Prezentarea unei agenții de presă

Student: Marian Nicoleta

Specializarea : Jurnalism III

1. Numele agenției: Radio Europa Liberă România

2. Locația: Izraelská 4100 00 Praga 10 Strasnice, Cehia

3 .Organigrama agenției:

Radio Europa Liberă - Praga: fatis@rferl.org

Oana Serafim- Directoarea Departamentului +420 2 2112 7351

de Limbă Română (România și Republica
Moldova) Radio Europa Liberă - București

Tel.(+420) 2 2112 30 41, bucharest_bureau@rferl.org

(serafimo@rferl.org) Adelina Rădulescu - Redactor-șef
Sabina Fati - Managing Editor România radulescua-fl@rferl.org

4. Istoricul agenției:
Radio Europa Liberă (engleză Radio Free Europe, Radio Liberty (RFE/RL)) este o
organizație și un post de radio finanțat de Congresul Statelor Unite care transmite în țările
Europei de Est și Orientului Mijlociu.
Comitetul Național pentru o Europă Liberă (National Committee for a Free Europe) a fost
înființat de guvernul Statelor Unite la 15 martie 1949, la New York. Radio Free Europe a fost
ramura responsabilă cu radiodifuziunea în numele acestei organizații. Sediul principal a fost
stabilit la München. Prima transmisiune pe unde scurte a avut loc la 4 iulie 1950, către
Cehoslovacia.
Organizația a fost ajutată financiar de Congresul Statelor Unite, iar până în 1972 fondurile pentru
finanțarea RFE au fost alocate în cadrul bugetului destinat Agenției Centrale de Informații (CIA)
a Statelor Unite. CIA a stabilit îndrumări generale și se implica zilnic în activitatea redacțională a
secției centrale de știri. Fondurile alocate prin intermediul CIA au fost aduse la cunoștința opiniei
publice abia în 1971, când organizația a fost mutată în statul Delaware, sub forma unei instituții
non-profit, subordonată Oficiului pentru Radiodifuziunea peste Hotare (Bureau for International

1
Broadcasting, abreviat BIB), for tutelar similar instituției USIA, căreia îi era subordonat postul
de radio Vocea Americii (VoA). Controlul asupra bugetului pentru RFG a fost preluat direct de
Congresul Statelor Unite.
În 1976, Radio Europa Liberă a fuzionat cu postul Radio Liberty (Radio Libertatea), care era de
asemenea orientat spre emisiuni anticomuniste, însă specializat pe emisiunile către URSS, și
finanțat de Congresul Statelor Unite. Radio Libertatea fusese înființat în 1951 de Comitetul
American pentru Eliberarea Popoarelor din Rusia (American Committee for the Liberation of the
Peoples of Russia). După comasare, numele posturilor de radio reunite a fost schimbat oficial în
Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL, Inc.), însă departamentele pentru diferite limbi și-au
menținut denumirea inițială. În perioada 1985 - 1993 din RFE/RL, Inc., a făcut parte și
departamentul Radio Free Afghanistan.
Autoritățile sovietice și cele din celelalte țări comuniste au încercat în mod regulat să bruieze
emisiunile posturilor RFE/RL, eforturi care nu au încetat decât în 1988. Bruierea din România a
emisiunilor departamentului românesc a încetat în 1964.[2]
În multe cazuri, ascultarea emisiunilor RFE era ilegală în țările comuniste est-europene și trebuia
făcută în ascuns. Au fost cazuri când au fost luate și măsuri "active" pentru combaterea
emisiunilor. Astfel, de exemplu, în perioada 1965-71 un agent al organelor de securitate
poloneze Służba Bezpieczeństwa a reușit să infiltreze un agent, căpitanul Andrzej Czechowicz în
birourile postului Europa Liberă. Cazuri similare au fost de-a lungul timpului și în alte
departamente (de ex. în cel cehoslovac la finele anilor '70, despre care s-a relatat în presa locală
și la Radio Libertatea un lucrător în funcție de conducere, care a dezvăluit că era ofițer KGB, a
scris o carte despre aceasta, din care posturile RFE/RL, Inc., au difuzat la începutul anilor '90 în
serial).
La începutul anului 1981 Securitatea română avea intenția să-l asasineze pe Emil Georgescu,
cunoscut redactor realizator al emisiunilor Actualitatea românească. A fost victima unui atentat
pus la cale de doi francezi, care i-au aplicat multe lovituri de cuțit.[3] Însă Georgescu a
supraviețuit. A murit la scurt timp după aceea în urma îmbolnăvirii de cancer.[4] La Paris,
Monica Lovinescu, care conducea redacția RFE locală, a fost bătută crunt de doi indivizi
palestinieni (după cum a relatat presa vremii). Istoricul Vlad Georgescu, directorul secției
române a postului Europa Liberă, între 1983 și 1988, s-a îmbolnăvit și a murit de un cancer
galopant, existând indicii puternice că ar fi fost iradiat sau intoxicat cu o substanță radioactivă.
În urma căderii regimurilor comuniste în Europa de Est și în Uniunea Sovietică, bugetul pentru
RFE/RL a fost redus în mod considerabil. Centrala postului de radio a fost mutată la Praga în
1995, iar operațiile europene au fost mult reduse, cu excepția celor ale departamentului slav de
sud. Totuși, operațiile au fost extinse în alte zone; în 1998 și-au început trasmisiile Radio Free
Iraq și în 1999 a luat ființă și o emisiune în limba persană (farsi) (Radio Farda).
În 1999 a început o emisiune în Kosovo. În anul 2002, Radio Free Afghanistan și-a reluat
emisiunile și s-a unit cu Radio Farda. Începând din 1994, sarcinile de coordonare ale forului
tutelar BIB au fost preluate de Comitetul Guvernatorilor de Radiodifuziune (Broadcasting Board
of Governors).

2
Chiar dacă undele radio de la RFE au încetat să mai fie receptate în România după 1990,
serviciul web continuă să funcționeze în limba română atât pentru România, cât mai ales și
pentru Republica Moldova.
Pe 19 iulie 2018, RFE a decis să își redeschidă birourile din România și Bulgaria, la 10 respectiv
14 ani de la închiderea acestora.
5. Structura meniului de pe site-ul agenției:

Pe pagina agenției Radio Europa Liberă România apar următoarele domenii: Actualitate
Românească, Moldova, Internațional, Video, Agora, Mai multe, Radio/Podcast. În partea dreaptă
a paginii, se găsesc trimiteri către Cele mai populare: Citite, Vizualizate, AR- Multimedia, se
găsesc trimiteri video, trimiteri către știri. În partea de jos se găsește: Vă mai recomandăm.

6. Tipologia știrilor din agenția respectivă:

Știrile pe care agenția Radio Europa Liberă România le furnizează publicului cititor sunt ]n
general din domeniul Politic, Cutural. Externe,Știrile interne fac referire la evenimente care s-au
desfășurat pe întreg teritoriul țării iar știrile externe fac referire la ceea ce se întamplă în Europa

Sunt știri pe care agenția le furnizează în special cititorilor din Moldova.

7. Prezentarea a două materiale:

Titlul articolului: Dăncilă și Iohannis au discutat despre configurația guvernului. Premierul cere
raport despre organizarea alegerilor
Autorul articolului: -

Idei esențiale: Premierul Viorica Dăncilă a avut o întâlnire cu președintele Klaus Iohannis, pentru
a discuta propunerile de noi miniștri, dar și solicitările de demitere a lui Meleșcanu și Carmen
Dan. Președintele Iohannis a solicitat „imediat” demiterea miniștrilor de Externe (Teodor
Meleșcanu) și de Interne (Carmen Dan), pentru modul în care au fost organizate alegerile din 26
mai, când foarte mulți români din diaspora nu au putut vota, pentru că secțiile de votare
organizate la ambasadele și consulatele românești au fost insuficiente.

Instrumentar publicistic:

- utilități: infografia: Titlul articolului este simplu, fontul este Georgia, iar măsura este de 40,5.
Conținutul articolului este scris utilizându-se fontul Georgia, de această dată, măsura este 12.
Primul paragraf este boldat. În partea superioară a articolului este poziționată o fotografie ce o
redă pe Viorica Dăncilă și pe Președintele Klaus Iohanis, dând mana, la Guvern. Imaginea are o

3
rezoluție de 676x380. Fotografia este realizata de Octav Ganea. În ceea ce privește titlul, acesta
se află în concordanta cu conținutul materialului jurnalistic.

- modalități și strategii de contactare a publicului: „Premierul a declarat că soluția de punere în

aplicare a referendumului ar fi „o modificare legislativă dezbătută în Parlamentul României”,
fără însă a preciza care ar fi aceasta.”

- limbaj jurnalistic: „Premierul a declarat că”, „a mai spus Dăncilă.”,UPDATE

Titlul articolului: Negocierile pentru conducerea Parchetului European, anulate. Ce șanse mai are
Kovesi după alegerile europarlamentare?

Idei esențiale: Negocierile pentru șefia Parchetului European au fost anulate, iar decizia cu
privire la persoana care va ocupa această funcție va fi lăsată cel mai probabil pe umerii viitorului
Parlament European. Parlamentul European o susține pe candidata româncă Laura Codruța
Kovesi, în timp ce Consiliul UE, din care fac parte șefii de stat și de guvern, merg pe mâna
procurorului francez Jean-Francois Bohnert. După alegerile europarlamentare din mai, viitorul
Parlament European va hotărî cum va dori să procedeze.

Instrumentar publicistic:

- utilități: infografia: Titlul articolului este scris utilizându-se fontul Georgia, iar măsura este de
40,5. Unele idei din articol sunt boldat, italic și de culoare portocaliu. Conținutul articolului este
scris tot cu fontul Georgia, dar, de această dată, măsura este 12. În partea superioară a articolului
este atașată o fotografie cu Laura Codruța Kovesu. Fotografie este realizată de Vadim Ghirda
(AP), și are o rezolutie de 676x380. Între titlul articolului, conținutul acestuia și fotografia
publicată există o legătură.

- modalități și strategii de contactare a publicului: „O nouă rundă de negocieri între parlamentul

European și Consiliul UE pentru alegerea procurorului-șef european ar fi trebuit să aibă loc
miercuri la Bruxelles, însă a fost anulată, transmite corespondentul Europei Libere.”

- limbaj jurnalistic:  “transmite corespondentul Europei Libere, Corespondentul Europei Libere

de la Bruxelles transmite că…, a spus, pentru Mediafax.”