Respectarea cerințelor unui mod sănătos de

viață și dinamizarea pregătirii fizice și

funcționale a atletului

A realizat:
Eleva clasei a XI-a ,,C’’,
Caraman Cătălina
Profesor: Lungu Vladimir
Conținuturi elucidate:
 Modul sănătos de viață și caracteristicile sale
 Activitatea fizică și importanța ei pentru organism
 Regimul alimentar echilibrat
 Întărirea organismului
 Igiena generală a corpului
 Abandonarea obiceiurilor nocive

Modul sănătos de viață și caracteristicile sale

Incontestabil, stilul de viaţă sănătos este un mod de viaţă de zi cu zi care
intensifică şi creşte rezervele de energie ale organismului, contribuie la
menţinerea stării de sănătate, la salvarea sau chiar la îmbunătăţirea stării de
sănătate. Acesta este o manifestare a comportamentului uman, a obiceiurilor şi a
activităţilor care afectează nu doar sănătatea persoanei, dar şi pe cea a oamenilor
din jur. De asemenea, stilul de viaţă sănătos reprezintă o doză corectă de
exerciţii fizice, un regim alimentar raţional, o conversaţie plăcută cu prietenii şi
o noapte bună de somn.
Un stil de viaţă sănătos este un stil de viaţă care îţi limitează riscul de a te
îmbolnăvi şi te ajută să fii mai bine pregătit dacă eşti afectat de vreo boală. O
sănătate mentală bună şi exerciţiile fizice regulate înseamnă un stil de viaţă
sănătos.Un stil de viaţă sănătos înseamnă să poţi face ceea ce îţi place şi ceea ce
îţi dă o pace interioară, ceea ce te face să zâmbeşti şi orice crezi că este benefic
pentru corpul şi sufletul tău şi te face, în acelaşi timp, fericit.

Modul sănătos de viață este bazat pe:

• O hrană sănătoasă şi echilibrată
• Activitate fizică
• Bunăstare emoţională şi spirituală
• Combaterea factorilor de risc care periclitează sănătatea
Neglijarea acestor reguli de bază, în combinaţie cu anumite obiceiuri
dăunătoare precum fumatul, consumul regulat de alcool sau abuzul de droguri
sau de medicamente înseamnă un stil de viaţă nesănătos. Promovarea unui stil
de viaţă nesănătos este un factor determinant pentru starea de bunăstare, pentru
calitatea vieţii şi, de asemenea, pentru sustenabilitatea sistemului de sănătate.
Stilul de viaţă nesănătos trebuie să evite consumul de alcool în exces,
fumatul, uzul de medicamente şi trebuie să includă o alimentaţie corectă,sport şi
activitate şi evaluarea factorilor de risc. Stilul de viaţă sănătos reprezintă toate
acele comportamente care sunt relevante pentru promovarea şi menţinerea stării
de sănătate şi reducerea riscului de boală. Un stil de viaţă greşit este acela care
prezintă anumite riscuri pentru sănătate.
Stilul de viaţă se referă la toate acele activităţi care compun viaţa unei
persoane, a unui grup, a unei comunităţi, dar dintr-o perspectivă structural-
internă şi normativă.
Activitatea fizică și importanța ei pentru organism
 Activitatea fizica regulată reprezintă cea mai bună “investiție” pentru o inimă
sănătoasă,contribuind la reducerea riscului de apariție a afecțiunilor
cardiovasculare, scăzând greutatea, îmbunătățind valorile tensiunii arteriale, ale
colesterolului și ale glicemiei, reducând stresul și crescând buna dispoziție.
Sportul prezintă multiple beneficii, dintre care putem enumera:
 ne lungește viața și calitatea acesteia
 mișcarea ne scapă de grasimi
 ne motivează să ne depășim limitele
 putem să dormim mai liniștiți
 ne ajută să avem încredere în noi înșine
Sportul este una dintre puținele modalități descoperite de oamenii de știință de a
genera noi neuroni. Neuronii cei noi iau naștere în hipocamp, centrul învățării și al
memoriei, dar mecanismul nu este cunoscut cu exactitate. Explicația pare să fie
aceea că, la nivel celular, un influx de calciu este generat, activându-se factorii de
transcriere din neuronii existenți.
Creierul începe să piardă din țesutul nervos după vârsta de 30 de ani, motiv pentru
care această descoperire este deosebit de importantă pentru activitatea cerebrală
umană.
Miscarea produce o serie de beneficii pentru sanatate, fizic si mental. Printre altele,
activeaza muschii, determina organismul sa arda calorii si imbunatateste calitatea
vietii.
Exista multe tipuri de activitati fizice, printre care inotul, alergarea, joggingul,
mersul pe jos sau dansul.
Elucidarea beneficiilor activitatii fizice regulate
Sporeste buna dispozitie. Miscarea produce o serie de schimbari in partile din
creier care regleaza stresul si anxietatea. De asemenea, poate creste sensibilitatea
creierului pentru hormonii serotonina si noradrenalina, care amelioreaza
sentimentele de depresie.
In plus, persoanele care fac efort fizic spun ca resimt o stare de bine, intrucat
exercitiile fizice cresc productia de endorfine, care conduc la sentimente pozitive si
reduc perceptia durerii. Sportul diminueaza simptomele in cazul persoanelor care
sufera de anxietate.
Ajuta la pierderea în greutate. Inactivitatea este un factor major in cresterea in
greutate si in obezitate. Miscarea, in schimb, stimuleaza metabolismul, determinand
arderea mai multor calorii. De asemenea, ajuta la mentinerea masei musculare si la
pierderea in greutate.
Fara o activitate fizica regulata, corpul isi pierde in timp rezistenta si capacitatea de
a functiona corect. Miscarea creste forta musculara, marind capacitatea
organismuui de a face fata si altor activitati fizice.

Creste rezistenta osoasa. Exercitiile fizice regulate joaca un rol esential in

dobandirea si mentinerea musculaturii, atunci cand sunt asociate cu un aport
adecvat de proteine. De asemenea, ajuta la cresterea densitatii osoase si pot preveni
osteoporoza.

Energizeaza. Exercitiile fizice pot fi un adevarat stimulent atat pentru persoanele

sanatoase, cat si pentru cele care sufera de diverse afectiuni. Cresc semnificativ
nivelurile de energie pentru persoanele care sufera de sindromul de oboseala
cronica si alte boli grave.

Reduce riscul bolilor cronice. Lipsa activitatii fizice regulate este o cauza primara
a bolilor cronice. S-a dovedit faptul ca miscarea imbunatateste raspunsul la
insulina, scade tensiunea arteriala si continutul de grasimi din sange.
Lipsa exercitiilor fizice regulate, chiar si pe termen scurt, poate duce la cresteri
semnificative ale continutului de grasime abdominala, ceea ce creste riscul
dezvoltarii diabetului de tip 2, a bolilor de inima si riscul de moarte precoce.

Imbunatateste aspectul pielii. Exercitiile fizice moderate cresc productivitatea

organismului de antioxidanti naturali, care ajuta la protejarea celulelor. In plus,
promoveaza fluxul sanguin, care protejeaza pielea si intarzie aparitia semnelor de
imbatranire.

Stimuleaza memoria. In cresterea nivelului de oxigen din sange, sportul

imbunatateste functionarea creierului si stimuleaza capacitatea de memorare si de
gandire.

Imbunatateste calitatea somnului. Exercitiile regulate ajuta la relaxare si

genereaza un somn bun si odihnitor.

Diminueaza durerea. Durerea cronica poate fi debilitanta, dar exercitiul fizic

poate ajuta la reducerea acesteia.

Stimuleaza viata sexuala. Miscarea fizica intareste sistemul cardiovascular,

imbunatateste circulatia sangvina, tonifiaza musculatura si creste flexibilitatea,
toate acestea avand rolul de a imbunatati viata sexuala.

Regimul alimentar echilibrat

Întărirea organismului
 Călirea, înseamnă mărirea rezistenţei organismului la orice factori de mediu care
cauzează stres şi tensiune. Aceşti factori includ -temperaturi joase şi umiditate
ridicată, schimbări bruşte de presiune barometrică, etc. Cu toate acestea, cel mai
important rămâne protecţia de răcirea excesivă.
Metodele de protecţie împotriva răcelii sunt bine cunoscute. Ele se realizează
prin intermediul soarelui, aerului şi apei, combinate cu exerciţiile fizice. Călirea ar
trebui să se facă constant şi conştient, deci în fiecare zi. Omul trebuie să se
adapteze permanent la condiţiile de mediu. Capacitatea de adaptare este diferită în
funcţie de modul de viaţă, vârstă, sex, de interesul pentru activitatea de călire în
diferite perioade ale vieţii.
Călirea organismului se realizează prin folosirea sistematică şi zilnică, în orice
anotimp al anului a unor proceduri de expunere, după metode ştiinţifice, la
influenţele unor factori naturali: aer, soare şi apă.
Din punct de vedere fiziologic călirea organismului prezintă o perfecţionare şi
antrenare a forţei de rezistenţă îndreptată spre acţiunea nocivă a factorilor mediului
ambiant. Sensul călirii constă în antrenarea aparatului de termoreglare, în
dezvoltarea forţelor de protecţie a organismului, îndreptate spre factorii mediului
ambiant, care au acţiuni nocive
Călirea organismului trebuie să înceapă încă din copilărie, dar se poate face la
orice vârstă. Nu trebuie să ne limităm la utilizarea unui singur factor de călire, ci să
utilizăm cât mai variate moduri şi factori naturali, cum sunt aerul (cald, rece,
umed, uscat), apa (rece, caldă, fierbinte, sub formă de duşuri sau băi), soarele,
gimnastica şi sportul.
Principalele metode de călire și întărire a organismului
Călirea prin aer
Aerul este mijlocul de călire care poate fi folosit tot timpul anului, atât afară cât şi
în casă. Aerul curat întăreşte organismul şi fortifică starea aparatului respirator. Un
bun mijloc de călire constituie baia de aer, plimbatul şi gimnastica în aer liber.
Călirea prin apă
Apa rece are un rol deosebit de important, deoarece aceasta stimulează activitatea
inimii şi a întregului sistem circulator. Ea are efect benefic asupra circulaţiei
sângelui, în special asupra vaselor superficiale. Calirea se poate face sub formă de
baie zilnică, terminată cu un duş cu apă ceva mai rece, cu 1-2 grade. În timpul
clătirii se pot face fricţiuni pe piept, spate şi membre, cu un burete sau mănuşa
moale, timp de 5-7 minute, după care se continuă cu fricţionarea uscată a pielii cu
un prosop, până ce pielea se roşeşte. Fricţiunea se face iarna în casă iar vara afară,
după baia de aer şi de soare.
Călirea prin lumina solară.
Soarele constituie un mijloc important de călire. Expunerea la razele solare are
efecte favorabile asupra organismului. Soarele protejează copiii de rahitism, boală
care duce la deformarea oaselelor. Expuşi suficient timp la razele solare, încă de
mici, copiii capătă vitamina D care fixează calciul în organism. Calciul la rândul lui
duce la formarea oaselor şi dinţilor sănătoşi. De asemenea soarele măreşte
rezistenţa şi în faţa altor afecţiuni.
Deoarece călirea organismului este, în esenţă, un proces de antrenament, ea nu
trebuie folosită oricum, la întâmplare. Ea trebuie să se desfăşoare după careva
principii bine stabilite. Ignorarea acestor reguli poate duce la urmări neplăcute,
complicaţii şi dezechilibru la nivelul organismului.

Igiena generală a corpului

Igiena personală - este fundamentul sănătăţii fiecărei persoane, care se poate
întreţine prin igiena pielii, părului, unghiilor, cavităţii bucale, spalatul pe maini
regulat, duşul zilnic, ceea ce în final ajută la menţinerea echilibrului sănătos al
corpului.
Iată câteva practici de igienă personală:
 Spălați frecvent corpul și mâinile în special, iar după folosirea toaletei –
obligatoriu;
 Spălați dinții cel puțin de două ori pe zi:
 Purtați lenjerie curată;
 Mențineți hainele curate și plăcut mirositoare;
 Nu mâncați cu mâinile murdare;
 Acoperiți gura cu o batistă atunci când tușiți sau strănutați;
 Nu băgați degetele în nas;
 Nu atingeți fața cu mâinile murdare;
 Nu roadeți unghiile;

Abandonarea obiceiurilor nocive

 Dintre obiceiurile nocive, cele mai frecvente sunt consumul de alcool şi fumatul.
Fumatul pune în pericol mai multe organe vitale. Fumatorii au risc de boli
pulmonare, boli cardiace coronariene şi accident vascular cerebral, se accelerează
îngustarea arterelor, reducand conţinutul de oxigen din sânge cu 15%.
Nici alcoolul nu este mai puţin dăunător organismului. Cei care abuzează de el,
factensiune arterială şi insuficienţă hepatică.
Alcoolul şi tutunul afectează în mod negativ şi organele de reproducere şi poate
provoca anomalii grave în dezvoltarea lor, în special dacă mama fumează şi bea.
Fumatul, alcoolul şi drogurile sunt extrem de nocive şi duc la o dependenţă reală,
care aduce după sine dereglări neurologice, boli de inimă, palpitaţii, tulburări de
ritm foarte grave, infarct sau chiar pot duce la moartea pacientului. Drogurile duc
în primul rând la dereglări psihice, apoi la cele legate de cord: cum ar fi palpitaţii,
nelinişte, durere în piept, însoţite de o stare de agitaţie. Potrivit constatărilor,
principalele efecte ale fumatului sunt mărirea riscului de cancer la plămâni și de
boli cardio-vasculare.
Consumul de alcool, chiar şi în cantităţi moderate creşte foarte mult riscul de a
avea raporturi sexuale neprotejate, crescând astfel riscul de îmbolnăviri. În unele
cazuri apar "efecte" mai complicate, din sfera sarcinilor nedorite. Un alt efect
neplăcut, periculos atât pentru persoană cât şi pentru ceilalţi, este violenţa şi
agresivitatea. Sub influenţa consumului de alcool poţi interpreta greşit o remarcă
sau un gest, ceea ce poate duce la comportamente agresive şi violenţă.
Potrivit specialiştilor, cele mai importante efecte ale consumului de droguri se
manifestă la nivelul sistemului cardio-vascular, putând conduce la un infarct.
Deaceia doctorii ne avertizează să nu fumăm, să nu consumăm alcool şi droguri, ci
să ducem un mod sănătos de viaţă, facând sport, alimentându-ne corect, astfel vom
avea o viaţă lungă, o familie puternică şi copii sănătoşi.