Splaiul Independentei 313, Tel +40 021 410 1044

Sector 6 Bucureşti 060042 Fax +40 021 318 1014

Web www.acs.pub.ro Email decanat@acs.pub.ro

SISTEME DE CONDUCERE PENTRU CLĂDIRI INTELIGENTE

Nume și prenume student: Răzvan PATRICHE

Master AII

An universitar 2020-2021
Semestrul I

Coordonator: Prof.dr.ing. Ioana FĂGĂRĂȘAN

1
Cuprins
1. Introducere.................................................................................................................................................................3
2. Concepte și tehnologii utilizate.................................................................................................................................3

2
 SISTEME DE CONDUCERE PENTRU CLĂDIRI INTELIGENTE

1. Introducere

O clădire inteligentă reprezintă o structură care folosește procese automate pentru a controla
automat operațiunile clădirii, inclusiv încălzirea, ventilația, aerul condiționat, iluminatul, securitatea
și alte sisteme. O clădire inteligentă folosește senzori, actuatori și microcipuri, pentru a colecta date
și a le gestiona în funcție de funcțiile și serviciile unei companii. Această infrastructură îi ajută pe
proprietari, operatori și administratorii de facilități să îmbunătățească fiabilitatea și performanța
sistemelor, ceea ce reduce consumul de energie, optimizează modul în care este utilizat spațiul și
minimizează impactul asupra mediului al clădirilor. Comparativ cu clădirile care nu sunt de tip
“smart building”, clădirile inteligente sunt asemănate unor organisme vii, care sunt conectate la o
rețea cu software inteligent și adaptabil.

Conceptul de “Smart Building” constă în realizarea unei clădiri inteligente sau, construirea
inteligentă a unei clădiri, prin conectarea sistemelor de bază, cum ar fi: iluminat, contoare de apă,
pompe, încălzire, alarme de incendiu și centrale frigorifice cu senzori și sisteme de control. Într-o
etapă mai avansată, chiar și lifturile, sistemele de acces și umbrirea pot deveni parte a sistemului.

Figura 1. Conceptul de “Smart Building”

Clădirile inteligente sunt o realitate din ce în ce mai prezentă în orașele din întreaga lume.
Conceptul de clădire inteligentă nu este unul nou, dar a evoluat în principal datorită dezvoltării de
noi tehnologii, care, atunci când sunt incorporate, permit resurse și procese mai inteligente, care
extind capacitatea unei clădiri să opereze într-un mod mai eficient, flexibil, interactiv și durabil.

2. Concepte și tehnologii utilizate

Un sistem de automatizare a clădirilor (BAS) constă dintr-un sistem instalat în clădiri care
controlează și monitorizează serviciile clădirilor responsabile de încălzire, răcire, ventilație, aer
condiționat, iluminat, umbrire, siguranță, sisteme de securitate și multe altele. BAS urmărește
automatizarea sarcinilor în medii cu tehnologie activă, coordonând o serie de dispozitive electrice și
mecanice interconectate într-o manieră distribuită prin intermediul rețelelor de control. Aceste
sisteme pot fi folosite în infrastructuri industriale, cum ar fi fabrici, clădiri de întreprinderi și mall-
uri, sau chiar în domeniul intern.
 Automatizarea clădirilor a primit o atenție sporită datorită potențialului său de reducere a
consumului de energie și facilitării funcționării, monitorizării și întreținerii clădirilor, îmbunătățind în
același timp satisfacția ocupanților. Aceste sisteme realizează un astfel de potențial prin utilizarea
unei game largi de senzori ( de exemplu, pentru detectarea temperaturii, a concentrației de CO2, a
fluxului de aer din zonă, a nivelului luminiii de zi, a nivelurilor de ocupare), care oferă informații
exacte ce permit luarea deciziilor cu privire la modul în care echipamentele clădirii vor fi utilizate,
vizând la reducerea chieltuielilor, menținând în același timp confortul.

Un sistem BAS este un sistem distribuit orientat către controlul computerizat și gestionarea
serviciilor de construcții, denumit și sistem de automatizare și control al clădirilor (BACS).
Arhitectura acestui sistem distribuit poate fi organizată în trei straturi:

i. Stratul cel mai de jos este cunoscut sub numele de Field Layer unde are loc
interacțiunea cu dispozitivele asociate (senzori, actuatori);
ii. Stratul de mijloc este stratul de automatizare, unde măsurătorile sunt procesate, se
execută bucle de control și alarmele sunt activate;
iii. Stratul superior este stratul de managment, unde au loc activități precum
prezentarea datelor de sistem, redirecționarea, arhivarea sau înregistrarea în
sistem.

BAS-ul modern tinde să separe logica de automatizare de interfața utilizatorului prin

abstracții orientate spre servicii, oferind un acces flexibil la sistem din locații diferite și diferite
platforme.

Configurarea unui BAS cuprinde actuatori, senzori și module hardware. Actuatoarele

reacționează la circuitele de închidere a semnalelor sau la variația intensității sarcinilor electrice, care
sunt dispozitive fizice, cum ar fi o jaluzea sau o lampă de tavan. Senzorii sunt dispozitive care
convertesc o realitate fizică într-un semnal care poate fi măsurat. Deși, unele dispozitive se
încadrează în ambele grupuri datorită capacităților lor de detectare și acționare, pentru simplitate, ele
pot fi percepute ca două dispozitive virtuale diferite: un dispozitiv capabil de detectare și altul
capabil de acționare. La rândul lor, actuatoarele sunt adesea confundate cu sarcini electrice sau cu
dispozitivul fizic pe care îl conduc, de exemplu, ceea ce este în mod obișnuit înțeles ca un actuator
orb este într-adevăr un actuator motor (atașat la o jaluzea). În cele din urmă, actuatorii și senzorii
sunt atașați la porturile I / O ale modulelor hardware care produc semnale electrice conform
comenzilor de ieșire digitală și creează citiri din semnalele de intrare.

Interacțiunea dintre dispozitive trebuie orchestrată printr-un anumit tip de logică de control. O
astfel de logică constă în componente cunoscute sub numele de controlere. În sistemele de control ale
clădirilor, un controler constă de obicei dintr-un hardware specific aplicației cu software încorporat
care controlează continuu actuatorii fizici (cum ar fi lumini, jaluzele etc.) în funcție de feedback-ul
dat de intrările monitorizate (cum ar fi senzorii de lumină sau de ocupație ) sau primind comenzi de
la sistem.

Din punct de vedere al aplicației, controlerele expun diferite tipuri de obiecte logice care pot
fi citite sau scrise. În funcție de cât de sofisticat este controller-ul, acesta poate fi capabil să ruleze
mai multe programe de control simultan, să citească și să scrie porturi I / O sau să comunice cu alți
controlori prin rețeaua fieldbus.

4
 SISTEME DE CONDUCERE PENTRU CLĂDIRI INTELIGENTE

Logica funcției de control poate avea diferite niveluri de complexitate, variind de la condiții
binare simple dezvoltate folosind logica ladder sau blocuri funcționale, până la expresii matematice
sau chiar algoritmi mai sofisticați, cum ar fi Fuzzy Reasoning. În funcție de funcțiile de control,
controlerele pot fi utilizate ca controlere logice programabile (PLC) sau controlere digitale directe
(DDC). PLC-urile implantează în mod obișnuit funcții mai simple și mai rigide, care necesită o
configurație mică sau deloc, în timp ce DDC-urile sunt mai flexibile și implementează de obicei
funcții care necesită o configurație extinsă, cum ar fi planificarea sau gestionarea scenariilor.

Funcțiile de control pot fi, de asemenea, implementate în software-ul neincorporat care

rulează pe un server, centralizând astfel funcțiile de control ale BAS-ului în stratul de gestionare,
unde logica de control poate folosi date agregate din diferite segmente de fieldbus. Avantajul unui
controler software este că poate lua decizii mai complexe sau poate explora informații suplimentare
colectate din sistem.
 CUPRINS:

1. Introducere (concept smart building)

2. Sisteme automate pentru cladiri inteligente (concepte si tehnologii utilizate)

3. Subsisteme ale cladirilor inteligente si probleme de control asociate

4. Considerarea gradului de ocupare al cladirilor in managementul energiei in cladiri

inteligente

6
 SISTEME DE CONDUCERE PENTRU CLĂDIRI INTELIGENTE

5. Concluzii

BIBLIOGRAFIE
 1. Introducere

Textul sectiunilor se redacteaza cu Times New Roman (12 pct) iar titlurile sectiunilor cu
Times New Roman (12 pct), îngroşat (bold),

2. Conţinutul referatului

Ecuaţiile se numerotează aliniat la dreapta şi se scriu cu editorul de ecuaţii.

a10  a1aA , a 21  a  
21 , a32  a32 a  a 2
  (1)
a 43  a32 a3 , a54  a54 a1 , a 62  a32

Tabelele se scriu cu caractere de10 pct. Titlul tabelului se scrie centrat, bold, iar numerotarea
tabelului se scrie cu caractere italice (10 pct) şi aliniat la dreapta.
Tabelul 1
Puncte de topire si analize de bază
Formula N(%)
Compuşi Mp(0C)
chimică Calc. Rezultat
3A 178 C29H34N2O 6.57 6.70
3B 264 C29H33N3O3 8.92 8.85
3C 232 C29H32N4O5 10.85 10.78 Figurile trebuie
plasate 5A 185 C29H34N2O 6.56 6.41 centrat. Legenda se
scrie 5B 242 C29H33N3O3 8.92 8.87 cu caractere de 10
pct. 5C 245 C29H32N4O5 10.85 10.63

IA ZA A1
A0

IB ZB B1
B0
IC ZC IA C1
C0
IB
IC

N1
IN
Z N-Nr
IN
N

Fig. 1. Figurile au legenda scrisă centrat (10 pct).

3. Concluzii

Referatul se va încheia cu un paragraf de concluzii.

8
 SISTEME DE CONDUCERE PENTRU CLĂDIRI INTELIGENTE

BIBLIOGRAFIE

Bibliografia se va întocmi în ordinea de citare în text şi se va numerota curent, iar indicarea în

text se va face prin paranteze drepte, ex. [1].
La bibliografie (10 pct) se vor indica, în mod obligatoriu: iniţialele prenumelui şi numele
autorului, titlul cărţii, editura, locul şi anul apariţiei sau periodicul în care a apărut, nr. (luna),
volumul (bold), anul, pagina iniţială şi finală a articolului. Numele şi prenumele autorilor se scriu cu
caractere italice (10 pct).
Cărţile şi articolele apărute în limba română se scriu în româneşte.
Pentru referintele web se vor indica adresele site-urilor utilizate.

[1]. Cristina Soviany, Embedding Data and Task Parallelism in Image Processing Applications, PhD Thesis, Technische
Universiteit Delft, 2003
[2]. A.Mauthe,D.Hutchison, G.Coulson and S.Namuye,“Multimedia Group Communications Towards New Services”, in
Distributed Systems Eng., vol. 3, no. 3, Sept. 1996, pp. 197-210
[3]. V. I. Arnold, Metodele matematice ale mecanicii clasice, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980.
[4]. V. Gioncu, M. Ivan, Teoria comportării critice şi postcritice a structurilor elastice, Editura Academiei, Bucureşti,
1984.
[5]. *** COSMOS/M – Finite Element System, User Guide, 1995.

Bibliografie

- https://www.rcrwireless.com/20160725/business/smart-building-tag31-tag99
-