Subiectul 7 Legende populare romanesti Legenda populara reprezinta o creatie epice populara, in proza sau in versuri, de obicei redusa

ca dimensiune, care da o explicatie imaginara unui fapt real. Legendele populare romanesti au trasaturile comune creatiei populare 1. nu se cunoaste autorul ( are caracter anonim) 2. a fost transmisa pe cale orala ( are caracter oral) 3. este rezultatul talentului si imaginatiei colective; transmisa de la un individ la altul; in acest fel creatia s-a imbogatit mereu ( caracter colectiv) 4. are ca izvor de inspiratie intelepciunea populara, utilizeaza limbaj si expresii caracteristice graiului popular ( caracter popular) 5. de multe ori, la realizarea unei creatii folclorice, colaboreaza mai multe arte: dans, muzica, joc, pantomima, gesturi, etc ( caracter sincretic) In functie de continutul lor legendele au fost clasificate in legende etiologice, mitologice si istorice. Legendele etiologice sunt cele care explica felul in care au luat nastere cosmosul,

astrele, Pamantul, plantele, animalele etc si care se mai numesc si etiologice (cauzale) sau asa cum au fost denumite de catre B.P. Hasdeu, deceuri Aceste legende are la origine curiozitatea nemsurat a omului, ncercrile lui de acomodare cu universul n mijlocul cruia traieste, dorinta de a descifra rostul elementelor care-l inconjoara au dus la apariia legendei etiologice. De aceea aceste legendele o explic originea unor fiine, plante, animale (Legenda ciocrliei, Legenda ghiocelului, Legenda calului, Legenda bradului), o originea cosmosului sau atrilor ( Soarele i Luna), o denumirile unor ruri sau a unor localiti (Legenda Mureului i Oltului, Legenda Iaului, Legenda Bucuretiului), o formarea poporului romn i stemelor rii (Legenda lui Drago Vod, Legenda lui Negru Vod, Pintea Viteazul), 2. Legenda mitologic este tipul de creatie foarte apropiata de povestirea superstiioas si se refera la vieile sfinilor, icoanele fctoare de minuni, etc. De exemplu conform legendelor

populare romanesti Sfntul Gheorghe i Sfntul Dumitru sunt purttorii cheilor vremii, unul deschide primvara, cellalt iarna, Sfntul Haralambie ine bolile n lan i ciumile de pr, iar Sfntul Ilie mnuiete dou instrumente magice - fluierul (cu care i adun pe draci) i biciul (cu care i trosnete); 3. Legenda istoric intr n seria naraiunilor construite in jurul unor personaliti ale istoriei. Ele sunt creatii populare care apeleaza la evenimente si personaje reale pentru a da explicatii despre diferite intamplari istorice. De exemplu legenda spune ca Tudor Vladimirescu era nsemnat - avea o cruce pe spate; la naterea lui Cuza a czut o stea, semn c se nate un mare stpnitor peste neamuri ; Mihai Viteazul, rmas orfan i alungat de la curte, intr n posesia pietrei erpilor, care avea proprietatea de a ndeplini orice dorin; tefan cel Mare, copil nzdrvan, se rtcete la vrsta de un an i este alptat de o lupoaic; Iancu este cluzit i protejat de o femeie care i merge nainte innd n mn o furc de tors etc. In literatura noastra regasim ca motive tipice legendei istorice voievodul/domnitorul/principele care umbl deghizat prin ar ca s vad ce fac slujbaii si (travestiul) - Matei Corvin, Cuza, tefan cel Mare, epe; pinea rupt din care curge snge, semn al trdrii (Horia); nfigerea toporului n piatr, semn ca se va naste un alt viteaz ( Pintea) rspltirea voinicilor cu pmnturi pe care se vor ntemeia sate; derutarea dumanilor/urmritorilor prin potcovirea cailor cu potcoave de argint ntoarse; oprirea apelor sau retezarea copacilor care se vor pravali peste dumani (Negru Vod, Mihai Viteazul, tefan cel Mare); sinuciderea pentru a nu cdea pe minile dumanului; portretul cu nsemne princiare - soarele n piept, luna n spate, luceferii pe umeri (Tudor Vladimirescu); ridicarea lcaelor de cult pe locul unui arbore care a salvat viaa domnitorului Mnstirea Valea e ridicat de Negru Vod pe locul unui tei n care domnitorul s-a ascuns cnd era urmrit de ttari; Mnstirea Slatina este construit de Alexandru Lpuneanu pe locul unde se afla un paltin. Un sihastru, tritor pe acele locuri, vedea n paltin, la zile de srbtoare, o

lumin. Maica Domnului i se arat n vis, l ndeamn s mearg la domnitor i s-i spun s fac acolo o mnstire; ca s scape odat de oastea duman, tefan s-a urcat ntr-un arin. Dup ce a scpat cu via i i-a nvins pe dumani, a ridicat pe locul arinelui salvator Biserica Alb alegerea locului de construcie se face prin proba tragerii cu arcul; haiduci invulnerabili si faptele lor

Dreptatea lui Tepes - legenda populara Opera literara Dreptatea lui Tepes este o legenda populara in proza, care povesteste o intamplare petrecuta pe vremea domnitorului Vlad Tepes. Prezenta domitorului este elementul real, Vlad Tepes fiind un personaj istoric. Printr-o intamplare imaginara se evidentiaza inteligenta si dreptatea domnitorului Tepes. Fiind o creatie epica, autorul anonim isi exprima atitudinile prin intermediul actiunii si al personajelor. Subiectul legendei este simplu.

Un negustor pierde o punga cu o mie de lei si ofera o recompensa de o suta de lei celui ce o va gasi. Un om care gaseste punga i-o restituie. Recuperandu-si banii, negustorul lacom cauta motive de a nu oferi recompensa gasitorului.

Dupa ce numara banii, negustorul pretinde ca in punga nu sunt decat noua sute, acuzandu-l pe omul cistit ca si-a oprit banii promisi ca recompensa. Suparat de aceasta acuza nedreapta, omul cinstit merge la Voda ca sa i se faca dreptate. Tepes isi da seama de viclesugul negustorului si-i cere sa restituie punga celui ce o gasise, deoarece nu aceasta este punga cu o mie de lei pierduta. Negustorul este nevoit sa se supuna deciziei domnului, regretand lacomia de care a dat dovada. Personaje Personajul principal al legendei este Vlad Tepes, sublinierea spiritului sau justitiar fiind scopul acestei scrieri. Celelalte doua personaje reprezinta tipuri umane diferite, fiind descrise printr-o singura trasatura de caracter.Negustorul este lacom si necinstit, deoarece refuza sa dea recompensa promisa, iar crestinul este omul cinstit. El inapoiaza punga gasita si apeleaza la judecata lui Tepes pentru a pedepsi vinovatul. Crestinul om cu frica lui Dumnezeu, cum se aflau multi romani pe vremea lui Tepes subliniaza indirect caracterul justitiar al domniei lui Vlad Tepes, iar conflictul ilustrat nu este decat un prilej de a pune in lumina aceasta idee. Modalitatile de expunere folosite in caracterizarea personajelor sunt naratiunea si dialogul. Fiind o opera populara, lexicul este dominat de expresii si termeni populari: om cu frica lui Dumnezeu, negutator, fagaduiala. Legenda Dreptatea lui Tepes are un puternic caracter moralizator.

O sama de cuvinte (legende istorice) Neculce, unul dintre marii cronicari romani, si-a castigat faima literara prin cele 42 de legende din O sama de cuvinte asezate in introducerea letopisetului sau ( Letopisetul Tarii Moldovei de la Dabija-voda pana la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat ) Tema: intamplari memorabile din viata unor personalitati istorice ori intrate in constiinta generala. O sama de cuvinte cuprinde legende, respectiv scurte povestiri a unor fapte legate de o epoca istorica sau, si mai ades, de viata unui voievod. Cele mai multe legende il au in centrul evenimentelor pe Stefan cel Mare. Faptele narate au un caracter fictional, neexistand dovezi ca ar fi adevarate. Ele prezinta modul in care o personalitate istorica s -a inregistrat in memoria colectiva. Povestirile au fost culese de Neculce si transpuse in maniera personala sunt cuprinse aproape toate tipurile narativului: povestiri monografice (///, V), anecdotice (X), miraculoase (XV), de aventuri (XX), dramatice si senzationale (XXIII, XXXVII), precum si povestea in poveste (IV) sunt scrise in limbaj popular, cu umor autentic. Una dintre cele mai frumoase legende este cea numerotata XX: Avand Radul-voda o fata din trupul lui, sa fi fugit cu o sluga, iesind pre o fereastra din curtile domnesti din cetatea Harlaului. Si s-au ascunsu in codru. Si au facut Radul-voda navod de oameni si au gasit-o la mijlocul codrului, la o fantana ce se chema Fantana Cerbului, langa podul de lut. Deci pre sluga l-au omorat, i-au taiat capul, iar pre dansa au dat-o la calugarie, de-au calugarit-o in legenda a XV-a, se spune ca un sihastru din Slatina Sucevei are viziuni ciudate in zilele de sarbatoare: el vede lumini deasupra unui copac. Dupa un timp, ii apare Maica Precista in vis si ii spune ca Alexandru Lapusneanu trebuie sa ridice acolo o manastire. Sihastrul ii povesteste toate acestea voievodului si lacasul se inalta, apoi este adus aici capul sfantului Grigore Bogoslov. Legenda Martisorului I La marginea unui sat triau ntr-o colib srccioas o femeie cu fiica ei. Ca s ctige pinea de zi cu zi i civa bnui, femeia se ndeletnicea cu torsul lnii pentru oamenii din sat. Dar tot ce ctiga ddea pe doctorii pentru fata ei care era tare bolnav.

ntr-o zi, pe cnd torcea i plngea de mila fiicei sale, femeia vzu o caleac de foc trecnd cu iueal dinspre pdure spre sat. Era Criasa Primvar care, auzind-o, s-a oprit i a ntrebat-o de ce este aa de necjit. Aflnd de boala copilei, Criasa a zis: ine caierul acesta de foc i toarce-l firicel subire, apoi leag o fundi i prinde-o de pieptul copilei. Puterile mele o vor trezi la via, aa cum se trezete la via ntreaga natur dup trecerea mea. Femeia mulumi i se apuc de lucru. Dar caierul i ardea degetele i-i era cu neputin s rsuceasc un firicel ct de mic. ncepu s plng cu lacrimi grele i aproape c nu bg de seam cnd o alt caleac de zpad se opri n dreptul colibei. Era Criasa Iarn, care disprea cu iueal dinspre sat spre pdure i care, auzind necazul femeii, zise: ine caierul acesta de zpad. Rcoarea lui va potoli fierbineala celui de foc. Rsucete-le laolalt, poate aa i pot fi de folos i eu. Femeia mulumi din tot sufletul i se puse pe tors. Torcea laolalt fir rou de foc cu fir alb de zpad i astfel isprvi de tors cele dou caiere. Iar dup ce duse la capt lucrul, leg o fundi de pieptul fetiei. Aceasta ndat prinse putere i culoare n obrjori, sri din pat i-i mbri cu drag mama. De atunci, n fiecare prag de primvar, femeia mpletea fundie alb- roii, mprindu-le oamenilor din sat, s le aduc sntate i bucurii. * A fost odata ca niciodata, o vreme in care Soarele intruchipat intr-un barbat chipes obisnuia sa coboare pe pamant pentru a dansa hora in sate. Stiind care este noua pasiune a Soarelui, un dragon l-a urmarit si intr-una dintre aceste incursiuni pe pamant, l-a rapit si l-a aruncat intr-un beci, in castelul sau. Pasarile au incetat sa cante iar copiii nu mai puteau sa rada, dar nimeni nu indraznea sa-l infrunte pe dragon. Intr-una dintre zile, un tanar curajos a decis sa coboare in beci si sa salveze Soarele. Majoritatea oamenilor l-au insotit, dandu-i tanarului din puterea lor, pentru a reusi sa invinga puternicul dragon. Calatoria sa a durat trei anotimpuri: vara, toamna si iarna. La sfarsitul ultimului, tanarul a reusit sa gaseasca castelul dragonului, unde era intemnitat Soarele. Si a inceput lupta, care a durat zile pana cand dragonul a fost infrant. Fara puteri si ranit, tanarul a eliberat Soarele, reusind sa faca fericiti pe toti cei care-si pusesera ultimele sperante in el. Natura a reinviat, oamenii au inceput sa zambeasca din nou, doar flacaul nu a mai apucat sa vada primavara venind. Sangele cald din ranile sale cadea pe zapada.

In timp ce zapada se topea, flori albe, numite ghiocei, mesageri ai primaverii, rasareau din pamantul destelenit. Cand ultimul strop de sange al tanarului s-a scurs pe zapada imaculata, a murit fericit ca viata sa a servit unui scop atat de nobil. De atunci oamenii obisnuiesc sa impleteasca doi ciucuri: unul alb si altul rosu. La inceputul lunii martie, barbatii ofera aceasta amuleta, numita martisor, fetelor pe care le iubesc. Culoarea rosie reprezinta dragostea pentru tot ceea ce e frumos si ramane simbolul sangelui bravului tanar. Albul simbolizeaza puritatea, sanatatea si ghiocelul, prima floare care apare primavara. Semnificati literara a martisorului este: micul martie. Un martie mai mic pe care sa-l purtam la piepturile noastre pentru ca iarna sa fie uitata si noul an sa inceapa.