ROLUL JOCULUI DIDACTIC ÎN FORMAREA

COMPETEN Ț ELOR DE COMUNICARE

Institutor, Ecaterina Popistașu

Școala Ștefan cel Mare Dancu-Iași

Motto: Un copil care nu vrea să se joace este un copil a cărui personalitate nu se afirmă, care se
mulţumeşte să fie mic şi slab, o fiinţă fără mândrie, o fiinţă fără viitor. (Jean Chateau)

Ion Roman spunea: „A vorbi şi a scrie româneşte înseamnă, în primul rând, a folosi just vocabularul, a
pronunţa şi a scrie corect cuvintele, a respecta regulile gramaticale. Corectitudinea este condiţia principală, nu
însă şi singura. Un pas mai departe îl constituie frumuseţea, plasticitatea exprimării orale şi scrise.”
Atât latura instructivă, cât şi cea formativă a procesului de învăţământ pot fi realizate, mai temeinic şi mai
plăcut, prin jocul didactic.
În predarea-învăţarea cunoştinţelor de limba română jocul didactic poate fi folosit ca:

b. Mijloc eficient de însuşire creativă a cunoştinţelor de limbă

Când vine în clasa I, copilul cunoaşte gramatica în mod practic: vorbeşte folosind cuvinte cu ajutorul
cărora formează propoziţii. Şcolarul de clasa I are deja idee despre timpurile verbului: distinge prezentul de trecut
şi viitor, are noţiunea numărului (unul – mai mulţi), foloseşte - în general bine - genul şi ştie să întrebuinţeze
adjective şi verbe.
Învăţătorul poate relua (și nu doar în clasa I) şi jocuri didactice din grădiniţă în scopul dezvoltării
competențelor de comunicare sau introduce altele noi, după nivelul clasei și cunoștințele elevilor:
 Eu spun una, tu spui multe şi Eu spun multe, tu spui una – pentru familiarizarea cu numărul
singular şi plural;
 Jocul silabelor – pentru obţinerea unor nume de fiinţe, lucruri, acţiuni etc.
 A / al cui este? – pentru folosirea corectă a genitivului în cazul substantivelor de genul feminin
şi masculin;
 Spune ce este, cum este, ce face? – pentru predicatul verbal şi nominal;
 Corectează enunţul! – pentru realizarea acordului în propoziţie
 Transformă cuvântul! – pentru obţinerea substantivelor şi adjectivelor din verbe;
 Ce fel de? – pentru găsirea adjectivelor potrivite substantivelor date
 Ce trebuie înlăturat? – înlăturarea unui cuvânt nepotrivit dintr-un şir de: adjective, substantive,
pronume, verbe;
 Lanţul cuvintelor (substantivelor, verbelor, adjectivelor) – pornind de la ultima literă a unui
cuvânt se formează lanţuri după cerinţa formulată;
 Lanţul subiectelor – se porneşte de la o propoziţie ce se termină cu un substantiv; acesta va
deveni primul cuvânt şi subiectul celei de-a doua şi aşa mai departe (anexă);
 Cele mai potrivite expresii – pe teme date: vara, toamna, iarna, livada, caişii etc.;
 Unde sunt greşelile?– acest joc le solicită atenţia, perspicacitatea, dar le şi actualizează unele
cunoştinţe referitoare la:
 acordul adjectivului cu substantivul;
 acordul subiectului cu predicatul;
 scrierea diftongilor;
 scrierea cuvintelor cu consoană / vocală dublă;
 scrierea substantivelor proprii.

a. Mijloc de îmbogăţire şi activizare a vocabularului

Prin aplicarea testelor lingvistice la început şi la sfârşit de an se poate obţine o imagine de ansamblu
asupra tuturor lacunelor, greşelilor şi a evoluţiei limbajului copiilor de-a lungul celor patru ani, găsindu-se şi cele
mai adecvate căi de a acţiona pentru corectarea vorbirii lor.
Jocurile didactice pot fi folosite cu succes pentru îmbogăţirea şi activizarea vocabularului, dând copiilor
posibilitatea să-şi manifeste creativitatea. În acest scop, antrenante şi cu rezultate deosebite, sunt:

1
  Cuvinte- perechi. Scopul: găsirea de către elevi a cuvântului-pereche (loc de muncă –
profesiune). Jocul se poate desfăşura individual / în perechi / pe grupe. Copiii primesc fişe pe care au scrise 2-3
perechi de cuvinte (redacţie – redactor, avion – pilot), în continuare 2-3 cuvinte cerându-se perechea (maşină –
……, …… – strungar etc.), apoi se lasă libertate copiilor de a descoperi singuri astfel de perechi.
Un astfel de joc poate fi utilizat cu succes începând din perioada postabecedară (la limba română) şi
până în clasa a IV-a, dar şi la alte obiecte de învăţământ:
Cunoaşterea mediului / Ştiinţe: mediu de viaţă – vieţuitoare; plante / animale – forma de relief; organele
de simţ – simţurile etc.
Matematică: operaţie aritmetică – termeni / factori / rezultat; pentru a fixa multiplii – submultiplii unităţilor
de măsură mai mici / mari de 10, 100,1000 de ori (decilitrul – decalitrul; centimetrul –hectometrul etc.), diferite
obiecte / substanţe – unitatea folosită pentru măsurare sau chiar instrumentul de măsură (lungimea stofei –
metrul; apa – litrul / cana, paharul, sticla, canistra etc.).
Educaţie civică: drepturile – îndatoririle copiilor; calităţi – defecte (trăsături pozitive – negative);

 Respectă litera iniţială. Scopul – alcătuirea propoziţiilor respectând iniţiala dată.

Exemplu: Andrei aduce Anei alune.
Zaharia zugrăveşte zidul.
 Cuvinte dintr-un cuvânt. Scopul – formarea prin anagramare a cât mai multor cuvinte din
literele cuvântului dat.
Exemplu: conducătoare – tare, car, rac, cuc, coc, dac, toc, nară, rană, conduce etc.
 Ordoneaza cuvintele! Scopul – alcătuirea propoziţiilor.
 Cuvinte alintate. Scopul: găsirea diminutivelor.
 Jocul rimelor. Scopul: activizarea şi nuanţarea vocabularului, creativitate.
 Cuvinte magice. Scopul: găsirea de sinonime, antonime, cuvinte polisemantice.
În explicarea unor cuvinte întâlnite se pot folosi jocuri care să solicite sinonimele (Cum mai pot spune
sau Numeşte altfel), antonimele (Dacă nu e aşa, cum e); pentru precizarea diferenţelor de sens se pot alcătui
propoziţii cu cuvintele găsite.
Pentru cuvintele polisemantice se poate folosi cu succes jocul Spune ce mai înseamnă. Acest joc se
poate folosi chiar din semestrul I al clasei I, când se predă litera l şi cuvântul luna. Li se pot da în prima oră
copiilor exemplele: lună – interval de timp (Mai este o lună până la vacanţă.), lună – corp ceresc (La noapte va fi
lună plină.), lună – diviziune a anului (Luna mai este luna florilor.), sensul figurat (curat lună).
În lecţiile următoare li se pot cere copiilor exemple pentru toc, bob, lac. Aceste jocuri sunt foarte gustate
de copii şi se pot desfăşura pe durata a 1-2 minute, chiar şi în clasa a IV-a.

b. Mijloc eficient de însuşire a cunoştinţelor de limbă

Când vine în clasa I, copilul cunoaşte gramatica în mod practic: vorbeşte folosind cuvinte cu ajutorul
cărora formează propoziţii. Şcolarul de clasa I are deja idee despre timpurile verbului: distinge prezentul de trecut
şi viitor, are noţiunea numărului (unul – mai mulţi), foloseşte, în general bine genul şi ştie să întrebuinţeze
adjective şi verbe.
Învăţătorul poate relua şi jocuri didactice din grădiniţă:
 Eu spun una, tu spui multe şi Eu spun multe, tu spui una – pentru familiarizarea cu numărul
singular şi plural;
 Jocul silabelor – pentru obţinerea unor nume de fiinţe, lucruri, acţiuni etc.
 A / al cui este? – pentru folosirea corectă a genitivului în cazul substantivelor de genul feminin
şi masculin;
 Spune ce este, cum este, ce face? – pentru predicatul verbal şi nominal;
 Corectează enunţul! – pentru realizarea acordului în propoziţie
 Transformă cuvântul! – pentru obţinerea substantivelor şi adjectivelor din verbe;
 Ce fel de? – pentru găsirea adjectivelor potrivite substantivelor date
 Ce trebuie înlăturat? – înlăturarea unui cuvânt nepotrivit dintr-un şir de: adjective, substantive,
pronume, verbe;
 Lanţul cuvintelor (substantivelor, verbelor, adjectivelor) – pornind de la ultima literă a unui
cuvânt se formează lanţuri după cerinţa formulată;
 Lanţul subiectelor – se porneşte de la o propoziţie ce se termină cu un substantiv; acesta va
deveni primul cuvânt şi subiectul celei de-a doua şi aşa mai departe (anexă);
 Cele mai potrivite expresii – pe teme date: vara, toamna, iarna, livada, caişii etc.;

2
  Unde sunt greşelile?– acest joc le solicită atenţia, perspicacitatea, dar le şi actualizează unele
cunoştinţe referitoare la:
 acordul adjectivului cu substantivul;
 acordul subiectului cu predicatul;
 scrierea diftongilor;
 scrierea cuvintelor cu consoană / vocală dublă;
 scrierea substantivelor proprii.

c. Mijloc eficient de formare a deprinderilor de scriere corectă

Chiar din clasa I , se pot folosi cu succes următoarele jocuri didactice:

 Descoperă greşeala! – scrierea corectă a substantivelor proprii, scrierea cu majusculă la
începutul propoziţiei;
 Cum s-a format ortograma? – compunerea sau descompunerea unor ortograme în părţile de
vorbire componente (să îţi – să-ţi; n- am – nu am etc.);
 Jocul rimelor – în care se pot folosi cuvinte cu cuvinte cu diftongi, triftongi
 Completează cuvântul! – pentru grupurile de litere, pentru literele x, î, â, pentru diftongi,
triftongi.
 Ce alegi? – pentru consolidarea ortogramelor au de ales, în cadrul enunţurilor, cuvântul sau
ortograma (Fraţii săi / să-i pleacă la mare.).
 Florile – pentru consolidarea părţilor de vorbire şi a părţilor de propoziţie (anexă).

Alegerea jocului didactic este la îndemâna fiecăruia dintre noi.

Putem, în funcţie de colectivul pe care îl avem, să creăm noi jocuri care să-i atragă şi pe care să le
folosim şi la alte obiecte.
Ţinând cont de faptul că un program de 45-50 minute este prea sever pentru şcolarii mici, se impun
jocurile didactice ca momente de relaxare care pot valorifica toate cunoştinţele elevilor, atât în verificare, cât şi în
predare, îi pot antrena și pe cei mai timizi, pot conduce la formarea unor deprinderi trainice şi, implicit, la un
progres şcolar real.

Şi pentru că în conştiinţa noastră jocul este opus seriozităţii, adresăm acelora care cred mai puţin în
valoarea jocului, invitaţia de a reflecta asupra următoarelor cuvinte ale cărturarului Johan Huizinga:
„Jocul este ceva specific. Noţiunea de joc ca atare este de un ordin superior celei de seriozitate. Pentru
că seriozitatea încearcă se excludă jocul, dar jocul poate, foarte bine, să includă în el seriozitatea.”

BIBLIOGRAFIE

Roman, Ion – Vorbiţi mai bine, scrieţi mai bine româneşte, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1966, p. 7
Chateau, J., Copilul şi jocul, E.D.P., Bucureşti, 1973, p 25
Huizinga, Johan, Homo ludens, Univers, Bucureşti, 1973, p 94
* * * Provocări ludice – ghid metodic, Spiru Haret, Iaşi, 2001

3
 Fl ori le

Clasa a III-a şi a IV-a

Clasa:
Scopul:
Scopul consolidarea cunoştinţelor de limba română
Obiective:
Obiective
 să stăpânească părţile de vorbire / propoziţie
 să descopere cu rapiditate grupul căruia i se alătură
 să reconstituie corect florile
Competenţe:
Competenţe atenţia, memoria, gândirea, observaţia
Forma de exprimare:
exprimare joc de atenţie
Resurse:
Resurse petale autocolante

Desfăşurarea jocului:

Timp de desfăşurare:
desfăşurare 1-2 minute (în orice moment al lecţiei)
Conţinutul:
Conţinutul Pe tablă învăţătorul va lipi cercuri (mijlocul florii) pe care sunt scrise numele părţilor de
vorbire / propoziţie. Fiecare elev a primit o petală pe care este scris un cuvânt / propoziţie cu un cuvânt subliniat.
Timp de 10 secunde, elevii vor observa petala, apoi cuvintele de la tablă şi vor merge să lipească petala acolo
unde se potriveşte.
Exemplu:
Exemplu Cuvântul trei la numeral sau propoziţia Eu am rezolvat cinci probleme, la atribut.
Reguli:
Reguli
 petalele trebuie lipite la partea de vorbire sau de propoziţie potrivită
 petalele lipite să formeze „flori”
 nu au voie să se ajute în rezolvarea sarcinilor
 să respecte timpul de lucru şi liniştea
Evaluare:
Evaluare în două etape:
 aspectul florilor
 corectitudinea rezolvării sarcinilor

Notă:
Notă Jocul se poate desfăşura cu multă eficienţă şi la alte obiecte:
 Matematică: se scriu rezultatele operaţiilor în cercuri, iar pe petale diferite operaţii (clasele I-IV)
 Ştiinţe: pentru plante spontane şi cultivate, animale, proprietăţi ale apei, aerului, solului etc.
(clasa a III- a, a IV-a)
 Geografie: pentru vegetaţie, floră, faună, ape etc.

4
 La nţul s ubi ec te l or

Clasa a III-a şi a IV-a

Clasa:
Scopul:
Scopul
 consolidarea cunoştinţelor de limbă
 activizarea, îmbogăţirea şi nuanţarea vocabularului
Obiective:
Obiective
 să alcătuiască enunţuri corecte
 să respecte cerinţele în formularea propoziţiilor
 să scrie corect, lizibil
 să manifeste spirit de echipă, de competiţie
Competenţe:
Competenţe limbajul, gândirea, creativitatea, atenţia, imaginaţia, observaţia
Forma de exprimare:
exprimare exerciţiu-joc (în scris)
Resurse:
Resurse fişe

Desfăşurarea jocului:

Timp de desfăşurare:
desfăşurare 3-4 minute (1 minut / fiecare bancă)
Conţinutul:
Conţinutul Pe trei foi s-a scris câte o propoziţie terminată cu un substantiv. Fiecare elev va alcătui o
propoziţie în care ultimul cuvânt să fie un substantiv care va deveni subiectul propoziţiei următoare.
Reguli:
Reguli
 fiecare elev va alcătui câte o propoziţie
 elevii vor colabora dacă observă o greşeală în propoziţia anterioară pentru a corecta enunţul
 ultimul cuvânt din propoziţie trebuie să fie un substantiv
 subiectul poate sta doar la începutul propoziţiei care continuă șirul
 să respecte timpul de lucru
Observaţie la clasa a IV-a se poate cere ca ultimul cuvânt să fie şi pronume sau numeral.
Observaţie:
Evaluare:
Evaluare
 se fac aprecieri globale asupra desfăşurării jocului (colaborarea, creativitatea, disciplina)
 se evidenţiază echipa cu cele mai interesante propoziţii

5
 S el ec te a ză, a poi formul e a ză

Clasa a IV-a
Clasa:
Scopul:
Scopul consolidarea ortogramelor învăţate
Obiective:
Obiective
 să selecteze cuvântul sau ortograma potrivită
 să alcătuiască enunţuri cu cuvântul sau ortograma înlăturată în etapa I
Competenţe stimulate:
stimulate atenţia, gândirea logică, creativitatea, spiritul competitiv
Forma de exprimare:
exprimare joc ortografic în echipă
Resurse:
Resurse fişe de lucru

Desfăşurarea jocului:

Timp de desfăşurare:
desfăşurare 8 minute
Conţinutul:
Conţinutul Jocul cuprinde două etape:
Etapa I: cele trei grupe / echipe (şirurile de bănci) vor primi câte o foaie pe care sunt scrise următoarele
enunţuri:
Cornelia s-a / sa bucurat de cadoul primit.
Păsărelele s-au / sau întors din lunga lor călătorie.
Ionuţ a învăţat să cânte la n- ai / nai.
Dacii au fost un neam / ne- am de oameni viteji.
Ionel şi fraţii să-i / săi vor pleca la munte.
Mama i- a / ia dat Mihaelei sandalele.
Fiecare elev va avea de eliminat (tăiat) forma nepotrivită dintr-un enunţ. Sarcina se rezolvă în 3 minute.
Reguli:
Reguli
 fiecare îşi alege un enunţ
 pot colabora solicitând sprijin
 respectă timpul de lucru şi liniştea
Evaluare:
Evaluare
 1 punct pentru fiecare răspuns corect
 bonus pentru rapiditate şi lucrul individual(1 punct)
 aprecieri pentru elevii care oferă sprijin
Etapa a II-a: cuvintele / ortogramele din fiecare enunţ care nu se potriveau vor fi introduse în enunţuri.
Cele trei grupe vor formula enunţuri şi le vor scrie pe fişă.
Reguli:
Reguli
 toţi participă la formularea enunţurilor
 poate scrie oricare dintre copii (unul sau toţi, pe rând)
 să respecte timpul de lucru (5 minute)
 să colaboreze
Evaluare:
Evaluare
 fiecare enunţ 2 puncte (bonus 1 punct pentru cele mai frumoase)
 aprecieri pentru elevii care oferă sprijin

6
 Cuvi nte ma gic e

Clasa a III-a şi a IV-a

Clasa:
Scopul:
Scopul
 activizarea, îmbogăţirea şi nuanţarea vocabularului
Obiective:
Obiective
 să poată stabili sinonime, antonime şi sensuri diferite ale unor cuvinte
 să alcătuiască, în scris, enunţuri cu cuvintele descoperite
 să manifeste spirit de echipă
Competenţe:
Competenţe activizarea şi îmbogăţirea vocabularului, gândirea, atenţia, imaginaţia, spiritul de echipă
Forma de exprimare:
exprimare jocul lexical, pe grupe
Resurse:
Resurse fişe

Desfăşurarea jocului:

Timp de desfăşurare:
desfăşurare 6-7 minute
Conţinutul:
Conţinutul Clasa este organizată în trei echipe – şirurile de bănci. Fiecare echipă va primi câte o fişă
cu câte trei cuvinte – aceleaşi pentru toate grupele.
Sarcini de lucru:
 echipa I – copiii din fiecare bancă trebuie să scrie mai întâi un sinonim pentru un cuvânt dat,
apoi să alcătuiască un enunţ cu acesta, apoi fişa se transmite în banca următoare.
 echipa a II- a – copiii vor găsi antonime şi vor alcătui enunţuri cu acestea.
 echipa a III- a – copiii vor alcătui enunţuri cu sensuri diferite ale cuvintelor date.
Notă: Echipa a III-a poate fi constituită din cei mai buni elevi la limba română, deoarece sarcina este mai
dificilă.
Exemplu: Cuvintele pot fi: mare, căldură, a pleca.
Grupa I Grupa a II-a Grupa a III-a
mare – enorm, imens mare – mic mare – substantiv, adjectiv
căldură – arşiţă, caniculă căldură – frig, răcoare căldură – temperatură, arşiţă
a pleca – a se duce a pleca – a veni a pleca – a se deplasa, a muri

Reguli:
Reguli
 toţi elevii trebuie să contribuie la realizarea sarcinilor
 enunţurile trebuie să fie clare, corecte
 la sfârşitul propoziţiilor se poate folosi (.), (!), (?).
 elevii pot colabora pentru rezolvarea tuturor sarcinilor
 elevii pot alege oricare din cuvintele date
 se acordă 1 punct pentru fiecare sarcină
 se acordă bonus 1 punct pentru fiecare sinonim, antonim în plus găsit

Evaluare:
Evaluare
 aprecieri privind rapiditatea, inventivitatea, frumuseţea
 un clasament al grupelor cu evidenţieri individuale

7
 J oc ul e xpres i i l or

Clasa a IV-a
Clasa:
Scopul:
Scopul activizarea, îmbogăţirea şi nuanţarea vocabularului
Obiective:
Obiective
 să descopere cu uşurinţă cuvintele cerute
 să alcătuiască propoziţii după cerinţele date
 să se exprime clar, corect – oral
 să participe cu plăcere la joc
Competenţe:
Competenţe limbajul, atenţia, gândirea, imaginaţia
Forma de exprimare:
exprimare orală
Resurse:
Resurse cretă colorată

Desfăşurarea jocului:

Timp de desfăşurare:
desfăşurare 5 minute
Conţinutul:
Conţinutul Pe tablă au fost scrise expresiile:
 cu noaptea-n … (cap)
 a încerca marea cu … (degetul)
 a se sătura până-n … (gât)
 a avea o … cât o şură (gură)
 a-i plesni … de ruşine (obrazul)
 a-şi lua … la purtare (nasul)
 a-i atârna viaţa de un fir de … (păr)
 cu un … în groapă şi cu altul pe mal (picior)
 a-i intra pe o … şi a-i ieşi pe cealaltă (ureche)
 a-şi lua … în … (inima, dinţi)
 a sta cu … în … (mâinile, sân)
Elevii vor citi, completa, explica toate expresiile, apoi vor alcătui enunţuri cu ele.
Observaţie: se pot împărţi expresiile şi forma echipe care să lucreze în scris (aceleaşi sarcini).
Reguli:
Reguli
 cuvintele găsite se vor scrie la tablă cu o culoare
 enunţurile se formulează oral, făcând corect acordul în propoziţie
 se poate începe cu orice expresie
 elevii pot cere explicaţii suplimentare
 să respecte timpul de lucru
Evaluare:
Evaluare
 se apreciază corectitudinea şi rapiditatea răspunsurilor
 se fac evidenţieri ale elevilor cu mai multe răspunsuri corecte
Notă Jocul se poate folosi şi la Ştiinţe (clasa a III-a) pentru tema Corpul uman – componente
Notă:
observabile.