Etapa embr-primele 3 luni de dezv.

cuprinde 2 Teoria dezv cognitive(Jean Piaget)-dezvoltarea

faze(faza preembrionara:primele 5-6 zile se form 3
foite germinative
ectoderm,mesoderm,endoderm;faza
embrionara:creste impresionanta a volumului
embr.diviziunea si diferentierea celulara)
Etapa fetala precoce-din luna4 pina la sf lunii6,se
inkeie procesul de organogeneza
Et.fetala tardiva-ultimele3 luni de evolutie
diferentierea neuronala mielinizare
accentuata,incheierea procesului de dezv.anatomica
si functionala.
Fact fav :-ereditate norm a parintilor
-starea de sanatate a par.
-regimul de activitate si odihna al mamei
-securizare afectiva a mamei
-detensionarea mamei pu mom nasterii
-climatul familial bazat pe intelegere
Fact nocivi :-malnutritia
-toxoplasmozele
-radiatiile produc malformatii
-gripele degenereaza tes nervos
-cazaturi/lov pot afecta normalitatea dezv sarcinii.
Caract nou nasc :piele rosiatica,icterul fiziologic tinde
spre galben ;tendinta de a pastra pozitia
embrionara ;4/5 doarme ;apar reactii
negative(scancetu)
inteligentii se face in secvente invariabile(stadii)
stadiul senzoriomotor (0-18/24 de luni): copilul
cunoaşte prin intermediul activităţilor fizice pe care le
îndeplineşte. Îşi achiziţionează baza întregului edificiu
al cunoaşterii umane: schema obiectului permanent.
Stadiul se încheie cu achiziţia limbajului şi a gândirii
simbolice;stadiul preoperaţional (2-5/7 ani): este
caracteristic copilului de vârstă preşcolară,luptând
pentru a-şi achiziţiona gândirea logică; stadiul
operaţiilor concrete (6-11/12 ani): copilul poate gândi
logic probleme„concrete”, „acum şi aici”. Gândirea
devine reversibilă, în limitele realităţii,copilul înţelege
deducţia necesară cunoscând proprietăţile obiectelor;
stadiul operaţiilor formale (12/13 ani): sunt
adolescenţii capabili să opereze mental asupra unor
probleme abstracte, ipotetice. Ei au o gândire
ştiinţifică , fac deducţii sistematice pe baza unor
ipoteze.
 
Teoria dezv cognitive(Vigotski):cultura influenteaza
dezvoltarea individului.subliniaza rolul culturii in dezv
individului.A creat conceptul de zona proxima-
diferenta dintre ceea ce copilu e pregatit sa faca
singur si ce invata sa faca cu ajutorul
adultului.stadiul1-fiziologic(e total dependent de adul
pu a supravietui)stadiul2-biologic(copilu capata
independenta)stad.3-adultu ii atrage atentia stad4-
actiunile copilului sunt initiate de vb adultului.stad5-
face activitati voluntare indrumat prin vb de catre
adult.stadiul6-copilu isi da singur comenzi.

Prematuri :se nasc la 7 luni ;traiesc in incubator ;sub Scala apgar: Cei 5 parametrii pe baza carora se apreciaza
lungime medie,greutate 2500gr indicele Apgar sunt: respiratia, frecventa cardiaca,
reactivitatea la stimuli, tonusul muscular, aspectul
tegumentelor – parametrii care vor fi notati cu puncte de la
Maturii :nascuti la termen dar sunt sub 0 la 2, fiecare. Prin insumarea acestor puncte se obtine un
greutate,reflexe ft bune ;necesita ingrijiri speciale. punctaj de la 0 la 10, numit scorul Apgar. Este util ca, in
cazul unui scor sub 10, aprecierea scorului sa se repete si
la 5 - 10 minute dupa nastere.
Postmaturii :nascuti peste termenu normal de 280 Denumirea provine de la numele celei care a introdus in
zile ;greutate si inaltimi obisnuite. practica clinica acest scor, Virginia Apgar; in limba engleza
APGAR poate fi si o formula de memorare a parametrilor
Teoria lui Bowllby : descrie și integrează științific acestui scor:
nevoia ființelor umane de a forma și întreține legături Activity – activitatea, tonusul muscular
emoționale puternice față de alte ființe umane. Pulse – pulsul, frecventa cardiaca
Atasamentul sigurPersoanele din aceasta  categorie nu Grimace – grimasa, excitabilitatea reflexa (reactivitatea la
se tem sa depinda de altii sau altii sa depinda de ele; stimuli)
Considera ca sunt demne de iubire si respect si au Appearance – aspectul pielii
incredere in  oameni, plecand de la premisa  ca intentiile Respiration – respiratia.
acestora sunt  bune, in general. Sunt foarte  calzi, reusind
sa se apropie  rapid de ceilalti si sa-si creeze  relatii intime,
fara teama de a fi  abandonati sau sufocati. Nu se tem nici
de singuratate. Atasamentul anxios-
ambivalent  :Persoanele din aceasta  categorie, de regula,
sunt  foarte nesigure si cer de la  partener foarte multe
dovezi  de afectiune si apropiere, deoarece considera ca
acesta  nu-i iubeste sau vrea sa-i paraseasca. Au
convingerea  ca nu sunt iubiti si apreciati  asa cum ar trebui.
Au o stima  de sine scazuta si tendinta de  a dezvalui prea
mult despre ei. Sunt foarte gelosi si posesivi.  De obicei
sunt perceputi de ceilalti ca fiind prea insisteni
si sufocanti.  Atasamentul evitant:Aceste persoane
apreciaza singuratatea, izolarea. Nu au  incredere in celalti
si nici nu  vor sa depinda de acestia. Se  tem de relatiile
intime, stabile, preferand mai degraba aventurile de
noapte. Intr-o relatie, sunt foarte distanti, desi partenerii lor
isi doresc sa se apropie de acestia. Sunt cei mai
predispusi sa-si insele partenerul si se despart frecvent.

Teoria dezvoltării morale (L. Kohlberg): trei niveluri

mari ale evoluţiei judecăţii morale în funcţie de
impactul intercultural asupra acestei categorii de
vârstă.1.nivelul premoral sau preconvenţional(4-10
ani) 2.nivelul moralităţii convenţionalităţii morale (10-
13 ani) 3.nivelul autonomiei morale sau al
interiorizării şi acceptării personale a principiilor
morale (după 13 ani, la tinereţe sau niciodată)

Teoria dezvoltării psihosociale (Erik Erikson):

Erikson propune opt stadii care acoperă perioada
întregii vieţi, această periodizare fiind una dintre
primele teorii psihodinamice ale dezvoltării. În
viziunea sa stadialitatea dezvoltării se prezintă astfel:
1.Infantil (0-1an) – încredere versus neîncredere
(dependenta copilului de calitatea îngrijirii paterne).
2.Copilarie mica 1 – 3 ani – autonomia si emanciparea
versus simtul rusinii si al îndoielii. 3.Copilarie mijlocie
4 – 5 ani – constituirea initiativei versus vinovatia. În
cazul în care initiativa nu este îngradita, ea devine
caracteristica psihica. 4.Cop.mare 6 – 11 ani –
sârguinta versus inferiorizarea. 5.Adolescenta 12 –
18 / 20 ani – constientizarea identitatii eului versus
confuzia rolurilor. 6.Tinarul adult 20 – 30/35 ani –
intimitate versus izolare. 7.Adultul 35 - 50/60–
altruism versus egocentrism. 8.Anii bâtrânetii 60... ani
– realizare versus disperare.