Impactul tehnologiei aspra vieții cotidiene

Sonia Purcaroiu
Cls. a XI- a D

O nouă civilizație este pe cale de apariție în viețile noastre, și peste tot oamenii orbi încearcă
s-o oprească. Această civilizație nouă aduce cu sine noi tipuri de familie, alte stiluri de muncă, de
iubire și de viață, o nouă economie, noi conflicte politice și, dincolo de toate acestea o conștiință
modificată. Elemente ale acestei civilizații noi există de pe acum. Milioane de oameni își acordă
viețile cu ritmurile de mâine. Alții, îngroziți de viitor, preferă fuga disperată și zadarnică în trecut și
încearcă să restabilească lumea muribundă care le-a dat naștere. Zorile acestei noi civilizații sunt cel
mai exploziv fenomen din cursul vieților noastre.” afirma Alvin Toffler in cartea sa „Al treilea val”.
El a prevăzut dezvoltarea clonării, popularitatea și influența calculatoarelor personale și
inventarea internetului, a televiziunii prin cablu și a telecomunicațiilor. Alvin Toffler a popularizat
expresia „supraîncărcarea informațională”. Avertizările sale pot părea sumbre pentru cititori, acesta
avertizând că oamenii și instituțiile care nu au reușit să țină pasul cu schimbarea se vor confrunta cu
ruinarea. Totuși, el a fost printre primii autori care au recunoscut importanța cunoașterii, nu a muncii
sau a materiilor prime, sugerând ca aceasta va deveni cea mai importantă resursă economică a
societăților avansate.
În timp ce descrie primul și al doilea val ca revoluțiile agricole și industriale, „al treilea val”, o
frază pe care a inventat-o, reprezintă actuala informație, revoluția bazată pe calculator.
Internetul de mare viteză va deveni o veritabilă normă în domeniu, iar videoconferințele, devenite
deja o practică curentă în zilele noastre, le vor permite angajaților din viitor sa nu mai meargă la birou
și să lucreze din orice colț din lume.
Știința și tehnologia se vor dezvolta într-un ritm atât de rapid, încât cei mai mulți oameni nu
vor putea sa „digere” acest aflux de informații și vor fi tentați să se „deconecteze” de la acest ritm de
viață mult prea trepidant.
Rapiditatea cu care vor fi transmise informațiile va determina omenirea să intre în era
„petabyte-ului”, o unitate de măsură de stocare și de putere informatică superioară deja mult
uzitatului gigabyte; un HDD de 2000 PB permite stocarea culturii întregii omeniri de când există ea și
până azi.

Impactul tehnologiei în industria medicală

Medicina nu a apărut ca știință așa cum este cunoscuta astăzi. De la arta vracilor si șamanilor
care pretindeau ca alungă duhurile rele, până la medicina modernă este o cale lungă. Dacă medicul
medieval si renascentist era un erudit, bun cunoscător inclusiv a astrologiei si alchimiei, medicul
modern trebuie sa fie atât savant cat si cetățean, care sa aplice știința actuală în scopul modificării
pozitive a condițiilor de mediu natural și social.
Evoluția continuă a tehnologiei cauzează numeroase schimbări în toate domeniile,
iar industria medicală nu face excepție. În 2015, un studiu al Nuance Communications, o
multinațională de renume în industria IT, arată că peste 54% dintre pacienții cu vârste între 18 și 24
de ani caută informații de natură medicală în mediul online.
La nivel global, 39% din oameni utilizează motoare de căutare pentru a obține ajutor medical,
și se încred în evaluările lăsate de alți oameni în online, atunci când aleg furnizorii medicali.
 Tehnologia oferă în mod constant aparate medicale inovative, noi medicamente și proceduri
de tratament, împreună cu noi posibilități de cercetare, fapt pentru care industria medicală devine din
ce în ce mai eficientă.

Telemedicina, o practică prin care medicii oferă diagnostic și tratament pacienților situați în
zone inaccesibile, reprezintă un progres important în ceea ce privește managementul situațiilor de
urgență, iar popularitatea sa crește din ce în ce mai mult.

Evoluția tehnologiei ne oferă acces la studii și baze de date care pot prezice viitoare trenduri
medicale, ceea ce facilitează prevenția și tratamentul bolilor diverse în cel mai scurt timp.
Astfel, oamenii din întreaga lume pot anticipa și preveni condiții medicale de gravitate
minimă, precum răceala sau gripa, dar pot preveni și afecțiuni medicale
Impactul tehnologiei asupra creșterii calității actului medical este foarte mare in anumite specialități
medicale și cu atât mai mult in "medicina pielii" care este multidisciplinară. Performanțele si
rezultatele clinice depind în mare măsura de dotarea clinicilor cu tehnologie de ultimă oră dar foarte
importantă este experiența cadrelor medicale care o utilizează. De exemplu, laserul, creat in 1960 din
simpla dorință de a inova, fără vreo aplicație practică la vremea respectivă, a pătruns cu rapiditate in
dermatologie si chirurgia estetică, plastică și reparatorie. Aplicațiile clinice numeroase dezvoltate de
aceste dispozitive laser au permis sa se trateze afecțiuni care în trecut nu aveau rezolvare terapeutică.

Si totuși, in opinia lui Alvin Toffler  „societatea are nevoie de oameni care să aibă grijă de
vârstnici și care știu să dea dovadă de compasiune și onestitate. Societatea are nevoie de oameni care
lucrează în spitale, iar societatea are nevoie de tot felul de abilități care nu sunt doar cognitive, sunt
emoționale, bazate pe afecțiune.”

Noile tehnologii și timpul liber

“Lucrul cel mai dificil pentru om este sa-si organizeze timpul liber.” Goethe
Petrecerea timpului liber a cunoscut o radicală modificare pe parcursul ultimilor 20 de ani.
Dacă în trecut joaca afară era principala activitate a copiilor în timpul liber, astăzi știu de mici să
folosească un telefon mobil, tableta, iPad sau alte tehnologii moderne.
 Atât cărțile cât și cinematografele, teatrul sau plimbatul prin oraș erau activitățile nelipsite din
viața adolescenților de altădată, însă în zilele noastre preferă să vadă un film în propria casă, pe
calculator sau la TV iar plimbatul se face cu mașina, aproape nelipsită niciunei familii , mai ales în
mediul urban.
Radioul, telefonul, televizorul, aparatul de fotografiat și camera de luat vederi, internetul au
ajuns sa fie prezențe indispensabile în viața oamenilor începutului de secol XXI.
Însă aceste noi tehnologii preferate de toți pot crea dependență, ne pot manipula sau exclude
din viața socială.
Mulți dintre critici acuză televiziunea că induce izolare emoțională și individuală receptorilor,
oferindu-le substitutul unor experiențe ce par reale – este o soluție ideală pentru deconectarea de la
problemele reale și dă dependență în timp.
Formele si modurile generale de manipulare sunt persuasiunea, dezinformarea, intoxicarea
(prin minciună, zvon etc.). Televiziunea are cel mai persuasiv tip de mesaj dintre toate mijloacele de
comunicare în masă.
S-a remarcat că intrarea în starea de relaxare se face foarte repede, în câteva secunde, imediat
ce televizorul e pornit. S-a făcut paralela cu drogurilor ce-și fac efectul rapid, și astfel dau o
dependenţă mai mare. Din cauză că oamenii simt brusc scăderea euforiei, vor fi tentați să amâne
oprirea televizorului, pentru a amâna momentul în care se vor simți mai puțin relaxați. Astfel,
vizionarea determină o și mai mare vizionare.
Anxietatea si depresia mentală îi afectează mai ales pe copiii care se joaca în exces la
computer. Tot mai mulți copii își petrec ore întregi în fața calculatorului, de cele mai multe ori fără
un scop anume, ci pur și simplu de amuzament. Semnele vizibile ale dependenței de calculator sunt:
petrecerea unui timp îndelungat in propria camera, ignorarea prietenilor și a familiei, note mici,
uneori chiar și ignorarea orelor de masă. Dependența apare în principal în cazul celor care încep să se
joace la calculator de la vârste fragede.
Este mult mai greu să reziști dorinței de a utiliza aceste mijloace de comunicare, din cauză că
sunt extrem de accesibile, pe de-o parte, iar pe de altă parte, dependența este explicată de faptul că
activitatea în sine nu cere eforturi mari.
Rețelele de socializare au schimbat stilul de viață al oamenilor și au pătruns în numeroase
zone ale vieții reale, cum ar fi în procesele de divorț.
Terapia prin sport este cea mai recomandată metoda pentru a scăpa de dependență, însă în
cazurile grave este nevoie și de consiliere psihologică. 

Oamenii sunt acaparați tot timpul de telefonul mobil, ignorând celelalte activități. Orice am
face, avem mereu tendința de a ne uita la telefon și a-i dedica mai mult timp decât este necesar. 
Atunci când sunt singuri, oamenii intră în panică și își verifică telefonul mobil, spune
psihologul Sherry Turkle. Acesta afirmă că tehnologia ne separă tot mai mult unul de altul, rupând
legătura între oameni. Studiul intitulat "Eu, mobilul meu și cu mine!" a dezvăluit faptul că puștii cu
vârste cuprinse între 10 și 14 ani devin rapid cei mai sofisticați utilizatori de telefoane mobile.
Computerul o invenție necesară

Paradoxal, computerul a apărut nu neapărat din necesitatea de informare, de comunicare sau

pentru a trimite email-uri, ci pentru a rezolva, la un moment dat, o problema uriașă – recensământul
populației. Până în anii 1880, numărul locuitorilor din Statele Unite ale Americii crescuse atât de
mult, încât numărătoarea clasică, pe hârtie, cu creionul, devenise ineficientă și complet depășită.
Guvernul american se gândește la o soluție mai rapidă de a rezolva problema, dezvoltând calculatoare
gigantice, unul singur ocupând o încăpere întreagă. In anul 1882, matematicianul de origine britanică
Charles Babbage concepe o mașinărie pe aburi, care era capabilă să calculeze tabele întregi de
numere. Proiectul, finanțat de către guvernul englez, se dovedește a fi, totuși, un eșec de proporții.

Primele calculatoare electronice digitale, fiind foarte mari și scumpe, erau folosite la calcule
științifice complicate, de multe ori pentru scopuri militare. ENIAC-ul a fost proiectat pentru calculul
tirurilor de artilerie, dar a fost folosit și la calculul densităților transversale de neutroni, în
proiectarea bombei cu hidrogen. Multe din supercalculatoarele contemporane sunt folosite pentru
simulări de arme nucleare.
În ciuda concentrării de la început pe aplicații științifice și militare, calculatoarele au început
repede să fie adoptate și în alte domenii, precum cel al afacerilor. LEO, unul din primele calculatoare
bazate pe arhitectura von Neumann, era folosit la gestiunea stocurilor încă din anii 1950. Odată cu
apariția microprocesoarelor și ieftinirea semnificativă a calculatoarelor, acestea și-au găsit aplicare
în contabilitate, birotică, alcătuirea de previziuni meteo și de altă natură, în calculele matematice
repetitive precum și în calcul tabelar.
În domeniul artelor, calculatoarele sunt întrebuințate pentru generarea și editarea de sunet,
imagini și video. Astăzi aceste activități sunt efectuate aproape exclusiv pe calculator (computer). De
asemenea, industria jocurilor pe calculator este una foarte lucrativă.
Calculatoarele au putut fi folosite pentru comanda mecanismelor (dispozitivelor
electromecanice) din momentul în care au devenit suficient de mici și de ieftine pentru acest scop.
Primele aplicații majore pentru calculatoarele integrate au fost ghidarea misiunilor Apollo și a
rachetelor Minuteman. Astăzi se întâlnesc din ce în ce mai rar echipamente mecanice care să nu fie
comandate într-o formă sau alta de un calculator.
Unele din cele mai complexe asemenea echipamente sunt roboții industriali, mașini mai mult
sau mai puțin asemănătoare omului și aptitudinilor sale. Calculatoarele sunt din ce în ce mai mult
utilizate pentru aplicații casnice de genul „dacă cineva e acasă, computerul deschide televizorul la 7
seara“ sau „reduce căldura noaptea”.
Impactul tehnologiei asupra mediului

Tehnologiile avansate sunt deja un capitol de mare actualitate pentru foarte multe domenii de
activitate nu numai din punct de vedere al economiei și al societății dar și pentru protecția mediului
înconjurător. Există o sumedenie de aplicații care au adus multe rezultate pozitive atât în procesele
informatice, industriale, în problemele legate de criza materiilor prime, în procesele agricole, în
domeniul sănătății publice, dar aceste progrese nu sunt uniform distribuite în zonele fierbinți ale
planetei.
Omul nu este doar stâlpul și creatorul tehnologiei, exista și un proces invers prin care omul
devine dependent de tehnologie și e format de ea. Istoria mass-media este marcată de mari mutații
tehnologice, care, în mai multe etape, au modificat modurile de producere, difuzare și consumare a
informației. Odată cu realizarea noilor rețele sau suporturi cum ar fi sateliții, magistralele electronice
sau discurile optice, trăim astăzi una dintre aceste mutații calificată uneori drept revoluție digitală și
ea va avea repercusiuni semnificative asupra modului nostru de a comunica, de a munci, de a ne
distra.
Impactul dispozitivelor electronice cu ecrane luminoase asupra somnului este un aspect mult
investigat în ultimii ani. Lumina cu conținut mare de radiații albastre emisă de aceste ecrane are un
efect perturbator intens asupra organismului uman: influențează orarul de somn, prin urmare ritmul
circadian, iar modificarea ritmului circadian are impact asupra fiziologiei organismului, de la
funcționarea sistemului imunitar și secreția hormonilor de stres până la metabolism și riscul de
cancer.Toți credem că aerul pe care-l respirăm, apa pe care o bem și hrana pe care o consumăm ar
trebui să fie lipsite de substanțe chimice dăunătoare. Pentru următoarele patru decenii, Alvin Toffler
afirma ca un număr tot mai mare de oameni își vor cultiva propriile legume și își vor produce singuri
alimentele, pentru a depinde tot mai puțin de marii producători și distribuitori din industria
alimentară.
Vrem să evităm amenințarea și incertitudinea schimbărilor climatice. Un mediu înconjurător
curat și sănătos este vital pentru calitatea vieții pe care o dorim atât pentru noi, cat și pentru copiii
noștri în viitor. Printr-o eficienta mai mare și prin folosirea mai buna a resurselor naturale putem
modifica vechea legătură dintre creșterea economică și distrugerea mediului.
Presiunile asupra mediului sunt în creștere. Ne confruntăm cu schimbări climatice, eroziunea
în mediul rural, creșterea cantităților de gunoi, de chimicale ce intra în componența hranei, a aerului
și a apei. Daca progresul este continuat, trebuie să luăm în seamă cum va afecta mediul fiecare
decizie pe care o luăm în fiecare domeniu: de la transport la energie, de la industrie la agricultură.
Pe scurt, trebuie să tindem către o societate în care mașinile nu poluează atmosfera, deșeurile pot fi
reciclate sau depozitate în condiții adecvate și producerea de energie să nu conducă la schimbări
climatice.

Bibliografie:
Al treilea val, Alvin Toffler
Socul viitorului, Alvin Toffler
Crearea unei noi civilizatii, Alvin Toffler
Prezi.com – Negru Roberta
Medihelp.ro
Wikipedia
Scribd.com