Legendele Brasovului: „Si de-atunci i-a ramas Prima şcoală românească

numele Tâmpa“
Prima şcoală românească din Braşov se află ân interiorul curţii
Bisericii Sf. Nicolae din cartierul istoric Şcheii Brasovului. Primele
Simbol al Braşovului, Muntele Tâmpa are şi el o legendă. Se zice cursuri în limba română au avut loc aici în 1583. Actuala clădire
că, pe vremea când pământul României de azi era un fund de datează din anul 1760, fiind declarată monument istoric. În cursul
mare, au venit dinspre Răsărit nişte uriaşi. Călcând din munte în vizitei ghid ne-a fost directorul muzeului, domnul profesor Vasile
munte, s-au oprit pe Piatra Mare. Oltean. Am vizitat clasa Anton Pann şi am stat în băncile elevilor
de acum 200 de ani.
Până în Făgăraş, oricât de mare le-ar fi fost pasul, nu puteau
ajunge, aşa că au ridicat o movilă ca să aibă unde pune piciorul. Au
scobit piatra din zona Timişului şi au aruncat-o în mare, pe locul
unde este acum Tâmpa, până ce s-a ridicat deasupra apei muntele
pe care îl vedem acum. Aşa s-a născut muntele braşovenilor.

Domnul profesor ne-a povestit adevărata legenda a lui Dracula,

care era de fapt sângeroasa contesă Elisabeta Bathory, şi nu
domnitorul român Vlad Ţepeş.
Am urcat la etaj, unde ghidul nostru ne-a arătat cum funcţionează
tiparniţa pe care a folosit-o Diaconul Coresi pentru a edita primele
cărţi tipărite în limba română.

Legenda ar confirma şi ipoteza că în interiorul Tâmpei ar fi un lac

imens. Dar de ce acest nume?

„Tâmpa era ascuţită atunci. Cel dintâi uriaş, când a pus pasul în
vârful ascuţit al Tâmpei, de greutate, el s-a tâmpit şi de-atunci i-a
rămas numele Tâmpa“, spune legenda publicată în Gazeta
Transilvaniei din anul 1902.

Uriaşii s-au implicat şi în geneza piramidelor de la Şona.

O legendă povesteşte că namilele, după ce au trecut Oltul, şi-au Domnul director ne-a povestit despre viaţa lui Ciprian
scuturat încălţările de noroi şi astfel au luat naştere cele opt Porumbescu, a cărui “Baladă” l-a impresionat pe însuşi împăratul
enigmatice movile. austriac Franz Joseph. Ne-a povesit despre mitropolitul Andrei
Şaguna, militant pentru drepturile românilor din Transilvania.

Şi astăzi, localnici continuă să creadă în uriaşi şi transmit mai

departe poveţele moştenite cum că nu e bine să facem săpături în
zonă, ca să nu-i deranjăm pe giganţii care îşi au sălaşul sub
piramide.

Colinele de la Cristian ar fi opera unui copil de uriaş, care, jucându-

se, a scăpat pământul adunat în poală şi astfel s-au înălţat
dealurile de azi.

O altă legendă spune că denumirile Corona şi Braşov ar veni de la

păţania regelui maghiar Solomon, care şi-a îngropat coroana lângă
un brad, ca urmăritorii să nu-i recunoască rangul. În timp, termenii
coroană şi brad au devenit Corona şi Braşov.