TIPURI DE ITEMI

Evaluarea şcolară se realizează cu ajutorul unor metode de evaluare. Aceste metode

(probe) sunt construite, de cele mai multe ori, cu ajutorul a diferite tipuri de itemi. Un item
este o întrebare adresată elevului sau un element din structura uni test.
Din punct de vedere al obiectivităţii în notare, itemii se clasifică în: itemi obiectivi,
itemi semiobiectivi şi itemi subiectivi (cu răspuns deschis).
Itemii obiectivi testează un număr mare de elemente de conţinut într-un interval de
timp relativ scurt, asigurând un grad de obiectivitate ridicat în măsurarea rezultatelor
şcolare. Ei pot fi: cu alegere duală, cu alegere multiplă sau de tip pereche.
o Itemi cu alegere duală reprezintă acei itemi care solicită elevului să răspundă la
întrebări selectând una dintre cele două variante de răspuns oferite (de regulă: da
sau nu, adevărat sau fals, corect sau incorect, acord sau dezacord). Folosirea acestor
itemi oferă însă o imagine limitată a nivelului de cunoştinţe deţinute de către elev.
o Itemi cu alegere multiplă reperezintă acei itemi care solicită elevului să răspundă la
întrebări selectând varianta corectă dintre variantele existente. Aceşti itemi sunt
uşor de corectat şi evaluat, dar oferă totuşi o evaluare limitată, deoarece nu pun
accent pe imaginaţie şi creativitate. O cerinţă importantă de proiectare este aceea ca
distractorii (celelalte răspunsuri în afara celor corecte) să fie plauzibili şi paraleli,
astfel încât să nu sugereze alegerea uneia dintre variante.
o Itemi de tip pereche solicită elevului să determine corespondenţa corectă între două
coloane de elemente: o coloană de premise ce cuprinde enunţurile itemului şi o
coloană de răspunsuri la aceste enunţuri. Aceşti itemi beneficiază de aceleaşi
avantaje ca şi itemii cu alegere multiplă, mai mult chiar, ei permit şi evaluarea unor
activităţi creative.
Cerinţe de proiectare:
- să includă un număr inegal de răspunsuri şi premise, iar elevii să fie instruiţi că
fiecare poate fi folosit o dată, de mai multe ori sau niciodată;
- lista răspunsurilor să fie ordonată astfel încât să nu permită „ghicirea” răspunsului
corect.
Itemii semiobiectivi pot acoperi o gamă variată de capacităţi intelectuale care se
doresc a fi testate, oferind în acelaşi timp posibilitatea de a utiliza şi materiale utile elevilor
în rezolvara sarcinilor de lucru propuse. Itemii semiobiectivi cuprind: itemi cu răspuns
scurt, itemi de completare şi întrebări structurate.

121
  Itemi cu răspuns scurt reprezintă acei itemi care solicită elevului să ofere un
răspuns scurt la o întrebare adresată de profesor, răspuns care trebuie să fie, de
obicei, un cuvânt, un număr sau un simbol. Folosirea lor în activitatea de evaluare
ar trebui limitată.
 Itemi de completare reprezintă acei itemi ce solicită elevului să completeze o
anumită afirmaţie pentru ca aceasta să capete sens şi valoare de adevăr. Aceşti itemi
nu trebuie să reproducă texte existente în manualele şcolare pentru a nu încuraja
memorarea mecanică a cunoştinţelor.
Alte cerinţe de proiectare sunt: spaţiile libere nu trebuie să sugereze dacă răspunsul
va conţine un cuvânt sau mai multe; unităţiile de măsură (cm, kg etc.) vor fi precizate atât
în întrebare cât şi după spaţiul liber.
 O întrebare structurată este formată din mai multe subîntrebări de tip obiectiv sau
semiobiectiv, legate între ele printr-un element comun.
Cerinţe de proiectare:
- întrebarea trebuie să ceară răspunsuri simple la început şi să crească dificultatea
acestora spre sfârşit;
- fiecare subîntrebare nu va depinde de răspunsul corect la subîntrebarea precedentă
(dacă este posibil);
- subîntrebările trebuie să fie în concordanţă cu materialele / stimulii.
Itemii subiectivi sau cu răspuns deschis presupun:
 rezolvarea de probleme;
 eseu structurat sau liber (mai puţin la matematică).
Aceşti itemi sunt uşor de construit, problema constituind-o modul de elaborare a
schemei de notare a acestora, cu atât mai mult cu cât această categorie de itemi vizează
demonstrarea de către elevi, în răspuns, a originalităţii şi creativităţii lor. [13], pag. 241

Exemple de itemi
Tema: Paralelism,coliniaritate şi concurenţă în geomertia plană
o item cu alegere duală
Enunţ: Dacă apreciezi că afirmaţia este adevărată, încercuieşte litera A. În caz
contrar, încercuieşte litera F.

122
 Fie ABC un triunghi şi M mijlocul segmentului [BC] . Se notează cu G 1 centrul
de greutate al triunghiului ABM, G 2 centrul de greutate al triunghiului ACM şi G
centrul de greutate al triunghiului ABC.
A F Punctele G1 , G 2 şi G sunt coliniare.
Rezolvare:
Fie O un punct oarecare din plan. Scriem relaţia lui Leibniz pentru G1 , G 2 şi G.

OG 
1
3
  1
 1

OA  OB  OC , OG1  OA  OB  OM , OG 2  OA  OC  OM .
3 3
 

Fig. 5.42
Avem

GG1  OG1 - OG 
1
3
 1
OM - OC  CM
3

1
3
 1
GG 2  OG 2 - OG  OM - OB  BM .
3

Dar cum M este mijlocul segmentului [BC] atunci CM  - BM . Rezultă
1
GG1  - GG 2 , prin urmare punctele G, G1 şi G 2 sunt coliniare.
3
Răspuns: A.
o item cu alegere multiplă
Enunţ. Pe laturile triunghiului ABC se consideră punctele M, N şi respectiv P,
1 3
astfel încât AM  MB, PB  5 PC şi CN  NA .
3 5
1
A. MA AB .
4
5
B. AN  AC .
8

123
 1 5
C. MN  - AB  AC .
4 8

D. Există t  R astfel încât MP  t AB  (1 - t) AC .

E. Punctele M, N şi P sunt coliniare.

Încercuieşte literele corespunzătoare afirmaţiilor corecte.
Rezolvare:
1 AM 1 AM 1 1
Cum AM  MB atunci  . Rezultă  , deci MA - AB .
3 MB 3 AB 4 4

Fig. 5.43

3 5
Analog din CN  NA se obţine AN  AC . Avem
5 8

1 5
MN  MA  AN  - AB  AC (1).
4 8
Analog
3 5 3 5
MP  MB  BP  AB  BC  AB  (AC - AB) .
4 4 4 4
Aşadar
1 5
MP  - AB  AC (2).
2 4

Din relaţiile (1) şi (2) rezultă MP 2 MN , prin urmare vectorii MP şi MN sunt
coliniari, deci punctele M, N şi P sunt coliniare.
Răspuns: Sunt corecte afirmaţiile B, C, E.
o item de tip pereche
Enunţ: Se consideră triunghiul ABC şi punctele M, N, P astfel încât

BM  MN  NP  PC .

124
 I II

________________ 1 AM A
3
4

AB - AC 
________________ 2  CM B
1
4

3 AB  AC 
________________ 3 AP C
1
4

AB  AC 
________________ 4  PB D
1
4

AB - 3 AC 
E
1
4

AB  3 AC 
Înscrie în spaţiul din faţa fiecărui număr din coloana I , litera din coloana a II - a
care indică corespondenţa corectă.
Rezolvare:

Fig. 5.44

Cum MC  - 3 MB, PB  - 3 PC rezultă

1 -3 1 3
AM  AC - AB  AC  AB ,
1 - - 3 1 - - 3 4 4
1 -3 1 3
AP  AB - AC  AB  AC .
1 - - 3 1 - - 3 4 4
Aşadar

AM 
1
4
 
3 AB  AC , AP 
1
4

AB  3 AC  .

Scriem vectorul CM în funcţie de vectorii AB şi AC . Avem

PB 
3
4
CB 
3
4

AB - AC . 

125
 De asemenea

AM 
1
4
 
3 AB  AC , CM  PB 
3
4

AB - AC , AP 
1
4
AB  3 AC .  
Răspuns: 1B, 2A, 3E, 4A.
 item cu răspuns scurt
  
Enunţ: Se consideră paralelogramul ABCD m   90  şi punctele M AD ,

N AB astfel încât

AM 2
 şi AC  BM  DN   .
AD 5
AN
Care este valoarea raportului ?
NB
Rezolvare:

Fig. 5.45

Fie O punctul de intersecţie al diagonalelor paralelogramului ABCD. Rezultă O

este mijlocul segmentului [BD].
Deoarece AC  BM  DN   atunci dreptele AC, BM şi DN sunt concurente.
Din teorema lui Ceva rezultă

NA OB MD
  1 (1).
NB OD MA

AM 2 AM 2
Deoarece  atunci  şi cum OB  OD, din relaţia (1) se obţine
AD 5 MD 3
AN 2
 .
NB 3
2
Răspuns: .
3
 item cu răspuns de completare
Enunţ: Completează spaţiul punctat astfel încât afirmaţia să fie adevărată.

126
O condiţie necesară şi suficientă pentru ca punctele A, B, C să fie coliniare este să existe

un număr t  R* astfel încât OC  ............................, pentru orice punct O din plan.

Răspuns: OC  t OA  1 - t  OB .

 item cu întrebări structurate

Enunţ: Fie ABC un triunghi oarecare, iar G centrul său de greutate. Pe la-
turile triunghiului se consideră punctele M  AD , N  BC , P  CA astfel încât
MA NB PC
 α,  β,  γ.
AB BC CA

a) Arătaţi că AG 
1
3

AB  AC . 

b) Verificaţi relaţia vectorială AG  BG  CG  0.

c) Să se arate că centrul de greutate al triunghiului MNP aparţine medianei din A

triunghiului ABC dacă şi numai dacă 2 β  α  γ .

d) Să se arate că centrele de greutate ale triunghiurilor ABC şi MNP coincid dacă

şi numai dacă α  β  γ . [6], pag. 261

Răspuns:

Fig. 5.46
a) Fie mijlocul segmentului [BC] . Cum [AA'] este mediană atunci

AA' 
1
2
 
2
AB  AC , AG  AA'.
3
De aici
AG 
1
3

AB  AC . 

127
 b) Analog se obţine BG 
1
3
  1

BA  BC , CG  CA  CB . Rezultă
3


AG  BG  CG  0.
c) Dacă G 1 este centrul de greutate al triunghiului MNP, atunci

GG1 
1
3
 1
 
GM  GN  GP  GA  AM  GB  BN  GC  CP .
3

Ţinând cont de relaţia de la b) şi de ipoteză se obţine

GG1 
1
3
  1

α AB  β BC  γ CA  α AB  β BA  AC  γ CA 
3
  

 α - β  AB  β - γ  AC .
1
3

Punctul G 1 aparţine medianei din A  punctele A, G, G1 sunt coliniare 

vectorii AG, GG1 sunt coliniari  există k  R astfel încât

α -β k β - γ
GG1  k AG     2β  α  γ.
3 3 3
d) Avem G  G1  G1 aparţine medianei din A cât şi medianei din B respectiv
medianei din C a triunghiului ABC  2 β  α  γ , 2γ  α  β , 2α  β  γ  α  β  γ .

 item cu răspuns deschis

  
Enunţ: Fie ABC un triunghi dreptunghic cu m   90  şi m Ĉ 30 . Considerăm

bisectoarea BT, T AC şi înălţimea AE, E BC . Paralela prin C la BT taie AB în

F. Arătaţi că punctele F, E şi T sunt coliniare. [7], pag.193
Rezolvare:

Fig. 5.47

128
 Metoda sintetică:

. Din teorema bisectoarei BT bisectoare 

a a 3
Fie BC  a. Atunci AB  , AC 
2 2
se obţine
TC BC
 2 (1).
TA BA
FA CA TC
Cum BT || FC din teorema lui Thales rezultă  . Dar cum  2 , atunci
FB CT TA
TC 2
 deci
AC 3
FA 3
 (2).
FB 2
Din triunghiurile dreptunghice AEB şi AEC se obţine

AB a AC 3 3 a
EB   , EC   .
2 4 2 4
Aşadar
EB 1
 (3).
EC 3
Din relaţiile (1), (2) şi (3) se obţine

TC FA EB
  1
TA FB EC
şi cum T şi E se află pe laturile AC respectiv BC iar F pe prelungirea laturii AB a
triunghiului ABC rezultă, din reciproca teoremei lui Menelaus, faptul că punctele T, E şi
F sunt coliniare.
Schema de notare
1) Aplicarea teoremei bisectoarei ........................................................................... (1 punct)
TC
2) Obţinerea raportului  2 .............................................................................. (1 punct)
TA
3) Aplicarea teoremei lui Thales ............................................................................. (1 punct)
FA 2
4) Obţinerea raportului  .............................................................................. (1 punct)
FB 3
EB 1
5) Obţinerea raportului  .............................................................................. (1 punct)
EC 3
TC FA EB
6) Obţinerea relaţiei    1 .................................................................... (1 punct)
TA FB EC
7) Finalizare ............................................................................................................ (1 punct)
8) Din oficiu ............................................................................................................ (1 punct)

129
 Metoda vectorială:

a a 3
Fie BC  a, atunci AB  şi AC  .
2 2

Din triunghiurile dreptunghice AEB, AEC se obţine

AB a AC 3 3 a
EB   , EC   .
2 4 2 4
EB 1 1
Aşadar  , deci EB  - EC .
EC 3 3
Rezultă
 1
 
AB - 
1 3
AE  AC ,
 1  1
1- -  1  - 
 3  3
prin urmare
3 1
AE  AB  AC (1).
4 4

Cum BT || FC din teorema lui Thales rezultă

AB AT
 .
AF AC

În triunghiul ABC, T este piciorul bisectoarei din vârful B şi conform teoremei

AT AB 1 AT 1
bisectoarei avem   de unde se obţine  şi deci
TC BC 2 AC 3

AB AT 1
  .
AF AC 3
Rezultă
1
AB  AF , AC  3 AT .
3
Relaţia (1) devine

1 3
AE  AF  AT (2).
4 4
1 3
Punând x  şi y  se obţine x  y  1.
4 4

Aşadar există x, y R astfel încât x  y  1 şi AE  x AF  y AT , prin urmare

punctele E, F şi T sunt coliniare.

130
 Schema de notare
EB 1
1) Obţinerea raportului  ............................................................................. (2 puncte)
EC 3
3 1
2) Obţinerea relaţiei vectoriale AE  AB  AC ........................................... (2 puncte)
4 4
3) Aplicarea teoremei lui Thales ............................................................................. (1 punct)
4) Aplicarea teoremei bisectoarei ............................................................................ (1 punct)
1
5) Obţinerea relaţiei vectoriale AB  AF, AC  3 AT ......................................... (1 punct)
3
1 3
6) Obţinerea relaţiei vectoriale AE  AF  AT .............................................. (1 punct)
4 4
7) Finalizare ............................................................................................................. (1 punct)
8) Din oficiu ............................................................................................................. (1 punct)

131