel care singur are libertatea de a gândi și a răspandi luminile și
omul de rând, consumatorul de informație care citeste, ceea ce produce savantul.

După revolutia din 1789, gândirea lui Kant s-a modificat, s-a îmbogătit. El, consideră că triada, libertate,
egalitate, proprietate reprezintă categoriile constituționale, fundamentale. El, concepe acum dreptul la
libertate înnăsct și imprescriptibil. Libertatea, fiind egală pentru toți cetățenii activi sau pasivi. Egalitatea
este ințeleasă ca privilegiu al, fiecărei persoane indiferent de rang apoi mai mult oamenii pot practica
orice profesie sau meserie. Mai mult, Kant sustine rangul de colegiulitor al cetățeanulu, adică
posibilitatea de a-si da votul, de a vota. Dreptul la proprietate, însă este garantat de puterea politică. În
ceea ce privește relatiile internationale, Kant propune o legislatie înternationala care sa rezolve
conflictele pe cale legala si pasnică si nu prin razboi. Cine poate justifica sacrificarea de vieti omenesti
chiar daca războiul este de apărare. Întalnim idei, care ar putea fi interpretate ca prefigurand unitatea
europeana sau mondiala sau organismele sale. Mai mult Kant, sugerează crearea unui stat cosmopolit
universal, care datorită interdependentei econoice a statului componente poate pune capăt conflictelor
dintre ele recurganu-se la albitraj. În felul acesta Kant, prin sustinerea legislatiei internationale clarifică și
problema bunei relatii dintre statele lumii.