2078 7b rc ce poate ea avea ca viaft vesnicx asa cum am statornicit impreuy de a dobindi binele pentru ve neapirat doritd impreuna cu iubirea trebuie si fie negresit sinemurire, lar dag Ind, fubirea este 4.8 aa Remurirea i inele si, prin y ; tm fubire de emutng [atdce am invatat de la Diotima tn cele céteva Prey and mia vorbit despre iubire, Apoi, intro, Trainees, DIOTIMA Care crezi tu, Socrate, cd este Pricing acesteiiubiri gia acestei dorinte? Ai vazut de buna, {nce stare ciudatd intra animalele ale piman vazduhului, ori de cate ori sunt manate de 4 zimisl: sunt toateca bolnave de dragoste, durileimperecheri, apoica sisi hrineasca, a+ apara, sunt gata si se lupte gi chiar si. pand gicu animale mult mai puternice decit ele Sica stihnineasi,rabdi de fame si, indeobste, mu prens Petescnimic pentru binele or, Cand evorba de ctmen, Sat putea ctede cd fac toate Dar oare tu ce crezi, animal tuluigiale dorinta de intai in cal. ui: pentry idea viata, acestea dintr-o socotint lelor de unde le vine dra- Sostea asta atat de inversunata? $tii cumwva? SOCRATE Si spun drept, nu stiu. DIOTIMA Nu stii? $i ctezi cdo s SU nfelegi iubirea fara si sti asta? SOCRATE Pii, Diotima, cum t-am spus giadines- Wit tocmai de asta am venit la tine, pentru cd mi-am dat seama cd am nevoie de un invitdtor, Agadar, ara- Semi, rogucte att careerispunsul laintrebarea ta, pre- Sim ovice altceva se cade si mai gti despre luble jung vreodata 142. lucrurile. in pri- inci iaté cum stau- ri oD oe daca dcbindt coming prin imalelor ia te cea ce pind acumam statorn sar lle rndur,atunci mu ai de est unk fntr-adevir, cinde vorbade ae teri iuigi fel de agandl, ints pestoninie ee 4 nu moaré ¥ i stdin putint, iodat, oe far sing iflocas biden ae eve jalirea, prin care ea as8 mereu alta ptura, lela vehi ede alta parte sine gindim : (ite jth nie tle chiar inant sin oo nurnim viata” fiecate finte gi sve are ‘mereu €a jnsdgi. Doar aga a a : nla itrine(, est acess La ee cdinne acl ch ED ineanimicnu ae degiin ea nimic este mereu: par, clteceva,intregl et trup etre clucral a Dar: cle, singele,totul. D ae “pe ada una dope Se sult: ni ua itrelnlini fare deo ovine plicerile dure spamele oN = dee ungul vei nimanu, satric ace cee ba en disparitia uneia $i ce a nimic mai ciudat dei ap nt noastre seprimenesc,unele spans arind nminteanoastdginu numa che Te, dar see * conan ie = jucrare a mintii* Re jim noi | exist tocmai penta ee ne paseste:uitare® nuit ree ste Zam tat, inlocul clei ve inenusuntem al 3 207d 2o7e 2088208b 208¢ 208d minte a cunostintelor Noastre, tedesteapidinnoicunortinfaitat sine face Mini ers stat sarimasaceey Tot nate te lainuie orice fiint& pieritoare, nu réma, sta vargie ea insisi mereu, ca fiinfele divi rand cu dg ee {nlocul vechi fine tne. 0 flinta noua, totusi asemenea ei, yar M4 a oe aga ceea ce e pieritor cu tray eS a este el poate si fie partas la nen 8ica urmare, n-ai de ce si te minunezi de ferent Pit natura ei, orice fina pune atta pret rc ig intreagaeirivna, care este iubite, ropes eet nemuririi. nee org SOCRATE (miratde pier eee eer BIOTIMA. (inceptnd ea un leds Deco estipatruns de adevirul spunea aaa a wend in ce stare ti pune patima de 4 sjnge vsti ,Femd fir de moarte sk abc wee Pentru a dobandi asta, sunt gata sa ano ae chiral apg deck pei copies cali , Si se osteneasca in fel chip, chiar sy ei nada pcr np pas viata pentru Admet sau pe Ahile Costin oat pe Patoclesauperee a calea mort 1 mass moyen domi, ae oo Juba ind llase dup of, rep spats cu or amintirea fara de moarte pe care Inst des. Chiat aga to? Departe de asta, dimpotriva, sunt con- $i oameni fac tot ce lest in puting casi andeash pein sli faim nemurirea viedniciei do jenct sunt ai vrednii, custitndies: laos var, Pentru c sunt indtigostii de nemurre ‘ct al cAror prisos de rodnice este trupesc se sndreapt ndeosebicitre fern felullordeaiubieste im ja dea z8misl copii, scotind ci prin asta vor avea ve de fericitea nemuriri si vor fi fimuti minte ct fevesnicia de lung". Cat despre cei al cAror suflet...Da, Socrate, exist ‘gameni cArora dorul de zimislire le cuprinde sufletul t decat trupul si care mazuiesc si zimisleascd ppe lume ceea ce i se cuvine sufletului si $ smisleasci si si aduck pe lume. Ce anume? Roadele ‘ini gi tot ce poate da puterea ei, Acestora le sunt paring! poet, tti poet, precum si ace att pe care H socotim innoitori. Dar, dintre toate roadele mint, ‘ea mai insernnatl gi cea maifrumoasi estecea de care nevoie pentru buna rinduirea cetatilorsiaageiior, ea cireia i spunem chibzuina si dreptat. $i, atunct cand se nagte un om care, din fraged vars, se arath Savea un suflet dornic de zimisliteicind un asemenes gm pln de har ajungela vtsta zim atone ee fit gel ca gi cel impins de ra trp, SPS st tute prin lume frumusetea nt cre St zimisleascd. ante acaata mu va chute niciodtl urdfenia ©4097 rednfe, are ma mule drag de trupurile frumonse decat vPeeele ure, ar dace fn ca Inn 1F fru- ‘mos si gaseascd si © peal inst ct mai mult sistaducd ra suflet ales gi frumos gi bine in~ 45 208e 209 a 209bestat del ire, mare este deagostea ty {nsusiti adunate intro singe, ent estea sunt acelea dintreinvataturiledespreiubice giseste belsugde oe fiinta, gj, aes a ai putea fi inifiat pand situ, Cat despre deplina 2103 209¢ tebe fe oma men oe eda ‘pre i deni invedereacroragicelepusemai Aeletniceasc el. $astfel maya ot Nae satan de folos pentru cine urmeazicalea cea bund, tun asemenea om si apropiindus¢ ae Ding At iu dack tu te pot indla pind a ea. Totus eu voi dermal nuts la aero 8 lca i gycagi0$- fac Cu tat rivna. Urmeszi-mape acest se naste fi sti lasuflet mereu, ori yf eae drum de esti in stare, latl de ce este nevoie pentru ca se aflé departe: cu ajutorul ceilag, eee felul urmarit si fie ans urmand calea cea bun. desivarsit’. O asemenea a ae "dE ocres, | Mai intai cel care nizuieste la telul cel mai inalt deomai mazeunitejidcorna ne es trebuie si se apropie, inc’ de tana, de cineva care are ‘Beste decit ‘un trup frames si, daca se dovedeste ci di roade bune aceia care ces impreund copii, pentru c rtasila 0 aj suzirea acelui om, si il iubeascd numai si numai pe fete ee at Fumosisimai ra al {mpreund cu el si dea nastere la gindurigivorbe 209d bucuros s4i se nascd asemenne mee San fiema, feumoase. Insi apoisi-gidea seama ci frumusetea unui copii dupa legea iri omen ol decdt say trup este sord cu frumusefea oricruialtnia gcd dack_ 2 sau la Hesiod sau la all mate et nts Homer felul su este frumusetea inftigati, ar da dovadi de uieste cd ay ‘mare lips’ de curaj neinfelegind kin toate trupurilese ‘in amintires vadegte una gi aceeasi frumusete. $i, dacd se er Uited, daca de acest adevir, trebuie si devind un mare iubitor Ps Hcurg. Ce copii minunati a leat tuturor trupurilorfrumoase gsi se lepede neintrziat intuitori ai Lacedemonei gi as putea si de atata dragoste pentru un singur trup, socotind-o de °9¢ cine i Solon tan eet ace mae pulint seam vedi de de. Apo snes Hama cemgceerestpe | Simeone i fh rag mati barbati de pretu- ea a sufletelor. Drept urmare, chiar cind va int meee si dinte celal, care au fat tsa frumos ranted i P oasesicare au e wife de uns, st-Liubeasc ski poarte detotfelul. Pentru a ae ae aa es =a th caute si dea nastere Unot Retemple unde oameni sei me est aes tineri mai buni. In elulacesta himeni nu face asta doar nonin 8 hs in timp ce vit cae fac petine ten care a asta doar pentru cd cineva a zamislit Veale a se afi in purr sinless 146 ueoe este de acelasifel ca or te oticare alta, as vatnfelege ct de putinlucruccee face Dupi puri, vatrebui, bigs sees trap cunostinfele minti, ca st le vac ge 8 tag fF le vada si lor fry et Pa Pate cuprinde cu privirea a * ramus isetii gi nu-gi va mail reaga inti devat lega drago; 'indere Corte frumusete, fie ea aceea : aa sium cley, See {ndeletnicii anume, 4 *&i tb dee dintre ele, si ramang ¢ actin puna | i i i virile, ae tr kn impo, ntreina Meare argu unei mati, ctr tntregul age” al fumsset privnd dln, See mae 5 enumitate minute sate gindur ae oa la cugetitiizvorite dintr-onemiee ee gost pentru cunoastere, Pind cind, a aereed eres, va dobindi atta putere incat ca exist o singura cunoastere, : at sii se atate ca ac ci cate o si-ti vorbesc, eea.afrumosului, despre ES cats din urma al invataturi a odati, zAreste ceva prin Inunata. Da, Socrate, tocm: Bul clteia a fost nevoie de ii despre iubire, acum, natura luide ofrumusete ai acea Frumusete de dra- toate stridaniile de pani 148 pe alocuri mai putin, nici cand frumoasi cand nu, nici frumoast {intr-o anume privinga gi in fie nu, nici frumoast aici st vurata in alta parte, frumoast pentru unil si lipsita de frumusete pentru alti. Mai mult decit atat: cel care nazuieste spre ea aio. putea inchipu ca avénd fd sau mini sau rcealtcevamai areun trup. Nicicafiind ovorbie sau sifel dea cunoaste ceva, Eanuexistdinaltceva anume, fam ar fi in vreo fiinfa sau fn pamnt sau tn cer sau nce vrei tu. Ea trebuie inchipuita ca existind in sine, deopotrivi cu sine si impreund nurnai cu sine, sca agvand, in vesnicia ei, mereu aceeasi forma. lartoatecele- Ialte frumusefi sunt partage la ea, dar tn astel de chip gncat nasterea si pieirea acestora nu duce nicidecum Javteo crestere sau la vreo scddere inlduntrul Frumu- seti, pe care toate acestea olasi neschimbatd. Atunci cand, urmand aga cum se cuvine calea iubiriide tineri, urci treapti cu treapt’ deasupra frumuseflor peritoa~ re, incepe si fi se arate Frumusefea de care vorbesc si te afli aproape de liman. ‘Agadar, aceasta este clea ea dreapt care duce in tnaltul iubirii fie cd o strabatem cu singurele noastte puteri, fie ci suntem calduziti dewn altul, Pornind de and Ta frumusetile din lumea noastsi piertoare #! VP stajungem la Frumusefe, ‘urcim necontenit, treapti cu treqpt, de aun up framotladou, elas coe si dela trupurile rumoase 6 faptelefrumoase, apoi ia acesten la nvagzturle rumoase PAR cand dela ce caten din urmk ajungem in igi 1 2% invatturd ‘are este nimic altceva decat fremah invafitura despre fumoast fi 9 aub aucnd ne 2a nab Frumusete, cu adevarat. Dacd este vreun tinut al viet in ca trbiegt,acesta este: timutul fn care ne afta y Frumuseiinsesi. Dad vf sto veri vreodaty, ne veisimfidecdtin fata bogitiei a podoabelor agar sia tinerilor frumogi, toate lucruri care te fae nt celde acum, site cutremuri,uluit, Intradee multi alfica tine afi fiin stare, doar ca siya nt! Va bu de vederea iubitilor vostri gi s& fiti mereu .. ‘impreund cu ei, si rabdati de foame gi de ee fine puterle, Dar atunci ce sine inchipuim char sist cineva cAruia -ar ficu putin’ si vada insigi Enon absolut in toatl curdtenia ei, nepangaita de trupur omenesti side culori, de nimic din multele zidatnici pieritoare. Divina Frumusete in sine, care nu are chipuri ‘mai multe. Crezi cumva cd putin Iucru ar fi viata unui om care ar privi inspre ea si ar privi-o cu ochii mis siar trai astfel in unire cu ea? Oare nucti dai seama cd nhumai acolo iva fidat, privind indelung Frumusetea, si dea nastere nu unor biete asemanari ale vredniciei, ‘ici acolonu asemanari vede, ci unor vlistare adevarate Pentru cé acolo vede insusi adevirul? lar cel care z3mis. leste adevirata vrednicie si care o creste ajunge drag zeilor si, dace dat aceasta vreunui om, dobandeste nemurirea, lal carei capat aflam ce este Frum, wefeg Te Metity 55 SOCRATE Acestea au fost, Pe care mile-a 5 adevarul lor. Si, Phaidros gi voi ceialti cele us Diotima. Sunt pe deplin convins de convins fiind, incerc si-i conving gi pe alti 150 obandi un asemeneabine, greus-ar aefso! cs pene caer bande # ee in sus sitare c& orice om este dator si-i aducd cena Sf aceea eu insur prefies iubitea simu cru esti je cand e vorba de a iti idem spe alti ost) De asemenea acum si mereu preamirese 22¢ 5 fark iglui Bros attact sunteuin stare. Saceasta oe a care tu, Phaidros, socoteste-o, daci vrei, geo de mine lui Eros. Sau, daca ii place sii ‘ laud ads Ik al “qume, numeste-o, din parte-mi, oricum. tal up ce Scrat aincheiat, toi -au adus mari tec ca istofun to ncerca st spund ceva despre fatal one pment oc ea din psae Nach do at bata in poarta de ln cure gio mare zared$ gla ee saa ‘ea adunatacco oct de ptcre nei flautist, inct pire cs 5 vedetl a Hai, ce stati, vedeti despre cee 212 AGATON (citre sdavi) a ee ed yorbal Dac sunt cunostinte ae eres act nu, spuneti ci noi ne-am ne-am dus la culcare. ss curteglaul lui Alibia- ra.Unde e Agaton? Unde sit Ja Agaton. Si, sprijimit il insofeau, @. fost adus purtand un soi de finfaguratd cu 212 ait pe s-a auzit i Dar peste citeva clipe st de, beat mort si strigand citfl nen 8 e Agaton?” si cerind fie dus nee de flautista si de a ae ae ‘numeroase panglict at