Analize de laborator

Operatorii economici care desfăşoară activităţi în domeniul

producţiei de produse alimentare destinate comercializării au obligaţia să
identifice şi să aplice măsurile necesare pentru a elimina riscul de
contaminare sau degradare a produselor şi transformarea acestora în
produse improprii consumului uman.
Producătorii de alimente sunt obligaţi să utilizeze la fabricarea
acestora numai materii prime şi auxiliare care să corespundă parametrilor
de calitate prevăzuţi în standarde, specificaţii tehnice, norme sanitare în
vigoare.
Verificarea calităţii produselor alimentare pe toate fazele procesului
tehnologic de fabricaţie, începând cu materiile prime până la obţinerea
produsului finit şi depozitarea acestuia este obligatorie şi se realizează de
către personal de specialitate, responsabil cu controlul calităţii.
În cadrul unităţilor procesatoare se pot organiza laboratoare proprii,
autorizate sau mai mult, acreditate. Un laborator autorizat sau acreditat
este acela căruia o autoritate desemnată de Guvern i-a recunoscut
competenţa de a efectua încercări şi etalonări pentru determinarea
calităţii produselor alimentare (Ordonanţa 42/1995).
Verificarea calităţii materiilor prime, a semifabricatelor şi a
produselor finite se face în laboratoarele proprii ale operatorilor
economici, denumite laboratoare uzinale (Ordonanţa 357/2003), iar în
cazul în care acestea nu există sau nu dispun de dotarea specifică, în
laboratoare specializate, autorizate sau acreditate cu care se vor încheia
contracte.
Acreditarea laboratoarelor se face de către organisme de acreditare
conform SR EN ISO 17025/2001 “Cerinţe generale pentru competenţa
laboratoarelor de încercări şi etalonări“.
În procesul complex de acreditare, trebuie demonstrat faptul că
laboratorul respectiv funcţionează conform unui sistem al calităţii, că este
competent tehnic şi că este capabil să genereze rezultate valide din punct
de vedere tehnic.
 Analizele de laborator care se efectuează pentru
determinarea indicilor de calitate ai principalelor materii
prime şi produse finite din sectorul morărit-panificaţie .
GRÂU DURUM

GRÂU DURUM. Specificaţii SR ISO 11051/1999

 Cereale şi produse cerealiere. Determinarea umidităţii (Metoda de referinţă practică) SR ISO

712/1999
 Cereale şi produse cerealiere. Determinarea umdiităţii (Metoda de referinţă fundamentală) SR
ISO 711/1999
 Cereale. Determinarea densităţii în vrac, denumită “masa pe hectolitru“ SR ISO 7971-2/2002
 Determinarea indicelui de cădere SR ISO 3093/1997
 Determinarea conţinutului de impurităţi SR ISO 7970/ 2001
Alţi parametri de calitate

 Cereale şi leguminoase. Determinarea infestării ascunse cu insecte. Principii generale SR ISO

6639-1/1996
 Cereale şi leguminoase. Determinarea infestării ascunse cu insecte. Prelevare probe SR ISO
6639-2/1996
 Cereale şi leguminoase. Determinarea infestării ascunse cu insecte. Metode de referinţă SR ISO
6639-3/1996
 Cereale şi leguminoase. Determinarea infestării ascunse cu insecte. Metode rapide SR ISO
6639-4/1996
 Grâu. Determinarea conţinutului de gluten şi a indicelui de deformare; calculul indicelui
glutenic STAS 6283/1-1983
 Cereale şi leguminoase. Determinarea masei a 1000 de boabe SR ISO 520/2002
 Cereale. Determinarea conţinutului de proteină brută STAS 6283-4/1984
 Cereale. Determinarea indicelui de sedimentare (Testul Zeleny) SR ISO 5529/1998
 Grâu. Determinarea sticlozităţii STAS 6283-2/1984
 Cereale şi produse măcinate din cereale. Eşantionarea automată cu mijloace mecanice SR ISO
6644/2002
 Cereale, leguminoase şi produse de măciniş. Eşantionarea pentru loturi statice SR ISO
13690/2001
 Site de cernere pentru cereale SR ISO 5223/1998