Studiu de caz: Latinitate și

dacism
Pleșcan Alexandra Maria
Clasa a XI-a F
 Originile si evoluția limbii române
• “Istoria defineşte în acelaşi timp ceea ce s-a petrecut cu
adevărat şi reconstituirea a ceea ce s-a petrecut, cu alte
cuvinte trecutul în desfăşurarea sa obiectivă şi discursul
despre trecut. Ceea ce numim îndeobşte istorie este discursul
nostru despre istorie, este imaginea, inevitabil incompletă,
simplificată şi deformată, a trecutului pe care prezentul o
recompune fără încetare.” – Lucian Boia, Istorie Și Mit În
Conștiința Românească
• Limba română este limba latină vorbită neîntrerupt timp de
două mii de ani în nordul şi în sudul Dunării, într-un mediu
oriental (trac, grec, slav, turc).
• Primele lupte de cucerire a dacilor au loc în anul 88 î.Hr.
(Tapae, împăratul Domitian ), continuate de împăratul Traian
(101 – 102, 105 – 106 d. Hr.)
• Procesul de transformare a Daciei în provincie romană durează
aprox. 165 de ani, timp în care soldaţii şi negustorii romani care îşi
încheiau stagiul, erau răsplătiţi cu acordarea de privilegii (acordarea
de pământ, de drepturi cetăţeneşti)
• În anul 212 d. Hr. împăratul Caracalla semnează „Constitutio
Antoniana” prin care dacii devin cetăţeni romani, ca urmare a
faptului că şi-au însuşit limba latină şi modul roman de viaţă.
• Între 101 şi 271 d. Hr. este o perioadă de bilingvism (dacă şi
romană) Limba latină s-a impus fiind o limbă mai perfecţionată, ca
urmare a superiorităţii culturale a acesteia.
• Din contopirea geto-dacilor cu romanii s-a născut poporul
român, iar peste limba geto-dacă s-a suprapus limba latină
vulgară sau populară dând naștere limbii române .
• Limba română s-a format pana in jurul anului 600 d.Hr.
când cele mai multe cuvinte se aseamănă cu cele vorbite azi.
Migraţia slavilor în Dacia traiană si in Peninsula Balcanică
(sec.VI & VIII d. Hr.), aşezarea lor in mase compacte (bulgari,
sârbi etc.) a dus la ruperea legaturilor dintre romanii de la
nord si cei de la sud de Dunăre.
• Legaturile dintre pastorii si negustorii din Europa răsăriteană
si Europa occidentală devin tot mai dificile.
 Mituri fondatoare pentru poporul român
• “Mit este un cuvânt la modă. Utilizarea sa tot mai frecventă, adesea
abuzivă, întreţine un grad înalt de ambiguitate.” – Lucian Boia, Istorie
Și Mit În Conștiința Românească

• Principalele mituri ale poporului roman sunt:

• Miorita,
• Zburatorul,
• Dochia și Traian,
• Mesterul Manole,
• Roman si Vlahata.
 COSMOGONIA SAU CREAREA LUMII –
MIORIȚA
Balada Miorița a fost culeasa de Alecu Russo in Vrancea. Ea a fost publicata de Vasile
Alecsandri. Tot el ne-a daruit si Balada Monasterii Argesului cu Mesterul Manole.
Ea impresioneaza si este publicata ca “Mieoara” in “Poesii poporale. Balade (Cântece
pastoresti)”.
O caracteristica a culturii române este relatia speciala
Pe-un picior de plai, dintre folclor si cultura învatata. Ea este determinata de
doi factori. În primul rând, caracterul rural al
Pe-o gura de rai,
comunitatilor românesti. Acesta a condus la o cultura
Iata vin în cale, traditionala extrem de vitala si creativa.
Se cobor la vale, Creatiile populare (cea mai cunoscuta este balada Miorita)
Trei turme de miei, au fost principalul gen literar pâna în secolul al XVIII-lea. Ele
Cu trei ciobanei. au fost atât o sursa de inspiratie pentru creatorii culti cat si
Unu-i moldovan, un model structural. În al doilea rând, pentru ca aceasta
cultura a fost modelata in jurul manastirilor, a conacelor
Unu-i ungurean boieresti si a ordinii sociale.
Si unu-i vrâncean.
 MITUL ZBURĂTORULUI
• Zburatorul este considerat o fiinta fabuloasa. El este reprezentat de un
tanar ce apare in visele fetelor nemaritate. Aceasta fiinta apare si in
folclorul sumerian, spre exemplu. Insa aici este vorba de succubus. Acesta
este un demon cu chip de femeie ce chinuie barbatii. A devenit popular
datorita poeziei de Ion Heliade Radulescu. Aici Zburatorul este descris ca
balaur de lumina cu coada-nflacarata. Pe el lucesc pietre nestemate ca de
foc. Arata ca un flacaiandru tras prin inel, balai, cu par de aur. Dar slabele
lui vine n-au nici un pic de sange.El apare noaptea ca un fulger cu scantei
si se strecoara pe cos in patul fecioarelor.
• La fel, mitul Zburatorului este folosit de Mihai Eminescu in poemul
“Luceafarul”. Aceasta semidivinitate sau duh rau poate fi indepartat prin
farmece si descantece populare.
• El simbolizeaza sexualitatea. Adesea se aseamana cu un Eros al
mitologiei grecesti. In unele zone ale tarii apare si Zburatoroaica, aspectul
feminin.
• Zburatorul este un semizeu ce poate lua forma de sarpe, caine sau sul de
foc. Asa apare descris in folclor. Alteori are solzi argintii si aripi albe.
 LEGENDA LUI DOCHIA ȘI TRAIAN
Considerată de către George Călinescu mitul etnogenezei, legenda populară
românească Dochia și Traian descrie legenda Dochiei, fiica lui Decebal, care,
sub amenințarea romană, pentru a nu își părăsi pământul și neamul se
transformă
În Dochia șialături
Traian de Gheorghe
"a ei popor" în stâncă.
Asachi, Dochia împietrită este localizată "între
Piatra Detunată, ș-al Sahastrului Picior". Popular legenda este plasată în
Moldova, în zona masivului Ceahlău unde există formațiuni stâncoase cu un
aspect deosebit. În creația eminesciană legenda stă la baza operei, rămasă în
proiect, Decebal. Aici Dochia este nepoata fostului rege Diurpaneu. Și la Mihai
Eminescu, Dochia, vara primară a principelui dac Boris, urma să simbolizeze
(conform însemnărilor eminesciene) stânca împietrită, neputând să se
despartă de pământul ei.
În opinia lui Petru Creția, Dochia reprezintă fața antitetică a lui Decebal: chipul
Dochiei, întors către Roma ca spre un principiu de depășire a violenței
nimicitoare a istoriei, ca spre o stabilitate și ordine superioară, și durerea vieții
pe care n-o poate depăși
 MEȘTERUL MANOLE – LEGENDA
MANASTIRII ARGEȘULUI
• Balada Mesterului Manole este atat mit, cat si istorie, caci
Manastirea Curtea de Arges exista in realitate. Cat de real este
sacrificiul nu stim, acest mit vorbeste despre sacrificiul ce sta
la baza fiecarei constructii.
Pe Arges în gios,
• Mesterul Manole este un personaj istoric. El este consemnat Pe un mal frumos,
pe timpul domniei lui Neagoe Basarab. Un armean tocmit sa Negru-voda trece,
ridice manastirea. Legenda culeasa de Vasile Alecsandri, Cu tovarasi zece:
vorbeste de Ana, sotia lui Manole. Este posibil ca aceasta sa fi Noua mesteri mari,
fost fiica lui Parvu Craiovescu. Calfe si zidari,
• Insa traditia istorica ne arata de fapt o revolta a mesterilor Si Manoli – zece,
romani. Acestia nu voiau sa lucreze cu un strain ce facuse Care-i si intrece.
școala la curtea otomana. Astfel, i-au sabotat planurile.
Constructia a durat 5 ani.

• Aici putem vorbi si de traditia populara a ingropatului umbrei.

Sau zidirea umbrei. Unei persoane i se luau masuratorile dupa
umbra. Iar jalonul rupt pe jumatate era aruncat in zidarie.