Teste Toate Obiectele CL 2-Cl 12 2020

RAPORT SPECIAL
Evaluarea Naţională
și Bacalaureat
Modele de teste pentru
pregătirea în clasă
33
Teste Rezolvate
– de la clasa a II-a
până la
clasa a XII-a –
www.portalinvatamant.ro
RAPORT SPECIAL
Evaluarea Națională și Bacalaureat
Modele de teste pentru pregătirea în clasă
33 teste rezolvate de la clasa a II-a pana la clasa a XII-a
Autor: Colectivul de autori Rentrop & Straton
© RENTROP & STRATON Group
Manager Produs: Raluca Costache

Manager Proiect: Raluca Enescu
Senior Editor: George Straton

Director General: Octavian Breban
Director Creaţie-Producţie: Cristina Straton
Sursa foto copertă: www.bigstockphoto.com
Lucrare editată de: RENTROP&STRATON Group (recunoscut CNCSIS

conform Deciziei nr. 284/2007)
Toate drepturile rezervate. Nicio parte din acest material nu poate fi reprodusă,
arhivată sau transmisă sub nicio formă şi
prin niciun fel de mijloace, mecanice sau electronice, fotocopiere, înregistrare
audio sau video, fără permisiunea în scris din partea editorului.
Autorii sau editorii nu sunt responsabili pentru nicio pierdere provocată vreunei
persoane fizice sau juridice care acţionează sau se abţine de la acţiuni ca urmare
a citirii materialelor publicate în această lucrare.
Bdul Națiunile Unite nr. 4, bloc 107A, etajul 1, sector 5, București

Telefon Serviciul Clienți: 021.209.45.45
Clasa a II-a
Limba Română
Testul 1
Citește cu atenție următorul text, pentru a răspunde cerințelor:
„O cioară a furat o bucată de brânză și a zburat cu ea într-un copac. Cum stătea ea acolo pe o ramură,
o vulpe a sosit în fugă.
„O, ce brânză”, și-a zis vulpea. „ Ce bine miroase! Ce mi-ar plăcea să fie a mea!”
Apoi s-a apropiat până sub copac și a zis:
– Dragă doamnă Cioară, ce frumoasă ești! Ce ochi luminoși ai! Și ce tare strălucesc penele tale în bă-
taia soarelui!
Cioara, prostuță, s-a simțit flatată și a început să se umfle în pene.
– Presupun că și cânți, a continuat vulpea. Nu presupun, ci știu sigur că poți să cânți. Glasul tău e cel
mai suav din toată pădurea. Cântă-mi ceva, te rog!
– Cra, cra! a strigat cioara.
– Ha, ha! a râs vulpea când brânza tocmai a căzut din pliscul ciorii. Vocea ta este foarte bună, și tot așa
este și brânza!”
(ESOP, Fabule – „Vulpea și cioara”)
1. ÎNCERCUIEȘTE LITERA CORESPUNZĂTOARE RĂSPUNSULUI CORECT:
l Cum a făcut cioara rost de brânză?
a) a cumpărat-o de la piață; c) a furat-o;

b) a primit-o în dar; d) a găsit-o.
l De ce i-a vorbit vulpea ciorii atât de frumos?
a) o iubea foarte mult; c) era prietena ei;

b) dorea ea brânza; d) dorea să o audă cântând.
l Ce a făcut cioara?
a) a înțeles prefăcătoria vulpii; c) a mâncat brânza;

b) a împărțit brânza cu vulpea d) a crezut spusele vulpii.
l Care este morala acestei povestiri?
a) să nu te împrietenești cu vulpea; c) să împarți tot ce ai;

b) să nu crezi vorbele lingușitoare; d) să fii prieten cu toți.
2. TRANSCRIE TREI ENUNȚURI ÎN CARE VULPEA LAUDĂ TRĂSĂTURILE CIORII.
________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________
3. DESPARTE ÎN SILABE URMĂTOARELE CUVINTE:
l brânză =
l vulpea =
l strălucesc =
l pliscul =
4. SCHIMBĂ FORMA CUVÂNTULUI DUPĂ MODELUL DAT:
MODEL: a cânta – (eu) cântam – (ea) cânta – să cânte
a sosi – _________________________________ _________________________________ ____________________________________

a vorbi – _________________________________ _________________________________ ____________________________________
a dărui – _________________________________ _________________________________ ____________________________________
a cheltui – _________________________________ _________________________________ ____________________________________
5. MARCHEAZĂ CUVINTELE SCRISE CORECT:
❑ locueam ❑ ceoară ❑ băiețel

❑ iepure ❑ iarbă ❑ eșire
6. COMPLETEAZĂ SPAȚIILE PUNCTATE CU LITERA „â” SAU „î”.
l c…ntec; l s…rmă; l hotăr…;
l p…ine; l r…de; l …ntrecere;
l …nainte; l dobor…; l str…nge;
l re…ntinerit; l ne…ntors; l re…nceput.

7. REALIZEAZĂ UN DIALOG (5-6 REPLICI) ÎNTRE O FLOARE ȘI O ALBINĂ. DĂ-I UN TITLU POTRIVIT.
________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________
Rezolvare test 1
limba română
1. c) a furat-o
b) dorea ea brânza
d) a crezut spusele vulpii
b) să nu crezi vorbele lingușitoare
3. brân – ză; vul – pea; stră –lu – cesc; plis – cul.
4. a sosi – eu soseam – ea sosea – să sosească;

a vorbi – eu vorbeam – ea vorbea – să vorbească;
a dărui – eu dăruiam – ea dăruia – să dăruiască;
a cheltui – eu cheltuiam – ea cheltuia – să cheltuiască.
5. iepure, iarbă, băiețel.
6. cântec, pâine, sârmă, râde, hotărî, întrecere, înainte, reîntinerit, doborî, neîntors, strânge,
reînceput.
Testul 2
Citește cu atenție următorul text, pentru a răspunde cerințelor:
„ Din vorbă în vorbă, copiii se făcură stăpâni pe obrajii bunicului.

– Partea asta e a mea.
– Și partea asta, a mea!
– Mustața asta este a mea.
– Și asta, a mea!
La barbă se-ncurcară. Bunicul îi împăcă, zicându-le:
– Pe din două.
Și copiii o și dăspicară, cam repede, că bătrânul strânse din ochi.
– Jumătate mie.
– Și jumătate mie.
Și după ce o împărțiră frățește, începu lauda.
Băiatul:
– Mustața mea e mai lungă.
Fata:
– Ba a mea e mai lungă!
Și băiatul întinse de-o mustață și fata de alta, ba a lui, ba a ei să fie mai lungă.
Pe bunic îl trecură lacrimile, dar tăcu și-i împăcă zicându-le:
– Amândouă sunt deopotrivă.”
(B.Șt. Delavrancea – „Bunicul”)
1. ÎNCERCUIEȘTE LITERA CORESPUNZĂTOARE RĂSPUNSULUI CORECT:
l Care sunt personajele acestei întâmplări?
a) nepoții și bunica; c) mama și copiii;

b) bunicul și nepoții; d) bunicul și bunica.
l Cu cine vorbea bunicul?
a) cu nepoții; c) cu fata;
b) cu bunica; d) cu băiatul.
l Ce ar fi vrut să împartă nepoții?
a) dragostea bunicului; c) obrajii, mustața și barba bunicului;

b) atenția bunicului; d) lacrimile bunicului.
l Ce au aflat nepoții de la bunic?
a) că îl durea mustața; c) că amândouă jumătățile sunt la fel;

b) că îi ardeau obrajii; d) că a obosit.
2. DESPARTE ÎN SILABE URMĂTOARELE CUVINTE:
l copiii → _________________________________________
l obrajii → _________________________________________
l bunicului → _________________________________________
l amândouă → _________________________________________
3. ALCĂTUIEȘTE DOUĂ ENUNȚURI CU SENSURILE DIFERITE ALE CUVÂNTULUI „SARE”:
________________________________________________________________________________________________________________________
a) _____________________________________________________________________________________________________________________
b) _____________________________________________________________________________________________________________________
4. COMPLETEAZĂ CU „SA” ORI „S-A” VERSURILE:
Irinuța ……… trezit

Și-n oglindă ……… privit.
Mama ……… o urmărește;
……… mirat și își zâmbește:
„ ……… făcut frumoasă tare! ”
5. ORDONEAZĂ REPLICILE DE MAI JOS:
– Am aruncat-o la gunoi. ❑
– Pentru că era numai găuri. ❑
– Unde este strecurătoarea? întrebă mama mirată de la bucătărie. ❑
– De ce, dragul mamei? ❑
6. ÎNCERCUIEȘTE VARIANTA CORECTĂ:
a) – Mihai fii, atent!

b) – Mihai, fii atent!
a) – Cristina, mergi la cumpărături, te rog!
b) – Cristina, mergi la cumpărături, te rog.
7. SCRIE UN BILET UNUI PRIETEN, PRIN CARE ÎI MULȚUMEȘTI PENTRU CARTEA ÎMPRUMUTATĂ.
________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________
Rezolvare test 2
limba română
1. b) bunicul și nepoții
a) cu nepoții
c) obrajii, mustața și barba bunicului
c) că amândouă jumătățile sunt la fel
2. co – pi – ii; o – bra – jii; bu – ni – cu – lui; a – mân – do – uă.
4. s – a, s – a, sa, s – a, s – a.
5. (2), (4), (1), (3).
6. b) – Mihai, fii atent!

a) – Cristina, mergi la cumpărături, te rog!
Matematică
Testul 1
1. Încercuiește numărul care reprezintă vecinul cel mai apropiat al numerelor următoare, ca în exemplul:
l exemplu: 27 → 20 30 40
a)
54 → 50 60 70
38 → 30 40 50
63 → 80 70 60
b)
97 → 10 90 100
41 → 60 50 40
78 → 100 90 80
2. Unește numerele scrise cu cifre cu scrierea lor cu litere:
două sute optzeci și cinci șase sute șaptezeci și șase o sută nouăzeci și nouă
trei sute șaptezeci și patru patru sute douăzeci și doi cinci sute patru
3. Descoperă ce număr are casa lui Cosmin, dacă:

a) Este cel mai mare număr natural de 2 cifre identice: ________________________________________________________
b) Este cel mai mic număr natural de 3 cifre distincte, cu cifra zecilor 5: ______________________________________
c) Este cel mai mic număr natural de 3 cifre, cu cifra unităților 8: ______________________________________________
4. Fiecare copil adună doar două numere de pe cartonașul său. Cine obține cea mai mare sumă?
Alex
Ana
Mihaela
Andrei
5. Alege ciupercuța ce conține rezultatul corect al exercițiului, aflând numărul necunoscut:
634 + 248 – a = 123

6. Tatăl îi citește lui Ionuț dintr-o carte un număr de pagini egal cu cel mai mic număr par de 3 cifre ce se
poate forma cu cifrele 1 și 4. Câte pagini are cartea?
A. 144 B. 141
C. 414 D. 114
7. La suma numerelor 315 și 189 adaugă diferența numerelor 638 și 496. Ce număr ai obținut?
A. 646 B. 664 C. 466 D. 464
8. Suma a 3 termeni este 789. Unul din termeni este 231, altul 324. Care este al treilea termen?
A. 243 B. 423 C. 234 D. 342
9. Dan are în bibliotecă 479 de cărți. Dacă 332 le-a primit de la părinți, iar de la bunici cu 208 mai puține,
câte cărți a primit de la fratele său?
A. 22 B. 23 C. 32 D.33
10. Compune și rezolvă o problemă după următorul exercițiu:
236 + 236 – 121 =
11. Află produsele următoarelor înmulțiri și încercuiește varianta care indică ordinea descrescătoare:
6x8= 3x3= 7x4= 9x5= 10 x 2 =
a) 9, 20, 28, 45, 48 c) 48, 45, 28, 20, 9

b) 48, 9, 28, 45, 20 d) 20, 45, 28, 9, 48
12. Calculează doimea și apoi îndoitul numerelor:
10, 8, 6, 40, 12
………………. ………………. ……………….

10 8 6
………………. ………………. ……………….
………………. ……………….
40 12
………………. ……………….
Rezolvare Test 1 matematică
1. a) 50, 40, 60
b) 100, 40, 80
3. a) 99; b) 150; c) 108.
4. Mihaela = 901
5. B = 759
6. D = 114
7. A = 646
8. C = 234
9. B = 23
11. c) 48, 45, 28, 20, 9
12.
10 : 2 = 5 8:2=4 6:2=3
10 8 6
10 x 2 = 20 8 x 2 = 16 6 x 2 = 12
40 : 2 = 20 12 : 2 = 6
40 12
40 x 2 = 80 12 x 2 = 24
Testul 2
1. Scrierea corectă a numărului 378 este:
a) treisute șaptezeci și opt; c) trei sute șaptezeci și opt;

b) trei sute șapte zeci și opt; d) treisute șapte zeci și opt.
2. Două sute nouăzeci și cinci se scrie corect:
a) 952; b) 259; c) 925; d) 295.
3. Găsește numărul care are 5 sute, 6 zeci și 2 unități:
a) 265; b) 562; c) 526; d) 256.
4. Încercuiește numerele la care se rotunjesc cele scrise în steluțe:
350
270
280
360
700 1000
800 900
5. După ce a cules mere din livadă, Iarina a dat bunicii pentru gem 35, iar restul de 108 le-a dus la piață.
Care este operația corectă prin care afli câte mere a cules Iarina?
a) 35 + ❑ = 108 c) 108 + 35 = ❑
b) 108 – 35 = ❑ d) 108 – ❑ = 35
6. Victor a scris șirul de numere de mai jos. Completează cu numerele pe care crezi că le-a scris:
a) 335 , 330 , 325 , 320, , , .
b) 783 , 779 , 775 , 771 , , , .
c) 440 , 441 , 443 , 446 , , , .

7. La diferența numerelor 734 și 295 adaugă diferența numerelor 508 și 172. Ce număr ai obținut?
A. 757 B. 775 C. 557 D. 577
8. Colorează fluturașul din dreptul șirului care formează o sumă mai mică de 300:
123, 29, 48, 209
175, 204, 300, 49
111, 25, 51, 102

148, 251, 12, 34
9. Află ce număr are apartamentul în care locuiește Dănuț.
a) 56; b) 65; c) 66; d) 55.
+4
– 139
– 36
– 286
+ 19
+ 103
– 82
482
10. Transformă adunările repetate în înmulțiri și realizează proba fiecăreia prin operația inversă înmulțirii.
a) 7 + 7 + 7 = proba: …………………..
b) 2 + 2 + 2 + 2 + 2 + 2 = proba: …………………..
c) 9 + 9 + 9 + 9 = proba: …………………..
d) 5 + 5 + 5 + 5 + 5 = proba: …………………..
e) 10 + 10 = proba: …………………..
11. Scrie împărțirile corespunzătoare următoarelor scăderi repetate și realizează proba fiecăreia prin
operația inversă împărțirii:
a) 18 – 6 – 6 – 6 = proba: …………………..
b) 40 – 8 – 8 – 8 – 8 – 8 = proba: …………………..
c) 20 – 5 – 5 – 5 – 5 = proba: …………………..
d) 54 – 6 – 6 – 6 – 6 – 6 – 6 – 6 – 6 – 6 = proba: …………………..
e) 30 – 10 – 10 – 10 = proba: …………………..
Rezolvare Test 2 matematică
1. c) trei sute șaptezeci și opt
2. d) 295
3. b) 562
4. 273 → 270; 358 → 360

750 → 800; 970 → 1000
5. c) 108 + 35 = 143
6. a) 315, 310, 305

b) 767, 763, 759
c) 450, 455, 461
7. b) 775
8. 111 + 25 + 51 + 102 = 289 (289 < 300)
9. b) 65
10.
a) 3 x 7 = 21 proba: 21 : 7 = 3
b) 6 x 2 = 12 proba: 12 : 2 = 6
c) 4 x 9 = 36 proba: 36 : 9 = 4
d) 5 x 5 = 25 proba: 25 : 5 = 5
e) 2 x 10 = 20 proba: 20 : 10 = 2
11.
a) 18 : 6 = 3 proba: 3 x 6 = 18
b) 40 x 8 = 5 proba: 5 x 8 = 40
c) 20 : 5 = 4 proba: 4 x 5 = 20
d) 54 : 6 = 9 proba: 9 x 6 = 54
e) 30 : 10 = 3 proba: 3 x 10 = 30
Clasa a IV-a
Limba Română
Testul 1
S-a dus zăpada albă de pe întinsul ţării,

S-au dus zilele Babei şi nopţile vegherii.
Câmpia scoate aburi; pe umedul pământ
Se-ntind cărări uscate de-al primăverii vânt.
Lumina e mai caldă şi-n inimă pătrunde;
Prin râpi adânci zăpada de soare se ascunde.
Pâraiele umflate curg iute şopotind,
Şi mugurii pe creangă se văd îmbobocind.
O, Doamne! iată-un flutur ce prin văzduh se perde!
În câmpul veşted iată un fir de iarbă verde
Pe care-ncet se urcă un galbin gândăcel,
Şi sub a lui povară îl pleacă-ncetinel.
Un fir de iarbă verde, o rază-ncălzitoare,
Un gândăcel, un flutur, un clopoţel în floare,
După o iarnă lungă ş-un dor nemărginit,
(Sfârşitul iernii – Vasile Alecsandri)

Aprind un soare dulce în sufletul uimit!
1. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect:
l Vasile Alecsandri este:

a) Prozator c) Poet
b) Scriitor d) Compozitor
l Poezia sfârşitul iernii descrie:

a) un peisaj de iarnă c) momente din viaţa unor insecte
b) un tablou de primăvară d) florile preferate ale poetului
l Sentimentul desprins din poezie este:

a) tristeţe c) bucurie
b) nostalgie d) regret
l Versul: „Şi mugurii pe creangă se văd îmbobocind” prezintă:

a) o imagine motrice c) o imagine auditivă
b) o imagine vizuală d) o imagine olfactivă
l Cuvântul care se repetă în primele două strofe este:

a) primăvara c) gândăcel
b) zăpadă d) soarele
l Cuvintele care se repetă în ultimele două strofe sunt:

a) fir de iarba, iarna, soarele c) fir de iarbă, clopoţel, gândăcel
b) fir de iarba verde, un gândăcel, un flutur d) fir de iarba verde, soare, flutur
2. Găseşte în text perechile de antonime:
umed …………………..
iarna …………………..
veşted …………………..
încetinel …………………..
se ascunde …………………..
3. Găsiţi în text cuvinte cu înţeles asemănător pentru:

Ram …………………..
A intra …………………..
Mirat …………………..
Cer …………………..
Uscat …………………..
4. Încercuieşte grupurile de vocale rostite în aceeaşi silabă din cuvintele:
scoate, soare, Doamne, iată, iarbă, floare, iarnă
5. Încercuieşte litera corespunzătoare seriei în care toate cuvintele sunt substantive comune:
a) zăpadă, albă, zilele Babei, aprind
b) zăpadă, gândăcel, galben, un flutur
c) povară, veşted, văzduh, uimit
d) povară, văzduh, rază, dor
6. Corectează greşelile din următoarele propoziţii:

a) Sa dus zăpada albă de pe întinsul ţării. (…….)
b) Sau dus zilele Babei şi nopţile vegherii. (…….)
c) Va veni păsările călătoare. (…….)
d) Primăvară, m-ă bucur cai venit! (…….), (……..)
e) Cred că var plăcea să culegem ghiocei întro zi! (…….), (………..)
7. Completează următoarele propoziţii cu ortogramele potrivite:

a) Andrei a întârziat ………..................... şcoală.
b) Elevii clasei a IV-a ………..................... dus la teatru.
c) Paul ………..................... rănit la fotbal.
d) Lui Costel ………..................... plăcut la parcul de distracţii.
e) Mâine ………..................... veni și bunica pe la noi.
8. Alcătuieşte propoziţii în care:

a) să existe 2 substantive proprii:
………………………...................…………………………………………………………………………………………………………………
b) un verb la timpul viitor:
………………………...................…………………………………………………………………………………………………………………
c) subiectul să fie exprimat printr-un substantiv comun:
………………………...................…………………………………………………………………………………………………………………
d) să existe două adjective:
………………………...................…………………………………………………………………………………………………………………
e) să existe un pronume personal, persoana I, plural:
………………………...................…………………………………………………………………………………………………………………
9. Alcătuieşte o strofă care să se termine cu următoarele cuvinte:

………………………………………………………… soare
………………………………………………………… floare
………………………………………………………… ascunde
………………………………………………………… pătrunde
10. Descrie în cel puţin 10 rânduri cea mai frumoasă amintire a ta legată de anotimpul primă-
vara. Vei avea în vedere:
– găsirea unui titlu potrivit
– folosirea corectă a semnelor de punctuaţie
– folosirea unui limbaj potrivit descrierii tale
……………………………………………………………..
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………….……
Testul 1- Rezolvare
1. C, B, C, B, B, B
2.
umed USCAT
iarnă PRIMĂVARĂ
veşted VERDE
încetinel IUTE
se ascunde SE VEDE
3.
Ram CREANGĂ
A intra A PĂTRUNDE
Mirat UIMIT
Cer VĂZDUH
Uscat VEȘTED
4.
scOAte, sOAre, DOAmne, IAtă, IArbă, flOAre, IArnă
5. D
6.
a) S-A dus zăpada albă de pe întinsul ţării.
b) S-AU dus zilele Babei şi nopţile vegherii.
c) VOR veni păsările călătoare.
d) Primăvară, MĂ bucur C-AI venit!
e) Cred că V-AR plăcea să culegem ghiocei ÎNTR-O zi!
7.
a) Andrei a întârziat LA şcoală.
b) Elevii clasei a IV-a S-AU dus la teatru.
c) Paul S-A rănit la fotbal.
d) Lui Costel I-A plăcut la parcul de distracţii.
e) Mâine VA veni şi bunica pe la noi.
8.
a) Maria și Ioana sunt colege.
b) Va veni vara.
c) Soarele strălucește puternic.
d) Iarba verde și crudă este un semn al primăverii.
e) Noi citim cărți interesante.
Testul 2
La temelia începuturilor multor fapte mai de seamă, a multor clădiri mai mari, a multor sate ori oraşe
mai frumoase stă o poveste. Aşa, de pildă, vreţi voi să ştiţi de ce cel mai mare oraş al României, capitala
ţării, se numeşte Bucureşti?
Cică, demult, demult, pe vremea aceea tulbure când năvăleau feluriţi oameni răi şi prădalnici, cum au
fost tătarii, prin luncile Dâmboviţei, prin pădurile şi poienile din acea parte a ţării, pe acolo pe unde acum
se întinde Bucureştiul, în vremea aceea umbla un cioban cu turma lui. Îl chema Bucur. Avea oi multe: şi
albe şi negre şi brumării. Avea de asemenea câini voinici, care nu se temeau nici de lupi, nici de urşi, nici
de vulturii cei mari care, mai ales primăvara, se repezeau din văzduh ca săgeata, şi înhăţau în gheare mieii
cei tineri şi jucăuşi, şi le sfâşiau blăniţa moale cu clonţul lor ascuţit şi tare ca oţelul. Mai avea ciobanul Bucur
şi vreo doisprezece măgari, pentru purtat poverile ciobanilor şi vreo zece cai graşi şi frumoşi, numai buni
de alergătură la drum lung. Om cumsecade era Bucur ciobanul; iar la târla lui de oi ţinea mulţi ucenici şi
ciobani, toţi zdraveni şi meşteri la închegat caşul, la tuns oile şi la pregătit pieile pentru bundiţe şi cojoace.
Şi trebuia să fie zdraveni, pentru că nu numai de fiare trebuia să apere turma, ci şi de cete prădalnice de
oameni răi care, cum am spus, mişunau pretutindeni, în acele vremuri tulburi şi pline de primejdie.
De multe ori tătarii au furat oi, berbeci, miei şi măgari din turma lui Bucur. De multe ori au dat foc stânilor
lui. Ba, chiar i-au ucis doi câini, din cei mai credincioşi; iar pe unul dintre ciobani, unul mai tinerel, l-au
prins cu laţul, l-au luat rob şi l-au dus în ţara lor.
Se vede însă că acei oameni ai jafului se înnădiseră la rele, pentru că, în iarnă, au răpit şi pe fata baciului
Bucur, pe Anca. Frumoasă fată! Cu păr ca borangicul, cu ochi ca floarea de cicoare şi cu trup mlădios de
căprioară. Tot cu laţul au prins-o când, singură în stână, torcea lână pentru sumanele ciobanilor. S-a zbătut
ea, cât a putut; dar răii s-au dovedit mai puternici.
Aflând de asemenea răpire, Bucur Ciobanul s-a aprins de durere şi de mânie. A încălecat în grabă mare
şi, împreună cu încă doi fârtaţi, a galopat în urma tătarilor. Şi au galopat, au galopat, zile şi nopţi în şir. Nu
i-au ajuns decât la o apă mare, numită Nistru. Cum era iarnă, apa îngheţase. Simţindu-se urmăriţi, tătarii
s-au avântat să treacă râul cel mare pe gheaţă, ca pe pod. Dar se vede că gheaţa nu era prea groasă că, iaca,
a pârâit, s-a crăpat şi acei tătari, huştiuluc! În bulboana adâncă, aşa cum se aflau: cu cai şi cu pradă cu tot.
Unii au scăpat pentru că armăsarii lor ştiau să înoate; alţii s-au înecat.
Anca ştia să înoate, iar părintele său, Bucur, şi fârtaţii lui au sărit s-o ajute a ieşi dintre sloiurile de gheaţă.
Aşa s-au întors toţi patru la stâna de pe malul Dâmboviţei. Aici, pe un dâmb, şi-au clădit o casă mare şi
au împrejmuit-o cu gard înalt din butuci groşi, ca un adevărat zid de cetate. Apoi, când Anca s-a măritat şi
a avut copii, deci familia baciului Bucur a sporit, au construit şi o bisericuţă, care se vede şi azi, şi se cheamă
chiar „Biserica lui Bucur”.
Cu anii, s-au adunat aici tot mai mulţi români. Iacă aşa, în jurul casei lui Bucur, după sute şi sute de ani,
(Cetatea lui Bucur – Dumitru Almaş)

s-a format un oraş, căruia oamenii i-au zis Bucureşti, iar azi este frumoasa capitală a României.
1. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect:

l Opera literară în care se explică originea unor fiinţe, locuri, lucruri se numeşte:
a) Pastel c) Legendă
b) Basm d) Fabulă
l Prădătorii din vremea lui Bucur erau:

a) Turcii c) Ungurii
b) Tătarii d) Ruşii
l Fata lui Bucur avea ochii:

a) Albaştri c) Căprui
b) Negri d) Verzi
l Ea stătea acasă şi:
a) Pregătea mâncare
b) Torcea lână
c) Închega caşul
d) Citea
l Anca a fost salvată din mâna prădătorilor pentru că:

a) Lor li s-a făcut frică şi au adus-o înapoi
b) Ea i-a păcălit printr-un vicleşug pe prădători
c) Tatăl ei i-a venit în ajutor
d) A trecut singură Nistrul înotând.
l Bucur a construit o biserică ce se numeşte:

a) Bucureşti c) Biserica lui Bucur
b) Anca d) Sfântul Bucur
2. Uneşte cuvintele cu sens asemănător din cele două coloane:

Cioban Movilă
Târlă Vârtej
Rob Stână
Dâmb Păstor
Bulboană Slugă
3. Găseşte cuvinte cu sens opus pentru:

a) A apăra ........................................
b) A încăleca ........................................
c) Îngheţ ........................................
d) A forma ........................................
e) A construi ........................................
4. Scrie câte două propoziţii pentru a evidenţia sensul diferit al următoarelor cuvinte:
Fiare:
.............................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................
Lac:
.............................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................
5. Încercuieşte doar grupurile de vocale care se rostesc în aceeaşi silabă din cuvintele:
Temelia, Năvăleau, Sfâşiau, Cojoace, Fiare, Ciobani, Ştia, Bulboana, Gheaţa, Primejdie
6. Alcătuieşte cuvinte după următoarea schemă:

a) C V C V C V C V: ........................................
b) C V C C V C: ........................................
c) C V V C V C: ........................................
d) C V C C C V: ........................................
7. Înlocuiţi spaţiile libere din următoarele propoziţii cu ortogramele potrivite:

a) Să ........................ şi perechea asta? Dar pentru ce? (iau/i-au)
b) Copiii răi ................ rupt o ureche ursuleţului de pluş (iau/i-au)
c) .................. cu ................... se întâlneşte, dar om cu om! (de-al/deal)
d) Pecel ……………….. nu-l cunosc. (de-al/deal)
e) Tusă ai parte de ............. şi eu de boi. (c-ar/car)
f) Eu cred …………… fi dorit şi ea să mergă cu voi. (car/c-ar)
8. Transcrie din text câte un enunţ în care avem:

a) Un numeral cardinal:
..........................................................................................................................................
b) Un substantiv propriu:
..........................................................................................................................................
c) Un pronume personal:
.........................................................................................................................................
d) Un verb la timpul prezent:
..........................................................................................................................................
9. Transformă următoarea propoziţie simplă în propoziţie dezvoltată, exclamativă, afirmativă:

Anca înoată.
................................................................................................................................................
10. Extrage ideile principale din textul de mai sus:

....................................................................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................................................................
....................................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................................................................
Testul 2 - Rezolvare
1. C, B, A, B, C, C
2.
Cioban PĂSTOR
Târlă STÂNĂ
Rob SLUGĂ
Dâmb MOVILĂ
Bulboană VÂRTEJ
3.
a) A apăra A ATACA
b) A încăleca A DESCĂLECA
c) Îngheţ DEZGHEȚ
d) A forma A DEFORMA
e) A construi A DĂRÂMA
4.
Fiare:
ANIMALELOR SĂLBATICE LI SE MAI SPUNE ȘI FIARE.
AU TRAS DE FIARE PENTRU MUȘCHI PUTERNICI.
Lac:
AM ÎNOTAT ÎNTR-UN LAC DE MUNTE.
MI-AM CUMPĂRAT LAC DE UNGHII.
5. Temelia, NăvălEAU, SfâşiAU, CojOAce, FIAre, CIObani, Ştia, BulbOAna, GhEAţa, Primejdie.
6.
a) C V C V C V C V: MACARALE
b) C V C C V C: CICLON
c) C V V C V C: CUIBUL
d) C V C C C V: CASTRU
7.
a) Să IAU şi perechea asta? Dar pentru ce?
b) Copiii răi I-AU rupt o ureche ursuleţului de pluş.
c) DEAL cu DEAL se întâlneşte, dar om cu om!
d) Pe cel DE-AL doilea nu-l cunosc.
e) Tu să ai parte de CAR şi eu de boi.
f) Eu cred C-AR fi dorit şi ea să mergă cu voi.
8.
a) I-AU UCIS DOI CÂINI.
b) ANCA ȘTIA SĂ ÎNOATE.
c) ÎL CHEMA BUCUR.
d) LA TEMELIA ÎNCEPUTURILOR MULTOR FAPTE MAI DE SEAMĂ… STĂ O POVESTE.
9. ANCA ÎNOATĂ ATÂT DE BINE!

Matematică
Testul 1
1. Scrie toate numerele cuprinse între 451379 şi 451399 care:
a) Au suma cifrelor un număr par:
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
b) Au suma cifrelor un număr impar:
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
c) Au ultimele două cifre pare:
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
d) Au ultimele două cifre impare:
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
2. Ce valori poate avea A, pentru ca expresia să fie corectă:

4A8793 < 483212
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
3. Uneşte ce se potriveşte:
a) Rest
b) Descăzut Adunare
c) Diferenţă
d) Termen Înmulţire
e) Cât
f) Sumă Împărţire
g) Scăzător
h) Produs Scădere
i) Deîmpărţit
j) Factor
k) Împărţitor
4. Alege perechile de numere al căror produs să fie: 960, 306450

20430, 80, 49, 15, 450, 20, 12, 68
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
5. Completează numerele lipsă:

a) ……………. + 3002876 = 12309565
…………………………………………………………………………………………
b) 34 x …………. = 952
…………………………………………………………………………………………..
c) …………… – 47658 = 957433
…………………………………………………………………………………………..
d) ……………… : 87 = 9654
…………………………………………………………………………………………..
6. Scrie numere în careul de mai jos astfel încât suma obţinută pe orizontală şi pe verticală să fie
50.
7. Scrie A = adevărat şi F= fals în dreptul următoarelor propoziţii:

a) Patrulaterul este un poligon cu patru laturi. n
b) Un corp geometric este format din vârfuri, muchii şi feţe. n
c) Rombul este un patrulater cu 6 laturi. n
d) Perimetrul reprezintă suma tuturor laturilor unui poligon. n
e) Toate patrulaterele au cel puţin o axă de simetrie. n
f) Trapezul nu este un paralelogram. n
8. Dacă:
a) Triplul unui număr este 27; cât reprezintă 2/3 din el?
…………………………………………………………………………………………..
b) Din 400 se scade împătritul unui număr și se obţine 12. Care este numărul?
…………………………………………………………………………………………..
c) Suma a trei numere consecutive pare este 72; care sunt numerele?
…………………………………………………………………………………………..
9. Încercuieşte unitatea de măsură potrivită pentru a măsura:

a) Apa dintr-un pahar: ml, cl, dl, l
b) Merele culese dintr-un măr: dag, kg, q, t
c) Distanţa de la banca ta până la uşa clasei: cm, mm, m, dm
d) Timpul vacanţei de primăvară: ore, minute, zile, săptămâni
10. Află:
a) Vacanţa de vară are: 2 luni, 3 săptămâni şi 4 zile. Câte zile are vacanţa?
………………………………………………………………………………………………
b) Costel a fost bolnav şi a stat acasă 3 zile, 8 ore şi 200 minute. Câte minute a stat Costel acasă?
………………………………………………………………………………………………
c) Papagalul Denisei a trăit 4 ani, 3 săptămâni şi 6 zile. Câte zile a trăit papagalul?
………………………………………………………………………………………………
TESTUL 1 - Rezolvare
1.
a) 451381, 451383, 451385, 451387 ETC.
b) 451380, 451382, 451384, 451386 ETC.
c) 451380, 451382, 451384, 451386 ETC.
d) 451391, 451393, 451395, 451397
2.
A = 8, 9
3.
Adunare (TERMEN, SUMĂ), Înmulţire (FACTOR PRODUS), Împărţire (DEÎMPĂRȚIT, ÎMPĂRȚITOR,
CÂT), Scădere (DESCĂZUT, DIFERENȚĂ, REST, SCĂZĂTOR)
4.
80 x 12= 960
20430 x 15 = 306450
5.
a) 12309565 – 3002876 = 9306689
b) 952 : 34 = 28
c) 47658 + 957433 = 1005091
d) 9654 x 87 = 839898
6.
25 20 5
10 20 20
15 10 25
7.
a) A
b) A
c) F
d) A
e) F
f) A
8.
a) 6
b) 97
c) 22, 24, 26
9.
a) Apa dintr-un pahar: cl
b) Merele culese dintr-un măr: kg
c) Distanţa de la banca ta până la uşa clasei: m
d) Timpul vacanţei de primăvară: săptămâni
10.
a) 86 ZILE = 30 + 31 + 3 x 7 + 4
b) 5000 MINUTE = 3 x 24 x 60 + 8 x 60 + 200
c) 1487 ZILE = 4 x 365 + 3 x 7 + 6
Testul 2
1. Află:
a) Suma a două numere naturale consecutive pare, mai mică decât 90.
..........................................................................................................................................
b) Diferenţa a două numere alcătuite din zeci şi unităţi, mai mare decât 80.
………………………………………………………………………………………….
c) Produsul a două numere impare cuprinse între 96 şi 101
…………………………………………………………………………………………..
d) Câtul a două numere cuprinse între 7 şi 26.
…………………………………………………………………………………………..
2. Scrie cea mai uşoară variantă de grupare a factorilor din următoarele înmulţiri:
a) 23 x 12 x 2 x 5 =
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
b) 20 x 45 x 10 x 5 =
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
c) 40 x 4 x 5 x 2 =
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
d) 18 x 12 x 10 x 100 =
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
3. Scrie rezolvarea următoarei probleme sub forma unui exerciţiu cu mai multe operaţii:
La o florărie s-au adus 780 de fire de flori. S-au vândut 20 de buchete a câte 7 flori, 35 de buchete a câte
3 flori şi 18 buchete a câte 5 flori. Câte flori au rămas?
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
4. Scrie A = adevărat şi F = fals în dreptul următoarelor propoziţii:

a) Cel mai mare număr par de 5 cifre identice este: 88888 n
b) Cel mai mic număr impar de 6 cifre diferite este: 102341 n
c) Cel mai mare număr de 6 cifre diferite este: 987654 n
d) Cel mai mic număr de 6 cifre diferite este: 123456 n
5. Completează şirul cu încă trei numere:

a) 435, 446, ………. …………….. …………
b) 765, 760, ………….. …………. …………
c) 9876, 8765, ……….. …………. …………
d) 80043, 70042, ……….. ………… ……….
6. Desenează planul unui cartier care are 5 străzi perpendiculare şi trei străzi paralele.
7. Alege varianta de răspuns corectă:

l Distanţa dintre două judeţe poate fi de:
a) 50 km
b) 50 dm
l Într-o zi putem consuma:
a) 200 cl apă
b) 200 dal apă
l O piscină poate avea:
a) 100 kl apă
b) 100 dl apă
l Lungimea clasei poate fi de:
a) 8 dam
b) 800 cm
l Cumpărăturile pe care le faci de obicei pot cântări:
a) 12 q
b) 12 kg
8. O minge costă 58 de lei, o carte de poveşti 45 lei, un stilou 36 de lei, un penar 62, o hartă
76 lei. Câţi bani a cheltuit fiecare dintre cei 4 copii:
a) Andrei a cumpărat: 2 mingi, 3 stilouri şi o hartă:
…………………………………………………………………………………………
b) Ioana a cumpărat: 3 cărţi, un penar şi un stilou:
…………………………………………………………………………………………
c) Ştefan a cumpărat: un penar, 3 mingi, o hartă:
…………………………………………………………………………………………
d) Maria a cumpărat: o carte, un penar, o hartă:
…………………………………………………………………………………………
9. Câte zile sunt în:

a) 5 ani consecutivi: ……………………………………………………………………..
b) 5 luni consecutive: ……………………………………………………………………
10. Calculează:
3 din 650, 4 din 78, 6 din 112, 4 din 105, 6 din 207
5 6 8 7 9
1.
a) 22 + 24 = 46
b) 99 – 11 = 88
c) 97 x 99 = 9603
d) 24 : 8 = 3
2.
a) 23 x 12 x 2 x 5 = 2760
b) 20 x 45 x 10 x 5 = 45000
c) 40 x 4 x 5 x 2 = 1600
d) 18 x 12 x 10 x 100 = 216000
3.
780 - [(20 x 7) + (35 x 3) +(18 x 5)] = 445
4.
a) A
b) F
c) A
d) F
5.
a) 435, 446, 457, 468, 479
b) 765, 760, 755, 750, 745
c) 9876, 8765, 7654, 6543, 5432
d) 80043, 70042, 60041, 50040, 40039
7.
a) 50 km
b) 200 cl apă
c) 100 kl apă
d) 800 cm
e) 12 kg
8.
a) 300 LEI
b) 233 LEI
c) 312 LEI
d) 183 LEI
9.
a) 5 ani consecutivi: 1826 ZILE = 365 + 365 + 365 + 366 + 365
b) 5 luni consecutive: 153 ZILE = 31+ 30 + 31 + 30 +31
10.
390, 52, 84, 60, 138
Clasa a VI-a
Limbă și
comunicare
-
Limba
engleză
TEST 1
Textul A
„Practicarea sportului de către copii aduce mari beneficii. Sportul face parte dintr-o viaţă să-
nătoasă indiferent de vârsta pe care o ai – pentru copii, însă, este cu mult mai important.
Dacă atunci când erai mică ieşeai cu bicicleta în parc, jucai leapşa sau badminton cu vecinii şi
te căţărai prin copaci, vremurile s-au schimbat. În ziua de azi, cei mici au renunţat la sport (şi, de
fapt, la ieşirile cu prietenii la modul general), preferând să stea în casă în faţa calculatorului.
Mulţi părinţi nu realizează cât de mult greşesc lăsând copiii să facă acest lucru. Cei mai mulţi
consideră că pur şi simplu vremurile se schimbă şi este mai sigur pentru cei mici să stea pe internet
sau la televizor toată ziua decât să existe pericolul să fie accidentaţi jucându-se pe stradă.
Din păcate, această gândire nu este deloc sănătoasă pentru copil, motiv pentru care introduce-
rea sportului în viaţa copilului tău este imperativă. Iată numai câteva dintre beneficiile practicării
sportului de către copii:
– Dacă un copil face sport de mic, riscul de a se îmbolnăvi la maturitate de boli grave de inimă
sau de diabet este mai scăzut.
– În timpul sportului, creierul se oxigenează mai bine, astfel încât capacitatea de înţelegere şi
memorare va creşte. Din acest motiv, cel mic va avea rezultate mai bune la învăţătură.
– Copilul învaţă să fie responsabil, să îndeplinească diferite sarcini.
– Un sport de echipă arată celui mic că fiecare om contează, fiecare are rolul lui în echipă, iar
respectul este important.
– Îşi face prieteni de vârsta lui, cu pasiuni asemănătoare.
(adaptare după Alina Neamţu, „Importanţa sportului pentru copii”,

– Învaţă să se descurce în situaţii neprevăzute.”
www.parinti.com)
Textul B
„The increasing popularity of computer, video games and television makes the children to be
very inactive in their lifestyles. The time spent in these things may be spent in some physical ac-
tivities. Parents should be a role model for their children. If the parents are looking very active,
the children are more likely to be more active and will stay active for the rest of their life. Partici-
pation in sports and other physical activities can have many benefits for children. The participation
in organized sports offers the chance for youth people to enhance their physical and social skills.
Sports and games are the ways of enhancing the children’s mental and physical growth. Sports help
them in character building and provides them energy and strength. A healthy diet and an active lifestyle
will bring good results in the children’s lifestyle, minds and bodies. The recreational activities eliminate
the unhealthy habits of the children that may lead them to diabetes, high cholesterol, high blood pres-
sure, heart disease and other serious diseases.
Sports develop a sense of friendliness among the children and develop their team spirit. They
help the children to develop the mental and physical toughness. Sports shape their body and make
it strong and active. Children should actively participate in the sports to avoid of being tired and
(adapted from Importance of Sports and Physical Activities for Children,

lethargy. This is because sports improve their blood circulation and their physical well-being.”
www.researchineurope.org)
I. Bifează, în tabelul de mai jos, căsuţa potrivită pentru a arăta cărui text îi corespunde fiecare
dintre afirmaţiile din stânga:
A B C D
Text A Text B Ambele Niciun text
texte
1. Textul descrie
un sport anume
2. Textul
evidenţiază
avantajele
sportului
pentru copii.
3. Textul
menţionează
bolile pe care
le poate preveni
sportul.
4. Textul este
literar.
II. Încercuieşte varianta de răspuns corespunzătoare informaţiilor din cele două texte:
1. Motivul pentru care copiii din ziua de azi au renunţat la sport şi la ieşirile cu prietenii este:
a) se tem de poluare
b) influenţa televizorului, a calculatorului şi a internetului
c) le este frig afară
2. Motivele părinţilor pentru a nu-şi lăsa copiii să iasă afară în prezent sunt:
a) vremurile s-au schimbat şi este mai sigur pentru cei mici să stea pe internet sau la tele-
vizor toată ziua decât să existe pericolul să fie accidentaţi jucându-se pe stradă
b) copiii nu sunt interesaţi de mişcare
c) filmele şi jocurile pe calculator sunt mai sănătoase decât mişcarea în aer liber.
3. Who should be a role model for children:

a) their older brothers
b) their parents
c) their friends
4. What do sports develop:

a) a sense of friendliness among the children and their team spirit
b) the desire of competition
c) the passion for reading.
Cuvinte în limba română Cuvinte în limba engleză

III. Transcrie, din fiecare text, câte două cuvinte care se referă la sport:
IV. Încercuieşte ADEVĂRAT (A)/FALS (F) sau TRUE (T)/FALSE (F), justificând alegerea cu sec-
venţe din text.
1. Copiii preferă adesea să se joace pe calculator sau să se uite la televizor decât să facă sport.
2. Sportul are beneficii multiple pentru sănătate.
3. Sports eliminate the unhealthy habits of children and prevent a lot of serious diseases.
4. If children actively participate in sports, they won’t feel better.
În ultima parte a textului A, autoarea prezintă avantajele/dezavantajele practicării unui sport,

V. Subliniază varianta corectă de răspuns, motivând alegerea pe baza informaţiilor din text.
atât din punct de vedere fizic, cât şi moral.
VI. Continue the sentence using the information given by the text.
Sports develop a sense of... and....
VII. Potrivit informaţiilor din cele două texte, sportul are numeroase beneficii pentru sănătate.
Precizează două beneficii ale sportului pe care tu le consideri cele mai importante, valorificând
informaţiile din cele două texte.
VIII. Formulează ideea comună a celor două texte, referitoare la influenţa sportului în viaţa co-
piilor.
Participation in sports and other physical activities can have many benefits for children.
IX. Explică de ce ideea comună a celor două texte poate fi susţinută cu ajutorul secvenţei:
X. Precizează argumentul care i-ar convinge pe colegii tăi să aleagă o ieşire în parc în loc de un
joc pe calculator, valorificând informaţiile din textele A şi B.
TEST 1 - Rezolvare
A B C D
texte
1. Textul descrie
X
un sport anume.
2. Textul
evidențiază
avantajele X
sportului pentru
copii.
3. Textul
menționează
bolile pe care le X
poate preveni
sportul.
4. Textul este
literar. X
II Încercuieşte varianta de răspuns corespunzătoare informaţiilor din cele două texte:

1. Motivul pentru care copiii din ziua de azi au renunţat la sport şi la ieşirile cu prietenii este:
b) influenţa televizorului, a calculatorului şi a internetului

a) se tem de poluare
c) le este frig afară
a) vremurile s-au schimbat şi este mai sigur pentru cei mici să stea pe internet sau
2. Motivele părinţilor pentru a nu-şi lăsa copiii să iasă afară în prezent sunt:
la televizor toată ziua decât să existe pericolul să fie accidentaţi jucându-se pe

stradă
b) copiii nu sunt interesaţi de mişcare
c) filmele şi jocurile pe calculator sunt mai sănătoase decât mişcarea în aer liber.
3. Who should be a role model for children:
b) their parents
a) their older brothers
c) their friends
a) a sense of friendliness among the children and their team spirit

4. What do sports develop:
b) the desire of competition
c) the passion for reading.

III. Transcrie, din fiecare text, câte două cuvinte care se referă la sport:
Beneficii, echipă friendliness, well-being
venţe din text.
ADEVĂRAT: În ziua de azi, cei mici au renunţat la sport (şi, de fapt, la ieşirile cu prietenii la modul
1. Copiii preferă adesea să se joace pe calculator sau să se uite la televizor decât să facă sport.
general), preferând să stea în casă în faţa calculatorului.
ADEVĂRAT: Dacă un copil face sport de mic, riscul de a se îmbolnăvi la maturitate de boli grave
2. Sportul are beneficii multiple pentru sănătate.
de inimă sau de diabet este mai scăzut.
TRUE: The recreational activities eliminate the unhealthy habits of the children that may lead
3. Sports eliminate the unhealthy habits of children and prevent a lot of serious diseases.
them to diabetes, high cholesterol, high blood pressure, heart disease and other serious diseases.
FALSE: Children should actively participate in the sports to avoid of being tired and lethargy.
4. If children actively participate in sports, they won’t feel better.
În ultima parte a textului A, autoarea prezintă avantajele/dezavantajele practicării unui sport,

atât din punct de vedere fizic, cât şi moral.

Textul evidenţiază câteva dintre beneficiile practicării sportului de către copii, cum ar fi: scă-
derea riscului de îmbolnăvire la maturitate de boli grave, creşterea capacităţii de concentrare şi a
gradului de responsabilitate, socializare, asumarea situaţiilor dificile etc.
Sports develop a sense of... friendliness among the children and.... develop their team spirit.
VII. Potrivit informaţiilor din cele două texte, sportul are numeroase beneficii pentru sănătate.
Precizează două beneficii ale sportului pe care tu le consideri cele mai importante, valorificând
Eu cred că cel mai important beneficiu al sportului este faptul că ajută organismul uman
informaţiile din cele două texte.
să se întărească în faţa bolilor de tot felul. De asemenea, un alt beneficiu îl reprezintă faptul
că, prin sport, învăţăm să fim mai responsabili şi să ne asumăm propriile greşeli.
VIII. Formulează ideea comună a celor două texte, referitoare la influenţa sportului în viaţa co-
Sportul are numeroase beneficii în viaţa copiilor şi a adolescenţilor, iar consecinţele

piilor.
acestora se văd în timp, mai ales în privinţa sănătăţii.

Participation in sports and other physical activities can have many benefits for children.
Ideea comună a celor două texte poate fi susţinută cu ajutorul acestei secvenţe deoarece
ea sintetizează tema detaliată de Textele A şi B.
X. Precizează argumentul care i-ar convinge pe colegii tăi să aleagă o ieşire în parc în loc de un
Colegii mei ar trebui să aleagă o ieşire în parc în loc de un joc pe calculator deoarece mişcarea
joc pe calculator, valorificând informaţiile din textele A şi B.
în aer liber le face bine şi, astfel, vor fi mai sănătoşi, mai atenţi şi mai concentraţi la lecţii.
TEST 2
Textul A
„Ca în fiecare an, pe 18 mai, la nivel mondial, s-a sărbătorit Ziua Internaţională a Muzeelor. Ca
unul ce slujesc un asemenea lăcaş de cultură de peste 14 ani, vă propun să facem o scurtă incursi-
une în lumea fascinantă a muzeologiei. Aşadar, la 18 mai 1977, Consiliul Internaţional al Muzeelor
(ICOM) a hotărât dedicarea acestei zile muzeelor din toată lumea, cu scopul evidenţierii rolului
crucial al acestora în conservarea şi transmiterea valorilor patrimoniale, spirituale, culturale şi
naturale ale unui popor. Muzeele aduc în atenţia contemporaneităţii pagini de istorie, civilizaţie,
religie, cultură, literatură, artă, ocupaţii, pasiuni, inovaţii etc., toate la un loc însumând cultura şi
civilizaţia societăţii omeneşti.
Cu toţii am păşit, măcar o dată în viaţă, într-un muzeu. Dar câţi dintre noi am înţeles oare me-
nirea sa într-o lume ce tinde mereu spre o viaţă din ce în ce mai superficială? ICOM-ul a definit
muzeul ca pe o instituţie aflată în slujba societăţii şi a dezvoltării acesteia, deschisă publicului,
care achiziţionează, conservă, comunică şi expune, în scopul cercetării, educaţiei şi divertismen-
tului, dovezi materiale ale oamenilor şi ale mediului lor înconjurător. Destul de complexă definiţia.
Mai pe înţelesul tuturor, un muzeu are menirea de a prezenta publicului rădăcinile civilizaţiei,
viaţa în toată complexitatea ei, ba chiar de a-l face pe vizitator să înţeleagă mai profund lumea, cu
tainele ei. Muzeele asigură o reală posibilitate de supravieţuire mărturiilor, ştirilor şi ideilor de
dinaintea noastră. Cu cât sunt mai variate din punct de vedere tematic, izbutesc să oglindească o
înfăţişare mai apropiată de realitate a societăţii, constituind, deopotrivă, pecetea unui distinct
nivel de progres al omenirii. Ca instituţie culturală şi ştiinţifică, muzeul are un rol însemnat în con-
temporaneitate, căci, dacă ne referim doar la cel cu profil de istorie, poate fi definit ca „oglinda în
care poporul se poate recunoaşte pe sine însuşi“.
Reprezentând un factor de răspândire a vistieriei mondiale de cunoştinţe de la o epocă la alta,
pentru progresul umanităţii, muzeul – alături de arhivă, bibliotecă, instituţiile de învăţământ –
trebuie să dăinuiască precum o autoritate „vie“, dinamică, indispensabilă, solicitată şi acceptată
de societate. Înţeleasă corect, instituţia muzeală reprezintă una dintre valoroasele surse de edu-
caţie din toate timpurile. Iată, deci, câteva motive pentru a ne spori interesul vizitării muzeelor,
hrănindu-ne sufleteşte din ele ca din autentice izvoare de cultură.
Aceste lucruri fiind cunoscute şi înţelese conştiincios, primele muzee în lume au fost înfiinţate
încă din secolul al XV-lea. Exceptând acele monumente antice devenite prin ele însele muzee –
piramidele, oraşul Pompei etc. –, cele mai vechi expoziţii de artă ale umanităţii ar fi Muzeele Ca-
pitoliene din Roma, Italia. Complexul include piese de artă şi de arheologie, fiind înfiinţat de papa
Sixtus al IV-lea, în anul 1471, când a donat municipalităţii propria sa colecţie de lucrări din bronz.
Cam din aceeaşi perioadă amintim şi de muzeele Vaticanului. Papa Iulius al II-lea a achiziţionat o
colecţie de obiecte de artă, expunându-le în anul 1506 în Palatul Borgia. Ulterior, s-a construit un
spaţiu cu scopul exclusiv de a adăposti un muzeu, dezvoltat pe parcurs; astăzi, el include Muzeul
(adaptare după Muzeul, o autoritate „vie”, indispensabilă pentru societate,

de Sculptură Antică, Muzeul de Artă, Muzeul Vaticanului şi multe altele.”
www.ziarullumina.ro, 21 mai 2013)

Textul B
„Smithsonian Institution, Washington, D.C.
The Smithsonian is the world’s largest research and museum complex, with 19 museums and
galleries, the National Zoological Park, and various research stations. More than 137 million ob-
jects detailing America’s story are housed here, so you’d better prepare for a long week of walking.
There’s so much to see that, if you spent one minute day and night looking at each object on exhibit,
in ten years you’d see only ten percent of the whole. Therefore, it’s wise to head out with a plan.
Focus on only one or two exhibits at two or three different museums.
Main attractions: Dorothy’s ruby red slippers, the dresses of the First Ladies, and the original
Star-Spangled Banner at the National Museum of American History; the Gem Hall (including the
Hope Diamond) at the National Museum of Natural History; and the Wright brothers’ 1903 Flyer,
Le Louvre, Paris, France

the Spirit of St. Louis, and the Apollo 11 command module at the National Air and Space Museum.
The Louvre was a medieval fortress and the palace of the kings of France before becoming a museum
two centuries ago. The addition of I. M. Pei’s pyramid shocked many when it was unveiled in 1989 as
the new main entrance, yet it somehow works, integrating the palace’s disparate elements. The mu-
seum’s collections, which range from antiquity to the first half of the 19th century, are among the most
important in the world. A good place to start is the Sully Wing, at the foundations of Philippe-Auguste’s
medieval keep - it’s in the heart of the Louvre, kids love it, and it leads straight to the Egyptian rooms.
Main attractions: «Venus de Milo», «Winged Victory of Samothrace», and Leonardo da Vinci’s
(adapted from The Best 10 of Everything, www.travel.nationalgeographic.com)

«Mona Lisa».
A B C D
texte
1. Textul
descrie mai
multe muzee
2. Textul
evidenţiază
avantajele
vizitării
muzeelor.
3. Textul
menţionează
principalele
atracții ale
muzeelor
descrise.
4. Textul este
literar.
1. Motivele pentru care trebuie să vizităm muzee sunt:
a) muzeele reprezintă surse importante de educaţie şi informare, fiind instituţii vii, dina-
mice, indispensabile şi acceptate de societate
b) muzeele oferă adăpost când afară e vreme rea
c) petrecem timpul liber alături de prieteni sau familie
d) socializăm cu prietenii şi colegii
2. Primele muzee din lume au fost înfiinţate în:

a) secolul al II-lea înainte de Hristos
b) Evul Mediu
c) secolul al XV-lea
d) anul 1934
3. What are the main attractions of the Louvre Museum from Paris, France:
a) its geographical postions
b) “Venus de Milo,” “Winged Victory of Samothrace,” and Leonardo da Vinci’s “Mona Lisa.”
c) its diversity
d) its history
4. What is Smithsonian Institution from Washington, D.C. :

a) a park
b) a museum
c) an university
d) the world’s largest research and museum complex, with 19 museums and galleries, the
National Zoological Park, and various research stations

III. Transcrie, din fiecare text, câte două cuvinte care se referă la muzee:
venţe din text.
1. Nu toţi am înţeles menirea adevărată a unui muzeu.
2. Vizitarea unui muzeu are beneficii importante pentru educaţia tuturor.
3. Visiting Smithsonian Institute only takes you a day.
4. The Louvre was initially a park.
În paragrafele 3 şi 4 din textul A, autorul prezintă avantajele/dezavantajele vizitării unui muzeu.

The addition of I. M. Pei’s pyramid... but now....
VII. Potrivit informaţiilor din cele două texte, vizitarea unui muzeu are numeroase beneficii.
Precizează două beneficii ale vizitării unui muzeu pe care tu le consideri cele mai importante,
valorificând informaţiile din cele două texte.
VIII. Formulează ideea comună a celor două texte, referitoare la importanţa muzeelor.
Ca instituţie culturală şi ştiinţifică, muzeul are un rol însemnat în contemporaneitate, căci, dacă
ne referim doar la cel cu profil de istorie, poate fi definit ca „oglinda în care poporul se poate recu-
noaşte pe sine însuşi“.
X. Precizează argumentul care i-ar convinge pe colegii tăi să aleagă o vizită la un muzeu în loc
de un joc pe calculator, valorificând informaţiile din textele A şi B.
TEST 2 - Rezolvare
A B C D
texte
1. Textul descrie
X
mai multe muzee.
2. Textul
evidenţiază
X
avantajele
vizitării muzeelor.
3. Textul
menţionează
principalele
atracţii ale X
muzeelor
descrise.
4. Textul este
literar. X
a) muzeele reprezintă surse importante de educaţie şi informare, fiind instituţii vii,

1. Motivele pentru care trebuie să vizităm muzee sunt:
dinamice, indispensabile şi acceptate de societate

b) muzeele oferă adăpost când afară e vreme rea
c) petrecem timpul liber alături de prieteni sau familie
d) socializăm cu prietenii şi colegii
2. Primele muzee din lume au fost înfiinţate în:

a) secolul al II-lea înainte de Hristos
c) secolul al XV-lea
b) Evul Mediu
d) anul 1934
3. What are the main attractions of the Louvre Museum from Paris, France:
b) “Venus de Milo,” “Winged Victory of Samothrace,” and Leonardo da Vinci’s “Mona

a) its geographical postions
Lisa.”
c) its diversity
d) its history
4. What is Smithsonian Institution from Washington, D.C. :

a) a park
b) a museum
d) the world’s largest research and museum complex, with 19 museums and galle-
c) an university
ries, the National Zoological Park, and various research stations

III. Transcrie, din fiecare text, câte două cuvinte care se referă la muzee:
Conservă, educaţie research, exhibits
venţe din text.
ADEVĂRAT: Cu toţii am păşit, măcar o dată în viaţă, într-un muzeu. Dar câţi dintre noi am înţeles
1. Nu toţi dintre noi am înţeles menirea adevărată a unui muzeu.
oare menirea sa într-o lume ce tinde mereu spre o viaţă din ce în ce mai superficială?
ADEVĂRAT: Reprezentând un factor de răspândire a vistieriei mondiale de cunoştinţe de la o

2. Vizitarea unui muzeu are beneficii importante pentru educaţia tuturor.
epocă la alta, pentru progresul umanităţii, muzeul – alături de arhivă, bibliotecă, instituţiile de în-
văţământ – trebuie să dăinuiască precum o autoritate „vie“, dinamică, indispensabilă, solicitată şi
acceptată de societate.
FALSE: There’s so much to see that, if you spent one minute day and night looking at each object
3.Visiting Smithsonian Institute only takes you a day.
on exhibit, in ten years you’d see only ten percent of the whole.
FALSE: The Louvre was a medieval fortress and the palace of the kings of France before becoming
4.The Louvre was initially a park.
a museum two centuries ago.
În paragrafele 3 şi 4 din textul A, autorul prezintă avantajele/dezavantajele vizitării unui

muzeu.
Textul prezintă rolul complex al unui muzeu în viaţa comunităţii şi, mai ales, impactul pe care
îl are asupra educaţiei şi asupra nivelului de cunoştinţe.
The addition of I. M. Pei’s pyramid. shocked many when it was unveiled in 1989 as the new
main entrance... but now ....it somehow works, integrating the palace’s disparate elements.
VII. Potrivit informaţiilor din cele două texte, vizitarea unui muzeu are numeroase beneficii.
Precizează două beneficii ale vizitării unui muzeu pe care tu le consideri cele mai importante,
valorificând informaţiile din cele două texte.
Vizitând un muzeu, aflăm multe lucruri noi, pe care le înţelegem mai bine cu ajutorul expona-
talor şi al explicaţiilor formulate de ghid.
Un muzeu ne educă gustul pentru frumos, ne ajută să înţelegem mai bine lumea care ne înconjoară.
VIII. Formulează ideea comună a celor două texte, referitoare la importanţa muzeelor.
Muzeele sunt instituţii importante de cultură, care joacă un rol esenţial în educaţia oamenilor.
Ca instituţie culturală şi ştiinţifică, muzeul are un rol însemnat în contemporaneitate, căci, dacă
ne referim doar la cel cu profil de istorie, poate fi definit ca „oglinda în care poporul se poate recu-
noaşte pe sine însuşi“.
Vizitând un muzeu, mai ales unul de istorie, în care exponatele sunt aranjate în ordine crono-
logică, suntem mult mai aproape de trecutul nostru şi, astfel, se justifică rolul educativ şi cultural
al muzeelor în viaţa noastră.
X. Precizează argumentul care i-ar convinge pe colegii tăi să aleagă o vizită la un muzeu în loc
de un joc pe calculator, valorificând informaţiile din textele A şi B.
Eu cred că ar fi mult mai bine să mergem la Muzeul de Biologie, fiindcă acolo vom participa la
o lecţie de botanică desfăşurată cu ajutorul planşelor şi al microscopului şi astfel, vom pleca cu
lecţia deja învăţată şi nu vom mai sta acasă să învăţăm.
Matematică
și științele naturii
TEST 1
Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș
Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș este o arie protejată de interes național în arealul
grupei centrale a Carpaților Orientali, în Munții Hășmaș, pe teritoriul administrativ al județelor
Harghita și Neamț. Are o suprafață de 6575 ha în care sunt protejate valoroase elemente geologice,
botanice și peisagistice, precum și faunistice. Aici sunt incluse mai multe rezervații naturale.
Elevii unei școli din județul Vrancea au hotărât să răspundă provocării lansate de “Cercetașii
României”, aceea de a studia biodiversitatea Parcului Cheile Bicazului în una din zilele săptâmânii
„Școala Altfel”.
Pentru a răspunde la cerinţele 1 – 5, citeşte următorul text:
Biodiversitatea parcului este mare, ca rezultat al variatelor condiţii geomorfologice, pedologice,

de expunere a versanţilor, microclimat ş.a.m.d. În zonă sunt cunoscute 1147 specii de plante cor-
mofite, dintre care 40 pteridofite, 7 gimnosperme şi 1100 angiosperme.
1. Găsiţi un criteriu după care să clasificaţi corpurile de mai jos în două grupe:
2. Dintre numerele care reprezintă speciile de plante precizaţi care sunt divizibile cu 10.
3. Ce proprietate a corpurilor este exprimată în afirmaţia: atunci când nu observi copacul te lo-
veşti de el? Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect:
a) divizibilitatea;
b) interacţiunea;
c) inerţia.
4. Rezolvând următoarea ecuaţie aflaţi suprafaţa rezervaţiilor naturale aflate în Parcul Naţional
Cheile Bicazului: x + 3553,47 = 6575 ha
5. Compoziţia generală a pădurii este dominată de conifere (molid 88% și brad 4%), fagul și
alte specii având o participare modestă (8%). Enumeră două adaptări ale molidului la mediul de
viaţă.
Fauna de nevertebrate este foarte bogată, ponderea cea mai mare revenind insectelor, acestea
prezentând un deosebit interes ştiinţific.
6. Asociază fiecare grupă de insecte din coloana A cu aparatul bucal corespunzător din coloana
B, scriind litera corespunzătoare în spațiul punctat din dreptul fiecărei cifre a coloanei A.
Coloana A Coloana B
....1) Lepidoptere a) Aparat bucal pentru supt
....2) Coleoptere b) Aparat bucal pentru lins și supt
....3) Himenoptere c) Aparat bucal pentru dizolvat şi supt
....4) Diptere d) Aparat bucal pentru tăiat și mestecat
7. În parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș trăieşte limaxul albastru al Carpaţilor. Încercu-
ieşte litera corespunzătoare răspunsului corect.
Gasteropodele sunt:
a) arahnide;
b) moluşte;
c) viermi inelaţi;
d) celenterate.
8. Ordonaţi crescător următoarele lungimi: 25 cm; 2,3 dm; 22 cm; 0,28 m.
9. Limaxul albastru al Carpaţilor are o lungime de 21 cm şi are o creastă dezvoltată care repre-
zintă o treime din lungimea corpului. Aflaţi cât reprezintă creasta.
10. Prin îngheţare, apa se dilată, 100 cm3 de apă transformându-se în 109 cm3 de gheaţă. Câtă
gheaţă se obţine din 5 litri de apă?
Fauna parcului Cheile Bicazului – Hăşmaş cuprinde o varietate de vertebrate rare, verigi im-
portante pentru existenţa unui ecosistem echilibrat, şi anume: peşti, amfibieni, reptile, păsări şi
mamifere.
11. În apele Bicazului care curg prin chei este prezent păstrăvul, precum şi zglăvoaca şi mreana
vânătă. Încercuiește literele corespunzătoare răspunsurilor corecte.
Indicați caracteristici ale branhiilor:
a) mențin echilibrul în apă;
b) sunt foițe subțiri de culoare roșie;
c) sunt protejate de opercule;
d) au rol în respiraţie.
12. Dați două exemple de animale ocrotite în România. Scrieți în dreptul fiecărui exemplu grupa
din care face parte, precum și câte un caracter de recunoaștere.
13. Presupunând că Lacul Roşu ar avea formă dreptunghiulară, cu lungimea de 1312 m şi
lăţimea de 103 m, calculaţi perimetrul lacului.
14. Ursul brun carpatin poate alerga cu o viteză de aproximativ 45 km/h. În cât timp poate stră-
bate ursul o distanţă de 81 de km? Exprimaţi rezultatul în sistemul internaţional.
15. În figură este schiţată tulpina unui pom cu două ramuri aflat pe malul lacului. Unghiurile
∡CAF și ∡ABD sunt congruente. Numiţi alte două unghiuri congruente.
Dicţionar 1000 cuvinte

scrise cu cratimă
www.cuvintecucratima.stiinta.ro
1. Animale sălbatice: elefant, urs, zebră
Animale domestice: vacă, porc, pisică, cal, iepure.
2. 40 şi 1100
3. b)
4. 3021,53 ha
5. Exemplu: rădăcinile pătrund în pământ, dar se ramifică mai mult la suprafață, frunzele aci-
culare acoperite cu un strat de ceară etc.
6. 1a; 2d; 3b; 4c
7. b)
8. 0,22 m; 0,23 m; 0,25 m; 0,28 m
9. 7 cm
10. 5450 cm3 gheaţă
11. b), c), d)
12. Exemplu: pelicanul, clasa Păsări, Vertebrate, Regnul Animal; caractere de recunoaștere:
punga galben-portocalie sub cioc, corpul îndesat etc.
Exemplu: capra neagră, Clasa Mamifere, Vertebrate, Regnul Animal; caractere de recu-
noaștere: coarne inelate și încovoiate înapoi, culoare brun-închisă etc.
13. 2830 m
14. 6480 s
15. ∡EBD și ∡BAC

TEST 2
2 februarie – Ziua Mondială a Zonelor Umede
Convenţia asupra zonelor umede de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor
acvatice, semnată la Ramsar, în Iran, în 1971, a stabilit data de 2 februarie ca Zi Mondială a Zonelor
Umede, documentul fiind ratificat de România prin Legea 5/1991. În anul 2015 marcarea eveni-
mentului ecologic Ziua Mondială a Zonelor Umede se va face sub egida devizei: ,,Zonele umede
pentru viitorul nostru!”. Urmând tema şi recomandările propuse de Convenţia Ramsar, Adminis-
traţia Rezervaţiei Biosferei ,,Delta Dunării (DDBRA) a pregătit un program de acţiuni de celebrare
ce se vor derula împreună cu elevii şi cadrele didactice.
Din septembrie 1990, Rezervaţia Biosferei Delta Dunării a fost recunoscută ca zonă umedă de
importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor de apă, fiind inclusă între cele peste
600 astfel de zone, dar situându-se printre cele mai întinse dintre acestea.
curs inedit, cu tema Păsări din Delta Dunării. A scris fiecare câte o întrebare, urmând ca după pri-
George, Irina, Marius, Cristina şi Ionuţ au organizat de Ziua Mondială a Zonelor Umede un con-
mirea răspunsurilor să premieze concurenţii.

Datorită condiţiilor prielnice create de varietatea mare de habitate terestre şi acvatice, precum
şi de proximitatea câtorva subzone ale regiunii faunistice palearctice, fauna este reprezentată de
3.477 nevertebrate şi 552 vertebrate.
Rezervaţia Biosferei Delta Dunării este cea mai renumită pentru fauna ornitologică, fiind înre-
gistrate în total 331 specii. Cele 331 de specii de păsări includ:
• cea mai mare parte a populaţiei Europene de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) şi pelican
creţ (Pelecanus crispus);
• 60% din populaţia mondială de cormoran mic (Phalacrocorax pygmaeus), la nivel mondial
• 50% din populaţia mondială de gâscă cu gât roşu (Branta ruficollis) (pe perioada iernii).
populaţia estimată este de 29.000 de perechi;
1. George a scris: Calculaţi numărul de perechi de cormoran mic existent în Rezervaţia Biosferei
Delta Dunării.
2. Irina a scris: Utilizând o metodă rapidă de calcul pentru a determina rezultatul operaţiei, veţi
obţine numărul de specii existente.
3. Marius a scris: Care va fi deformarea unei ramuri de salcie sub acţiunea unei gâşte sălbatice
cu masa de 3 kg, dacă la acţiunea unei forţe de 15 N deformarea sa a fost de 6 cm?
4. Cristina a scris: Enumerați două adaptări ale păsărilor la mediul aerian.

5. Ionuţ a scris: Precizați două adaptări ale frunzei de nufăr la mediul acvatic.
Clima Deltei Dunării se încadrează în climatul temperat-continental cu influenţe pontice.

Regimul termic (temperatura aerului) are valori moderate cu o uşoară creştere de la vest spre est.
6. Pe parcursul unei zile de iarnă s-au înregistrat următoarele valori ale temperaturii:
Temperatura (ᵒC) -5 -2 0 3 4 6
Timp (h) 6.00 8.00 10.00 12.00 14.00 16.00
Aflaţi media aritmetică a valorilor temperaturii înregistrate pe parcursul zilei.
7. Trasaţi graficul dependenţei temperaturii de timp şi precizaţi ce fenomene au loc.
8. Din punctul de vedere al speciilor, pe teritoriul Deltei Dunării, amfibienii sunt bine reprezen-
Descrieți pe scurt ciclul de dezvoltare al broaștei de lac. Completează legenda (fig. 1).
tați.
Fig. 1
A)……………………………………….
B)……………………………………….
C)……………………………………….
D)……………………………………....
E)………………………………………..
F)………………………………………..
9. Transformaţi valorile minime şi maxime ale temperaturii în Sistemul Internaţional.
10. Delta Dunării, supranumită și „Paradisul Păsărilor“, este vizitată de peste 325 de specii de
păsări, dintre care 70 sunt din afara Europei.
Asociază corect fiecare specie din coloana B cu grupul de păsări din coloana A, scriind litera cores-
punzătoare în spațiul punctat din dreptul fiecărei cifre a coloanei A. În coloana C notați câte 2 ca-
ractere generale corespunzătoare grupului de păsări din coloana A.
A B C
….1. Păsări picioroange a) pelicanul …………………………… …………………………………
…………………………………
….2. Păsări înotătoare b) stârcul – cenușiu …………….… …………………………………
…………………………………
….3. Păsări agățătoare c) acvila țipătoare mare ………… …………………………………
…………………………………
….4. Păsări răpitoare de zi d) ciocănitoarea …………………… …………………………………
…………………………………
ropeană cum sunt vidra (Lutra lutra), nurca europeană (Lutreola lutreola), bizamul (Ondatra zi-
Mamiferele sunt reprezentate de 54 de specii incluzând specii de importanţă conservativă eu-
bethicus) şi mistreţul (Sus scrofa). Alţi prădători sunt reprezentaţi de hermină (Mustela erminea),
câinele enot (Nyctereutes procyonoides), vulpea (Vulpes vulpes) şi pisica sălbatică (Felis silvestris).
11. Un porc mistreţ se deplasează în pădure. În figură este reprezentată o potecă dreaptă pe
care Ionuţ o consideră o axă a numerelor cu originea O.
Dacă punctului P îi corespunde numărul 0,1(6), iar punctului H numărul 0,(6), ce distanţă a
parcurs mistreţul de la P la H?
O P H
12. Încercuieşte litera corespunzătoare răspunsului corect. La mamifere, componenta comună

a sistemelor digestiv și respirator este:
a) esofagul;
b) faringele;
c) laringele;
d) traheea.
13. O gâscă sălbatică s-a deplasat 5 ore cu viteza de 50 km/h şi apoi încă 4 ore cu viteza de
35 km/h.
a) Ce distanţă a străbătut în total?
b) Care a fost viteza medie?
10
14. Deschiderea ciocului unei egrete mici, reprezentată în figura următoare, atunci când prinde
un peşte este sub forma unui unghi cu măsura m (∡AOC). În timp ce înghite hrana, deschiderea
ciocului se micşorează sub un unghi m(∡BOC) = 70o
A
B
o
C
Calculaţi măsura unghiului m(∡AOB).
15. Cât cântăreşte un geam de sticlă (Psticla = 2.500 kg/m3), cu lungimea de 6 dm, înălţimea de
10 dm şi grosimea de 0,5 cm?
60
1. 29.000 = 17.400
100
2. 4029(120+20-139) = 4029
3. k = 250 N/m; l2 = 12 cm
4. Precizarea oricăror două adaptări ale păsărilor la mediul aerian.

Exemplu: prezența sacilor aerieni, oasele pneumatice, forma corpului aerodinamică.
5. Precizarea oricăror două adaptări ale frunzei de nufăr la mediul acvatic.

Exemplu: frunze lățite spații intercelulare mari, pline cu aer, lipsa stomatelor pe partea infe-
rioară a frunzei etc.
6. (-5-2+0+3+4+6):6 = 1
7.
Fenomenul care are loc: creşterea temperaturii.
8. Ciclul de dezvoltare al unui amfibian cuprinde trei etape: ou, larvă și adult; trecerea de la sta-
diul de larvă la adult implică o transformare radicală, numită metamorfoză. Legenda:
A) Ouăle rezultate în urma fecundării sunt mici, transparente, înconjurate de învelișuri gelati-
noase, cu un punct negru în mijloc.
B) Mormolocul are aspect de pește, coada are înotătoare codală, respiră prin branhii externe.
C) Mormolocul are aspect de pește, îi dispar branhiile externe, apar branhiile interne, acoperite
cu opercule.
D) Apar membrele posterioare.
E) Apar membrele anterioare, se micșorează coada.
F) Apar plămânii, coada se micșorează și dispare, mormolocul se transformă în broască.
9. Tmin = 268,15 K; Tmax = 279,15 K.
10. Asocierea corectă: 1b; 2a; 3d; 4c.
Caractere de recunoaștere:
Exemple:
l păsări picioroange – picioare înalte, subțiri; ciocul lung; membrana interdigitală doar la baza
degetelor;
l păsări înotătoare – corpul turtit dorso – ventral, ca o luntre; penajul unsuros datorită grăsimii
produse de o glandă de la baza cozii; degete unite printr-o membrană înotătoare;
l păsări agățătoare – picioarele sunt terminate cu patru degete, două îndreptate înainte și două
înapoi; au gheare ascuțite și încovoiate;
l păsări răpitoare de zi – ciocul încovoiat, ascuțit și puternic; pipota mai puțin dezvoltată decât
a celorlalte păsări; degete groase cu gheare ascuțite și încovoiate;
6 16-1 60 15 48 1
11. d = 0,6) – 0,1(6) = = = =
9 90 90 90 90 2
12. b
13. a) d = v×t; d1 = 250 km; d2 = 140 km; d = d1 + d2 = 390 km;
d1 + d2
t1 + t2
b) v = = 43,3 km/h
14. m(∡AOB) = 120o – 70o = 50o
15. m = 7,5 kg
Limba engleză
Present Simple MODUL 1
WORKSHEET 1
A. Write the correct form of the verb to be in present
simple.
1. I ................ happy.
2. She ............. tired.
3. He ................ sad.
4. We .................. excited about our trip.
5. You ............... angry.
6. It ................. my dog. Its name is Lucky.
7. they .................... my friends.
8. I ...................... hungry. Let’s go to eat.
9. You ................. late!
10. He ................. funny.
B. Choose the correct form to be in present simple.

1. Her dress ...................... red.
a. is
b. are
c. am
2. My bag ................... black.
a. am
b. is
c. are
3. the children ................... very happy.
a. am
b. is
c. are
4. We .............. very tired after this trip.
a. are
b. am
c. is
MODUL 1 Present Simple
5. tom .................... a nice boy.

a. am
b. are
c. is
6. the houses ............... very big.
a. is
b. am
c. are
7. Kate and Sara ............. best friends.
a. are
b. am
c. is
8. teddy ........... the name of her teddy bear.
a. am
b. is
c. are
9. We .............. in French class.
a. is
b. are
c. am
10. Sam and John ............. fencers.
a. is
b. am
c. are
Present Continous MODUL 1
WORKSHEET 2
A. Complete the following sentences with the present
simple of the verbs in brackets.
1. Where ........... he ............... (do work)?
2. I ................ (watch) tV in the evenings.
3. She .............. (read) every day.
4. We ................ (go) to work every day.
5. Her father ............... (be) a doctor.
6. My sister always ................. her homework in the
evening.
7. My brother ................ (like) playing on the tablet.
8. I always ................ (eat) an apple for snack.
9. they always ................ (play) tennis after school.
10. ............. your French teacher ................ (speak)
Romanian?
B. Put the verbs in brackets into the correct present simple

form.
this ............ (be) tom. He ............. (be) 14 years old. He
............... (wear) a blue t-shirt, yellow trousers and black
shoes. tom .............. (have) short, blonde hair and green eyes.
He ............... (live) in Rome with his family. His mother
................ (be) a teacher and his father .................. (be) a
doctor. tom ..................... (not have) brothers or sisters. He
................. (love) playing football with his friends. He
................... (want) to become a lawyer when he ................
(grow) up. He ................. (like) school a lot. tom always
................... (do) his homework in the evening. In his free
time, he ................. (like) to play chess or read books.
Sometimes, he .................. (watch) tV before going to bed.
MODUL 1 Present Continous
C. Write the questions and the negatives for the following

sentences, as in the example.
0. Sam lives in Paris.

Does Sam live in Paris?
Sam doesn’t live in Paris
1. Mrs. Smith teaches Math.

..............................................
...............................................
2. He likes playing tennis.

..............................................
...............................................
3. Mara works in a cafe.

..............................................
...............................................
4. Sue has 2 kids.

..............................................
...............................................
5. He loves books.
..............................................
...............................................
Answers
Worksheet 1 - Answers
A. 4. are 8. am
1. am 5. are 9. are
2. is 6. is 10. is
3. is 7. are
B. 4. a 8. b
1. a 5. c 9. b
2. b 6. c 10. c
3. c 7. a
Worksheet 2 - Answers
A. 4. go 8. eat
1. does .... work 5. is 9. play
2. watch 6. does 10. does ... speak
3. reads 7. likes
B.
Is/is/wears/has/lives/is/is/doesn’t
have/loves/wants/grows/likes/does/likes/watches
C.
1. Does Mrs. Smith teach Math?
Mrs. Smith doesn’t teach Math.
2. Does he like playing tennis?
He doesn’t like playing football.
3. Does Mara work in a cafe?
Mara doesn’t work in a cafe.
4. Does Sue have 2 kids?
Sue doesn’t have 2 kids.
5. Does he love books?
He doesn’t love books.
Clasa a VIII-a
Limba română
EXERCIŢIU PENTRU
EVALUAREA NAŢIONALĂ
de TIP I
Exercițiul 1
A. „Din caier încâlcit de nouri
toarce vântul
fire lungi de ploaie.
Fluşturatici fulgi de nea
s-ar aşeza-n noroi,
dar cum li-e silă –
se ridică iar
şi zboară să-şi găsească
cuib pe ramuri.
Vânt şi-i frig,
iar mugurii
prea lacomi de lumină
îşi zgulesc acum
(Lucian Blaga, Martie)

urechile în guler.“
* zgulesc – îşi strâng, se zgribulesc
Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos, pe baza textului anterior:
1. Scrie doi termeni din familia lexicală a cuvântului ramură.

2. Explică un rol al utilizării cratimei în structura: li-e silă.
3. Transcrie, din textul citat, un grup de cuvinte/o sintagmă care să indice timpul.
4. Identifică, în textul dat, o personificare şi un epitet.
5. Menţionează două trăsături ale genului liric, pe baza textului.
6. Explică, în 30-50 de cuvinte, semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei.
B. Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să motivezi faptul că poezia citată,
Martie de Lucian Blaga, aparţine genului liric.
În compunerea ta trebuie:
– să precizezi patru trăsături/caracteristici ale genului liric;
– să prezinţi detaliat două trăsături ale genului liric, valorificând textul dat;
– să respecţi structura specifică tipului de compunere cerut;
– să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte precizat.
Rezolvări exerciţii pentru
de TIP I
Exercițiul 1
A. 1. Doi termeni din familia lexicală a cuvântului ramură – rămurică
rămurea
li-e silă, pentru evitarea hiatului şi păstrarea ritmului şi măsurii versului.

2. Cratima, semn de ortografie, marchează rostirea împreună a două cuvinte diferite, în sintagma
3. Un grup de cuvinte/o sintagmă care să indice timpul: „Fluşturatici fulgi de nea”, „iar mugurii/prea
lacomi de lumină”
4. Personificare: „iar mugurii/prea lacomi de lumină“; epitet: „Fluşturatici fulgi de nea“
5. Două trăsături ale genului liric evidenţiate de textul propus spre analiză sunt: transmiterea în mod
direct a ideilor, gândurilor, sentimentelor, cu ajutorul imaginilor artistice şi al figurilor de stil şi
prezenţa eului liric, evidenţiată prin mărci lexico-gramaticale specifice şi care accentuează subiec-
tivitatea versurilor.
6. Titlul creaţiei-suport este un substantiv comun, nearticulat, Martie, numele primei luni de primăvară
a anului, care enunţă, totodată, tema creaţiei, şi anume, descrierea metaforică, subiectivă, a unei
zile din acest anotimp. Versurile poeziei subliniază trecerea de la iarnă la primăvară şi, în felul
acesta, evidenţiază tema timpului, aşa cum, de altfel, sugerează şi titlul.
B. APARTENENŢĂ LA GENUL LIRIC

Genul liric cuprinde totalitatea operelor în versuri în care autorul îşi transmite în mod direct idei, gân-
duri, sentimente, cu ajutorul imaginilor artistice, al figurilor de stil şi al mărcilor lexico-gramaticale ale
eului liric, îmbinând descrierea şi monologul ca moduri de expunere. Creaţiile aparţinând genului liric au
O astfel de creaţie este şi poezia Martie de Lucian Blaga, în care poetul realizează o descriere metaforică,
formă versificată şi, în general, versurile sunt dispuse în strofe, cu ritm, rimă şi măsură.
subiectivă, a unei zile de primăvară. Imaginile artistice se îmbină cu figurile de stil în versuri care exprimă
impresiile personale ale poetului şi care realizează o imagine unică a unei zile de primăvară timpurie, când
o ultimă zăpadă încearcă să se aştearnă pe pământ, dar este împiedicată de mugurii care anunţă, irevocabil,
schimbarea anotimpului.
Înfruntarea mugurilor firavi cu vântul, ploaia şi zăpada târzie este prezentată în versuri cu măsură va-
riabilă şi rimă albă, care nu sunt dispuse în strofe. Imaginile artistice vizuale („Fluşturatici fulgi de nea“;
„iar mugurii/prea lacomi de lumină“) şi dinamice („se ridică iar/şi zboară să-şi găsească“) subliniază lupta
elementelor naturii personificate, care încearcă din răsputeri să domine lumea. De asemenea, figurile de
stil, cum ar fi personificările („Din caier încâlcit de nouri/toarce vântul“, „iar mugurii/prea lacomi de lu-
mină“), metaforele („fire lungi de ploaie“) şi epitetele („Fluşturatici fulgi de nea“) accentuează înverşunarea
încleştării dintre ultimele puteri ale iernii şi dorinţa de naştere a primăverii. Aşadar, imaginile artistice şi
figurile de stil care accentuează impresiile şi trăirile transmise în mod direct de poezie, alături de forma
versificată a creaţiei sunt argumente care susţin încadrarea acesteia în genul liric.
Exerciţiu pentru EVALUAREA
NAŢIONALĂ
de TIP II
Exercițiul 1
A. „Lupul, a cărui denumire științifică este Canis lupus, este inclus din punct de vedere sistematic în fami-
lia Canidae, alături de câine, vulpe, șacal și enot. Lupul este cea mai răspândită specie dintre mamiferele care
trăiesc în prezent. Pe vremuri, lupul era prezent în întreaga emisferă nordică, adaptându-se cu succes la
cele mai diferite condiții de trai. Pentru a se descurca în aceste condiții diverse, lupul a fost nevoit să învețe
să vâneze cele mai diferite varietăți, fie insecte, rozătoare, sau animale mai mari, cum este elanul, bizonul sau boul
moscat. Este un vântor foarte talentat, însă modul lui de trai are un impediment major: este concurentul di-
rect al omului, și pe majoritatea zonei lui de răspândire a pierdut în această luptă inegală. Lupul este cea
mai mare specie din familia câinilor. Această specie este una din cele șapte care formează ordinul carnivo-
rilor (Carnivora). Cele două specii de lupi sunt lupul (Canis lupus) și lupul roșu (Canis rufus). Subspeciile
lupului sunt lupulpolar (C.I. arctos), lupul nord-american (C.I. lycaon), lupul de șes (C.I. campestris) și lupul
(https://ro.wikipedia.org/wiki/Lup_cenușiu – Lupul cenuşiu)

obișnuit (C.I. lupus).“
1. Formulează câte un enunţ în care să numeşti următoarele elemente care privesc articolul citat:
– familia în care este inclus lupul;
– speciile care formează ordinul carnivorilor.
3. Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate în enunţul: Această specie este una din cele
2. Selectează din text două calităţi ale lupului.
șapte care formează ordinul carnivorilor.

4. Stabileşte funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în enunţul: Pentru a se descurca în aceste condiții
diverse, lupul a fost nevoit să învețe să vâneze cele mai diferite varietăți.
6. Realizează expansiunea cuvântului (luptă) inegală, precizând tipul subordonatei obţinute.

5. Transcrie din text prima propoziţie subordonată, precizându-i felul.
B. Redactează o compunere narativă de 150-300 de cuvinte în care să prezinţi o întâmplare, reală sau
imaginară, din viaţa unei familii de lupi.
– să relatezi o întâmplare din viaţa animalelor, respectând succesiunea logică a evenimentelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi limitele de spaţiu indicate.
Rezolvări exerciţii pentru
de TIP II
Exercițiul 1
A. 1. Familia în care este inclus lupul este familia Canidae, alături de câine, vulpe, şacal şi enot. Subspeci-
ile lupului sunt: lupulpolar (C.I. arctos), lupul nord-american (C.I. lycaon), lupul de șes (C.I. cam-
pestris) și lupul obișnuit (C.I. lupus).
2. Două calităţi ale lupului selectate din text sunt: este un vânător foarte talentat şi este cea mai răs-
pândită specie dintre mamiferele care trăiesc în prezent.
3. Această specie este una din cele șapte care formează ordinul carnivorilor.
această – adjectiv pronominal demonstrativ de apropiere
una – numeral cardinal cu valoare substantivală
care – pronume relativ
ordinul – substantiv comun
4. Pentru a se descurca în aceste condiții diverse, lupul a fost nevoit să învețe să vâneze cele mai diferite
varietăți.
pentru a se descurca – complement circumstanţial de scop
aceste – atribut adjectival
a fost nevoit – predicat verbal
să vâneze – predicat verbal
5. Lupul este cea mai răspândită specie dintre mamiferele/¹ care trăiesc în prezent.²/
Care trăiesc în prezent – propoziţie subordonată atributivă
6. (luptă) inegală , – expansiunea cuvântului subliniat:

Luptă/ care este inegală/ – propoziţie subordonată atributivă
B. În mijlocul unei păduri carpatine de foioase şi conifere, undeva prin sălbăticia munţilor Făgăraş, trăia o fa-
milie de lupi. Mai multe generaţii de pui şi lupandri alcătuiau familia şi toţi ascultau, fără ezitare, de vorbele şi
poruncile lupului bătrân Matei, care avea grijă ca toată haita să fie în siguranţă şi să aibă hrană suficientă.
Dintre toţi lupii haitei, doar cel mai mic pui nu apucase încă o iarnă şi era ştiut că iarna în munţi viscolul suflă
cu putere, abia mergi prin zăpadă, iar căprioarele, hrana preferată a lupilor, sunt greu de găsit. Până la iarnă mai
erau, însă, câteva luni bune, sau cel puţin aşa credea lupuşorul. Nu mică i-a fost mirarea, deci când într-o noapte
– o noapte mai rece decât în alte dăţi – mama sa i-a cerut să stea treaz şi să urmeze haita. Era noaptea Sfântului
Andrei şi puiul a văzut pentru prima dată cum Sfântul se arată lupilor şi le rân- duieşte ce pradă pot avea peste
an şi, mai ales, le interzice să atace oamenii. În poiana unde se adunaseră toţi lupii din Carpaţi era o linişte des-
ăvârşită când Sfântul Andrei le vorbea şi, pe rând, toţi plecau capetele, în semn că au înţeles.
A doua zi dimineaţă, întors în bârlogul său călduros, puiul de lup nu mai ştia dacă ce văzuse cu o noapte
înaine fusese vis sau realitate, dar afară începuse să ningă şi haita a ieşit la vânătoare.

Matematică

Exerciții pentru
DE TIP I

Exercițiul 1

Rezultatul calculului 34 + 14 : 2 – 35 : 5 =

Exercițiul 2

! !
Rezultatul calculului ! + 1 − ! =

Exercițiul 3

Rezultatul calculului 24 ∶ 2 − 3 =

Exercițiul 4

Rezultatul calculului (-‐2) + (-‐7) : (-‐1) – (-‐5) =

Exercițiul 5

! !
Rezultatul calculului ∙ 16 + 4 ∶ =
! !

Exercițiul 6

Rezultatul calculului:
1 2
( − )2 − 1 =
3 5

Rezolvări exerciții pentru
EVALUARE NAŢIONALĂ

DE TIP I

Exercițiul 1

34+14:2-‐35:5=34+7-‐7=34

Exercițiul 2

1 1 3 6 2 7 1
+1− = + − = = 1
2 3 6 6 6 6 6

Exercițiul 3

24 : 2 − 3 = 12 − 3 = 2 3 − 3 = 3

Exercițiul 4

(-‐2)+(-‐7):(-‐1)-‐(-‐ 5)= (-‐2)+(+7)+5=+5+5=+10

Exercițiul 5

3 4 5
⋅16 + 4 : = 12 + 4 ⋅ = 12 + 5 = 17
4 5 4

Exercițiul 6

1 2 5 6 1 1 1 225 224
( − ) 2 − 1 = ( − ) 2 − 1 = (− ) 2 − 1 = −1 = − =−
3 5 15 15 15 225 225 225 225

Exerciții pentru
DE TIP II

Exercițiul 1

Fie f:R→ R, f(x)=ax+b
a) Aflaţi a şi b astfel încât punctele M(1,1) şi N(0,2) aparţin graficului funcției.
b) Desenaţi graficul funcţiei f.

Exercițiul 2

Fie f : R → R , f ( x) = ax + b
a) Aflați a și b astfel încât punctele M(1, 1) și N(0, 2) aparțin graficului funcției.
b) Desenați graficul funcției f.

EVALUARE NAŢIONALĂ

DE TIP II

Exercițiul 1

a) M(1,1) Gf f(1)=1 a+b=1
N(0,2) Gf f(0)=2 b=2
a+2=1 a=-‐1 f(x)=-‐x+2

b)

N
M

Exercițiul 2

M (1,1) ∈ G f ⇒ f (1) = 1 ⇒ a + b = 1
a) N(0, 2) ∈ G f ⇒ f (0) = 2 ⇒ b = 2
a + 2 = 1 ⇒ a = −1 ⇒ f ( x) = − x + 2

b)

Exerciții pentru

DE TIP III

Exercițiul 1

Andrei a confecţionat căsuţa câinelui său şi a observat că figura MOCLE este o
piramidă patrulateră regulată cu muchia laterală de 80 cm, iar PATROCLE este un cub cu
latura de 1 m.
a) Calculaţi înălţimea acoperişului MM’.
b) Care este suprafaţa laterală pe care poate s-‐o vopsească Andrei?
c) Calculaţi distanţa minimă pe care o parcurge o furnică ce porneşte din punctul O şi
merge doar pe suprafaţa căsuţei până în punctul T?

Exercițiul 2

Figura alăturată reprezintă o piesă metalică formată din cubul ABCDA’B’C’D’ din
care s-‐a scos piramida VA’B’C’D’, AB=10 cm, VO’=5 cm.
a) Calculaţi latura VA’
b) Cât la sută din volumul cubului reprezintă volumul piramidei?
c) Calculaţi sin (𝑉𝐵`,( A’B’C’))



DE TIP III

Exercițiul 1

a) 1m=100 cm
!"
∆OCE, 𝑂=90O EC2=OE2+CO2=10.000+10.000=20.000 EC= 20.000=100 2
!"
M’C= ! =50 2
!"
∆MM’C, 𝑀′=90O MM’2=MC2-‐M’C2=6400-‐5000=1400 MM’=10 14

!"#$%"&#'( !"#$% ∙ !"#$%&!
b) Al piramidă=
!
Apotema=înălţimea unei feţe=MN
!"
M’N= ! =50
!"
∆MM’N, 𝑀′=90O MN2=MM’2-‐M’N2=1400+2500=3900 MN=10 39
!"" ∙ ! ∙ !" !"
Al MOCLE= =2000 39
!

Al PATROCLE= 𝑝𝑒𝑟𝑖𝑚𝑒𝑡𝑟𝑢𝑙 𝑏𝑎𝑧𝑒𝑖 𝑥 î𝑛ă𝑙ţ𝑖𝑚𝑒𝑎=4 x100x100=40.000
Al= Al MOCLE+ Al PATROCLE=40.000+2000 39

c) OT minim OT 𝐶𝐴={R}, unde R este mijlocul lui CA
!"
∆OCR, 𝐶 =90O OR2=OC2+CR2=100+25=125 OR=5 5
Analog în ∆RAT, RT=5 5
OT=OR+RT=10 5

Exercițiul 2

a) 𝑉𝑂’ ⊥ 𝐴’𝐵’𝐶’ ⟹ ∆𝑉𝑂’𝐴’, 𝑂 ! = 90°
! ! ! !
A'B'C'D' pătrat ⟹ ∆𝐴′𝐵′𝐶′, 𝐵′ = 90° ⟹ 𝐴! 𝐶 ! = 𝐴! 𝐵 ! + 𝐵 ! 𝐶 ! ⟹ 𝐴! 𝐶 ! = 100 +
100 = 200 ⟹ 𝐴! 𝐶 ! = 200 = 10 2
𝐴′𝐶′
𝐴′𝑂′ = = 5 2
2
𝑉𝑂 ! ⊥ 𝐴! 𝐵 ! 𝐶 ! ⟹ ∆𝑉𝑂 ! 𝐴! , 𝑂 ! = 90°
! !
𝑉𝐴′! = 𝑉𝑂′! + 𝑂′𝐴′! ⟹ 𝑉𝐴! = 25 + 50 = 75 ⟹ 𝑉𝐴! = 75 = 5 3

b)
VABCDA’ B’C ’ D’ = l 3 = 103 = 1000(cm 2 )
AA’ B’C ’ D’ ⋅VO ' 100 ⋅ 5 500
VVA’ B’C ’ D’ = = (cm3 )
3 3 3
p 500 500 500
⋅1000 = ⇒ 10 p = ⇒ p= = 16, (6)%
100 3 3 30

c)
m S (VB’, ( A’B’C’)) = măsura unghiului format de VB’ şi proiecţia dreptei VB’ pe planul
( A’B’C’)= m S (VB’, ( B’O’))

VO ' ⊥ ( A’B’C’), B 'O ' ⊂ ( A’B’C’) ⇒ VO ' ⊥ B 'O ',VB ∩ ( A’B’C’) = {B} ⇒ B 'O ' = pr( A’B’C’)VB '

O'B' 5 2 6
VVO ' B ', S O ' = 900 ⇒ sin(VB'O') = = =
VB ' 5 3 3

Gramatica
limbii române
Gramatică: fişe de lucru rezolvate pentru clasa a VIII-a
SUBSTANTIVUL
Morfologie
Test 1
Cerință: Se dă textul:
„Se-ntreba uneori dacă Duke, eroul, sau monştrii ştiau că nu sunt adevăraţi, că totul e doar un joc, în
care ei trebuie să facă tot ce le comandă copilul care se joacă. Nu, sigur că nu ştiau. Când se plictisi, îşi
puse rolele şi, cu caietul cel gros în buzunar, ieşi la colţul străzii. Nu mai apăruse, deocamdată, nimeni
din gaşcă.” („Florin scrie un roman”, Mircea Cărtărescu)
1. Transcrie toate substantivele din text şi indică pentru fiecare genul şi numărul.
2. Rescrie substantivele de la ex. 1, punându-le pe toate la plural, însoţite de articol hotărât, apoi de
articol nehotărât, păstrând cazul fiecăruia.
3. Indică funcţia sintactică şi cazul substantivelor: eroul, monştrii, un joc, copilul, străzii, din gaşcă.
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
SUBSTANTIVUL
Test 1 - Rezolvare
1. Duke – substantiv masculin, propriu

eroul – substantiv comun, masculin, singular
monştrii – substantiv comun, masculin, plural
un joc – substantiv comun, neutru, singular
copilul – substantiv comun, masculin, singular
rolele – substantiv comun, feminin, plural
caietul – substantiv comun, neutru, singular
buzunar – substantiv comun, neutru, singular
colţul – substantiv comun, neutru, singular
străzii – substantiv comun, feminin, singular
gaşcă – substantiv comun, feminin, singular
2. eroul – eroi, eroii, nişte eroi

monştrii – monştri, nişte monştri
un joc – jocuri, jocurile, nişte jocuri
copilul – copiii, nişte copii
rolele – role, nişte role
caietul – caiete, caietele, nişte caiete
buzunar – buzunare, buzunarele, nişte buzunare
colţul – colţuri, colţurile, nişte colţuri
străzii – (acestor) străzi, străzilor, unor străzi
gaşcă – găştile, nişte găşti
3. eroul – atribut apoziţional (apoziţie), nominativ

monştrii – subiect, nominativ
un joc – nume predicativ, nominativ
copilul – subiect, nominativ
străzii – atribut substantival genitival, genitiv
din gaşcă – atribut substantival prepoziţional acuzativ
TESTE SUBIECTIVĂ ȘI PREDICATIVĂ

Sintaxă
Test 1
Cerință: Realizează expansiunea numelor predicative din enunţurile următoare şi analizează frazele
obţinute:
l Sportivul a ieşit campion.

l Prietenul meu a devenit avocat.
l El a rămas acelaşi.
l Prietenia înseamnă încredere.
l El va ajunge parlamentar.
l Insul nu părea uimit de noi.
Test 2
Cerință: Contrage propoziţiile subiective din frazele de mai jos. Subliniază subiectele.
l Ceea ce i-au dăruit prietenii l-a bucurat.

l Îmi place să ascult muzică şi să dansez.
l I-a ajuns cât a mâncat la petrecere.
l Cine ştie carte are patru ochi.
Test 3
Cerință: Alcătuieşte scurte fraze în care propoziţiile subiective să aibă ca termeni regenţi:
l un verb impersonal
l un adverb predicativ
l o expresie verbală impersonală
l o locuţiune adverbială predicativă
l un verb impersonal reflexiv
Test 4
Cerință: Desparte frazele în propoziţii şi indică felul acestora:
l Problema era că nu-şi recunoştea greşeala.

l Este foarte clar că îi prieşte să fie şefa biroului.
l Regula rămâne cum a fost stabilită de juriu.
www.rs.ro
TESTE SUBIECTIVĂ ȘI PREDICATIVĂ

Rezolvări
Test 1
Sportivul a ieşit/1 ce şi-a dorit./2 1-PP, 2-PSPr
Prietenul meu a devenit/1 ce şi-a dorit./2 1-PP, 2-PSPr
El a rămas/1 cum îl ştiam./2 1-PP, 2-PSPr
Prietenia înseamnă/1 să ai încredere./2 1-PP, 2-PSPr
El va ajunge/1 ce a visat./2 1-PP, 2-PSPr
Insul nu părea/1 să fie uimit de noi./2 1-PP, 2-PSPr
Test 2
Darul prietenilor l-a bucurat.
Îmi plac muzica şi dansul.
I-a ajuns mâncarea de la petrecere.
Învăţatul are patru ochi.
Test 3
Trebuie/ să plecăm mai devreme mâine./ 1-PP, 2-P S SB
1 2
Poate/1 că mâine va fi vreme frumoasă./2 1-PP, 2-P S SB

E bine/1 să ai grijă de cei din jurul tău./2 1-PP, 2-P S SB
Cu siguranţă/1 că vom reuşi la examen./2 1-PP, 2-P S SB
Se ştie/1 că iarna e vreme rece./2 1-PP, 2-P S SB
Test 4
Problema era/ că nu-şi recunoştea greşeala./ 1-PP, 2 – PS Pr
1 2
Este foarte clar/1 că îi prieşte să fie şefa biroului./2 1-PP, 2-PS SB

Regula rămâne/1 cum a fost stabilită de juriu./2 1-PP, 2 – PS Pr
Trebuia/1 să ne pregătim foarte serios/2 şi cu siguranţă/3 că nu am fi avut emoţii la teză./4 1-PP, 2-P
S SB, 3-PP, 4 – P S SB
Bunicul a rămas/1 cum îl ştiam dintotdeauna./2 1-PP, 2 – PS Pr
Literatura limbii
române
Compuneri pentru nota 10 la Evaluarea Națională clasa a VIII-a
Genul epic
3.1. Rezumate ale unor texte sudiate
3.2. Apartenenţă la genul epic
3.3. Explicaţie de titlu
3.4. Opinie despre semnificaţia titlului
3.5. Opinie despre semnificaţia mesajului
3.6. Caracterizare de personaj dintr-un text la prima vedere
3.1. Rezumate ale unor texte sudiate
a) Schiţa „D-l Goe...”, de I.L. Caragiale
O familie alcătuită din: mamiţa, mam’mare, tanti Miţa şi tânărul Goe pleacă de 10 mai la Bucureşti
pentru a îndeplini o promisiune făcută băiatului, astfel încât acesta să nu rămână din nou repetent.
După venirea trenului, cucoanele îşi găsesc cu greu loc, iar Goe, aflat pe coridor, scoate capul pe
geam şi îşi pierde pălăria în care avea şi biletul. La venirea conductorului, din cauza neglijenţei copilului,
doamnele trebuie să plătească din nou biletul şi o amendă. Goe continuă năzdrăvăniile şi se închide în
toaletă, apoi trage semnalul de alarmă, provocând oprirea trenului.
În cele din urmă, familia ajunge la Bucureşti, iar Goe are pe cap un beret în loc de pălăria pierdută.
Cu toţii se îndreaptă, într-o birjă, spre bulevard.
b) Schiţa „Vizită”, de I.L. Caragiale
Cu ocazia zilei de Sfântul Ion, naratorul face o vizită prietenei sale, Maria Popescu, pentru că pe fiul
ei îl cheamă Ionel. Discuţia amicală dintre cei doi adulţi este întreruptă de strigătele servitoarei care se
plânge de năzdrăvăniile lui Ionel. După intervenţia mamei, Ionel se joacă cu o tobă şi o trâmbiţă, făcând
mare gălăgie până când naratorul îl convinge că datoria de ofiţer de roşiori îi impune altă conduită. Din
prea mult zel milităresc, Ionel îşi loveşte mama cu sabia, apoi mănâncă dulceaţă în exces şi fumează,
ceea ce îi provoacă un leşin ulterior.
După ce o ajută pe doamna Popescu să îşi readucă fiul în simţiri, naratorul pleacă, iar acasă constată
că Ionel îi turnase dulceaţă în şoşoni.
c) Basmul „Greuceanu”, de Petre Ispirescu
Greuceanu, un viteaz din timpul Împăratului Roşu, se hotărăşte să salveze soarele şi luna care fuseseră
furate de zmei. Împreună cu fratele său, pleacă în căutarea astrelor, după ce îl înduplecă pe împărat să
ierte de la moarte pe doi oameni care greşiseră. În drumul său, Greuceanu poposeşte la Faurul-Pămân-
tului cu care se sfătuieşte îndelung. Porniţi mai departe, cei doi fraţi ajung la o răscruce, unde se despart,
după ce schimbă semne de înştiinţare (basmaua, cuţitul). Fratele lui Greuceanu umblă mult timp fără
folos şi, când vede soarele şi luna pe cer, se întoarce la locul de întâlnire, bucuros că celălalt a reuşit.
Greuceanu ajunge la casele zmeilor şi, metamorfozându-se mai întâi în porumbel, apoi în muscă,
află planurile zmeoaicelor. După ce îi învinge pe cei trei zmei cu ajutorul corbului şi eliberează astrele,
se întâlneşte cu fratele său şi scapă şi de cele două zmeoaice tinere, transformate în păr şi grădină. Pe
zmeoiaca bătrână o răpune cu ajutorul Faurului-Pământului, iar ca răsplată pentru muntele de fier în
care se transformase zmeoaica, meşterul îi face lui Greuceanu o căruţă şi cai de fier cu care să se întoarcă
la împărat. Pe drum, un diavol îi fură paloşul fermecat, la ordinul unui sfetnic care pretinde că el este
eroul. Greuceanu îşi recapătă paloşul după ce, transformat în buzdugan, sfărâmă stânca în care se me-
tamorfozase diavolul.
Greuceanu se întoarce la împărat şi, după ce este recunoscut ca eroul adevărat, primeşte fata în că-
sătorie.
d) Basmul „Prâslea cel voinic şi merele de aur, de Petre Ispirescu
Un împărat are în grădina sa un măr de aur, dar din roadele lui nu poate să mănânce niciodată, pentru
că sunt furate. Nimeni nu reuşeşte să prindă hoţii, nici chiar fiii cei mari ai împăratului, dar Prâslea, cel
mai mic, răneşte hoţul şi duce mere tatălui său. Apoi, împreună cu fraţii mai mari, porneşte în căutarea
hoţilor şi ajunge pe celălalt tărâm, unde salvează trei fete de împărat după ce învinge zmeii care le ră-
piseră, nimeni alţii decât hoţii merelor împărăteşti.
La întoarcere, Prâslea pune la încercare credinţa fraţilor, dar ei îi dau drumul înapoi în prăpastia ce
ducea la tărâmul zmeilor, iar eroul trebuie să-şi caute alt mijloc de a ajunge acasă. El salvează nişte pui
de zgripsor de un balaur care voia să-i mănânce, ia drept răsplată, zgripsoroaica îl aduce în lumea oa-
menilor. În împărăţia tatălui său, Prâslea află că el este considerat mort, că fraţii săi s-au căsătorit cu
fetele cele mari salvate de el şi că fata cea mică nu vrea să se căsătorească până nu va primi nişte obiecte
fermecate pe care ea le avea la curtea zmeului. Eroul se angajează la un argintar pentru a le face şi, la
momentul potrivit, scoate din nuca în care transformase palatul zmeului tot ceea ce fata ceruse. Ea îşi
dă seama că Prâslea este în viaţă şi îl recunoaşte când este adus în faţa împăratului.
Fiul cel mic al împăratului nu vrea să-şi pedepsească fraţii, dar judecata divină la care se supun toţi
trei îi ucide pe trădători. Prâslea se căsătoreşte cu fata şi, după moartea tatălui său, devine împărat.
e) Povestirea „Iapa lui Vodă”, de Mihail Sadoveanu (volumul „Hanu-Ancuţei”)
La Hanul Ancuţei, într-o toamnă îmbelşugată, se strâng mai mulţi călători dornici de petrecere şi
voie bună.
Dintre ei, comisul Ioniţă începe să-şi laude calul şi apoi povesteşte o întâmplare din trecut despre un
strămoş al calului său. Atunci, când la han era Ancuţa cea bătrână, comisul Ioniţă se îndrepta spre dom-
nie, ca să-i ceară dreptate în privinţa unui vecin care-i înjumătăţea moşia. La han poposeşte un boier,
pe care comisul Ioniţă îl cinsteşte cu vin şi căruia îi spune că, dacă Vodă nu-i va face dreptate, îl va
pofti să-i pupe iapa nu departe de coadă. Ajuns la domnie, răzeşul constată cu uimire că domnitorul este
boierul de la han. Făcând haz de ameninţarea lui anterioară, Vodă îi face dreptate comisului, pe baza
hârtiilor pe care le avea.
Ioniţă îşi isprăveşte povestirea, anunţând alta şi mai grozavă.
f) Nuvela „Două loturi”, de I.L. Caragiale
Convins că norocul îl ocoleşte, Lefter Popescu, funcţionar la un minister din Bucureşti, joacă la loerie
cu bani împrumutaţi de la prietenul său, căpitanul Pandele. Spre surprinderea tuturor, ambele bilete par
a fi câştigătoare. Lefter şi soţia sa încep să caute biletele, despre care în final bărbatul îşi aminteşte că
le pusese într-o jachetă cenuşie. El încearcă, apoi, să recupereze jacheta pe care soţia lui o dăduse unei
ţigănci în schimbul unor farfurii.
Ţigăncile sunt arestate, pentru că biletele nu fuseseră găsite la ele, dar fără niciun folos. Femeile sunt
eliberate, iar Lefter Popescu încearcă din nou să le convingă să-i înapoieze biletele, dar este agresat,
după ce anterior, el le bătuse.
Cum lipsise mai multe zile de la serviciu, a doua zi se întoarce la birou şi găseşte biletele în sertar.
Îşi dă demisia şi merge să-şi încaseze câştigurile, Dar află că fiecare număr era câştigător la cealaltă lo-
terie. Face scandal şi este nevoie de intervenţia forţelor de ordine pentru a fi dat afară din bancă.
După un timp, se resemnează cu ghinionul lui, iar soţia lui se călugăreşte.
g) Nuvela „Popa Tanda”, de Ioan Slavici
Preotul Trandafir ajunge popă în satul natal, Butucani, dar nu se înţelege cu sătenii şi cu episcopul,
aşa că este mutat disciplinar în satul Sărăceni.
Ajuns acolo, preotul îşi dă seama că, pentru a trăi bine, trebuie să-i schimbe pe săteni şi să-i determine
să muncească. Părintele încearcă mai multe modalităţi: sfatul, vorba bună, predica, apoi dojana şi chiar
batjocura, dar niciuna nu dă roade. Mai mult, sătenii îl reclamă la episcop, dar acesta nu le dă dreptate,
iar părintele Trandafir rămâne în Sărăceni.
Într-un târziu, el îşi dă seama că nici propria familie nu o duce prea bine şi începe să-şi îngrijească
gospodăria şi casa: face gard, plantează zarzavaturi şi porumb, repară acoperişul, văruieşte casa. Preotul
descoperă o sursă de venit în împletirea leselor şi, cu timpul, situaţia lui materială se schimbă conside-
rabil, iar oamenii din sat îi urmează exemplul. Sărăceni devine un sat bogat, cu oameni prosperi.
Ajuns la bătrâneţe, preotul Trandafir se bucură de familia şi nepoţii săi, precum şi de preţuirea între-
gului sat, care, datorită exemplului său, s-a schimbat radical.
h) Romanul „Baltagul”, de Mihail Sadoveanu
Vitoria Lipan, nevasta unui oier din Măgura Tarcaului, îşi aşteaptă soţul plecat la Dorna să cumpere
oi. Într-o seară de toamnă, torcând pe prispa casei, ea îşi aminteşte de Nechifor cu drag, căci era om
plin de viaţă, gospodar şi oier priceput, vesel şi sociabil, iubind petrecerile şi nunţile, unde spunea mereu
o poveste despre oamenii de la munte, pe care Dumnezeu i-a înzestrat cu inimă uşoară, să poată rezista
unei vieţi aspre. Îngrijorarea Vitoriei creşte cu fiecare zi, întrucât ea cunoaşte drumul parcurs de soţul
ei an de an, şi ştie că ar fi trebuit să se întoarcă de mult.
Rămasă singură cu fiica sa, Minodora, caută sfat la preotul Dănilă, ba chiar la baba Maranda, vrăji-
toarea satului, fără să găsească răspunsul şi alinarea de care avea nevoie.
Unele vise şi presimţiri negre îi sădesc în suflet ideea că el ar fi dispărut, mort pe undeva, fără să-l
ştie nimeni. Hotărând să plece în căutarea lui după sărbătorile de iarnă, îşi cheamă fiul, pe Gheorghiţă,
plecat la apa Jijiei, cu oile la păşunat, în speranţa că el îi va fi sprijin în aflarea adevărului. Înştiinţează
autorităţile de la Piatra-Neamţ de dispariţia lui Lipan şi o duce pe fiica sa, Minodora, la mănăstire, pentru
a fi în siguranţă.
Neavând încredere că oamenii legii o pot ajuta, Vitoria pleacă, împreună cu Gheorghiţă, pe urmele
celui dispărut. Înainte de a pleca, ea se supune unui ritual de purificare, postind douăsprezece vineri.
Înfruntând viscolul iernii, ea alege drumul pe care presupune că l-ar fi urmat soţul ei: Bicaz, Călugăreni,
Fărcaşa, Vatra Dornei, Borca şi Sabasa, stă de vorbă cu oamenii şi află că Lipan trecuse pe acolo. La
Borca a întâlnit un botez, la Cruci o nuntă. Ea ştie să-şi ascundă neliniştea şi să participe la aceste eve-
nimente, pentru a nu supăra gazdele. Ajunşi în ţara Dornelor, Vitoria iscodeşte oamenii, chibzuieşte,
pune cap la cap informaţiile culese şi deduce că Lipan a fost însoţit de alţi doi oieri. În localitatea Sabasa,
Lipan nu mai ajunsese.
Vitoria şi Gheorghiţă fac de mai multe ori drumul dintre Suha si Sabasa şi, în final, Lupu, câinele lui
Lipan, îi aduce la locul unde Nechifor fusese ucis. Vitoria descoperă osemintele soţului ei într-o prăpas-
tie.
Respectând tradiţia, munteanca organizează priveghiul şi, ajutată de domnul Toma, cârciumarul, şi
de soţia acestuia, îl înmormântează pe Lipan. La praznicul de pomenire invită autorităţile din partea lo-
cului, dar şi pe Bogza şi Cutui, presupuşii asasini.
Prin inteligenţă, intuiţie, abilitate şi diplomaţie, femeia povesteşte drumul celor trei oieri şi uciderea
lui Lipan, ca şi când ar fi fost de faţă. Demascaţi, cei doi îşi recunosc crima şi Cuţui este arestat, iar
Bogza ucis de câinele Lupu. Deşi suferă cumplit, Vitoria nu se lasă doborâtă şi are cugetul împăcat că
şi-a făcut datoria de soţie şi de creştină.
Ea plănuieşte s-o aducă pe Minodora să vadă mormântul tatălui ei, să recupereze turma pierdută, şi
găseşte în sine puterea să-şi asume toate responsabilităţile ce-i revin, în calitate de cap de familie, de-
oarece viaţa merge mai departe.
3.2. Apartenenţă la genul epic
Demonstraţie că un text este operă epică

Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte în care să demonstrezi că textul citat, „Hamu-
rabi”, de Mircea Sântimbreanu, aparţine genului epic.
În compunerea ta vei avea în vedere:

– să precizezi două trăsături ale genului epic;
– să dezvolţi corespunzător trăsăturile menționate, prin referire la text;
– să respecți structura specifică tipului de text indicat;
– să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte cerut.
Pitită în banca sa ca-ntr-o tranşee, ascunsă după meterezul din faţă cel mai spătos coleg Eugeniţa
dintr-a cincea trăieşte emoţiile infanteristului în pragul atacului inamic. „M-ascultă!
M-ascultă!!! Şi nici titlul lecţiei nu-1 ştiu... Uf, a-nchis catalogul, n-ascultă astăzi”, răsuflă ea uşurată
şi se îndreaptă în bancă, asudată, dar victorioasă. Slavă ţie, zeiţă a infanteriei fără muniţii, atacul nu va
avea loc. Deodată se strâmbă ca săgetată într-o măsea: profesorul întreabă fără catalog, din bănci! Eugeniţa
se pitulează din nou în spatele meterezului, cu ochii închişi, aşteptând glonţul rătăcit al vreunei întrebări.
„Numai de nu m-ar pocni!“ Ascultă paşii grei ai profesorului printre bănci şi se lipeşte şi mai tare de
pupitru, ca un calcan de fundul mării.
„Babi... cum? Babilonienii? Cine-or mai fi şi ăştia? Sunt un popor care nu mai sunt?! încurcată mai
e şi istoria asta!... Dar nu trebuie să se vadă că nu ştiu”, plănuieşte mica strategă, hotărâtă să folosească
toate resursele camuflajului.
„O să ridic mâna la orice întrebare. Eu! Eu! Spun eu, tovarăşe profesor. În ce epocă au trăit? Ştiu eu?
Eu! Spun eu!” Şi, lungită peste bancă, cu mîna în aer, pare o praştie întinsă, din care e gata să-şi ia zbo-
rul... răspunsul.
„Am scăpat, am scăpat, se bucură fetiţa, întreabă pe ăi de nu ridică mîna. Hehe...Ce războaie au dus?
Au avut şi războaie?! Numai de nu m-ar întreba... Eu! Eu! Hait, se uită la mine... O să dau drumu’ la
creion sub bancă... M-aplec şi-1 caut...”
Stratega intră sub bancă. A găsit creionul şi, ghemuită dedesubt, îi roade nervos capătul. Uf, a răspuns
altul. Iese... strategic, ştergându-şi absorbită genunchii de praf.
„Cine a fost Hamurabi? De unde să ştiu eu? Sunt pierdută, iar se uită la mine! Acum o să scap penarul
şi-o să adun toate peniţele, căpeţelele de creion, ascuţitoarea, guma... Până atunci o să răspundă altul....”
— Să spun eu?
Eugeniţa se răsuceşte cu inocenţă spre vecinul din spate, din stânga, din dreapta. „Eu?”
Da, chiar ea. Infanteristul a fost lovit de moarte. Se ridică şovăitoare, palidă, şi îngaimă cu glasul
pierdut:
— Ha... Hamuba... Habamu... Habar... n-am, tovarăşe profesor...
(„Hamurabi”, Mircea Sântimbreanu)
Genul epic cuprinde totalitatea operelor în proză sau în versuri în care autorul îşi prezintă gândurile,
ideile, sentimentele în mod indirect, prin intermediul acţiunii şi al personajelor.
Textul propus spre analiză, „Hamurabi”, de Mircea Sântimbreanu este operă epică deoarece întru-
neşte toate caracteristicile acesteia. Textul reprezintă o naraţiune în care este realtat un episod din viaţa
unui personaj: o fetiţă de clasa a V-a, Eugeniţa, care nu şi-a învăţat lecţia la istorie şi încearcă orice
mijloc posibil pentru a evita să fie ascultată: ridică mâna în speranţa că vor fi puşi să răspundă cei care
nu ridică mâna, scapă intenţionat creionul şi penarul pe jos.
Reperele spaţio-temporale sunt fixate prin indici specifici: „în banca sa ca-ntr-o tranşee, ascunsă
după meterezul din faţă”, „de pupitru”, „sub bancă”. Personajele sunt puţin numeroase: Eugeniţa şi
profesorul de istorie şi sunt caracterizate succint, în funcţie de contribuţia lor la desfăşurarea acţiunii.
Prin intermediul naraţiunii şi al dialogului, autorul prezintă comportamentul fetiţei, înspăimântată

că ar putea fi ascultată şi care încearcă să găsească tot felul de soluţii să evite o notă mică. Accentul na-
ratorului cade asupra caracterului Eugeniţei care este leneşă, dar şi inventivă deoarece se chinuie să in-
venteze soluţii ca să evite nota mică ce o aştepta pentru lecţia neînvăţată. Personajele, în care sunt incluse
Eugeniţa şi profesorul de istorie, îndeplinesc o serie de acţiuni care conturează firul narativ al textului
şi, totodată, construiesc conflictul.
Aşadar, textul citat, „Hamurabi”, de Mircea Sântimbreanu, evidenţiază o acţiune realizată de mai
multe personaje, care sunt descrise în amănunt şi caracterizate în funcţie de contribuţia lor la desfăşurarea
acţiunii. Modurile de expunere, cum ar fi: naraţiunea, şi dialogul se îmbină armonios, iar naratorul re-
latează evenimentele la persoana a III-a singular, fiind obiectiv, detaşat şi neimplicat în acţiune. Pe baza
tuturor argumentelor prezentate, putem afirma că textul propus spre analiză aparţine genului epic.

Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să explici titlul operei „Lanţul slăbiciu-
nilor”, de I.L. Caragiale.
– să formulezi o explicaţie a titlului operei citate;
– să ilustrezi semnificaţia titlului operei citate, prin referire la două exemple semnificative din text;
– să respecţi limita minimă de spaţiu indicată.
„Am și eu o slăbiciune și eu sunt om! dorințele grațioasei mele prietene domnișoara Mari Popescu
sunt pentru mine porunci, la cari mă supun cu atât mai bucuros cu cât văd că prietena mea nu abuzează
niciodată de influența nemărginită ce știe bine că exercită asupră-mi... De astă dată, ce mare lucru-mi
cere?
„Stimate amice,
Știu ce prieten ești cu profesorul Costică Ionescu și cât nu e în stare să-ți refuze o rugăminte.
Mă-ndatorezi până-n suflet dacă obții de la el pentru elevul Mitică Georgescu din clasa IV liceul X... la
latină nota 7, fără de care, băiatul, care mi-e rudă de aproape, rămâne și anul acesta repetent, ceea ce ar
fi o mare nenorocire pentru familia lui – o familie dintre cele mai bune – și pentru mine o mare mâh-
nire.
Cu cele mai afectuoase salutări, a dumitale bună prietenă,
Mari Popescu.”
A! irezistibilă grație, cum știi de frumos să poruncești! Și ce bine s-a nemerit! Ionescu are și el o slă-
biciune, și el e om! ține la mine și nu e în stare să mă refuze. Repede mă arunc într-o birje și alerg la Io-
nescu, profesorul de latinește.
– Dragă Costică, viu la tine sigur că n-ai să mă refuzi; știu cât pot conta pe amiciția ta și nu-mi permit
a mă-ndoi un moment că în cazul de față, fiind vorba, mă-nțelegi, de o chestiune care mă interesează în
așa grad, încât dacă n-aș fi pe deplin convins că tu, care mi-ai dovedit totdeauna, fără să dezminți nicio-
dată o afecțiune, ce pot zice că la rândul meu... în fine...
– În fine – zice Ionescu – am înțeles... Nu trebuia să mă iei așa departe. Vii să mă rogi pentru vreo
loază de elev de-ai mei.
– Nu e loază, Costică; e un băiat dintr-o familie dintre cele mai bune: mi-e rudă.
– Cine știe ce leneș, ce dobitoc!
– Nu-i adevărat, dragă Costică; este un băiat prea cumsecade... Să nu mă lași!... Viu la tine sigur că
n-ai să mă refuzi; știu cât pot conta pe amiciția ta și nu-mi permit a mă-ndoi un moment că în cazul de
față, fiind vorba, mă-nțelegi, de o chestiune...
– Ei, lasă astea! știi că țiu la tine; ce mai încap între noi astfel de fraze banale?... Ce notă vrei să-i
dau pârlitului tău de protejat?
– 7, dragă Costică!...
– Apoi, dacă n-o fi știind nimic animalul!
– Să știe... Te rog, dragă Costică! dacă rămâne băiatul repetent încă un an, e o nenorocire pentru fa-
milia lui – o familie dintre cele mai bune – și pentru mine o mare mâhnire...
– A! irezistibilă milogeală prietenească! zice Costică; ce bine știi tu să poruncești! Aide! să-ți fac
hatârul și de data asta... să-i dau nepricopsitului 7.
– Merci, dragă Costică, mare pomană-ți faci!
– Cum îl cheamă? Eu caut repede-n buzunare scrisoarea d-rei Mari Popescu. Nu e... Zic lui Costică:
– Un moment!... Și ies ca din pușcă, sar în birjă și alerg acasă... Acasă, scrisorica nicăieri... Fuga la
d-ra Popescu.
– Prea-grațioasa mea prietenă, lucrul merge bine; am obținut de la profesor nota dorită; decât, acuma
am nevoie să știu numele protejatului matale... Cum îl cheamă pe tânărul?
– Ți-am scris numele în scrisoarea mea.
– Da, dar scrisoarea dumitale am rătăcit-o acasă printre alte hârtii, și lucru este urgent: ca să nu pierd
vremea căutând-o, am venit la d-ta... Cum îl cheamă?
– Zău, nu mai țiu minte, zice drăgălașa mea amică; pentru că drept să-ți spun, madam Preotescu, o
bună prietină a mea, la care țiu foarte mult – nu sunt în stare să-i refuz nimica – m-a rugat să-ți scriu, că
știe că ții foarte mult la mine și nu mă refuzi niciodată, și ești prieten cu d. profesor Costică Ionescu,
care ține foarte mult la d-ta și nu e-n stare să-ți refuze nimic.
– Atunci, ce e de făcut? zic.
– Du-te d-ta la madam Preotescu și întreab-o cum îl cheamă pe băiatul pe care mi l-a recomandat ca
să ți-l recomand d-tale.
– Sărut mânușițele.”
(„Lanţul slăbiciunilor”, I.L. Caragiale)
Titlul textului citat, „Lanţul slăbiciunilor”, de I.L. Caragiale, are o structură analitică, fiind alcătuit
din două substantive comune, articulate hotărât. Titlul dezvăluie concepţia naratorului-personaj despre
modalitatea de a trece clasa a unor elevi lipsiţi de cea mai elementară dorinţă de a învaţa şi reprezintă
un element paratextual care conturează tema creaţiei şi anticipează întreg conţinutul ideatic şi afectiv al
textului epic.
Acţiunile prezentate şi desfăşurate în ordine cronologică detaliază şi susţin semnificaţia titlului. Ast-
fel, naratorul subiectiv relatează o întâmplare pe care o trăieşte: o prietenă bună, domnişoara Mari Po-
pescu îi cere să intervină pe lângă prietenul său, profesorul de limba latină Costică Ionescu pentru a da
nota 7, de trecere, elevului Mitică Georgescu, rudă apropiată cu ea. Personajele, adică naratorul, d-ra
Mari Popescu, profesorul de latină Costică Ionescu, care sunt implicate în desfăşurarea faptelor, exprimă
comportamente şi atitudini general-umane, care accentuează semnificaţia titlului, şi anume, mijloacele
imorale prin care anumite persoane încearcă să obţină promovarea unor elevi mediocri şi lenşi.
De asemenea, pe parcursul textului se îmbină mai multe moduri de expunere, cum ar fi: naraţiunea
şi dialogul. Cu ajutorul acestora, naratorul subiectiv, care relatează la persoana I singular dintr-o per-
spectivă implicată îşi exprimă în mod indirect ideile, gândurile, sentimentele şi transmite un mesaj pro-
fund: în lumea în care trăieşte, fiecare om profită de slăbiciunea celuilalt pentru a obţine foloase.
În concluzie, titlul „Lanţul slăbiciunilor”, de I.L. Caragiale, sugerează sentimente şi trăiri general-valabile
şi reprezintă o fereastră deschisă către complexul de sensuri şi semnificaţii ale textului epic.

Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte, în care să-ţi prezinţi opinia despre semnificaţia
titlului din opera „Unde se varsă Nilul?”, de Mircea Sântimbreanu.
– să formulezi o opinie despre titlul textului dat;
– să susţii opinia formulată prin două argumente potrivite, valorificând textul dat;
„Scos la lecţie, Mihai îşi legăna capul întocmai ca o cămilă, iar printre buze îi scăpa o bolboroseală
fără sfârşit. Uneori parcă aţipea, şi atunci nu se auzea decât un fel de bâzâit prelung, îndărătnic, ca de
viespe prinsă între două geamuri.
Sudoarea îi şiroia pe frunte, răsfirându-se de la nord la sud, întocmai ca nervurile albăstrii, închipuind
reţeaua apelor de pe harta pe care cel ascultat se proiecta.
— Ei, spune, unde se varsă Nilul? repetă profesorul nerăbdător.
Din nou nu se auzea decît un bâzâit întretăiat, ca de bondar căzut într-o ulcică: „Mm... mm... mm...“
— N-ai învăţat?
— Vai de mine, tovarăşe profesor, ştiu lecţia pe dinafară. Am citit-o de nu mai ţin minte de câte
ori... Eu aşa învăţ lecţiile, toate lecţiile, ca pe o poezie. Numai că nu pot să sar nici o strofă...Vreau să
zic nici o frază. Daţi-mi voie, am ajuns la izvoare... Mm... mm...
— Ei? Unde se varsă?
— E un fluviu foarte lung, tovarăşe profesor. Are aproape două pagini... ăăă... ăăă... ăăă...
— Gata?
— Acuş, acuş se varsă. Mai sunt două paragrafe, pe urmă vine figura cu cămilele de sub palmieri
şi... mmm... mmm... se varsă... Mihai se opri, respiră adânc, apoi începu să turuie: „Acest fluviu lung
de 6.500 kilometri se varsă printr-o mulţime de guri în pustiul Sahara, unde stâncile şi nisipul se încing
până la plus 70-80 de grade şi unde nu există nici o picătură de apă...“
— Nilul se varsă în pustiul Sahara?!
— Da, tovarăşe profesor, aşa scrie şi în carte. Al doilea rând de jos, sub sarcofag. Mihai scoate cartea
de geografie şi merge întins spre catedră.
— Poftim, aici, arată el cu degetul şi începe să citească: „Acest fluviu lung de 6.500 de kilometri
se varsă printr-o mulţime de guri în... în Marea Mediterană.“ Băiatul mormăie zăpăcit, subliniind cu
unghia pe carte cuvânt cu cuvânt, apoi se luminează fericit:
— Am sărit un rând, tovarăşe profesor... un singur rând, dar la mine nu contează un rând, aveţi toată
încrederea, îl învăţ pentru ora viitoare!
(„Unde se varsă Nilul?”, Mircea Sântimbreanu)
În opinia mea, titlul textului citat, „Unde se varsă Nilul?”, de Mircea Sântimbreanu, are o structură
analitică, fiind alcătuit dintr-o structură verbală alcătuită sub forma unei întrebări. Titlul dezvăluie com-
portamentul unui elev care învaţă mecanic, fără să înţeleagă nimic şi reprezintă un element paratextual
care conturează tema creaţiei şi anticipează întreg conţinutul ideatic şi afectiv al textului epic.
În primul rând, acţiunile prezentate detaliază şi susţin semnificaţia titlului. Astfel, Mihai este scos la
lecţie şi mormăie continuu, emoţionat şi nervos. Profesorul îi pune o întrebare precisă, dar băiatul, care
învaţă mecanic, nu este în stare să răspundă deoarece, pentru el, textul nu are nicio logică şi trebuie să
spună toată lecţia pentru a ajunge la răspunsul cerut de profesor.
De asemenea, personajele, adică Mihai şi profesorul de geografie, care sunt implicate în desfăşurarea
faptelor, exprimă comportamente general-umane şi accentuează semnificaţia titlului, care este folosit
ironic, pentru a sublinia neştiinţa şi lipsa de logică ale băiatului, care nu înţelege că învăţatul trebuie să
se facă logic, şi nu mecanic, fără noimă.
În al doilea rând, pe parcursul textului se îmbină mai multe moduri de expunere, cum ar fi dialogul
şi naraţiunea. Cu ajutorul acestora, naratorul obiectiv, care relatează la persoana a III-a singular, detaşat
şi neimplicat în acţiune îşi exprimă în mod indirect ideile, gândurile, sentimentele şi transmite un mesaj
profund: niciodată învaţatul lipsit de logică nu are nicio şansă de reuşită, deoarece astfel, cunoştinţele
sunt disparate, iar sensul se pierde complet.
În concluzie, titlul „Unde se varsă Nilul?” de Mircea Sântimbreanu sugerează sentimente şi trăiri ge-
neral-valabile şi reprezintă o fereastră deschisă către complexul de sensuri şi semnificaţii ale textului
epic.

mesajului din textul „În ajunul Anului nou”, de Fănuş Neagu.
– să formulezi o opinie despre semnificaţia mesajului din textul citat;
„Ce e zăpada? Lacrimi îngheţate…”, cânta mama de cu seară, în timp ce frământa aluatul şi-n casă
mirosea a vanilie şi-a scorţişoară, iar afară se pornise să ningă îndesat. Bănică privea pe fereastră, atras
de jocul fulgilor care se roteau şi cădeau pe sania lui, rezemată de salcâmul gros. S-a întors cu tot trupul
şi a întâlnit ochii mamei care-l priveau blând.
– Culcă-te, i-a spus mama, mâine-i ajunul Anului Nou şi vrei să mergi cu uratul, cu George şi cu
Radu. Băiatul adormi cu gândul la colacul ca un porumbel, pe care mama îl făcuse anume pentru el.
Spuse ceva prin somn şi zâmbi… Se făcea că el are un munte de colaci şi doi saci de nuci poleite şi-au
venit să-i cânte sub geam o căprioară şi patru iepuri.
Iepurii se atârnaseră cu lăbuţele de cercevele şi cântau îndârjit. Bănică le deschise uşa şi le făcu loc
înăuntru.
Căprioara intră întâi. Iepurii se suiră pe scaune. Bănică le împărţi colacul rumen şi le puse înainte un
pahar de vin.
– Nuci nu ne dai? îl întrebară ei. El le făcu semn să ia din saci… Căprioara pocni o dată din picior.
Iepurii îşi umflară pieptul şi izbucniră în cântec:
„Busuioc verde pe masă
Rămâi gazdă sănătoasă…”
Ieşiră pe uşă, în ninsoare, săltând şi dănţuind…
– Bănică, hai!
Bănică recunoscu glasul mamei şi se ridică din pat.
– Scoală-te că au venit George şi Radu să plecaţi cu uratul.
– Mamă, spuse băiatul, a fost aici o căprioară cu patru iepuri. De-abia au plecat… Mama se aplecă
şi-l sărută zgomotos pe frunte. Sub geam, în zăpadă, Radu şi George făceau repetiţie:
„Mâine anul se-nnoieşte…”
(„În ajunul Anului Nou”, Fănuş Neagu)
În opinia mea, textul citat, „În ajunul Anului Nou”, de Fănuş Neagu, evidenţiază un mesaj complex,
de o mare profunzime şi complexitate, menit să dezvăluie sentimentele şi trăirile unui băiat, Bănică,
foarte emoţionat că va merge cu uratul în ajunul Anului Nou alături de prietenii săi. Momentul temporal
capătă, astfel, o însemnătate aparte pentru băiatul care aşteaptă cu nerăbdare acest timp al anului.
În primul rând, acţiunile prezentate detaliază şi susţin mesajul textului. Astfel, Bănică priveşte nin-
soarea de afară şi adoarme ascultând vocea mamei şi în miros de arome plăcute ce învăluie întreaga
casă. Visul băiatului devine proiecţia dorinţei lui de a merge cu uratul alături de prietenii săi şi, în somn,
Bănică este colindat de patru iepuri şi o căprioară, cărora le dă un colac, nuci şi vin. De asemenea, per-
sonajele, adică Bănică, mama lui şi animalele colindătoare care sunt implicate în desfăşurarea faptelor,
exprimă sentimente şi atitudini general-umane şi, totodată, accentuează semnificaţiile mesajului trans-
mis.
În al doilea rând, pe parcursul textului se îmbină mai multe moduri de expunere, cum ar fi dialogul
şi naraţiunea. Cu ajutorul acestora, naratorul obiectiv, care relatează la persoana a III-a singular, detaşat
şi neimplicat în acţiune îşi exprimă în mod indirect ideile, gândurile, sentimentele şi transmite un mesaj
profund: bucuria de a colinda cu prietenii este unică şi cuprinde atât copiii, cât şi fiinţele necuvântătoare,
care o trăiesc cu aceeaşi inocenţă şi veselie.
Astfel, ajunul Anului Nou devine un moment de o mare însemnătate, care umple sufletele copiilor
de fericire.
În concluzie, textul citat, „În ajunul Anului Nou”, de Fănuş Neagu, sugerează sentimente şi trăiri ge-
neral-valabile, care sunt redate prin intermediul personajelor şi al acţiunii, ca mijloace de expresie spe-
cifice genului epic.
3.6. Caracterizare de personaj dintr-un text la prima vedere

„N-am putea spune însă adevărul întreg dacă n-am destăinui, de la bun început, că elevul pe care
moş Timofte îl iubea cel mai mult, primul dintre favoriţii lui, era un prichindel dintr-a cincea, un şmecher
fără seamăn în toată şcoala, poate chiar în istoria şcolii, dar căruia bătrânul nu-i arătase niciodată pe
faţă dragostea. Mai degrabă îl muştruluia pentru năzbâtiile şi şotiile sale; niciodată nu-l alintase, nici
măcar în glumă, cum făcea cu ceilalţi elevi la care ţinea. Dacă în cei cincizeci de ani de slujbă moş Ti-
mofte n-ar mai fi întâlnit un caz asemănător, dacă nu i s-ar mai fi întâmplat, cu vreo treizeci şi cinci de
ani în urmă, să-i ticăie inima pentru un puşti nebunatic, care la fiecare pas făcea o năzdrăvănie, care în
fiecare frază rostită strecura un ghimpe şi care acum era unul dintre oamenii de mare faimă ai ţării, e
mai mult ca sigur că prichindelul cel şmecher, blond şi ciufulit, ar fi intrat în gloata nesuferiţilor. Dar
cum moşneagul avea o memorie precisă a cazurilor şi un simţ al comparaţiei şi previziunii care nu dădea
greş, s-a lăsat cu bună ştiinţă subjugat de apariţia veselă şi cuceritoare a lui Tic, trecându-l în rândul fa-
voriţilor. Adică i-a acordat în sinea lui un mare viitor. Tic n-avea însă de unde să ştie aceasta şi de câte
ori trecea pe lângă moş Timofte, dacă nu-şi ducea mâna la nas pentru a flutura din degete, atunci trăgea
după sine un dulău imaginar, prins de un lanţ gros, pe care-l întreba chiar în clipa când trecea prin faţa
gheretei bătrânului paznic: – Cuţu, cuţu, Ţîngulică, ia spune-mi din coadă cât e ceasul?!... Elevii cei
mici râdeau de se prăpădeau, moş Timofte se încrunta şi ameninţa teribil cu degetul, dar Tic, nedumerit,
făcea sforţări cumplite (hm!) pentru a afla cauza veseliei din jur. Într-atâta se obişnuise Tic cu această
şotie nevinovată, încât înscenase o a doua ceremonie de botez, adăugând numele de Ţîngulică lui Ţombi,
căţelul lui credincios pe care voia să-l facă celebru. Se chinuia ca un drac să-l înveţe diviziunea timpului
şi citirea orelor după mersul soarelui. Dar pentru ca noul nume să nu rămână o simplă adăugire, sortită
unei uitări timpurii, şi pentru că se credea persecutat de moş Timofte, prichindelul a hotărât să folosească
numele de Ţîngulică atunci când căţelul trebuia certat, adică atunci când îl descoperea în roluri negative,
şi numele de Ţombi când căţelul trebuia alintat sau când merita să fie încurajat, adică atunci când inter-
preta roluri pozitive. A făcut Tic multe repetiţii până să ajungă să spună automat fraze de genul acesta:
– Jigodie scârboasă, mizerabile, Ţîngulică afurisit, unde mi-ai ascuns gheata? Marş în cuşcă, Ţîngulică!
Marş! Bravo, Ţombi! Bravo! A doua oară să-i jupoi toată blana, numai coada să i-o laşi, ca să am de
ce să-l trag... În ciuda acestor aparenţe, Tic ţinea la moş Timofte, ba în adâncul sufletului îl iubea chiar
foarte mult. Îl strâmba el, îi imita vocea şi strănutul, îi flutura mereu din degete, dar cine altul îi strecura
în gheretă, pe neobservate, într-o anumită zi a săptămânii, o portocală învelită frumos în hârtie roşie,
mătăsoasă? Printr-o întâmplare foarte norocoasă, aflase puştiul că nimic nu-i place mai mult bătrânului
paznic decât portocalele şi se făcea luntre şi punte pentru a avea întotdeauna un fruct portocaliu gata de
sacrificiu. După cum se vede, nici bătrânul, nici puştiul nu aveau curajul să-şi dea pe faţă dragostea pe
care în adâncul sufletului şi-o purtau. Ceea ce li se întâmpla amândurora cam pentru prima dată în viaţă.”
(Constantin Chiriță, „Cireșarii”)
Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte în care să caracterizezi personajul principal

din fragmentul citat.
În compunerea ta vei avea în vedere:

– să prezinți două trăsături fizice şi/morale ale personajului caracterizat;
– să evidenţiezi două modalităţi de caracterizare ale personajului, cu exemple adecvate, selecate din
textul citat;
– să respecți structura specifică tipului de text indicat;
– să ai obligatoriu numărul minim de cuvinte cerut.
În fragmentul citat, Tic este personajul principal, în jurul căruia se concentrează întreaga acțiune a
textului. El este prezentat atât direct cât și indirect de către narator, prin faptele, acţiunile, limbajul şi
comportamentul său.
Tic este un neastâmpărat și zvăpăiat, mereu pus pe șotii și năzdrăvănii: „de câte ori trecea pe lângă
moş Timofte, dacă nu-şi ducea mâna la nas pentru a flutura din degete, atunci trăgea după sine un dulău
imaginar, prins de un lanţ gros, pe care-l întreba chiar în clipa când trecea prin faţa gheretei bătrânului
paznic: – Cuţu, cuţu, Ţîngulică, ia spune-mi din coadă cât e ceasul?!...”. Glumele lui nevinovate, șotiile
pe care le pune mereu la cale, toate acestea îi atrag simpatia celor din jur și, mai ales, afecțiunea lui moș
Timofte.
Tic este o fire inventivă, perseverentă și mereu în căutare de noi provocări: „Se chinuia ca un drac
să-l înveţe diviziunea timpului şi citirea orelor după mersul soarelui”. Băiatul nu scapă nicio ocazie să
facă pozne, îl imită mereu pe moș Timofte: „Îl strâmba el, îi imita vocea şi strănutul, îi flutura mereu
din degete”, dar, în același timp, îl iubea cu adevărat pe bătrân și avea gesturi de mare frumusețe și de-
licatețe prin care își arăta afecțiunea: „dar cine altul îi strecura în gheretă, pe neobservate, într-o anumită
zi a săptămânii, o portocală învelită frumos în hârtie roşie, mătăsoasă”. Dragostea dintre cei doi este re-
ciprocă, dar nedezvăluită: „nici bătrânul, nici puştiul nu aveau curajul să-şi dea pe faţă dragostea pe
care în adâncul sufletului şi-o purtau” și, totodată, reprezintă un mijloc indirect de caracterizare.
Așadar, Tic este un personaj memorabil, reprezentativ pentru categoria puștilor neastâmpărați, dar
cu un suflet mare și capabil de sentimente sincere.
Genul liric
1.1. Apartenenţă la genul liric
Definiţie:
Genul liric cuprinde totalitatea scrierilor în versuri în care gândurile, ideile și sentimentele autorului
sunt transmise în mod direct prin intermediul limbajului figurat, bazat pe imagini artistice şi figuri de
stil, cu ajutorul eului liric, evidenţiat în text prin mărci lexico-gramaticale specifice şi îmbinând des-
crierea şi monologul ca moduri de expunere.
Trăsături:
– sentimentele sunt transmise în mod direct, cu ajutorul eului liric, al imaginilor artistice şi al fi-
gurilor de stil;
– se îmbină mai multe moduri de expunere: monologul, care poate fi liric sau adresat către un inter-
locutor imaginar și descrierea;
– eul liric este o voce, o ipostază a autorului, iar la nivelul textului, este evidenţiat prin: verbe şi pronume
la persoana I şi a II-a, singular şi plural, interjecţii, interogaţii şi exclamaţii retorice, substantive în
vocativ și verbe la imperativ;
– ca specii literare, menţionăm:
a) Pastelul – o specie a genului liric în care este înfăţişat un peisaj, cu ajutorul căruia sunt evidenţiate
sentimentele eului liric, aflat într-o ipostază contemplativă în faţa spectacolului naturii.
b) Doina – specie a literaturii populare, în care se transmit sentimente diverse, de dor, de jale, de în-
străinare etc.
c) Imnul – poezie în care se exprimă sentimente de admiraţie şi de respect faţă de o persoană/perso-
nalitate, pe un ton înalt, solemn.
1.1. Apartenenţă la genul liric

Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte în care să demonstrezi că textul citat aparţine
genului liric.
– să formulezi două argumente reprezentative pentru încadrarea textului în genul liric;
– să ilustrezi argumentele cu exemple potrivite, pe baza textului ales;
– să respecţi precizarea referitoare la numărul de cuvinte.
În lumina lunii doarme

Casa dragii mele,
I-au cuprins pridvorul tainic
Ramuri de zorele.
Dulci chemări nelămurite

Tremură departe.
Draga mea a dat sfioasă
Crengile-ntr-o parte.
Și pridvorul parc-așteaptă,
Oaspele grădinii,
Dar mă bate luna-n față
Și mă știu vecinii...
— Lună albă, lună mută,

Lună călătoare,
Cum te-aș smulge de pe ceruri
Să te-arunc în mare!...
(„Taina nopţii”, George Topîrceanu)
Genul liric cuprinde totalitatea operelor în versuri în care ideile, gândurile, sentimentele poetului
sunt exprimate în mod direct, cu ajutorul imaginilor artistice, al figurilor de stil şi al eului liric. Într-un
text liric se îmbină mai multe moduri de expunere, cum ar fi monologul, liric sau adresat, şi descrierea.
Eul liric este o ipostază a autorului, vocea din text prin intermediul căreia sunt transmise emoţiile, trăirile,
sentimentele autorului. O astfel de creaţie este şi poezia „Taina nopţii”, de George Topîrceanu, în care
tema naturii şi a iubirii este înfăţişată cu mijloacele specifice genului liric şi îmbinând descrierea şi mo-
nologul adresat ca moduri de expunere.
Poezia este alcătuită din patru catrene, cu rimă împerecheată imperfectă şi măsură de 6-8 silabe. Fie-
care strofă evidenţiază cu ajutorul descrierii şi al monologului adresat admiraţia poetului faţă de frumu-
seţea naturii şi iubirea faţă de fiinţa dragă. Prima strofă înfăţişează imaginea nocturnă a casei iubitei,
care este prezentată cu tandreţe şi duioşie; strofa a doua evidenţiază gesturile prezenţei feminine, pentru
ca strofele a treia şi a patra să descrie luna, ca martor al poveştii de iubire a celor doi îndrăgostiţi, dar şi
ca astru protector care le veghează fericirea.
Imaginile artistice din poezie sugerează atât frumuseţea naturii, cât şi emoţiile, trăirile şi sentimentele
de iubire ale eului liric. Astfel, în poezie întâlnim: imagini auditive: „Dulci chemări nelămurite”, imagini
vizuale: „I-au cuprins pridvorul tainic/Ramuri de zorele”, care accentuează subiectivismul versurilor şi
al exprimării. De asemenea, figurile de stil, construite pe baza imaginilor artistice, subliniază intensitatea
sentimentelor transmise: epitete – „pridvorul tainic”, personificări: „În lumina lunii doarme/Casa dragii
mele”, metafore: „Dulci chemări nelămurite/Tremură departe”; „Oaspele grădinii”, enumeraţii: „Lună
albă, lună mută,/Lună călătoare”.
Eul liric îşi face simţită prezenţa prin mijloace specifice, cum ar fi: verbe şi pronume la persoana I şi
a II-a, singular: „mă bate”, „mă ştiu”, „te-aş smulge”, „să te-arunc”.
Aşadar, având în vedere exprimarea directă a sentimentelor, alături de prezenţa eului liric şi de lim-
bajul figurat, putem afirma că poezia „Taina nopţii”, de George Topîrceanu, aparţine genului liric.

Redactează o compunere de minimum 150 de cuvinte în care să prezinţi semnificaţia titlului poeziei
„Nucul”, de Ștefan Octavian Iosif, prin raportare la conținutul textului citat.
– să formulezi o explicaţie a titlului poeziei citate;
– să ilustrezi semnificaţia titlului poeziei citate, prin referire la două exemple semnificative din textul
citat;
Același loc iubit umbrești

Și-un colț de cer întreg cuprinzi,
Nuc falnic, strajă din povești,
Deasupra casei părintești
Aceleași crengi întinzi...
De veacuri fruntea nu ți-o temi,

Ții piept cînd vin furtuni năval —
O, de-ai putea să mai rechemi
La poala ta și-acele vremi
De trai patriarhal!
Acel șirag de mândre veri

De cari mi-aduc aminte-abea,
Asemeni unor dragi păreri
Ce-au legănat în mângâieri
Copilăria mea...
O, de-ai putea să mai aduni

Alaiul de copii vioi
Ce-n horă se-nvârteau nebuni
Și toamna făureau cununi
Din veștedele-ți foi ! ...
Străjer măreț, mai ți-amintești?...

Tu singur, încă neînfrânt,
De-amar de ani adăpostești
Ruina casei părintești
Pe care azi o cânt!
(„Nucul”, Ștefan Octavian Iosif)
Titlul poeziei „Nucul”, de Ștefan Octavian Iosif, este format dintr-un substantiv comun, articulat hotărât,
prin intermediul căruia poetul enunţă tema textului, şi anume, descrierea subiectivă, încărcată de emoţie
şi sensibilitate a unui copac personificat, ca martor al trecerii timpului şi păstrător al amintirilor dragi.
Fiecare strofă din cele cinci cvintete ale poeziei, cu rimă variată şi măsură de 6-8 silabe, reia şi de-
taliază ideea enunţată de titlu. Astfel, prima strofă evidenţiază poziţia dominantă a nucului, care pare
un arbore sacru al universului rural ce veghează la liniştea întregii lumi: „Același loc iubit umbrești/Și-
un colț de cer întreg cuprinzi”. Strofele a doua, a treia şi a patra, în schimb, ilustrează, prin personificare,
eternitatea copacului ce înfruntă scurgerea timpului, precum şi dorinţa eului liric de întoarcere la copi-
lăria fericită de odinioară: „De veacuri fruntea nu ți-o temi”, „Ce-au legănat în mângâieri/Copilăria
mea... ” „O, de-ai putea să mai aduni /Alaiul de copii vioi”. Ultima strofă accentuează perspectiva nos-
talgică a eului liric, care simte dureros trecerea timpului şi dispariţia celor dragi: „Tu singur, încă neîn-
frânt,/De-amar de ani adăpostești/Ruina casei părintești”.
Limbajul figurat, bazat pe imagini artistice şi figuri de stil, accentuează sentimentele transmise în
mod direct şi subliniază tristeţea şi nostalgia care domină întregul spaţiu liric. Astfel, spaţiul poetic este
dominat de: imagini vizuale: „Nuc falnic”, epitete: „șirag de mândre veri”, personificări: „De veacuri
fruntea nu ți-o temi, /Ții piept cînd vin furtuni năval” şi metafore: „strajă din povești”, „străjer măreţ”.
Descrierea predomină, ca mod de expunere, fiind bazată pe o multitudine de construcţii nominale, al-
cătuite din substantive şi adjective: „nuc falnic”, „strajă din poveşti”, „străjer măreţ”, dar apare şi mo-
nologul adresat: „mai ți-amintești?...”.
Eul liric, ca voce a poetului prin intermediul căreia sentimentele de tristeţe şi melancolie sunt trans-
mise direct, este prezent în text, aspect evidenţiat prin adresarea directă, realizată prin verbe şi pronume
la persoana I şi a II-a singular: „azi o cânt”, „nu ţi-o temi”, „ai putea”.
În ansamblu, textul detaliază ideea enunţată de titlu, în versuri de o mare sensibilitate şi putere de
sugestie.

titlului din poezia „Lasă-mi, toamnă...”, de Ana Blandiana.
– să formulezi o opinie despre semnificaţia titlului din textul citat;
Lasă-mi, toamnă, pomii verzi,

Uite, ochii mei ţi-i dau.
Ieri spre seară-n vântul galben
Arborii-n genunchi plângeau.
Lasă-mi, toamnă, cerul lin.

Fulgeră-mi pe frunte mie.
Astă-noapte zarea-n iarbă

Încerca să se sfâşie.
Lasă, toamnă-n aer păsări,

Paşii mei alungă-mi-i.
Dimineaţa bolta scurse
Urlete de ciocârlii.
Lasă-mi, toamnă, iarba, lasă-mi

Fructele şi lasă
Urşii neadormiţi, berzele neduse,
Ora luminoasă.
Lasă-mi, toamnă, ziua, nu mai

Plânge-n soare fum.
Înserează-mă pe mine,
Mă-nserez oricum.
(„Lasă-mi, toamnă...”, Ana Blandiana)
În opinia mea, titlul poeziei „Lasă-mi, toamnă...”, de Ana Blandiana, format dintr-o structură verbală,
în care verbul se află la imperativ şi este însoţit de un subtantiv în cazul vocativ, enunţă tema creaţiei,
şi anume, trecerea timpului, văzută din perspectiva subiectivă a eului liric de genul feminin care resimte
dureros scurgerea vremii. Titlul reprezintă un element paratextual care concentrează complexul de sen-
suri şi semnificaţii al textului citat.
În primul rând, cele patru catrene ale creaţiei reiau şi detaliază ideea enunţată de titlu într-o succesiune
gradată. Astfel, prima strofă conturează adresarea directă către toamna personificată căreia fiinţa poetică
îi cere timp pentru natură şi viaţă: „Lasă-mi, toamnă, pomii verzi, /Uite, ochii mei ţi-i dau.”. Următoarea
strofă accentuează legătura dintre eul liric de genul feminin şi manifestările naturii, care iau forma unor
trăiri dureroase: „Astă-noapte zarea-n iarbă/Încerca să se sfâşie”, în timp ce strofa a treia subliniază
efectul trecerii timpului asupra fiinţelor necuvântătoare: „Dimineaţa bolta scurse /Urlete de ciocârlii”.
Strofa următoare aduce în prim-plan tema timpului: „lasă /Urşii neadormiţi, berzele neduse, /Ora lumi-
noasă”, pentru ca ultima strofă să adâncească, printr-un joc de cuvinte bazat pe repetiţie, comuniunea
fiinţei poetice cu natura: „Înserează-mă pe mine, /Mă-nserez oricum”.
În al doilea rând, limbajul figurat, bazat pe imagini artistice şi figuri de stil, accentuează semnificaţiile
enunţate de titlu. Astfel, în poezie întâlnim: imagini auditive: „Arborii-n genunchi plângeau” imagini
vizuale: „Lasă-mi, toamnă, cerul lin”, „Lasă-mi, toamnă, pomii verzi”. De asemenea, figurile de stil,
construite pe baza imaginilor artistice accentuează sentimentele transmise, precum şi semnificaţia titlului
creaţiei: epitete – „cerul lin”, „pomii galbeni”, personificări: „Arborii-n genunchi plângeau”, metafore:
„Dimineaţa bolta scurse/Urlete de ciocârlii”, „Înserează-mă pe mine, /Mă-nserez oricum”, enumeraţii:
„Urşii neadormiţi, berzele neduse, /Ora luminoasă”.
Aşadar, întreaga poezie accentuează semnificaţiile titlului, şi anume, trecerea dureroasă a timpului
care afectează deopotrivă elementele naturii şi sensibilitatea fiinţei poetice. Titlul deschide, astfel, o fe-
reastră spre complexul de sensuri şi semnificaţii ale textului poetic.

mesajului din textul „Fântâna”, de Alexandru Macedonski.
– să formulezi o opinie despre semnificaţia mesajului din textul citat;
Cunosc o fântână pe valea umbrită

Un grangur de aur cântând m-a-ndemnat
S-adorm între frunze de plopi și răchită,
Să uit de orașul în care-am oftat.
Pe valea umbrită cunosc o fântână

O mierlă cu care de vorbă am stat,
Aflând că durerea o sufăr stăpână,
A râs cât se poate, iar eu am oftat...
Pe valea umbrită cunosc o fântână.
Prin frunze ascunsă albește pe vale

În lume ce caut și ce-am căutat?
De mine mi-e jale, de alții mi-e jale...
Oh! grangur de aur cu viers neuitat!
Albește pe vale prin frunze ascunsă

Izvorul ei curge de zori sărutat,
Dar e a mea soartă la culme ajunsă...
Oh! tainică mierlă cu râs neuitat!
Fântâna sub frunze albește ascunsă.
(„Fântâna”, Alexandru Macedonski)
În opinia mea, poezia „Fântâna”, de Alexandru Macedonski, este un text liric în care poetul îşi trans-
mite în mod direct sentimentele de tristeţe şi melancolie, precum şi regretul provocat de trecerea timpului
care a schimbat pentru totdeauna atât oamenii, cât şi elementele naturii.
În primul rând, poezia are o formă aparte, fiind alcătuită din două catrene şi două cvintete cu rimă în-
crucişată şi măsură de 11-12 silabe. În plus, alături de forma creaţiei, mărcile lexico-gramaticale ale eului
liric, îndeosebi verbe şi pronume la persoana I singular, cum ar fi: „eu am oftat”, „De mine mi-e jale”
aduc în prim-plan tema acesteia, şi anume, durerea şi tristeţea fiinţei poetice, copleşite de suferinţa pro-
vocată de trecerea timpului şi de îndepărtarea de fiinţele dragi. Fântâna, prezentată în text prin personi-
ficare, este singurul element constant din existenţa eului liric, ca simbol al trecerii timpului.
În al doilea rând, imaginile artistice şi figurile de stil din poezie conturează şi accentuează emoţiile
şi trăirile eului liric şi contribuie astfel la înţelegerea mesajului. Tristeţea şi suferinţa sunt notele domi-
nante ale discursului liric, sentimentele eului liric fiind prezentate direct în text prin monologul adresat.
De asemenea, imaginile vizuale şi cele auditive: „Cunosc o fântână pe valea umbrită/Un grangur de aur
cântând m-a-ndemnat” precum şi figurile de stil, cum ar fi: epitetele: „valea umbrită”, personificările:
„Izvorul ei curge de zori sărutat”, „tainică mierlă cu râs neuitat”, metaforele: „durerea o sufăr stăpână”
evidenţiază subiectivismul versurilor şi al exprimării. Totodată, mijloacele artistice folosite subliniază
complexitatea şi profunzimea mesajului poetic, care impresionează sensibilitatea cititorului.
Aşadar, poezia „Fântâna”, de Alexandru Macedonski, reprezintă o confesiune emoţionantă, o mărtu-

risire a durerii şi a suferinţei care domină sufletul eului liric. Mesajul textului devine, astfel, general-
valabil şi exprimă trăiri şi sentimente specific umane.
Limba franceză
Clasa a VIII-a
Fișa nr. 1
Punearticolulpartitivsaude/dʼ:
............. papier (hârtie)
............. monnaie (bani)
............. confiture
............. tristesse
............. beurre
............. moutard (muștar)
............. poisson (pește)
............. tartes
............. eau
............. fromage (brânză)
Fișa nr. 2
1.Formuleazăpropozițiiledemaijoslaformanegativă:
Jʼai acheté du beurre.
Nous mangeons de la viande.
Julie a de lʼénergie.
tu bois du jus.
elle va faire du ski.
2.Corecteazăgreșelile:
Son père est un professeur du français.
est-ce que tu as du soif?
Conduisez avec la prudence!
Je nʼaime ni glaces (înghețate), ni de la tarte.
Il a bu un verre de la bière.
Rezolvări
CLASA a VIII-a
Fișa nr. 1
Dacă ai scris:
Du papier (hârtie)
Du monnaie (bani)
De la confiture
De la tristesse
Du beurre
De la moutard (muștar)
Du poisson (pește)
Des tartes
De lʼeau
Du fromage (brânză)
FÉLICITATIONS!
Fișa nr. 2
1. Dacă ai scris:
Je nʼai pas acheté de beurre.
Nous ne mangeons pas de viande.
Julie nʼa pas dʼénergie.
tu ne bois pas de jus.
elle ne vas pas faire de ski.
FÉLICITATIONS!
Rezolvări
2. Dacă ai scris:
Son père est un professeur de français.
est-ce que tu as de soif?
Conduisez avec prudence!
Je nʼaime ni glaces (înghețate), ni tarte.
Il a bu un verre de bière.
FÉLICITATIONS!
Clasa a XII-a
Teste
Limba Română
Profil real
Teste rezolvate la limba și literatura română Profil real
Testul nr. 1
SUBIECTUL I (50 de puncte)
Citeşte cu atenţie textul următor:

„Cărţile ne seamănă. Uneori faima le precede, iar atunci când le cunoaştem îndeaproape ne dezamă-
gesc. Alteori descoperim că gura lumii le nedreptăţeşte îngrozitor. Ne enervează de la un capăt la altul,
le socotim proaste, ticăloase sau sunt o bucurie repetată la fiecare dintre întâlnirile pe care le avem cu
ele. Descoperim, contrariaţi, că, la fel ca oamenii, se schimbă, fac riduri. Sau par să fi descoperit un
elixir al tinereţii şi noi suntem cei care îmbătrânim mult înaintea lor. Au urmaşi, unul sau mai mulţi.
N-au urmaşi. Dacă există, urmaşii sunt neapărat aşa cum i-ar fi dorit ele, cum te-ai aşteptat să fie din
aşa părinţi de seamă.”
(Ioana Pârvulescu – Întoarcere în secolul XXI)
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Explică, într-un enunţ, sensul expresiei „gura lumii” din text. 6 puncte
2. Indică motivul pentru care autoarea consideră că, la fel ca oamenii, „cărţile
se schimbă.” 6 puncte
3. Menţionează două epitete pe care autoarea le acordă cărţilor. 6 puncte
4. Precizează sensul afirmaţiei „… par să fi descoperit un elixir al tinereţii.” 6 puncte
5. Prezintă, în 30-50 de cuvinte, ideea conţinută în secvenţa „Dacă există,
urmaşii sunt neapărat aşa cum i-ar fi dorit ele, cum te-ai aşteptat să fie din
aşa părinţi de seamă.” 6 puncte
Notă: Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi ideea că lectura cărţilor
ne poate transforma existenţa, valorificând informaţiile din fragmentul extras din Întoarcere în
secolul XXI de Ioana Pârvulescu. 20 de puncte
În redactarea textului vei avea în vedere următoarele repere:

– formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție, enunțarea și
dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea
unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii
literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), asezarea în pagină,
lizibilitatea. 6 puncte
Notă!
În elaborarea răspunsului te vei raporta la informaţiile din fragmentul dat. Folosirea altor informaţii
este facultativă.
Profil real Teste rezolvate la limba și literatura română
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Prezintă, într-un text de minimum 50 de cuvinte, semnificaţiile textului următor, evidenţiind două
trăsături ale ideologiei pașoptiste:
„Voi ce staţi în adormire, voi ce staţi în nemișcare,
N-auziţi prin somnul vostru acel glas triumfător,
Ce se-nalţă pân’ la ceruri din a lumii deșteptare,
Ca o lungă salutare
Cătr-un falnic viitor?
Nu simţiţi inima voastră că tresare și se bate?
Nu simţiţi în pieptul vostru un dor sfânt și românesc
La cel glas de înviere, la cel glas de libertate
Ce pătrunde și răzbate
Orice suflet omenesc?”
(Vasile Alecsandri, Deșteptarea României)
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţile de construcție a

unui personaj dintr-un text narativ, aparţinând lui Ioan Slavici.
În elaborarea eseului vei avea în vedere următoarele repere:

– prezentarea statutului social, psihologic, moral al personajului din textul narativ ales;
– evidenţierea a două trăsături ale personajului ales prin câte o scenă/secvenţă comentată;
– analiza, la alegere, a două componente de structură și de limbaj ale textului narativ ales, semnifi-
cative pentru construcţia personajului, din seria: acţiune, conflicte, modalităţi de caracterizare, lim-
baj.
Notă!
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conținutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerință/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins,
încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte;
utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină,
lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum
400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.
Testul nr. 1 - Rezolvare

SUBIECTUL I
A.
1. Expresia „Gura lumii“ se referă la opinia generală şi la prejudecăţile comune, în legătură cu un
subiect.
2. În viziunea autoarei, cărţile îşi pierd prospeţimea, se demodează şi nu mai prezintă niciun interes
pentru cititori.
3. „Le socotim proaste, ticăloase…“
4. Textul dezvoltă o personificare amplă, în cadrul căreia cărţile obţin însuşiri umane; în acest context,
cărţile care îşi menţin tinereţea sunt cele care se dovedesc incitante pentru cititori, devenind repere
clasice, odată cu trecerea timpului.
5. Pledoaria ludică a autoarei construieşte ideea analogiei dintre oameni şi cărţi; cărţile sunt însu-
fleţite, se comportă şi reacţionează asemenea oamenilor; cărţile au urmaşi, dezvoltă o dinastie.
Afirmaţia, uşor glumeaţă, susţine ideea că operele valoroase au continuări, fie prin multiplicarea
numărului de volume, fie prin reluarea temelor, personajelor, ideilor în cărţile aceluiaşi autor. O
carte valoroasă nu poate avea decât un urmaş de aceeaşi factură, după modelul omului cu însuşiri
alese care-şi doreşte ca urmaşii săi să-l întreacă în calităţi.
B.
Lectura cărţilor se dovedeşte benefică pentru existenţa noastră.
Eu consider că lectura reprezintă o activitate care ne face viaţa mai frumoasă. Cărţile se dovedesc
însoţitori şi prieteni statornici de-a lungul existenţei noastre. Ele ne devin atât de familiare, încât obţin
atribute umane şi apropierea lor de fiinţele vii nu pare o analogie exagerată. Autoarea textului susţine
într-o pledoarie emoționantă în favoarea cărţilor, umanizarea lor. Cărţile pot fi demodate sau proaspete,
amuzante sau enervante, unele au urmaşi, altele fac riduri etc. Autoarea conchide că operele au o viaţă
a lor, limitată sau de durată, dar care se interferează cu existenţa umană.
În primul rând, cărţile au o valoare documentară. Ele transmit, în avangarda sau în descendenţa iz-
voarelor istorice, informații despre epoci, ani sau popoare disparate. Imaginea Troiei învinse de ahei se
păstrează în memorie datorită, în primul rând, epopeii lui Homer, după cum Odiseea, care relatează pe-
ripeţiile interpretului Ulisem rămâne mai viu în memorie, decât din documentele istorice.
În al doilea rând, răgazul cotidian al lecturii se dovedeşte şi poate fi un moment de sărbătoare, care
eludează monotonia ritualului de activități zilnice. Prin dorinţa de lectură, confirmăm spusele lui Miron
Costin: „că nu este zăbavă alta mai frumoasă decat cetitul cărţilor“.
Lectura cărţilor suspendă curgerea monotonă a timpului, ele sunt „timp concentrat” şi lectura lor re-
prezintă un izvor de regenerare sufletească şi spirituală. Este un loc comun faptul că cititorii pasionaţi
devin mai inteligenţi. Prin lectură avem acces la umanitatea personajelor, cu care ajungem să empatizăm.
Altruismul, perseverenţa, curajul sunt conţinuturi caracteriale pe care ni le transmite lectura cărţilor.
Cărţile definesc trăsăturile umane, prin lupta pe care o duc personajele. Moby Dick ne vorbeşte despre
provocarea ambiţiei, care conduce personajul până la sacrificiul de sine, în timp ce Robinson Crusoe
confirmă certitudinea curajului uman, în lupta cu vitregiile existenţei; sunt două dintre cărţile care, pa-
rafrazând vorbele autoarei, „au descoperit un elixir al tinereţii”.
În concluzie, cărţile sunt semnele spiritului uman care ne transformă şi ne îmbogăţesc existenţa.
SUBIECTUL al II-lea
Discursul poetic integrează, în spiritul ideologiei paşoptiste, tema libertăţii poporului şi a mesianis-
mului poetului. Funcţia retorică a textului este redată prin utilizarea interogaţiei şi a invocaţiei retorice.
Poetul îşi cheamă conaţionalii la lupta pentru câştigarea libertăţii şi construirea unui viitor „falnic”.
Lupta pentru libertatea poporului este o temă frecventă în ideologia primei jumătăţi a secolului al
XIX-lea şi este sugerată prin intermediul versurilor: „Nu simţiţi în pieptul vostru un dor sfânt şi româ-
nesc/La cel glas de înviere, la cel glas de libertate…” din finalul textului. Versurile textului relevă rolul
mesianic al poetului, care recurge la strategii oratorice pentru a-şi impresiona contemporanii şi pentru
a-i determina să schimbe societatea.
SUBIECTUL al III-LEA
Ghiţă
Moara cu noroc de Ioan Slavici
Ioan Slavici este unul dintre cei patru scriitori clasici români care s-au remarcat în secolul al XIX-
lea, prin inaugurarea romanului realist obiectiv, cu profil psihologic. Literatura lui Slavici descrie per-
sonaje complexe, dominate de conflicte puternice, pe fondul modificărilor pe care le aduce capitalismul
în societatea tradiţională rurală.
Nuvela Moara cu noroc este o creaţie literară care se înscrie în formula realismului cu influenţe psi-
hologice şi este considerată o capodoperă a speciei: „o nuvelă solidă, cu aspect de roman“.
(G. Călinescu). Nuvela a fost publicată în volumul Novele din popor din 1881.
Protagonistul nuvelei este Ghiţă, un personaj complex a cărui personalitate se schimbă, pe parcursul
nuvelei, transformându-se dintr-un om onest într-un cârciumar care trăieşte cu obsesia banilor şi comite
fapte grave, culminând cu crima, în numele acestei obsesii.
Iniţial, el este un tânăr cizmar dintr-un sat ardelean, care este interesat să progreseze pe plan social
şi îşi propune să ia în arendă cârciuma de la moara cu noroc, urmând să-și deschidă, mai târziu, cu banii
obţinuţi, un atelier de cizmărie cu câteva calfe. Planul pe care-l prezintă familiei o face pe bătrână,
soacra lui Ghiţă, să fie rezervată, fiind credincioasă principiului că omul trebuie să fie mulţumit cu
sărăcia lui. Ghiţă se dovedește, însă, hotărât şi se mută cu familia la Moara cu noroc, un loc privilegiat,
dar cu rezonanţă negativă.
Ghiţă se dovedeşte întreprinzător, harnic şi priceput în ocupaţia de cârciumar, previziunile sale se

adeveresc şi el ajunge să câştige mai bine. Dar echilibrul sufletesc al personajului se ruinează în mo-
mentul în care la cârciumă îşi face apariţia Lică Sămădăul, şeful porcarilor care îi impune să-i fie partener
în afaceri, devenindu-i iscoadă. Intimidat de prezenţa autoritară a lui Lică, Ghiţă acceptă, mai ales că
vede în acest pact un prilej de a se îmbogăţi mai repede. Ghiţă dă dovadă de caracter slab în confruntarea
cu porcarul. Personajele sunt în opoziţie: Lică este ferm şi autoritar, Ghiţă se dovedește slab şi uşor de
stăpânit.
Ghiţă trăieşte un puternic conflict interior, fiind scindat între dorinţa de a redeveni om cinstit şi
obsesia pentru bani, cea din urmă împlinindu-se numai prin tovărăşia cu Lică. Lupta interioară se
răsfrânge în exterior, prin faptul că trăiește stări sufletești contradictorii şi prin reacţiile agresive faţă de
cei dragi. Măcinat de obsesia pecuniară, Ghiţă se transformă dintr-un om optimist și vesel într-o persoană
ursuză, irascibilă, care trece rapid de la o stare sufletească la alta: „se aprindea pentru orişice lucru din
nimic, nu mai zâmbea ca mai nainte, ci râdea cu hohot, încât îţi venea să te sperii de el”. Curând, per-
sonajul ajunge să regrete că are familie, care îl împiedică în planurile sale. El se dezumanizează treptat
şi comite gesturi care ies din sfera raţionalului. De exemplu, îşi îndeamnă soţia să joace cu Lică, folo-
sindu-se de ea, în scop egoist, ca să păstreze prietenia cu Lică. Ghiţă se lasă şi mai mult influenţat de
Lică atunci când depune mărturie în favoarea lui şi se face vinovat de sperjur. În încercarea de a se rea-
bilita moral, se împrieteneşte cu jandarmul Pintea căruia intenţionează să i-l predea pe Lică. Este și aici
duplicitar, pentru că nu vrea să piardă avantajul tovărășiei cu Lică.
Personajul conştientizează că se supune unui instinct care-l domină şi trăieşte remuşcările faptelor
sale, mai ales când se gândește la soarta copiilor săi, care nu vor avea amintirea unui părinte cinstit,
moral.
Dezumanizarea personajului este definitivă în momentul în care îşi ucide soţia, care-l înșelase. Este
la rândul lui ucis şi moartea lui este văzută ca o pedeapsă pentru abaterea de la codul moral.
Personajul este caracterizat indirect, prin intermediul faptelor, vorbelor, atitudinlor sale. La început
naratorul îl prezintă drept un „om harnic şi sârguitor”, pentru ca mai târziu să devină „ursuz” şi „pus pe
gânduri”. Personajul se dovedeşte lacom: „Vedea banii grămadă înaintea sa şi i se împăinjeneau, parcă
ochii.”
În relaţia cu Lică, Ghiţă se dovedeşte vulnerabil şi lipsit de curaj cu atât mai mult cu cât celălalt îi
observă slăbiciunea pentru bani. Ana, soţia lui, de care el se înstrăinează pentru că este incapabil să-i
marturisească frământarile sufleteşti, ajunge să-l dispreţuiască, numindu-l „muiere în haine bărbătești”.
Prin încercarea sa de a-şi schimba destinul, fiind nemulţumit cu ce avea deja, prin actul său de hybris,
care are consecinţe dramatice, Ghiţă devine un personaj tragic.
Testul nr. 2
SUBIECTUL I: (50 de puncte)
Citește cu atenție textul următor:

„Ole Einar Bjorndalen, legenda vie a biatlonului, a făcut o cursă de excepţie pe proba de 10 kilometri
sprint și a terminat primul, deși a ratat o tragere.
Norvegianul Ole Einar Bjorndalen a câștigat cursa de 10 kilometri sprint la biatlon, la Jocurile Olim-
pice de iarnă de la Soci, cu un timp de 24 de minute și 33 de secunde. Bjorndalen (40 de ani) a alunecat
perfect pe zăpadă și s-a impus în final, deși la a doua tragere a ratat o ţintă și a făcut o tură de penalizare.
Este a 7-a medalie de aur cucerită de Bjorndalen la Jocurile Olimpice, după cele de la Nagano, Salt
Lake City (4) și Vancouver. El are 12 medalii olimpice și 39 de medalii la Campionatele Mondiale,
fiind cel mai bun biatlonist din toate timpurile!
Performanţa remarcabilă realizată și de românul Cornel Puchianu, 24 de ani, care a terminat cursa
pe poziţia a 30-a din 87 de concurenţi. Rezultatul îi dă dreptul să ia startul și în cursa de pursuit
12,5 kilometri. Puchianu a făcut ambele trageri perfect, nimerind toate ţintele, și din poziţia culcat, și
din picioare. El a venit la 1 minut și 17 secunde în spatele lui Bjorndalen!”
(Alex Ştefan, Jocurile Olimpice: Legendarul Ole Einar Bjorndalen a câștigat a 7-a medalie de aur la
40 de ani! Cornel Puchianu a venit pe un remarcabil loc 30, în Adevarul.ro, 8 feb. 2014)
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Explică, într-un enunţ, sensul expresiei „legenda vie” din text. 6 puncte
2. Indică ce tip de performanţă a realizat sportivul Ole Einar Bjorndalen. 6 puncte
3. Precizează la ce alte competiţii a mai câștigat medalii sportivul norvegian. 6 puncte
4. Menţionează câte medalii a obţinut sportivul norvegian. 6 puncte
5. Prezintă motivul pentru care sportivul român Cornel Puchianu s-a remarcat
la Jocurile Olimpice. 6 puncte
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să-ţi prezinţi, cu

argumente, ideea că activitatea sportivă constantă ne transformă existenţa. 20 de puncte

literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), asezarea în pagină,
lizibilitatea. 6 puncte
Notă!
este facultativă.
Prezintă, într-un text de minimum 50 de cuvinte, semnificaţiile textului următor, evidenţiind două
trăsături ale artei poetice:
1. Cincizeci de ani de când încerci, mereu,
Condeiul, gândurile şi cerneala
N-au mai ajuns să-ţi curme, fătul meu,
Frica de tine şi-ndoiala.
2. Te temi şi-acum de ce te-ai mai temut,
De pagina curată şi de rândul,
Şi de cuvântul de la început.
Te sperie şi litera şi gândul. (…)
3. La fiece cuvânt, o şovăire
Te face să tresari şi-ai aştepta.
Parcă trăieşti în somn şi-n amintire
Şi nu ştii cine-a scris cu mâna ta.
(Tudor Arghezi, Frunze pierdute)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte în care să prezinţi tema şi viziunea despre lume, re-
flectate într-un text poetic studiat, la alegere, din opera lui George Bacovia, Lucian Blaga sau Ion Barbu.
În elaborarea eseului vei avea în vedere următoarele repere:

– evidenţierea trăsăturilor care fac posibilă încadrarea textului poetic într-o tipologie, într-un curent
cultural/literar, într-o perioadă sau într-o orientare tematică;
– prezentarea temei reflectate în textul poetic ales, prin referire la două imagini/idei poetice;
– sublinierea a patru elemente ale textului poetic, semnificative pentru ilustrarea viziunii despre lume
a poetului (de exemplu: imaginar poetic, titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente
de recurenţă, simbol central, figuri semantice – tropii, elemente de prozodie etc.);
Notă!
utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină,
lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum
400 de cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL I
A.
1. Expresia se referă la notorietatea de care se bucură sportivul.
2. Sportivul a făcut o cursă de excepţie pe proba de 10 kilometri sprint la biatlon.
3. El a mai participat la competițiile de la Nagano, Salt Lake City și Vancouver.
4. El are 12 medalii obținute la Olimpiade și 39 de medalii la Campionatele Mondiale.
5. Puchianu a făcut ambele trageri perfect, nimerind toate ţintele, și din poziţia culcat, și din picioare.
B.
Într-o societate care pune accent pe frumuseţea fizică a oamenilor, practicarea unei activităţi fizice
reprezintă un aspect obligatoriu al modului de viaţă, fiind integrat în rutină cotidiană. Nu este exagerat
să susţinem că înfăţişarea fizică sportivă aduce avantaje în existenţa socială.
Eu consider că activitatea fizică este foarte importantă, din mai multe motive.
În primul rând, sportul are un rol major în menţinerea sănătăţii, al tonusului şi al minţii sănătoase.
Dictonul „Mens sana în corpore sano” îşi dovedeşte veridicitatea în zilele noastre. Echilibrul fizic in-
fluenţează şi mintea, fiind un loc comun faptul că exerciţiile fizice, practicate constant, generează se-
rotonină, numit şi hormonul fericirii. Practicarea unui sport poate fi răspunsul imediat la viaţa stresantă
contemporană.
În al doilea rând, activitatea sportivă profesionistă oferă un spectacol cu numeroşi simpatizanţi. Spor-
turile, în diversitatea lor, ne trezesc apetitul pentru competiţie şi pentru activitatea fizică. Competiţiile
sportive, olimpice şi mondiale, europene atrag milioane de spectator şi menţin interesul publicului.
Adrenalina, suspansul, empatia cu sportivul preferat ne fac să urmărim spectacolele sportive şi să re-
considerăm rolul sportului. Devenim cu atât mai interesaţi, cu cât conaţionalii noştri participă la com-
petiţiile sportive şi se întorc încărcaţi de glorie.
În concluzie, sportul reprezintă un mod de viaţă şi un spectacol incitant, care ne înfrumuseţează existenţa.
SUBIECTUL al II-lea
Discursul poetic se fundamentează pe redarea viziunii despre artă a poetului şi se integrează, în spi-
ritul ideologiei moderniste, prin evocarea stării de nelinişte a eului liric şi prin comunicarea directă cu
cititorii, subliniată prin formula de adresare „fătul meu”. Arta poetică este creaţia lirică în care poetul
îşi transmite, cu ajutorul mijloacelor specifice, concepţia despre creaţie şi despre rolul său de artist. Poe-
tul mărturiseşte faptul că experienţa îndelungată a scrisului nu eludează anxietatea începutului, sentiment
asupra căruia insistă prin câmpul semantic specific: frică, teamă, te sperii. Deşi autorul are practica scri-
sului, primul cuvânt este greu de găsit, după cum pagina albă, care aşteaptă să fie scrisă, generează an-
goasă. Dramatismul mărturisirii poetice este accentuat de utilizarea metonimiei, în strofa a doua: „Te
sperie şi litera şi gândul”. Emoţiile pe care le încearcă artistul, în inaugurarea paginii, sunt un semn al
dorinţei de perfecţiune a poetului, căruia i se pare greu să-și recunoască textul scris, ezitare care este o
dovadă inalterabilă a aceleiaşi modestii.
SUBIECTUL al III-lea
Simbolismul este un curent literar care se dezvoltă în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea,
iniţial, în Franţa, ca reacţie împotriva formalismului parnasian şi a manierismului romantic. Simbolismul
preferă expunerea stărilor vagi, a sentimentelor delicate, în forme muzicale armonice. Termenul de
simbolism provine de la cuvântul simbol, semn concret care denumeşte o realitate abstractă şi care su-
scită o serie multiplă de interpretări. Alte particularităţi ale simbolismului sunt corespondenţele, sines-
tezia, motivele recurente, sugestiile, starea de spleen.
Plumb de George Bacovia
În opinia lui Nichita Stănescu, Bacovia este „poetul care şochează mintea, ochiul, arta“.
Bacovia reprezintă ultima etapă de dezvoltare a simbolismului, însă lirica bacoviană întruchipează
cea mai strălucită expresie a curentului literar, în spaţiul românesc. Natură melancolică şi de un pesimism
exacerbat, Bacovia mărturiseşte o afinitate pentru lirica simbolistă de inspiraţie germană, a cărei viziune
întunecată şi deziluzionată asupra lumii se potriveşte şi felului în care reflectă lirica bacoviană universul
uman.
Poezia Plumb deschide volumul omonim din 1916. Textul este o artă poetică, scrisă cu scopul de a
prezenta concepţia artistului despre lume şi viaţă, prin intermediul mijloacelor artistice specifice.
Tema poeziei o constituie condiţia creatorului într-o lume meschină, limitată spiritual, în care artistul
se simte izolat. Temele secundare ale textului sunt moartea şi iubirea. Apartenenţa textului la simbolism
se justifică prin utilizarea elementelor recurente, a cromaticii speciale, a sugestiei, prin recursul la mu-
zicalitatea simbolică, sumbră, în acord cu ideea textului.
Titlul poeziei, repetat de 6 ori în context, reprezintă un leitmotiv care denumeşte, prin ocurenţă, so-
cietatea claustrantă în care poetul trăieşte. În sens denotativ, plumbul este un metal greu, moale, maleabil,
toxic, de culoare cenuşiu-albăstruie. În sens conotativ, plumbul sugerează apăsarea, monotonia
existenţei, angoasa.
Poezia este alcătuită din două strofe, care delimitează două planuri, macrocosmic, al exteriorului ci-
mitirului şi microcosmic, al interiorului sufletesc.
Discursul liric se dezvoltă sub forma monologului subliniat prin prezenţa mărcilor lexico-gramaticale
ale subiectivităţii: vebul la imperfect, stam, verbul la perfect compus, am început, adjectivul posesiv
meu.
Prima secvenţă poetică delimitează spaţiul exterior al cimititului, ca sugestie a claustrării şi a morţii,
prin intermediul substantivelor, care sunt majoritare în enunţ şi, cu precădere, al adjectivului plumb,
care repetat frecvent, punctează anxietatea poetului în faţa morţii. Nedeterminarea temporală este evi-
denţiată, la nivel textual, prin utilizarea verbului dormeau, la imperfect. Identitatea somn-moarte repre-
zintă un motiv recuremt în lirica universală şi Bacovia nu ezită să-l includă în discurs. Lumea pe care o
descrie poetul este pustie, golită de oameni, iar el este singurul supravieţuitor care resimte acut, la nivel
de senzaţii tactile şi auditive, sentimentul apăsător al solitudinii. Cavoul subliniază imposibilitatea de a

mai ieşi din starea catatonică, din letargia care denunţă apropierea morţii.
În strofa a doua se foloseşte tehnica simetriei, menţinându-se sugestia morţii prin faptul că este ani-
hilată orice speranţă, implicit aceea pe care o aduce iubirea. Lirismul se interiorizează şi se amplifică
spaima de neant. Versul emblematic este „Dormea întors amorul meu de plumb”, în care adjectivul pro-
venit din participiu sugerează o „întoarcere spre apus”, conform lui Blaga, şi semnifică destrămarea
biologică. Anticiparea sfârşitului tragic se face prin notaţia de ordin tactil: „era frig.” Neîncrederea în
intervenţia salutară a iubirii este redată în versul „Şi-i atârnau aripile de plumb”, conotând ideea aspi-
raţiei anulate şi a zborului frânt. Versul confirmă iminenta prăbuşire în moarte a eului liric.
Fiind un text simbolist, poemul apelează la tehnica sugestiei, a corespondenţei dintre elementele na-
turii şi stările sufleteşti abisale, a sinesteziilor vizuale, sonore şi tactile.
Sugestia claustrării este reiterată la nivel fonetic prin utilizarea repetată a cuvântului plumb, în care
cele patru consoane închid o vocală, cuvânt care construieşte şi rima masculină a poeziei.
Prozodia este de ordin clasic, textul fiind alcătuit din două strofe, cu rimă îmbrăţişată, măsură de
zece silabe şi ritm variabil.
Universul bacovian se particularizează prin conturarea unui cadru liric deprimant, apăsător, iar poezia
Plumb se dovedeşte emblematică prin felul în care formulează crezul existenţial al poetului.
Test
Limba Română
Profil umanist
Teste rezolvate la limba și literatura română Profil umanist
Testul nr. 1
Citește cu atenție textul următor:

Decizia de a-mi începe eseul despre recitire cu examinarea unei povestiri de Borges nu trebuie să
surprindă. Borges, care a vorbit deseori despre pasiunea sa pentru relectură, a devenit celebru ca autor
de texte în acelaşi timp perfect clare, citibile – deşi într-un tempo lent, dictat de intertextualitatea lor
bogată, plină de jocuri asociative, adeseori oblice – şi totodată, captivante; texte nu doar bântuite de
alte texte, ci care obsedează la rândul lor, chemând cititorul să le reviziteze într-o reînnoită căutare a
sensurilor lor ascunse, chinuitor de evazive. De fapt, cele două operaţii – mişcarea lineară (curioasă,
orientată spre final) a citirii şi mişcarea de du-te-vino, înainte şi înapoi, în linii mari circulară (reflexivă
şi interpretativă) a (re)citirii sunt deseori inseparabile în experienţa reală a lecturii lui Borges. Parafra-
zându-l pe Roland Barthes, am putea spune că autorul lui El Aleph ne obligă să-i recitim textele de la
bun început. Sau, dacă ar fi să folosim conceptul lui Wolfgang Iser, al cititorului implicit, am putea
afirma că textul borgesian postulează nu un cititor, ci, paradoxal, un recititor, pe cineva care va simţi
nevoia de a-l citi încă o dată şi încă o dată şi care va obţine o satisfacţie distinctă, mai rafinată şi mai
surprinzătoare de fiecare dată.
(Matei Călinescu, A citi, a reciti)
A. Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text:
1. Explică, într-un enunţ, sensul expresiei „a simți nevoia“ în text. 6 puncte
2. Indică motivul pentru care autorul și-a început eseul cu examinarea unei
povestiri de Borges. 6 puncte
3. Menţionează cui aparține conceptul de cititor implicit. 6 puncte
4. Precizează sensul afirmaţiei: „Sau, dacă ar fi să folosim conceptul lui Wolfgang
Iser, al cititorului implicit, am putea afirma că textul borgesian postulează nu un
cititor, ci, paradoxal, un recititor“. 6 puncte
5. Prezintă ideea conţinută în secvenţa „devenit celebru ca autor de texte în acelaşi
timp perfect clare, citibile – deşi într-un tempo lent, dictat de intertextualitatea lor
bogată, plină de jocuri asociative, adeseori oblice – şi totodată, captivante.“ 6 puncte
Notă: Răspunsurile vor fi formulate în enunţuri.
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi ideea

că lectura cărţilor are un rol definitoriu în formarea adolescenților, valorificând
informaţiile din fragmentul extras din textul A citi, a reciti de Matei Călinescu. 20 de puncte

Profil umanist Teste rezolvate la limba și literatura română
literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), așezarea în

pagină, lizibilitatea. 6 puncte
Notă!
este facultativă.
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, semnificaţiile textului următor, evidenţiind definiția subiectivă

a poeziei.
Deşi-i din implicaţii şi rămurişuri pure
Ori din cristale limpezi ce scânteind se rup,
Intrând în ea, să tremuri ca-n iarnă-ntr-o pădure,
Căci te ţintesc fierbinte, prin gheţuri, ochi de lup.
(Nicolae Labiș, Poezia)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţile de construcţie a

unui personaj dintr-un text narativ, aparţinând lui Ion Creangă.
În elaborarea eseului vei avea în vedere următoarele repere;
– prezentarea statutului social, psihologic, moral al personajului din textul narativ ales;
– evidenţierea a două trăsături ale personajului ales prin câte o scenă/secvenţă comentată;
– analiza, la alegere, a două componente de structură și de limbaj ale textului narativ ales, semnifi-
cative pentru construcţia personajului, din seria: acţiune, conflicte, modalităţi de caracterizare, lim-
baj.
Notă!
utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuația – 2 puncte; așezarea în pagină, li-
zibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru organizarea discursului, eseul trebuie să aibă minimum 400 de
cuvinte și să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL I
A.
1. Expresia are sensul de a fi necesar să… .
2. Autorul și-a început eseul cu examinarea unei povestiri de J.L. Borges pentru că autorul argentinian
scrie texte care includ jocuri asociative.
3. Teoreticianul german Wolfgang Iser vorbește despre conceptul de cititor implicit.
4. Textul borgesian invită la actul unei lecturi repetate, care solicită prezența unui cititor avizat.
5. Particularitatea textului borgesian constă în bogăția sa textuală, în conținutul reprezentat prin jocuri
asociative, care devin captivante pentru cititor.
B.
Lectura ar trebui să figureze printre activitățile practicate în timpul liber de tineri pentru avantajele
sale multiple. Lectura este o sursă de divertisment, de cunoaștere a lumii și de autocunoaștere, de aceea
cred, cu atât mai mult, că este o activitate indicată pentru tinerii aflați în procesul de căutare a sinelui.
În primul rând, lectura înseamnă mai mult decât simpla acțiune de a parcurge câteva pagini, ea fiind
un proces de reflecție, prin reprezentarea în conștientul cititorilor a evenimentelor relatate, a sentimen-
telor personajelor, pentru care cititorul simte o undă de simpatie. Lectura este forma facilă de acces la
universul inedit al operei literare, în care se reflectă viziunea particulară a autorului. Lectura propune
ipoteze pentru întrebările existențiale ale omului, dovedindu-se o formă de cunoaștere a lumii pentru ti-
nerii aflați la vârsta autodescoperirii. Cu atât mai utile se dovedesc operele literare în care sunt circum-
scrise experiențele inedite ale autorilor, în care tinerii cititori pot identifica modelul propriu de dezvoltare
ontologică.
În al doilea rând, lectura transformă cititorul obișnuit într-un lector avizat, competent, care poate
desluși în textul literar sensuri noi, cu fiecare lectură înnoită. Matei Călinescu evocă, în deschiderea
eseului său despre lectură, opera lui Borges, care se dovedește specială prin multitudinea de semnificații
revelate cu fiecare lectură; intertextualitatea operei sale invită și incită cititorul la lecturi diferite, opulența
sensurilor solicitând, potrivit formulei lui Călinescu, un recititor.
Prin urmare, lectura se dovedește un vector decisiv în formarea intelectuală a tinerilor, care se inițiază,
prin actul lecturii conștiente și repetate, în procesul cognitiv și ontologic.
SUBIECTUL al II-lea
Discursul poetic prezintă viziunea particulară a autorului asupra poeziei. Textul liric citat concentrea-
ză în forma lapidară a unei strofe aspectele care definesc arta lirică, versurile constituind, astfel, un text
programatic. Autorul consideră că poezia este expresia rațiunii și a emoțiilor, a spiritului apolinic și a
propensiunii dionisiace a omului. Puritatea formei poetice este redată prin simbolul cristalului „Deși-i
Profil umanist Teste rezolvate la limba și literatura română
din implicații și ramurișuri pure/Ori din cristale limpezi ce scânteind se rup“. Surpriza textului se pro-
filează în ultimul vers, prin sintagma „ochi de lup“, care conotează sentimentele poetului și anticipă re-
velația pe care-o poate aduce, prin lectură, textul liric.
SUBIECTUL al-III-lea
Harap-Alb
Povestea lui Harap-Alb – basm popular
Harap-Alb este personajul principal al basmului, un erou surprins în evoluţie, care este destinat să
ajungă împărat. Iniţial, personajul este neidentificat, fiind fiul cel mic al craiului, ca sugestie a rolului
său minor în acţiune. Dorinţa de a participa şi el la misiunea la care fraţii săi eşuează îl particularizează
şi personajul va primi un nume care-i subliniază menirea. Înainte de a fi identificat, însă, prin nume, el
este caracterizat prin vorbe şi prin fapte. Tânărul suferă din cauză că tatăl sau îl ceartă, pentru că era de-
zamăgit de laşitatea fiilor săi cei mari, care nu au trecut de proba curajului, nu vrea să-l lase să încerce
şi el. Personajul se dovedeşte milostiv cu bătrâna întâlnită în curtea palatului şi căreia i se destăinuie,
căutând alinare. Atunci când porneşte la drum, tânărul dă dovadă de un simț al onoarei: „Şi ori oiu pute
izbuti, ori nu, dar îţi făgăduiesc dinaine că, odată pornit din casa d-tale, înapoi nu m-oiu mai întoarce,
să ştiu bine că m-oiu întâlni şi cu moartea în cale.“
Iniţial, fiul craiului se manifestă prin impulsivitate şi prin reacţii agresive: loveşte de trei ori, în cap,
cu frâul, calul slab care venise să mănânce jăratic din tavă. Reacţiile necontrolate probează superficia-
litatea tânărului, care se conduce după aparenţe şi nu observă potenţialul personajelor care-l ajută. După
ce trece de proba curajului, cu ajutorul calului care se repede asupra ursului, tânărul porneşte în călătoria
spre curtea Împăratului Verde, nu înainte de a fi atenţionat să se ferească, în drumul său de spân şi de
omul roş. În curând, se rătăceşte şi se întâlneşte cu un spân care îl convinge să-l ia de slugă pentru că-l
va ajuta să iasă din pădure. Tânărul încalcă interdicţia tatălui şi trebuie să suporte consecinţele dramatice
ale alegerii sale. Spânul îl păcăleşte şi-i cere să respecte un jurământ, ca urmare a înţelegerii prin care
ei doi îşi schimbă identitatea. Spânul îl numeşte acum pe tânăr Harap-Alb şi-i acordă un alt statut, umil,
de slugă de origine nobilă, de novice. Numele subliniază rolul de novice, de candidat la maturizare a
protagonistului.
Conduita personajului îi dezvăluie, rând pe rând, calităţile şi defectele. Pe de o parte, tânărul are un
caracter nobil, cu trăsături ca loialitatea, prin faptul că respectă jurământul de supunere, în ciuda difi-
cultăţilor probelor, bunătatea, dovedită atunci când ocoleşte nunta de furnici, priceperea atunci când dă
ajutor albinelor, construindu-le un stup. Pe de altă parte, personajul îşi arată slăbiciunea, se descurajează
repede pentru că spânul îl trimite în misiuni din ce în ce mai grele, se lamentează mult (calului şi Sfintei
Duminici). În acelaşi timp, ascultă sfaturile primite, pentru că ştie că altfel s-ar expune inutil riscurilor
pe care le presupun misiunile sale, îndeplineşte sarcinile cerute şi cu ajutorul prietenilor săi, pe care şi-i
face datorită disponibilităţii sale afective.
Toate acţiunile eroului culminează cu obținerea unor virtuţi fundamentale: răbdarea, profunzimea,
cea care-i dictează să vadă dincolo de aparenţe şi să acorde atenţie raţiunii, şi nu instinctelor.
Caracterizarea directă a personajului se regăseşte, cum este şi firesc, la începutul naraţiunii, când tâ-
nărul este nevolnic. Naratorul îi subliniază naivitatea, printr-o observaţie ironică: „Fiul craiului era
boboc în felul său la trebi de aiște„, fixându-l, totodată, în categoria novicelui. Sfânta Duminică îl vede
„slab de înger“ şi „mai fricos decât o femeie“, dar îl îmbărbătează, spunându-i care are un destin special:
„Aşa trebuia să se întâmple şi n-ai cui bănui.“
În cea de-a doua parte a acţiunii, protagonistul este caracterizat în mod indirect, prin intermediul ges-
turilor, faptelor şi atitudinilor sale. După ce trece un număr de 10 probe, protagonistul va ajunge cu bine
la capătul procesului de iniţiere. Pe parcursul misiunilor sale, protagonistul a trecut prin stări sufleteşti
extreme, el a ajuns să treacă prin dezonoare, frică, suferinţă, să vadă adevărul ascuns sub minciună.
Compensaţia pe care o primeşte, la sfârşitul călătoriei sale, este dragostea. Eroul este răsplătit pentru
evoluţia sa şi este pregătit să devină un conducător drept şi să-şi întemeieze o familie.
Harap-Alb este un protagonist care întruchipează concepţia despre viaţă şi despre lume a autorului,
conform căreia omul bun şi curajos, care manifestă voinţa de a-şi schimba soarta, reuşeşte fără să aibă
puteri supranaturale.
Teste
Matematică
M_mate-info
M_șt-nat
TEST 1 (M_mate-info)
+,-.
ă funcţia 𝑓 ∶ ℝ → ℝ, 𝑓 (𝑥 ţi 𝑓 (−3 .
/
2) Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei log /(2𝑥 − 3955) = 4
ă se rezolve în mulţimea numerelor întregi inecuaţia: 𝑥 ; − 𝑥 − 10 < 2
ă se calculeze probabilitatea ca, alegând un număr din mulţimea
A
M = {√1, , acesta să fie iraţional.
5) Fie punctele 𝐴(−3, 0 . Să se calculeze modulul vectorului EEEEE⃗
𝐴𝐵 .
6) Se consideră triunghiul ABC cu 𝐵 = √3 , 𝐴𝐶 = . Să se calculeze cos 𝐵
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
1) Se consideră matricele M (𝑥 N , 𝑥 > 0.
a) Să se calculeze detS𝑀(𝑥 )U , ∀𝑥 > 0.

b) Să se arate că 𝑀(𝑥 .
c) Să se calculeze 𝑀(1 .
2) Se consideră inelul (ℤ,; , +, ∙ ).
a) Să se calculeze produsul elementelor inversabile în raport cu înmulţirea din inelul
(ℤ,; , +, ∙ ).
b) Să se rezolve în inelul (ℤ,; , +, ∙ ) ecuaţia 4\ 𝑥 + 2\ = 6\ .
𝑥 + 𝑦 = 2\
c) Să se rezolve în inelul (ℤ,; , +, ∙ ) sistemul ] .
2\ 𝑥 + 3\ 𝑦 = 5\
𝑥 ; + 𝑎, 𝑥 ≥ 0
1) Se consideră funcţia 𝑓 ∶ ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥) = ^ unde ∈ ℝ .
2. + 2017, 𝑥 < 0
a) Să se determine 𝑎 ∈ ℝ astfel încât funcţia 𝑓 să fie continuă în 𝑥c = 0.
b) Să searate că funcţia 𝑓′ este crescătoare pe (0; ∞), ∀𝑎 ∈ ℝ.
c) Să se calculeze lim ((𝑓 (𝑥) − 2017) ∙ 𝑥).
.→+i
2) Se consideră funcţia 𝑓 ∶ [0,1] → ℝ, 𝑓(𝑥 ) = √𝑥 + 2.
a) Să se calculeze ∫ 𝑓 ; (𝑥 )𝑑𝑥.
b) Să se determine aria suprafeţei plane cuprinse între graficul funcţiei f, axa Ox şi
dreptele de ecuaţii 𝑥 = 0 şi 𝑥 = 1.
c) Folosind eventual faptul că √𝑥 + 2 ≤ √3 , ∀ 𝑥 ∈ [0,1], să se arate că
, √/
∫c 𝑥 ;c,o 𝑓(𝑥 )𝑑𝑥 ≤ ;c,p .
Rezolvare Test 1 (M_mate-info)
+,-.
𝑓 (𝑥 ⇒ /
= 0 ⇒ −1 + 𝑥 = 0 ⇒ 𝑥 = 1 ⇒ 𝑓(1 ⇒
𝑓(−3
2) Avem condiţia de existenţă : 2𝑥 − 3955 > 0 ⇒ 2𝑥 > 3955 ⇒ 𝑥 > 1977,5 ⇒
ˆ
. Din log (2𝑥 − 3996 ⇒ ⇒ 2𝑥 = 81 + 3955 ⇒
2𝑥 = 4036 ⇒ 𝑥 = 2018 ∈ (1977,5; ∞ ⇒ .
𝑥 ; − 𝑥 − 10 < 2 ⇔ 𝑥 ; − 𝑥 − 12 < 0 ţia 𝑥 ; − 𝑥 − 12 = 0 ţiile
𝑥, = −3 , 𝑥; = 4 ţinem ∈ (−3; 4) 𝑥∈ℤ⇒𝑥∈

{−2; −1; 0; 1; 2; 3 ⇒ .
Cuburi perfecte mai mici decât 100 sunt: 1/ = 1, 2/ = 8, 3/ = 27, 4/ = 64

A A
ţimea𝑀 = 1 √1, 2numere raţionale sunt √1 = 1,
(deci 4 numere raţionale) ⇒ ţionale) .
Ÿ;/ăà 4Ôè;à¶ „Ô<ßàÔ=¶á° ‚•
𝑝𝑟𝑜𝑏𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 = Ÿ;/ăà 4Ôè;à¶ #ßõ¶=¶á°
= ,cc = 0,96 𝑠𝑎𝑢 96% .
5) 𝐴𝐵 EEEE⃗ > = Ç3; + (−4); = √25 = 5.

⃗ − 4𝚥⃗ ⇒ >E𝐴𝐵
£¤ q -¤¥ q +£¥ q /-•+; o o √;
6) Din teorema cosinusului cos 𝐵 = ;∙£¤∙¤¥
=
;∙√/∙√•
=
•√;
=
,;
.
1 𝑙𝑔𝑥 0
1) a)detS𝑀(𝑥 )U = þ0 1 0þ = 1 ∙ 1 ∙ 𝑥 = 𝑥 (ceilalţi termeni ai dezvoltării sunt toţi nuli)
0 0 𝑥
1 𝑙𝑔𝑥 0 1 𝑙𝑔𝑦 0 1 𝑙𝑔𝑥 + 𝑙𝑔𝑦 0
b) 𝑀(𝑥 ) ∙ 𝑀(𝑦) = K0 1 0N ∙ K0 1 0N = K0 1 0N=
0 0 𝑥 0 0 𝑦 0 0 𝑥𝑦
1 𝑙𝑔𝑥𝑦 0
K0 1 0 N = 𝑀(𝑥𝑦), ∀ 𝑥, 𝑦 > 0.
0 0 𝑥𝑦
1 𝑙𝑔1 0 1 𝑙𝑔2 0
c) 𝑀(1) + 𝑀(2) + ⋯ + 𝑀(2018) = K0 1 0N + K0 1 0N + ⋯ +
0 0 1 0 0 2
1 𝑙𝑔2018 0
K0 1 0 N=
0 0 2018
𝑙𝑔1 + 𝑙𝑔2 + ⋯ + 𝑙𝑔2018 0
Þ° ;c,p ßà¶
⎛ 0 ÚÛÛÛÜÛÛÛÝ
1 +1+⋯+1 0 =
Þ° ;c,p ßà¶
⎝ 0 0 1 + 2 + ⋯ + 2018
2018 lg (1 ∙ 2 ∙ … ∙ 2018) 0 2018 lg (2018!) 0
0 2018 0 '= 0 2018 0 '.
;c,p∙;c,‚ ;c,p∙;c,‚
0 0 0 0
; ;
2) a) Mulţimea elementelor inversabile este: 𝑈 (ℤ D}

, 7\ , 11 𝑎E este
inversabil în ℤ,; ⇔ )⇒ 1 ∙ 7\ ∙ 11 D = 1\
b) 4 ⇔ 𝑥 + 2\ + 10
D = 6\ + 10
D ⇔ ⇒ D }.
, 7\ , 10
𝑥+𝑦=2 G
= 9
c) ] . Pentru a reduce necunoscuta y înmulţim prima ecuaţie cu −3\ = 12
F −3
𝑦 = 5\
G
9 𝑥 + 9
în ℤ ] D ⇒
adunând cele două ecuaţii obţinem 11𝑥 = 11
𝑦 = 5\
𝑥 ∈ {1\ } . Pentru 𝑥 = 1\ prima ecuaţie din sistem devine 1 ⇒ 𝑦 = 1\
Pentru 𝑥 = 1\ a doua ecuaţie din sistem devine 2 ⇒ ⇒ , 9\ }
Din (1) şi (2) ⇒ ţia sistemului este 𝑆 = {(1, 1\ )}
1) a) f este continuă în 𝑥 ⇔ (0 Þ .
;
𝑙 + 𝑎) = 𝑎 ;
H H I I
⇒
;
c) Pentru 𝑥 > 0 ⇒ 𝑓 + 𝑎)ƒ = 2𝑥 ⇒ 𝑓"(𝑥) = (2𝑥)′ = 2 > 0, ∀𝑥 >
0, ∀𝑎 ∈ ℝ ⇒
𝑓′ ătoare pe (0; ∞
. .
c) lim ∙ 𝑥 ) = lim = 0.
.→+i ;ìÅ
; .q
2) a)∫ 𝑓 ; (𝑥 )𝑑𝑥 = ∫ √𝑥 + 2 𝑑𝑥 = ∫(𝑥 + 2)𝑑𝑥 = + 2𝑥 + 𝐶.
;
,
b) 𝐴 = ∫c |𝑓(𝑥)|𝑑𝑥 . Cum 𝑓 (𝑥 ) = √𝑥 + 2 > 0, ∀𝑥 ∈ [0,1] ⇒ |𝑓(𝑥)| = 𝑓(𝑥) pentru
, , , , t
(.-;)q
t
µt | ,c =
𝑥 ∈ [0,1] ⇒ 𝐴 = ∫c |𝑓(𝑥)|𝑑𝑥 = ∫c 𝑓 (𝑥 )𝑑𝑥 = ∫c √𝑥 + 2 𝑑𝑥 = ∫c (𝑥 + 2) 𝑑𝑥 =
q t
-,
q
; •√/ ˆ√; •√/+ˆ√;
(𝑥 + 2)√𝑥 + 2 | ,c = − = .
/ / / /
c) Deoarece √𝑥 + 2 ≤ √3 , ∀ 𝑥 ∈ [0,1] ⇒ 𝑓(𝑥 ) ≤ √3 , ∀ 𝑥 ∈ [0,1] ⇒
, , ,
𝑥 ;c,o 𝑓(𝑥 ) ≤ 𝑥 ;c,o √3 , ∀ 𝑥 ∈ [0,1] ⇒ J 𝑥 ;c,o 𝑓(𝑥 )𝑑𝑥 ≤ J 𝑥 ;c,o √3𝑑𝑥 = √3 J 𝑥 ;c,o 𝑑𝑥
c c c
,
𝑥 ;c,o 1 1;c,o 0;c,o √3 √3
= √3 ∙ K = √3 ∙ ) − *= ⇒ J 𝑥 ;c,o 𝑓(𝑥 )𝑑𝑥 ≤
2018 0 2018 2018 2018 2018
c
TEST 2 (M_șt-nat)
1) Să se determine al treisprezecelea termen al şirului 1,6,11,16, ….

Care este probabilitatea ca alegând un număr din mulţimea {10,11,12, … . . ,99} ă
fie divizibil cu 5?
3) Să se determine soluţiile reale ale ecuaţiei √5𝑥 − 6 = 𝑥.
4) Se consideră funcţia f ∶ ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥 . Să se calculeze 𝑓(1
.
5) Să se determine ecuaţia dreptei ce trece prin punctele 𝐴(−1,2) şi 𝐵(3,0).
6) Să se calculeze aria triunghiului ABC ştiind că 𝐴𝐵 = √3, 𝐴𝐶 = √6, 𝑚 .

𝑥, 𝑥; 𝑥/
1) Se consideră determinantul ∆= þ𝑥; 𝑥/ 𝑥, þ unde 𝑥, , 𝑥; , 𝑥/ ∈ ℂ sunt soluţiile ecuaţiei
𝑥/ 𝑥, 𝑥;
/
𝑥 − 4𝑥 = 0.
a) Să se calculeze 𝑥, + 𝑥; + 𝑥/ .
b) Să se calculeze 𝑥,/ + 𝑥;/ + 𝑥// .
c) Să se calculeze valoarea determinantului ∆.
2) Pe mulţimea numerelor reale se consideră legea de compoziţie
𝑥 ∘ 𝑦 = 𝑥𝑦 − 3(𝑥 + 𝑦) + 12.
a) Să se arate că 𝑥 ∘ 𝑦 = (𝑥 − 3)(𝑦 − 3) + 3, ∀𝑥, 𝑦 ∈ ℝ.
b) Să se demonstreze că 𝑥 ∘ 3 = 3, ∀𝑥 ∈ ℝ.
c) Ştiind că legea de compoziţie " ∘ " este asociativă, să se calculeze valoarea expresiei
𝐸 = (−2018) ∘ (−2017) ∘ … ∘ (−1) ∘ 0 ∘ 1 ∘ … ∘ 2018.
1) Se consideră funcţia 𝑓 ∶ ℝ → ℝ , 𝑓(𝑥 ) = 𝑥𝑒 . .
a) Să se determine punctul de extrem al funcţiei f.

b) Să se determine ecuaţia asimptotei spre −∞ la graficul funcţiei f.
„(. )+.
c) Să se calculeze lim .q
.
.→i
2) Se consideră funcţia 𝑓: ℝ → ℝ, 𝑓(𝑥 ) = 𝑥 ; + 𝑒 . .
a) Să se arate că orice primitivă a funcţiei f este crescătoare pe ℝ.
,
b) Să se calculeze ∫c 𝑥𝑓(𝑥 )𝑑𝑥.
° „(áŸ.)
c) Să se calculeze ∫, 𝑑𝑥.
.
Rezolvare Test 2 (M_șt-nat)
1. Şirul este o progresie aritmetică (𝑎Ÿ )Ÿ 𝑎, = 1 şi raţia

𝑟 = 𝑎Ÿ-, − 𝑎Ÿ ⇒
⇒𝑎 + (𝑛 − 1 ⇒ ,/ = 𝑎, + 12𝑟 = 1 + 12 ∙ 5 = 61
Mulțimea are 99 − 9 = 90
ă 0 sau 5, adică {10,15, … . ,95 (sau 5 ∙ 2, 5 ∙ 3, … .,
5 ∙ 19 𝑝𝑟𝑜𝑏𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 =
Ÿ;/ăà 4Ôè;à¶ „Ô<ßàÔ=¶á° ,p ,
Ÿ;/ăà 4Ôè;à¶ #ßõ¶=¶á°
= ‚c = x 𝑠𝑎𝑢 0,2 𝑠𝑎𝑢 20%
• •
Condiţii de existenţă: 5𝑥 − 6 ≥ 0 ⇒ 𝑥 ≥ x ⇒ 𝑥 ∈ [x ; ∞) şi 𝑥 ≥ 0 ⇒ 𝑥 ∈ [0; ∞)
ă condiţie apare din faptul că membrul stâng e pozitiv, deci şi membrul drept
• •
trebuie să fie pozitiv) ⇒ 𝑥 ∈ [x ; ∞) ∩ [0; ∞) ⇒ 𝑥 ∈ [x ; ∞) ătrat ecuaţia
•
devine : 5𝑥 − 6 = 𝑥 ; ⇒ 𝑥 ; − 5𝑥 + 6 = 0, ţiile 𝑥, = 2 ∈ [x ; ∞) , 𝑥; = 3 ∈
•
[ ; ∞)
x
⇒ 𝑆 = {2; 3}
4. 𝑓(1) = 3 ∙ 1 − 1 = 2 ; 𝑓
𝑓(10) = 3 ∙ 10 − 1 = 29 ⇒
(2 + 29)10
𝑓 (1) + 𝑓(2) + 𝑓(3) + ⋯ + 𝑓(10) = 2 + 5 + 8 + ⋯ + 29 = = 31 ∙ 5 =
2
= 155
5. Ecuaţia derptei ce trece prin punctele 𝐴(𝑥£ , 𝑦£ ) şi 𝐵(𝑥¤ , 𝑦¤ ) este:
𝑥 𝑦 1 𝑥 𝑦 1
𝐴𝐵: þ𝑥£ 𝑦£ 1þ = 0 ⇒ 𝐴𝐵 ∶ þ−1 2 1þ = 0 ⇒
𝑥¤ 𝑦¤ 1 3 0 1
𝐴𝐵 ∶ 2𝑥 + 3𝑦 − 0 − 6 + 𝑦 − 0 = 0 ⇒ 𝐴𝐵 ∶ 2𝑥 + 4𝑦 − 6 = 0 ⇒
𝐴𝐵 ∶ 𝑥 + 2𝑦 − 3 = 0.
√q
£¤∙£¥∙-®¯ £ √/∙√•∙-®¯ ˆx° /∙√;∙ /
6. 𝐴∆£¤¥ = ;
=
;
=
;
q
=;.

= c
1. a) 𝑥, + 𝑥; + 𝑥/ = − Ô = − , = 0 (din relaţiile lui Viete)
sau 𝑥 / − 4𝑥 = 0 ⇔ 𝑥(𝑥 ; − 4) = 0 ⇔ 𝑥(𝑥 − 2)(𝑥 + 2) = 0 ⇒ 𝑥, = 0, 𝑥; = 2, 𝑥/ = −2
⇒ 𝑥, + 𝑥; + 𝑥/ = 0 + 2 + (−2) = 0 .
b) Orice soluţie verifică ecuaţia din care provine
⇒ 𝑥,/ − 4𝑥, = 0 ; 𝑥;/ − 4𝑥; = 0; 𝑥// − 4𝑥/ = 0 . Adunând cele trei relaţii obţinem:
𝑥,/ + 𝑥;/ + 𝑥// − 4(𝑥, + 𝑥; + 𝑥/ ) = 0. Folosind punctual a)⇒ 𝑥,/ + 𝑥;/ + 𝑥// = 0.
𝑥 1 𝑥; 𝑥/
c) ∆= þ , + 𝑥; + 𝑥; 1
) þ 𝑥/ 𝑥, þ = 0 (conform
1 𝑥, 𝑥;
punctului a)).
"⇒"𝑥 ∘ 𝑦 = 𝑥𝑦 − 3(𝑥 + 𝑦
"⇐" (𝑥 − 3
b) 𝑥 ∘ 3 = (𝑥 − 3 (am folosit punctul a))
c) 3 ∘ 𝑦 = (3 − 3 . Ştiind că legea de compoziţie " ∘

este asociativă şi folosind 𝑥 ∘ 3 = 3 , ∀𝑥 ∈ ℝ ; 3 ∘ 𝑦 = 3 , ∀𝑦 ∈ ℝ ⇒
= (𝑥 ∘ 3
3, ∀𝑥, 𝑦 ∈ ℝ

.
1. a) 𝑓 = (𝑥 + 1 . Ecuaţia 𝑓 (𝑥 are
,
soluţia 𝑥 = −1 𝑓 (−1 𝑥 < −1, 𝑓 ƒ (𝑥 , iar dacă 𝑥 > −1,
°
,
𝑓 ƒ (𝑥 ) > 0, punctul de coordonate y−1; − ° { este punct de minim.
.
b) lim 𝑓(𝑥) = lim 𝑥𝑒 . = lim = 0 ⇒ 𝑦 = 0 este ecuaţia asimptotei orizontale
.→+i .→+i .→+i ° ìÅ
spre −∞.
i
„(.)+. .° Å +. .(° Å +,) ° Å +, i (° Å +,)ƒ
c) lim = lim = lim = lim . = lim (.)ƒ = lim 𝑒 . = ∞.
.→i .q .→i .q .→i .q .→i .→i .→i
𝐿′𝐻
2) a) Fie 𝐹 ∶ ℝ → ℝ o primitivă a funcţiei f ⇒ 𝐹 ƒ (𝑥 ) = 𝑓(𝑥 ) = 𝑥 ; + 𝑒 . > 0, ∀𝑥 ∈ ℝ ⇒
F este crescătoare pe ℝ.
, , , , .r ,
b) ∫c 𝑥𝑓(𝑥 )𝑑𝑥 = ∫c 𝑥( 𝑥 ; + 𝑒 . )𝑑𝑥 = ∫c 𝑥 / 𝑑𝑥 + ∫c 𝑥𝑒 . 𝑑𝑥 = ˜ + 𝑒 . (𝑥 − 1)| ,c =
ˆ c
, x
+ 1 = ˆ.
ˆ
, , , ,
1 1 1 1
J 𝑥𝑒 . 𝑑𝑥 = J 𝑥( 𝑒 . )′𝑑𝑥 = 𝑥𝑒 . | − J 𝑥 ƒ ∙ 𝑒 . 𝑑𝑥 = 𝑥𝑒 . | − J 𝑒 . 𝑑𝑥 = 𝑥𝑒 . | − 𝑒 . |
0 0 0 0
c c c c
1
= 𝑒 . (𝑥 − 1)| = 𝑒(1 − 1) − 𝑒 c (0 − 1) = 1
0
Þ.
c) Efectuând schimbarea de variabilă = ln 𝑥 ⇒ 𝑑𝑡 = .
. Pentru 𝑥 = 1 ⇒ 𝑡 = ln 1 = 0,
° „(ù¯ .)
pentru 𝑥 = 𝑒 ⇒ 𝑡 = ln 𝑒 = 1 . Din teorema de schimbare de variabilă deducem că ∫, .
𝑑𝑥 =
, ÒA , c , /°+;
= ∫ 𝑓(𝑡)𝑑𝑡 = ∫c (𝑡 ; + 𝑒 Ò )𝑑𝑡 = ( + 𝑒 Ò )˜ ,c = y/ + 𝑒{ − y + 𝑒 c { = + 𝑒 − 1 = .
/ / / /
,
c
Geografie
Testul nr. 1
Sursă: www.ebacalaureat.ro
Harta de mai sus se referă la subiectul I A-D. Pe hartă sunt marcate state cu litere şi oraşe -
capitală cu numere.
A. Precizați:
1. numele statelor marcate, pe hartă, cu litera B şi J;
2. numele oraşelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 8 şi 13. 4 puncte
B. Scrieţi, în spaţiile punctate, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. Munţii Penini aparţin statului marcat, pe hartă, cu litera...
2. Talin este capitala statului marcat, pe hartă, cu litera...
3. Statul marcat, pe hartă, cu litera F se numește... 6 puncte
C. Încercuiţi litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmaţiile de mai jos:
1. Climatul temperat-continental este specific orașului-capitală marcat, pe hartă, cu numărul:
a. 1 b. 14 c. 11 d. 3 2 puncte
2. Orașul -capitală marcat, pe hartă, cu numărul 15 se numește:
a. Berlin b. Minsk c. Ljubljana d. Varșovia 2 puncte
3. Alpii Scandinaviei sunt localizaţi în statul marcat, pe hartă, cu litera:
a. F b. I c. E d. B 2 puncte
4. Statul marcat, pe hartă, cu litera I se numește:
a. Albania b. Bosnia și Herțegovina c. Muntenegru d. Slovenia 2 puncte
5. Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 6 este străbătut de fluviul numit:
a. Dunăre b. Elba c. Nipru d. Volga 2 puncte
D. Precizaţi trei deosebiri între relieful unităţii marcate, pe hartă, cu litera C şi relieful unităţii
marcate cu litera J.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de
formare, tipuri de roci, distribuţia spaţială a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea
culmilor şi a văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentate comparativ
şi nu separat 6 puncte
E. Precizaţi două argumente care să demonstreze că statul marcat, pe hartă, cu litera B, prezintă o
pondere de peste 70% în producţia energiei electrice obţinută cu ajutorul atomocentralelor.
4 puncte

Sursă:https://www.google.com/url?sa=i&source=images&cd=&cad=rja&uact=8&ved=2ahUKEwjL9L765JDfAhUOLlAKHZlOCEcQjB16BAgBEA
Q&url=http%3A%2F%2Fstichtingwig.nl%2Fharta-muta-a-romaniei-
relief.html&psig=AOvVaw3sLnPZ7SRe7qHkmvAFcr6h&ust=1544376069593279
Harta de mai sus se referă la subiectul II A – D. Pe hartă sunt marcate unităţi de relief cu
litere, oraşe cu numere de la 1 la 5 şi râuri cu numere de la 6 la 10.
A. Precizaţi:
1. numele unităţilor de relief marcate, pe hartă, cu literele B şi D;
2. numele râului marcat, pe hartă, cu numărul 7 şi numele lacului hidoenergetic de pe acest râu.
4 puncte
B. Scrieţi, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează afirmaţiile de mai jos:
1. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 10 se numeşte…
2. Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 2 este străbătut de râul numit…
3. Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 5 se numește ... 6 puncte
C. Scrieţi, în spaţiile punctate, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1. Petrolul si sarea se exploatează din subsolul unităţii de relief marcate, pe hartă, cu litera:
a. B b. D c. E d. H 2 puncte
2. Influenţe climatice submediteraneene ajung în subunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. A b. C c. D d. E 2 puncte
3. Relieful carstic are o mare dezvoltare în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:
a. B b. A c. E d. C 2 puncte
4. Străbate Munţii Apuseni râul marcat pe hartă cu litera:
a. 6 b. 10 c. 9 d. 8 2 puncte
5. Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 3 se numește:
a. Baia Mare b. Craiova c. Oradea d. Zalău 2 puncte
D. Precizaţi două deosebiri şi o asemănare între clima unităţii marcate, pe hartă, cu litera cu B şi
clima unităţii marcate, pe hartă, cu litera cu D.
Nota 1: Deosebirile şi asemănarea se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de climă:
tip de climă, temperature medii anuale, precipitaţii medii anuale, vânturi, amplitudine termică.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile şi asemănarea vor fi prezentate
comparativ şi nu separat. 6 puncte
E. Precizaţi:
1. Un argument care să evidenţieze acţiunea gheţarilor montani din perioada glaciară.
2. O cauză care determină cantităţi ridicate de precipitaţii în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu
litera A.
4 puncte

Analizaţi diagrama în coloanele de mai jos care se referă la subiectul III A și prezintă evoluţia
valorilor medii lunare ale temperaturilor atmosferice la o anumită staţie meteorologică.
A. Precizați:
1. valoarea maximă a temperaturii medii lunare şi luna în care se înregistrează; 2 puncte
2. valoarea minimă a temperaturii medii lunare şi luna în care se înregistrează; 2 puncte
3. diferenţa de temperatură medie dintre lunile februarie şi iunie; 2 puncte
4. calculaţi amplitudinea termică anuală; 2 puncte
5. o lună în care temperatura medie este cuprinsă între 14° C şi 17° C. 2 puncte
B. Pentru Germania, precizaţi:

1. numele unui stat vecin care nu este membru al Uniunii Europene;
2. numele a două unităţi de relief;
3. numele a două cursuri de apă;
4. numele a trei oraşe;
5. două resurse de subsol;
6. o mare la care are acces.
10 puncte
C.
1. Calculaţi densitatea populaţiei în Germania, cunoscând că suprafaţa este de 356733 km2 şi
populaţia este de 82 000 000 loc.
2. Explicaţi valorile ridicate ale densităţii acestui stat, comparativ cu densitatea medie a Europei.
3. Precizați numele fluviului care reprezintă principala cale navigabilă atât în Germania cât și în
Olanda. 6 puncte
D.
Precizaţi două cauze care să explice diferenţa dintre cantitatea de precipitaţii între Atena (Grecia) şi
Bordeaux (Franţa). 4 puncte
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE NR. 1
 Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.

 Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit prin barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total obținut pentru lucrare.
A. Se acordă câte 1p pentru fiecare răspuns corect:

1. B – Franţa; J – Bulgaria
2. 8 – Helsinki; 13 – Reykjavik
Total (1+2) = 4 puncte
B. Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect:

1. C;
2. G – Estonia;
3. Norvegia. Total (1+2+3) = 6 puncte
C. Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect:

1. c; 2. c; 3. a; 4. b; 5. c. Total (1+2+3+4+5) = 10 puncte
D. Se acordă câte 2p pentru fiecare deosebire corect formulată între relieful Regatului Unit (C) şi
relieful Bulgariei (J). Pentru răspunsuri parţial corecte se acordă câte 1p.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de
formare, tipuri de roci, altitudini, gradul de fragmentare, tipuri genetice de relief, orientarea
culmilor şi a văilor principale, dispunerea depresiunilor, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi prezentate comparativ şi nu
separat. Pentru tratarea separată a celor două unităţi de relief se acordă jumătate din punctaj.
Nota 3: Se poate face referire la unităţile de relief respective fie cu literele cu care sunt marcate pe
hartă, fie cu denumirile lor reale.
Ţara marcată pe hartă cu litera C reprezintă Regatul Unit iar ţara marcată pe hartă cu litera J
reprezintă Bulgaria. Deosebiri între C – Regatul Unit și J – Bulgaria:
- Relieful Regatului Unit este mai vechi şi mai erodat (orogeneza caledonică a creat partea de nord
şi centrală) spre deosebire de cel al Bulgariei, care este mai nou (orogeneza alpină a dus la apariţia
Munţilor Balcani, iar câmpiile sunt formate în perioada Cuaternară – Câmpia Înaltă a Dunării şi
Câmpia Mariţa);
- Ţărmurile din nordul Regatului Unit prezintă fiorduri, pe când în Bulgaria ţărmurile de la Marea
Neagră sunt joase, cu plaje;
- Relieful Bulgariei este mai înalt, ex: Munţii Rila – 2.925 m (vf. Musala), spe deosebire de cel al
Regatului Unit care este mai jos, ex: Munţii Scoţiei (vf. Ben Nevis – 1343 m), prezintă cea mai
mare valoare altimetrică din Regatul Unit;
- În regat, munţii sunt orientaţi NE-SE, spre deosebire de Bulgaria unde orientarea este Vest-Est.
Total 6 puncte
E–1. Se acordă 2p pentru un argument corect prezentat. Pentru răspuns parţial corect se poate
acordă punctaj intermediar (1p). Pentru două argumente se acordă 4p.
- Resursele energetice insuficiente ale Franţei şi consumul mare de energie au determinat

dezvoltarea industriei energetice nucleare în Franţa; Ca alternativă la epuizarea zăcămintelor de
combustibili fosili, Franţa şi-a dezvoltat o puternică atomoenergie. 2p
- Franţa dispune de resurse radioactive bogate (minereuri de Uraniu) ce au permis dezvoltarea
industriei energetice nucleare – acestea deţin o pondere de peste 70% în producţia de energie
electrică; 2p
Total 4 puncte

1. B – Pod. Someșan – 1p; D – Câmpia Moldovei – 1p;
2. 7 – Lotru 1p; Vidra – 1p. Total (1+2) = 4 puncte
B. Se acordă câte 2p pentru fiecare răspuns corect:

1. 10 – Crişul Alb; – 2p;
2. 2 – Râul Mureş; – 2p;
3. 5 – Galaţi – 2p. Total (1+2+3) = 6 puncte
C. Se acordă câte 2p pentru fiecare element solicitat:
1. c – Subcarpaţii Moldovei – 2p;
2. a – Munţii Apuseni – 2p;
3. b – Munţii Apuseni – 2p;
4. b – (10) Crişul Alb – 2p;
5. b – Craiova – 2p. Total (1+2+3+4+5) = 10 puncte
D. Se acordă câte 2p pentru fiecare deosebire şi 2p pentru o asemănare corect formulată între
clima Podişului Someş (B) şi clima Câmpiei Moldovei (D). Pentru răspunsuri parţial corecte se
acordă câte 1p.
Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente climatice: factori genetici,
tip de climă, temperaturi medii anuale/vara/iarna, amplitudine termică, precipitaţii medii
anuale/vara/iarna, vânturi cu frecvenţă ridicată.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile vor fi tratate comparativ şi nu
separat. Pentru tratarea separată a celor două state se acordă jumătate din punctaj.
Nota 3: Se poate face referire la statele respective fie cu literele cu care sunt marcate pe hartă, fie
cu denumirile lor reale.
Unitatea de relief marcată pe hartă cu litera B reprezintă Podişul Someșan, iar unitatea de relief
marcată pe hartă cu litera D reprezintă Câmpia Moldovei.
Trei deosebiri:
- În unitatea B se resimt influenţe oceanice, pe când in unitatea D se resimt pe cea mai mare
intindere influenţe de ariditate, în nordul unităţii D ajungând şi influenţe scandinavo-baltice;
- Pecipitaţii mai ridicate în unitatea B (600-800 mm/ an), decât în unitatea D (400-500 mm/an);
- Iarna, in unitatea D bate crivăţul (vânt rece şi uscat, format la periferia Anticiclonului Siberian), pe
când în unitatea C, nu se resimte.
O asemănare:
- În ambele unităţi de relief ajung vâturile de vest; Vânturile de Vest sunt vânturi cu caracter
general care se resimt pe întreaga suprafaţă a ţării.
Total 6 puncte
E. Se acordă:
- 2p pentru un argumet precizat corect (pentru răspuns parţial corect se poate acorda punctaj
intermediar 0,5);
- 2p pentru o cauză corect precizată (pentru răspuns parţial corect se poate acorda punctaj
intermediar 1p).
1. Pe teritoriul ţării, în perioada glaciară (Pleistocen), în Munţii Carpaţi, la peste 2.000 m s-au
instalat gheţari montani care au exercitat o acţiune de modelare a scoarţei prin eroziune, transport şi
acumulare, creând relieful glaciar. Formele de relief create sunt: circuri glaciare, creste glaciare,
lacuri glaciare, praguri glaciare văi glaciare, morene glaciare.
Relieful glaciar este bine dezvoltat în Carpaţii Meridionali, în toate grupele şi în Munţii Rodnei
din Carpaţii Orientali, unde înălţimile maxime ajung la 2.303 m, în Vârful Pietrosul Rodnei ;
Carpaţii Orientali, având altitudini joase, doar trei vârfuri montane depăşesc 1800m. Aceștia nu
au relief glaciar. 2p
2. Precipitaţiile bogate din Munţii Apuseni sunt datorate influenţelor oceanice (reci şi umede) care
ajung în partea central – vestică a ţării. Astfel, la Stâna de Vale din Munţii Apuseni se înregistrează
polul ploilor, precipitaţiile depăşind 1.500 mm/an. Relieful montan determină, de asemenea, o
crestere a cantităţii de precipitaţii o dată cu creşterea altitudinilor, valorile fiind între 800-1000
mm/an pentru munţii joşi şi de 1000-1200 mm/an pentru munţii înalţi. 2p
Total (1+2) = 4 puncte

1. 250 C – iulie;
2. -20 C – ianuarie;
3. 21,5 0 C;
4. 270 C ;
5. septembrie. Total (1+2+3+4+5) = 4 puncte
B. Se acordă câte 1p pentru fiecare element solicitat:

1. Elveţia – 1p;
2. M-ţii Alpi, Pod. Bavariei, M-tii Pădurea Neagră s.a. – 2p;
3. Rin, Dunăre, Elba, Oder s.a. – 2p;
4. Bonn, Frankfurt, Munchen, Koln s.a. – 2p;
5. huilă, fier, neferoase s.a.; – 2p;
6. Marea nordului, Marea Baltică. – 2p.
Total (1+2+3+4+5) = 10 puncte
C. Se acordă 6p astfel:
1. 82 000 000loc : 356733 km2 = 229,86 loc/km pătrat
densitatea înregistrată în Germania este de 229,86 loc/km pătrat
2p;
2. Densitatea medie a Europei este de 80 loc/ km pătrat, pe când a Germaniei este de 229,86
loc/km pătrat, depăşind cu mult media Europei, fapt explicat prin existenţa unui număr mare de
locuitori repartizat pe o suprafaţă relativ redusă
2p;
3. Rin
2p;
Total (1+2+3) = 6 puncte
D. 1. Se acordă 2p pentru o cauză corect prezentată. Pentru răspuns parţial corect se poate acorda
punctaj intermediar (1p).
- În Franţa, la Bordeaux, precipitaţiile sunt peste 1000 mm/an, mai ridicate decât în Atena
(Grecia), 500-800 mm/an.
- Precipitaţiile sunt mai ridicate la Bordeaux (peste 1000 mm/an) datorită apropierii de Oceanul
Atlantic şi deplasării maselor de aer încărcate cu multă umiditate dinspre ocean spre vestul şi nord-
vestul continentului, spre deosebire de Atena (Grecia), unde precipitaţiile sunt mai reduse datorită
influenţelor mediteraneene, blânde şi mai secetoase.
Total 4 puncte
Limba engleză
Clasa a XII-a
Unit 13: The Universe is in Us
Worksheet 1
A. Read the text below. Are the sentences 1-5 „Right” (A) or
„Wrong” (B)? If there is not enough information to answer
„Right” (A) or „Wrong” (B), choose „Doesn’t say” (C).
exoplanet discovery: seven earth-sized planets found

orbiting nearby star
A huddle of seven worlds, all close in size to earth, and

perhaps warm enough for water and the life it can sustain, has
been spotted around a small, faint star in the constellation of
Aquarius.
the discovery, which has thrilled astronomers, has raised

hopes that the hunt for alien life beyond the solar system could
start much sooner than previously thought, with the next
generation of telescopes that are due to switch on in the next
decade.
It is the first time that so many earth-sized planets have been

found in orbit around the same star, an unexpected haul that
suggests the Milky Way may be teeming with worlds that, in
size and firmness underfoot at least, resemble our own rocky
home.
the planets closely circle a dwarf star named trappist-1,

which at 39 light years away makes the system a prime
candidate to search for signs of life. only marginally larger

than Jupiter, the star shines with a feeble light about 2,000
times fainter than our sun.
“the star is so small and cold that the seven planets are
temperate, which means that they could have some liquid
water and maybe life, by extension, on the surface,” said Mi-
chaël Gillon, an astrophysicist at the University of Liège in
Belgium. Details of the work are reported in Nature.
While the planets have earth-like dimensions, their sizes

ranging from 25% smaller to 10% larger, they could not be
more different in other features. Most striking is how
compact. Mercury, the innermost planet in the solar system,
is six times farther from the sun than the outermost seventh
planet is from trappist-1.
(www.theguardian.com)
1. Five earth-sized planets were recently discovered.

a. Right b. Wrong c. Doesn’t say
2. the earth-sized planets orbit around the same star, which

is small and cold.
3. the astrophysicist Michaël Gillon said that the temperature

on the seven planets permit the existence of liquid water and
maybe life, by extension.
4. the researchers hope to know whether there is life on the

planets within a decade.
5. the researchers say that the planet’s orbits are not as

compact as they expected.
YoUR CoMMeNtS/NoteS:
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
Answers
Worksheet 1
A.
1. B
2. A
3. A
4. C
5. B
Worksheet 2
A. Some researchers believe that in the near future, we could

live on other planets too. What do you think about this matter?
Write an essay in 180-200 words.
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
....................................................................................................
V-ar mai putea interesa:
Culegere de teste rezolvate la limba romana
si matematica pentru clasa a II-a
www.culegere-clasa2.stiinta.ro
Culegere de teste rezolvate la matematica

pentru clasa a IV-a
www.culegere-clasa4.stiinta.ro
Culegere de teste rezolvate la limba si

comunicare - limba engleza pentru clasa a VI-a
www.romana-clasa6.stiinta.ro
Culegere de exercitii rezolvate la

matematica pentru clasa a VIII-a
www.matematica-clasa8.stiinta.ro
Culegeri de teste rezolvate la romana

pentru Bacalaureat - profil uman si real
www.romana-bac.stiinta.ro
Telefon Serviciul Clienți: 021.209.45.45

E-mail: rs@rs.ro

Teste Toate Obiectele CL 2-Cl 12 2020

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Toate Obiectele CL 2-Cl 12 2020

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

RAPORT SPECIAL

Autor: Colectivul de autori Rentrop & Straton

© RENTROP & STRATON Group

Manager Produs: Raluca Costache

Senior Editor: George Straton

Sursa foto copertă: www.bigstockphoto.com

Lucrare editată de: RENTROP&STRATON Group (recunoscut CNCSIS

Bdul Națiunile Unite nr. 4, bloc 107A, etajul 1, sector 5, București

Citește cu atenție următorul text, pentru a răspunde cerințelor:

(ESOP, Fabule – „Vulpea și cioara”)

1. ÎNCERCUIEȘTE LITERA CORESPUNZĂTOARE RĂSPUNSULUI CORECT:

l Cum a făcut cioara rost de brânză?

a) a cumpărat-o de la piață; c) a furat-o;

l De ce i-a vorbit vulpea ciorii atât de frumos?

a) o iubea foarte mult; c) era prietena ei;

a) a înțeles prefăcătoria vulpii; c) a mâncat brânza;

l Care este morala acestei povestiri?

a) să nu te împrietenești cu vulpea; c) să împarți tot ce ai;

3. DESPARTE ÎN SILABE URMĂTOARELE CUVINTE:

4. SCHIMBĂ FORMA CUVÂNTULUI DUPĂ MODELUL DAT:

MODEL: a cânta – (eu) cântam – (ea) cânta – să cânte

a sosi – _________________________________ _________________________________ ____________________________________

5. MARCHEAZĂ CUVINTELE SCRISE CORECT:

❑ locueam ❑ ceoară ❑ băiețel

6. COMPLETEAZĂ SPAȚIILE PUNCTATE CU LITERA „â” SAU „î”.

l c…ntec; l s…rmă; l hotăr…;

l p…ine; l r…de; l …ntrecere;

l …nainte; l dobor…; l str…nge;

l re…ntinerit; l ne…ntors; l re…nceput.

3. brân – ză; vul – pea; stră –lu – cesc; plis – cul.

4. a sosi – eu soseam – ea sosea – să sosească;

5. iepure, iarbă, băiețel.

Citește cu atenție următorul text, pentru a răspunde cerințelor:

„ Din vorbă în vorbă, copiii se făcură stăpâni pe obrajii bunicului.

(B.Șt. Delavrancea – „Bunicul”)

1. ÎNCERCUIEȘTE LITERA CORESPUNZĂTOARE RĂSPUNSULUI CORECT:

l Care sunt personajele acestei întâmplări?

a) nepoții și bunica; c) mama și copiii;

l Cu cine vorbea bunicul?

l Ce ar fi vrut să împartă nepoții?

a) dragostea bunicului; c) obrajii, mustața și barba bunicului;

l Ce au aflat nepoții de la bunic?

a) că îl durea mustața; c) că amândouă jumătățile sunt la fel;

3. ALCĂTUIEȘTE DOUĂ ENUNȚURI CU SENSURILE DIFERITE ALE CUVÂNTULUI „SARE”:

4. COMPLETEAZĂ CU „SA” ORI „S-A” VERSURILE:

Irinuța ……… trezit

5. ORDONEAZĂ REPLICILE DE MAI JOS:

6. ÎNCERCUIEȘTE VARIANTA CORECTĂ:

a) – Mihai fii, atent!

2. co – pi – ii; o – bra – jii; bu – ni – cu – lui; a – mân – do – uă.

5. (2), (4), (1), (3).

6. b) – Mihai, fii atent!

2. Unește numerele scrise cu cifre cu scrierea lor cu litere:

3. Descoperă ce număr are casa lui Cosmin, dacă:

5. Alege ciupercuța ce conține rezultatul corect al exercițiului, aflând numărul necunoscut:

634 + 248 – a = 123

A. 646 B. 664 C. 466 D. 464

A. 243 B. 423 C. 234 D. 342

236 + 236 – 121 =

6x8= 3x3= 7x4= 9x5= 10 x 2 =

a) 9, 20, 28, 45, 48 c) 48, 45, 28, 20, 9

12. Calculează doimea și apoi îndoitul numerelor:

………………. ………………. ……………….

a sosi – _________________ _ ____________________