DESCOPERIRILE CARPICE DE LA GURA NI�COVULUI

(JUD. BUZAU)

de MAGDA TZONY

Pîna nu demult zona de formare �i raspindi re a ,ctùtrurii. œrpiœ

ena aircumscrisâ la teritolliul Moldovei . Descoperkea unor elemente de
eul1:Jurâ oaa pica in afulm aœstui spatiu aJU fost interpretate di feri t de
o serie de cerœtâtori, fie oa pâtrunderi etnlice izolate 1 fie ca simple
influente ctùturaJ.e 2•
Ceirœtârile intreprinse in tùtimii rani in zona colinara a Buzâtùui
au avut darrul de ra surprinde �i in acest spatiu o serie de vesbigii car
piœ. Prezenta 1011" in 'alCeSte tetritorH 'I'idica probleme deosebit de im­
portante.
Dupa cum se �tie, la sud de Carpati , daaii liberi ·au d ezvoltat o
cultura bi ne definita cunoscutâ sub denumdirea de Chilia-Militari 3• Situa­
ta in imediata vecinM.arte a provniciei Dacia �i a Moesei, Munteni.'a S-"8
a fla t sub p utern.ica in flue nta a c ivHi zatiei romane œea ce a dat o nota
aparte aspecttùui culturel din aceasta zona. Spre deosebiire de ei, popu­
l atiJa de la râsàrit de Carpati, in speta carpli au rew,it sâ-l?i m en t ina
intr-o masura mai mare elementele t:rndi tionale ale epocü preromane
·1a care s-a adaugat infhllenta sarmatica �i, in mai mica masurâ, œa
romana. Originalirtratea cw1It.IJ!'ii carpiœ se 1·emarcâ prin adoptarea din
repertoriui f.ormelor l?Î pieselor romane a altor tipuri decît cele ad op tate
de fratii lor de la sud de Carpati. Mai trebuie ada ug at faptul ca popu­
l atia carpicâ a cunoscut de-"8 lung:ul œlor doua secole (sec. II-III e.n.)
o dezvoltare deosebita, documentatâ printr-o locuire rintensa l?i o cultura
materi ala bogatâ în cadrul unei arii întinse de la râ s ârit de Carpati 4•
Üest'Operirea �i cerœtarea de catte noi a unei necropole oarpice
la GUira N i 11 covtùui documenteazâ pentnl prima oara în mod sigllir pre-

1 K. Horedt, ActaAntPhilippopolitanèi, 1963, p. 161-169 ; M. Macrea . Apulum,

7, 1968, p. 197-198 ; Gh. Bichir, SCIV, 22, 1971, 4, p. GG3-669 ; C. Scorpan,
Pontica, 1, 1968, p. 342-364.
2 D. Protase. Un cimitir dacie la Soporul de Cîmpie, Ed. Acad., Bucure�ti, 1976.
p. 87 ; Mil'Cea Babe,, SCIV, 22, 1971, 1, p. 41--42.
3 Sebastian Morintz, pacia, N. S., V., 1961, p. 345--415 ; Vl. Zirra �i Gh. Cazimir.
CercetArhBuc, 1, 1963, p. 49-56.
4 Gh. Bichir, Cultura carpica. Ed. Acad. 1973.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
148 MAGDA TZONY

zenta efectiva a unor co mu ni tâ ti oarpice în pârtile de no.rd-est ale Mun­

teniei . Dupa cum se �tie Gh. Bichir a senmalat, pe baza uno<r cercetàri
de suprafata, întreprinse la Valea Teancului, posibilitatea existentei
unor urme Call"pice în aC'eastâ zona 5. Descope<rirea de l'a Gura Ni�cov ului ,
câreia foarte cur înd i s-a adâugat o al ta la Iz vorul Dulce 6 vJne sa leon­
firme pe deplin o looui.:re carr- pica în zon:a s ub oarpatica a Buzaului.
In acest context pœzentarea cerceta,rilor întreprinse Ja Gura Ni�­
covului devine deosebit de necesani �i uti la pentru problemele pe care
le i m plkà .

Zona c erce tata se ·afla pe terasa înalta din stînga pkîului Ni�cov,
în tr-o poniune de teren marginita de o parle �i de Ialta d e doua ravene
adînci ce coboara pînâ la apa Ni�covului. In acel punct apele torentiale
de pe dealul Solnita au modélat marginea ternsei fo.rmînd un mie bot
de deal. (fig. 1 )
Cu multi a n i î n urma , c u ocaZJiJa plan:tàrii vitei d e vie, d i n aœa
zo n a au fast scoase la ivealâ numeroase o.ale �i cast.roane. Multe au fost
distruse pe loc, altele pieroute de-a lungul t.impului. Recent descoperirea
u n ui alt vas , ce a fost folosit ca urn â , a intmt în atenti·a a�rheologilor,
vasul pastrîndu-se în patrimoniul Muzeului de istOII'Je din Buzau 7• Exa­
minarea adestuia, însotiif:a de o cercetare preailabHâ a terenului, ne-a
determinrat sa întreprlndem o sapatura de salvare. Pri.mele sondaj e au
demonstrat ca ne cmpola se întindea pe bobul de deal dar �?i în portiunea
de terasa imediat învecinata. Spre est �i nord-est zona necropolei era
marginlta de una din cele douà ravene, iar spre su d de o viroagà m a i
puti n adînca. care trebuie sâ fi existat din vechime, d eoocece, dupa
infonnatiile pri mi te :aici, a fost gasH, cu prilejul lucrall"ilor agricole.
maj oritate n inventarului, oare între 1imp a dispâ-rut.
I n perioada sapùturil or au fost întreprinse �i cemetàri de supra­
f.at a în zona în vednata constatîndu�se pe pantel-e line de la nod-vest
de zona necro pol ei , :unne destul de consistente ce indicii existenta unei
a�ezari. Materialele culese de l·a su praf ata , constînd din ceramica lucra­
ta cu mî11il �i la roa:ta sint identiœ cu cele din necropola. Este a�adar
mai mult ca sigur c a între a.<?ezoo"ea �i neoropola cercetata de noi sa
existe o legatura d irecta . Din pacate, zona în care se înhlnde �ezarea
este în întll'egime cultivatà cu Viitâ de vie oeea ce face ca o sapaturâ �1
fie l i psit a de perspectivà.
Primele sectiuni (I �i II) au fost trasate pe 1erasa înaHâ din
apropie:rea taluzului, în oare a fest descope:rita uma recupera'ta. Ele
ne-au indicat un stm't de cU'ltU!râ gros de 0,30 rn sur pri ns ·la o adîncime
de 0,60 rn de la sup:mfata s olului . Vestigiile arheo logice au apârut
sporadic, constînd aproape î n exclusivi tate din matedale ceramdce (cîte­
va fragmente de amf orâ romanà �i cera mica localâ lucrata cu m îna !1Ï

5 Gh. Bichir, SCIV, 16, 1965 . 4, p . 676.

6 M. Consuantinescu, SCIVA, 29, 1978, 1, sub tipar.
7 Prin grija cercetiitorului Mircea Babe!i !ii a muzeografului Vasile Drâmboceanu,
càrora le multumdm pentru aneastà informatie.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
 DESCOPERIRI CARPICE LA GURA NI$COVULUI 149

la Toatà). Nu s-a de sooperi t nici un complex arhrologic. In schimb, la

baza taluzului amintit, pe terasa ma� joasâ, în apropierea mormîntului
descoperit în tîm plâ to�r !?i cataloga.t de noi SIUb m . 1 (locul de unde fusese
sooasa urna se pâstrn li. n tact) au tmai fo st descoperite :alte douâ morminte
de incinerati-e în groapâ (M2 !?i M3).
Cea de a 1:.reia sectiune, in caii'e a fost SUII'p!I'insâ a cee a'? i situatie
stJr8:tig!I'af.ic â, a fost tmsata ma'i 1}a nord. Aici a fost descoperit in situ
un alt mormînt de incineratie în urnâ.
Urmâtoarele patru sectiuni au fost facute în zona botului de deal
!ii pe o portiune îngust â a teŒ'a sei , aflata în continuarea acesteia. Lun­
gimea !loc nu a de pâ !ii t în gene!I'al 10 m. In apiroape toate au fast des­
coperrite de la unu pînâ la trei morminte. Strntul de c uJ turii in aceastii
zona se apmpie de suprafata oolului la numai 0,10-0,20 rn �a dî nci me ,
pâstrînd insa aceea�i gro s� me de 0,30 m. El a fost d i &tru s in parte de
g-ropile facute pentru via œ se intin d ea 'al.tâdatâ l?i în aiœste locuri.
In atari conditii, multe morminte au fo st d i sWt!&e , iar a:ltele d eranj a te
ceea ce face ca o parte din mo!Imintele descoperite sâ nu mai p o a:tâ fi
a t r i b ui te cu œrti tu di n e unui anumit tip de inmO!Imintare.
Cercet[nile noastre au avut ca rrezultat fin:al descoperirea unui
numâT de 1 1 mo:rminte de incineratie : (fig. 1)
Mormfntul 1 , a fost des:coperit întimplâtor l?i consta dintr-o urnâ
(ajunsa Ja noi in stare fmgm�ntara) hwratâ la roatâ, de culœre cenu­
!?iu-deschis. In inte!1ior se mai pâsbrau la descoperire, oase umane cal­
cinate !?i un cuti� de fier, pierout in1Jre tim p .
Mormîntul 2, este un mormint de incirreratie în groapâ. Forma
gropii er a ovalâ , iar di.ametrul de 0,40 X 0,50 m. Ea continea mult ca r­
hun e , oase calcinate !?i fragmente ceramiœ. Oa&ele eTau raspi ndite in
întreaga roapa. Fmgmentele œramice au apa'I'tinut mai mu ltor vase
diferite din'Lre care au puùut fi !I"eco n'sti tu ite douâ boluri de cu l oare
rol?ie, lucrate la roata.
Mormintul 3, este de asemenea un mormint de �ncineratie in groapâ.
Aceasta din uTma avea forma ro tun d a cu un diametru de 0,50 rn !?i
continea resturi de carbune, pâmînt ars �i c îteva frngmente ceramice
provenind de la vase d iferite , pnintre care !?i un fragment lucrat cu
mina. Oasele umane, putine la numàr, emu g�rupate în partea de vest
a gt"opii.
Mormîntul 4, mormîrrt de incineratie in uma, situat la adîn cimea
de 0,63 m. Urna încli natâ int'l"-o parle era spartâ , datorita tasarilor !?i
alunecàrilor de teren. Flragmente din buza vasului !?i dintr-o strachina
- capac (luarate dintr-o pastâ fina, aret.oasâ, de culoare galbui-ca fen ie)
au fos t gasite în interioru,l urnei. Vasul mai continea oase calc i n ate ,
destul de multe, fàra wme de cen'll.'? a sau CâTbuni.
Mormîntul 5, mo:rmînt de incineratie in urnâ. De!?i surprinsâ in
situ, urna nu a mai putu t fi r·ecuperatâ, sfarim indu-se in intregime la
d emonta:re . Ea fusese confectïon'atâ dintr-o pastà fina, slab arsa , de
culoélire cenu!?iu-inchis !?i acoperità cu o stTachinâ de tip paterâ, ro!?ie
ou angobâ . In dnteriorul ei pe lîngâ o mare cantitate de oase calcinate
a fast descoperit !?i un bagat inventar funerar, format dintr-un cerc e!

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
1 50 MAGDA TZONY

de argint fHigrnnat, o fibulâ, o catara ma , o bratara, un pandanrt:dv �i o

veriga, toate din bronz, o oglinda sarmatica !1i o m argea de œlœdonie
sferoidala.
Mormîntul 6, a fost rascolit de lucrari le agricole . Din zona mor­
nûntului au fost !reCUperate de noi o pa·rte din oasele calcinate �i o
serie de fii"agrnente ce.ramice din pasta fina œnu�iu-deschisa , a partin i n d
mai multor tipuri de vase.
Mormintul 7, a fost gasit de asemenea deranjat de unele lucrari
anterioare. Pe o suprafata de 1 mp au fost culese fœgmente œramice
di n pasta fina de culoare cen�iu-deschisà, (ce au apar tinut unei urne
de ti pul cu buza lata 1','i unui castron), o:ase umane caldnate ca 1','i un
n umar de 1 7 mârrgele . Mâirgelele sint în rnajoritate tubuilare aplati z...""" te ,
de cul'oare ro�u -inch i s con fecti onarte din co:rnalina. Alâturi de ele a
mai aparut o mâ·rgea de calcedonie sferoidalâ �i alrt::a de cornalinâ, fa�e­
tata, am bele de culoare alba. Toate au fost arrse puternic, unele pinâ la
defonnare.
Mormîntul 8, morrn i nt de 1ncineratie î n groapa, cu diametl1ul
de 0,40-0,50m ; la demon tarre a apâTut foarte mult carbune , oose mnane
calciilJate �i cîteva frag me n te ceramice.
Mormîntul 9, monnint de incineratie în groapa. Groapa avea for­
ma ovala (0,50 X 0,80 rn), iar oasele calcinate erau strînse intr-o gramâ­
joora situata spre vest. In rest, f·r.ag m ente œmmiœ de la d ou a vase
diferite, un castron �i un vas ce nu a mai putut fi Œ'econstituit.
Mormîntul 1 0, m o!rm î nt de incineratie în urna . El a fost distrus
de in1Jerventii1e recente, iar oasele umane c al cinaot:e 1','i f·ragme n te dintr-o
urnâ de culoare ro � ie , luc�·atà la roata au fost ·raspîndite in zona m or­
rnîn tului .
Mormîntul 1 1 , mo·nnint de incine:ratie in groapâ. Groopa U.'?Ol'
oval a cu un diametru de 0,60-0,70 rn con tinea oase uma ne calcinate
grupate in pm·tea de vest a g·ropii �i fragmente ceramice cenru�iu deschis
de la unul sau cel mult douà vase, untù fiind sigur o amfO'l·a.

A� cum a reie�it din prezentarea de mai sus, in cadrul necropolei

de la GuTa Ni�covului, au fost su:rprinse in exclusivtirtate mo:rminrte de
incineratie. Ele se înscrriu i n ca teg ori a m ormi ntelo r de d nci neratie cu
ar'dere a mo:r1;ilor în ruguri speciale, amenajate pro babil în afara necro­
polelœ·.
Din punot de vedere al ritualului au fost surprinse douâ categ or ii
distincte : a) m onni nte de i nci neratie în urna �i b) morm inte de in ci ­
neratie în groapâ.
Din cadrul primei œtegorii fac parte M4, M5, gasi te in situ �i M7,
M10 œ.re au foSit dera.nj·aite în decursul timpului. Umele •au fost super­
ficiall. i ng·ropate fata de ni vel ul ·antic. Gropile rnorm:intelor nu se mai
disting, cu atît mai mult cu c i t toate restrurile funerare erau depuse
în urna 1','i nimic in afara ei. Urnele erau acoperite de regulâ cu strac hi n i
ce nu par sa fi fost în tregi � cum o do ve desc fragmentele ceramice
gasite în dnteriorul urnelor �i care nu au mai putut fi reconstituite decît

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
 DESCOPERIRI CARPICE LA GURA N I�COVULUI 151

in par:te. Este fOOJI'te probabil ca :;; i rurnele sâ fi aV'll t rnarginea sparta

i ntentionat 8 d�i este greu de generalizat un ataŒ"e ritual, doar pe b az a
a dO'Ua mocminte gâsite in situ 9• De remaroat în ca1JI.rl aoestei categorii
de moll'111 inte, cantitatea mare de oase calcinate adruse de la :rugul fune rar
l?i depuse in urne farra a fi amestecate cu cenw;; a sau carrbune. Semnalam
de asemenea ap a�'itia in un�le cazurri a unui bogat i nventar funerar,
format din piese de port l?i de podoaba ca în cazuJ. morm intellorr 5 fji 7 .
In ceea ce pri vefjte œtegoria morminteilor de incineratie în groapa,
distingem mai multe vari:�mte. Potrivit continutul gu:-o pii intilnim : a)
mormi n�e în oare au fost repUISe bucati de pamî nt •ars, aduse prDbabil
din regiunea rugurrilor l?i o œnti:tate mare de carbune (M2, M3, M8) ;
b) morm i nt e slimple, fara :resturi de carbune saJU pamînt ars.
Dupà felul în care au fast depuse oasele oalcinalbe, dis tingem de
asemenea douâ tipurri : a) rraspîndite in i ntreaga ·groapâ (M2 f1i M8), b)
grupate intr-o parte a gropii, de preferinta spre vest (M3, M9, Ml l). In
sfîT'fjit d u pa forma gropii ele pot fi rotunde sau ovale ou diametre
variind î n tre 0,50 - 0,40m �i 0,50 X 0,80 m .
Mormintele de incineratie î n groapà au rtmele trasaturi speci fiee
fat a ci€ cele cu urna. Se obs�"Và în primul rînd cantitatea mult mai
mica de ouse calolnate depuse in rnorm i n te . Explicatia fapturlui o gàsim
fie înrtr-o praotica ,ritual a , fie in faptul ca lasate libere in groapa 0
parte au putut fi distu:use de-a lungul timpului. Ori cum constatarea
este valabil a pentru toate mœmintele din aœasta categorie. Un al doilea
fapt demn de semnalat co n st a in prezenta ca·r'bunilor :;; i a fragmentelorr
d e pàmînt ars in timp ce la categoria i nmormi n tàri lor in urna acestE:
elemente lipsesc.

Inven'tarul descoperit in oadrul necropolei consta din ceram1ca,

obiecte de podoaba fji accesorii de îmbr acam i nte . Fara a fi n umer oase
ele ne dau i n:dicatii pretioase în sprijinul atribuirrii etno-cultumle ca
�i a datàrii in general.
Ceramioa rep:rezintà propoctia cea mai moce. Ea este formata din
vase intregi sau fregmentare l ucrate , cu o singUTa exceptie, la !I"Oatâ,
dintr-o pasrta fina, oretoasâ, farra nici un fel de ingredient€. Culorile
variazà de la c enw; iu deschis pîna la negro œn�iu l?i de la galben
cafeniu pina la ro:;; u cârra mi ziu, cu preferinta pentru nuantele deschise.
Reconstitutrea parti ala sau in î n treg i m e a materiaLuilui œramic
a permis stabiH.rea a trei caitego:rii de vase : oale, vase amforoidale l?Î
strâchini.
Oalele, au foot folooite de regula ca urne. Defji putine la numar,
au putut fi stabilite trei tipurri de vase :

8 Urna din morrr:ûntul 4 cu toate cà a fost surprinsà ,.in si·tu" �i toate fNlg­
rnentele recupei181te, nu a mai putut fi intregitâ la partea superioarii.
9 0 situa·tie similarâ a foot obseJ:IVatâ ��i in cazul necropolei daoo-romane de la
Enisala - Mirœa Bab�. SCIV, 22, 1971, 1, p. 26.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
1 52 MAGDA TZONY

a) Oalâ cu maTginea 1râsfrîntâ în afarâ pînâ la orizontalâ �i buza

latâ, confectionatâ dintu·-o pastâ cretoasâ œnu9ie deschi s . Ea face parte
dintr-un tip des 'Întîlnit în repertoriul œramicii c arpi œ cu numemase
variante în :funct ie de forma corpului 10 (fig. 2, 3, 5, 10).
b) Oalâ cu cot-pul bombat, u�or alungit �i buza îngusta, îngro!;iatâ
l a exterio;r, de culoare gâlbui-cafenie. Ea î�i gâse�te unalogiile cele ma i
apropiate la Bàrboasa 11 (fig. 2/2).
c) Oala de culoaŒ"e ro�ie, cu corpul globular, bombat direct din
marginea vasului. Buza este îngro�tâ �i aplatizata la pa:rtea superioarâ,
iar fundul inelar. (fig. 2/9) Int€resant este faptul câ acest tip de vas
'

nu a fest surprirrs pînâ acum în m ia carpicâ De tr aditie provincial

:romana, aceastâ fo'l'mâ de vas o întîlnim frecvent la S oporul de Cîmpie 12
ca !?i în mediU!l d aciloT liberi de la Chilia 13 ( ju d. Olt) cu de o seb i rea ca
acolo vasele au fost dintr-o pasta specifica œloc doua zone. Exemplarul
nostru este T09U, confectionat dintr-o pastâ bine cunos cu ta în întreaga
arie a cu ltuTi i carpioe. Nu este deci un import din provinciile romane
ci un vas ootohton imitat dupa exemplarele romane .
Faptul n u este lipsH d e semnificatie 9 i vom ,reveni asupra lui,
mai jos.
Vasele amforoidale, sint II"eprezentate în necropola nuastni prin­
tr-un singur exemp[ar gasit fragmentar într-un mormînt de incin erati e
în groapâ. Dupa fragmentele pâstrate el este de tipul cu cm·pul ovoïdal,
gîtul nu prea larg, iar tortile latte prevâzute ou doua 9entuki superficiale
pe fu ta lor exterioan:a. (fig. 2/1) Modelat dink-o pastâ cenu!;>ie creto asa ,

acest ti p de vas este larg raspîndit în aria de locuire oarpica, fiind docu­
mentat in aproape toate necropol ele carpice 1 ''.
Strèichinile, au fost folosite drept capa:ee ale urnelor sau au fos\
depuse fra,l:!mentare în mormintele de incineratie in g.roapa. Studierea
lor atenta ne-a permis identifiœrea a trei tipuri principale :
a) Strachina adîncâ tronconica, cu peretii oblici. u�or arcuiti !;ii
marginea îngro�?atâ spre exterior, prevazutâ runeori cu o canelurâ l arga
sub buzâ, iar la baza cu inel de sustinere (fig. 2/7). Ea este frecvent
întîlnita în necropolele carpice de la Pâdureni �i Poiene9ti ca �i în
descopeJI"kile sa:rmatice de la Fo�ani 15• Forma mai est€ documentatâ
pe teritoriul provinciei Dacia la Soporul de C împie fiind realizata dintr-o
16
pastâ fina rol;iie specifica ceii"amicei provincial Tomane •
b) Strachina cu marginea dreapta, buza rotunjita �i umârul born­
bat (fig. 2/4, 6). Imitatâ dupâ bolurile romane cele doua exemplare
descoperite au fost :reali zate dintr-o pasta de culoare ro11 ie . Asemenea

10 Gh. Bichi:-, Cultura carpicii. Ed. Academiei, Bucure!?ti, 1973, p. 72.

11 C. Buzdug,an !?i V. Càpitbanru, Carpica, 1, 1968, p. 202, fig. 3/4.
12 D. Protase, op. cit., pl. XLVIII/3.
13 Sebastian Morintz, Dacia, N. S., V, 1961, p. 404, fig. 5j2, 4.
14 Gh. Bichir, op cit p. 80.
.•

15 Ibidem, pl. XC/5, 9 ; Radu Vulpe . Materiale, I, 1953, p. 403, fig. 314 ; Sebasti.ln
Morintz, Dacia, N. S., IJI, 1959, p. 452, fig. 1/5.
lG D. Protase, op. cit., pl. XX/5.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
 DESCOPERIRI CARPICE LA GURA NI1;lCOVULUI 1 53

strachini au fost atestate �i în alte necropole carpice devenind frecvente

in faza mai tîrzie a cult ur ii 17•
c) S trachina asemanatoare ca forma, avînd �nsa umarul marcat
printr-un prag mai mult sau mai putin reliefat (fig. 2/ 8 ) . Realizata
dintr-o pasta de culoare cenu�ie, ea tradeaza de asemenea o influenta
n ceramicii romane. Forma este larg documentata la carpi, exemplarele

cenu�ii fiind întîlnite de preferinta în nivelele mai •timpurii 1�.

d) Patera arsa la ro�u cu mme de angobâ într-o nuanta mai in­
chisa. Dup a forma �i tehnica pregatirii �i arderii pastei vasul pare sa
fie un import roman. Un exemplar analog a mai fos.t descoperit în
nivelul I de la Poiana Dulcellti 19•
In ceea ce prive�te obiectele de port �i de podoaba ele au fost
descoperite num�i în cadru l a doua morminte, materialul cel mai bagat
�i variat provenind din M5. DintJ:-e accesoriile de îmbracaminte men­
tionam o fibula, o catmama �i o veriga, toate confectionate din bronz.
1. Fibula este de tipul cu a rcul U!;>O� curbat �i capul îngro�at,
numità de speciali�ti de tip carpic <'0. Ea este larg raspîndita în mediul
C'arpic, la origine, dezvoltîndu-se dintr-un t i p b i n e cunoscut în provin -
c U l e romane sud-dunarene 21•
•

Exemplarul nostru este o varianta mai timpurie a acestui tip de

fibul e fiind bine documentat în nivelul I de l a Poiana Dulce!;'ti 22 (fig.
3/f').
2. Catarama mica de bronz, cu veriga ovala �i spin (fig. 3/8). De�i
la origine este provincial :romana, ea este ntestatâ �i în mediul dacilor
li be�·i de la !fâsârit �i sud de Carpati la Padureni 2'l, Sâuce!jiti 2", Tei­
2G
Bucure�ti 25 ca �i în descoperirile sarmatk-e l a Tirg!1or .
�. Veriga de bronz cu S'ectiunea circulara. Piesa este cunoscutâ de
asemenea în lumea dacilor liberi (fig. 3/7.)
Pi esele de podoabâ sint ,reprezentate printr-un numar de cinci
categorii de obiecte :
.1 . Cerce l de argint, lucrat în tehnica filigranului. De forma circu­
larâ are placa decorata cu proeminente conice �i granulatii, iar baza
,

formata din mai multe fire torsionate ce se prind de placa printr-un

cîrlig (fig. 3/2). Cele mai multe exem plare au fost documentate pe teri­
toriul Moldovei la VîT<te�coi, Poiene�ti, Padureni, Valeni �i Sauce�ti 27•

17 Gh. I3 i rhir, op. cit., p. 75, tip CjG.

H l Ibidem. p. 76, tip C/7.
19 Ibidem, pl. LXXXIX/2.
�0 Ch. Bichir, op. cit., p. 100.
21 A. K. Arnbroz, Archeologija Moscova. Dl-30, 1966, pl. 7/4 : M. Parducz.
FoliaArch, 3-4, 1941, pl. 11/3 - datate in sec. I-II e.n.
:!2 Gh. Bichir, op. cit., p. 100.
23 Gh. Bichir, op. cit., pl. CLXII/4.
24 V. Ciipit.nnu, Carpi ca, VIII, 1976, p. 1 5 9 . fig. 10j16.
25 un e x c m pl a r se .aflâ in colec�ia Muz. de istorie a ora�ului Bucure!?ti.
:lG Gh. D i aconu, op. cit., pl . XIII/3.
2 7 G h. Bich'r, op. cit ., p. 1 1 3 ; Ion Ioni�ii !li Vasile Ursache, Necropola carpicà
ciin sec. II-III de la Vàleni, Inventaria arheologica. 9, 1977, R 57 aj3, 4, R
62 b;75 ; V. Câpitanu, Carpica, VIII, 1976, p. 170, fig. 10/6-9.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
1 54 MAGDA TZONY

Exem plarr e izolate au mai fos t desco peri te �i pe te ri torii le provi nc 1 e 1

Daci a , la Soporul de Cimpie, Obreja , Romula �i Loc�teni 28• Ele nu
apar insâ in com plexe-le specifiee oultmii dacilor liberi din Muntenia.
2. Brâtara, realizatâ dintr-o bara de bronz, bombatâ pe fata exte­
rio·arâ Nâtita pe cea interioarà) �i decoratâ cu �iruri de proeminente
m i ci , întreru pte din loc in l oc de mici portiuni ov.a le nedecorate (fig.
3/1). 0 piesà aseman à t are a fost d e s co pe rità intr-un m ormi nt de inhu­
o

matie de la Gabara 2n. Ase me nea ti puri de brâtâri sint destul de rare
�i ap:a.r mai ales in œdrul descoperirilor sarmatioe 30•
3. OgH nd a de t i p sarm ati e , f rag m en tarâ de forma discoidala, cu
m i ner lateral, pe rf ora t, avînd pe .revers o tamga � i marginea u�or relie­
fa ta . Ea a fost lucra:tà dintr-un aliaj cu un procent mai mare de cup ru
dindu-i un as pec t aramiu :;; i nu alb...:arg i ntiu, ca majordtatea pieselm·
de acest tip (fig. 3/5). De origine sa:rmaticà, asemenea oglinzi au f o s t
pre l uate de carpi fiind frecvent documentate in necropolele acestorn
(Virte9ooi, Padureni, Butnare5ti, B arbo asa, Poie�1e9·ti, Dumitre:;; tii Gàlatii,
Sàuce� ti "1) . A sem ene a piese ap ar 9i în a9 ezar ile dadlor libe-ri din Mun­
tenia în schimb lipsesc d eo cam data în necropole 32•
4. Pand antiv-amuleta , de forma tubulara, luc1·at din tabla de
bronz, cu capetel e de la partea supenio ara indoite in sens inv·ers formiml
un mie o;rificiu prin care era p etrecuta o verigà pent1·u atî r nat , de t i pul
cu capetele petrecute ,:;; i înfal?urate (fig. 3/4 9i 3/9, 10). Un exe m p l ar
analog a apàru t in necropola de la P adure n i 3:1.
Piese asemanàtoare au fost d o cu m en tat e 9i in mormintele sarma­
tice 3".
5. Margele de tipuri bine cunoscute in aria carpica �i sarmaticâ :
a) margele de calced onâ e, de forma s fe roid alà fig . 3/3 ; b) ma rgele de
cornalina, fatetate, de culoarre alba, �i margele, ro9ii, de forma tubulara,
aplatizate :;.; (fig. 3/1 1).

Neoropola de •la Gur a Ni�cov ulu i , dupa ritul 9i lfitualul pmcticat,

a aparti nut unei poptil'a�ii cu puternice tnaditii în cultum geto-dacica
preromanâ. Incineratia în formele descrise mai sus o întîlnim atît la
dacii lib eri (carpi, dacii din MuntJenia sau di n N-V Rom ân ie i ) cît 9i la
cei aflati sub S>ta pîn:irea .roman a (Dacia l?i Moesia) ca o dovada a persis­
tentei elemen tul ui bâ9tina9 în rtoate teritoriile locuite de geto-daci. Ceea
ce îi deo seb e9 te sint aspectele s pe cifiee pe care le-.a capatat cultura lor
materialâ sub i n fluenta civiHzatiei romane, ce a actionat cu o intensitate
·

28 D. Protase, op. cit., p. 65 l)i nota 107 ; Miroea Babe!i, op. cit., p. 36, nota 74.
29 I ulian Anrtonesou, Materiale, 1, 1960, p. 45 4 .
30 Gh. Bichir, op. cit., p. 122, nota 350.
31 Gh. Bichir, op. cit .. p. 108 ; V. Câpitanu, op. cit .. p. 168, f i g . 1](1.
32 E!e au fost s2mn�üate la Militari-Bucur�ti, Strâul�ti-Bucurel!'ii, Ti-rgl)Oir �i
a:ltele.
33 Gh. Bilchir, op. cit., pl. CLXXXV/2.
34 Sebastian Morintz, Dada, N. S·, III, 1959, 1, p. 456, fig. 3/3 lli 4/4.
35 Gh. Bichir, op. ci t . , p, 123-124.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
 DESCOPERIRI CARPICE LA GURA NI�COVULUI 1 55

!ii intr-un ritm diferit de la o regiune la alta. A.<;.tfel dacii liberi de la

rasarit de Carpati (carpii) au creat o culturâ cu trâsâturi bine definite,
prin care se individualizeazâ de cultura celor de la sud de Carpati.
Necropola de la Gura Ni!icovului, d�i aflatâ pe teritoriul Munteniei
se leagâ plin analogii le men\ionate de aria culturalâ ca11picâ. Ceramioa
:

este aproape in exclusivitate l u crrata la roatâ, dintr-o pasta finâ arsa la

cenu!?iu, ·I: OliU sau cafeniu. Un s ingur fragm ent apartine runui vas luorat
cu mina. Absenta ce ramicii zg run turoase este de asemenea o caract e­
risticâ a c ulturii carpice. Este cunoscut faptul câ numa\ c ar pH nu au
a do p t at din repertoriul ceramicii provincial ifomane categ oria ceramicii
zgrrun�uroa9e 36• In schimb intîlnim o ceramica fina arsa l a 'f'OliU deosebit
de ràspi ndi tâ în c om paratie cu celelalte zone loouite de dacii liberi.
In ceea ce privelit'e tipurile de vase ele sint bine cunoscute in
întreaga a ri e culturalâ carpica liÎ nu este c azul sa mai insistâm asupra
lor. Un loc aparte îl ocupà uma incadratâ de noi la tipul C �i care nu lii -

gâs�te analogH in complexele respective. Ea este o form a bine ounos­

cutâ in provindile romane pâtrunzind uneori �i in 1Jeritoriile dadlor
l iberi . Este c a:rul nem'Opolei de la Chilia situatâ întl("-0 zona de puter­
nicâ influentâ romana (intre limesul alutan !ii transalutan) !ii unde apar
mai multe exemplare de acest Np, arse insâ la cenu!iiu. In cazul necro­
pol ei de la Gura Ni�covului acest tip de vas a putut pàtrunde prin
i ntermed iul complexului roman de la Barbo!ii, cent'l"u puternic de ira­
diere a civüizaiiei �i culturii romane in teritoriile da la curbur-a Car­
patilor.
Inventaru l mârunt, format din piese de port �i de podoabâ, alâturi
de ceromicâ este specifie popula tie i carpice. Cercelul de arg i nrt face
parte din oategoria pieselor lucrate in tehnica filigranului cu cea mai
mare raspindire la carpi. Chiar dacâ astfel de c erce i au inoeput sâ aparà
�i pe tc,ritoriul provinciei Dac i a cu deosebire in oadrul a�zârilor rurale
,

daco�romane ei s int mult mai rari in com paratie cu cei din complexele
carpice. Fârâ a cunoalite, in stadiul actual al cercetârii, nici originea
nki locul lor de prelucrore, sigur este faptul ca asemenea piese s-au
buc'tlrat de o râspîndive deosebitâ la carpi, fâcînd parte in teg rantâ din
cultura lor materialâ.
La fel de râspinditâ este �i fihula d esco perita in n ecropola noastrrâ
!ii p e c aTe nru o intîlnim deloc 1l a dacii liberi din Muntenia. Ea reprezintâ
unul d1n elementele de bazâ ale atribuirii de càtre noi a ne0ropolei de
la Gu.ra Ni�covului carpilor !7Ï nu daci lm liberi din Muntenia. Ea se
i noadreazâ de altfel perfect intregului matedal descoperit, ceea oe face
ca atribuirea noast-râ sâ fie Hpsitâ de dubii. Mentionâm in conti nuare ,

ca o intâri'I'e a celor spuse anterior, !ii celelalte piese oa bratara, pan­

d an tiv ul mârgelele !ii oglindâ, t ipu r i comune carpilor !7i sarmatïlor !ii
' ,

pe care cu exceptia oglinzii nu le intilnim la dadi l ib eri de la sud de

Carpati.
Necropola de la Gura Ni� co v ul u i poate fi datatâ cu destulâ precizie
in prima jumâttate a sec. III. Majoritatca pieselor de inventar i�i gasesc

36 G h, D:.::aconu, Dacia, N. S .• 1970, 14 . p. 243-250.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
156 MAGDA TZONY

analogii in complexele carpice mai timpurii datate pîna la jumatatea

sec. III. Me n tionam astfel ca elemente mai sigure de datare fibula !1i
oglinda sarmatka care nu par sa depa�eascâ j umâtatJea se::: . I I I 37•
Prezent a ceramicii m�ii într-o propoJiie destul de mare, dar lipsa
urnelor cu to�ti zoomorfe specifiee etapei tîrzii a culturii carpice ne
determina sâ limitàm drumta neoropolei la p ri ma j umatate a sec. III.
Ea nu a început mai devreme (prezenta ceramicii ro�ii în proportie
apmaçe egala cu cea cenuqie ne împiedica sà ne gîndim la sec. II) �i
nu a con t i nu at qi în a doua jum ât a te a sec. III.
Datarea în aceastâ perioada ne determina sa legam prezenta car­
pi·lor în zona subcarparticâ a Buzaului de etapa de maxima dezvoltare
culturalâ palitica �i militara pe care carpii au cunoscut-o în prima juma­
tate a sec. IV e.n.
Patrunderea lor pîna în teri.toriile de nord...Jest ale Munteniei nu
trebui e privitâ ca o apal'i.tie izolatâ sau întîmplatoare , legatâ neapârat
de eve nimen tele de la mijl. sec. IV 38• Dupa pa·rerea nœstra avem de
a face în aœst caz cu o extindere spre sud a ariei lor de locuire pînâ în
zona subcarpaticâ a B uzaului . Cercetarile s istem at i ce de la Gura 1'-:ï�co­
vului lii i Izvorul Dulce ca �i cerœtal'i.Œe de suprafata de la Valea Teancului
!iii cele de pe dealul Istrita din apropierea satului Dara :l!l, atestâ prezenta
carpica în întreaga zona amintitâ. In schimb, luoru deosebi t de important,
în sprijinul ipotezei avansate, este absenta oricawr urme de locu ire de
tip Chil ia-Militari speaifice dacilor liberi din M u nten i a. Prima a� ez a re
de acest tip apare la circa 15-20 km mai !-= pre vest de zona la care ne
referim, în valea Budureasca din apropierea oraqului Mizil ''0•
Extinderea ariei de locuire a carpilor pinà în zona colinarà a
Buzaului ex plica astfel l?i acele elemente culturale sesizate în unele
din �ezàrile dacilor libe·ri de la sud de Carpati "1•
Ele sint mai :trecvente în aq ez âr ile aflate în imediata v eci nàt a te ,
ca cele de la Budmeasca-Mizil "2 sau Bàteni '.:J (în zona de cîmpie a
judetului Buzàu) �i mai care pe masun'l ce ne îndepà·rtam de aceastâ
zona.

37 Ibidem, p. 100 �i p. 1 1 1 .
2 8 EsJte vorba èe bin<! cunoscutcle .atacuri � i incursiuni ca rpi.ce desfii.�ura tc impo­
triva imperiului in lL.-ma cii.oora �--au pu t ut sbabili car:pii in Mu nbcnï a ; cf.
B. M:trca, SCIV, IV, 1953, 3-4, p. 638, 647 ; R. Vulpë>, Dada, N. S., V, 1961,
p. 387. .
39 Pc·:·ieghezii. ef.ectu atâ de noi împreunâ cu Mircea Habc� �i Marius Constantinescu.
40 C arce1 ii ri Vi èt·or Teodorescu �i Vasile Dup.oi .
41 Gh. B i chi r (Cultura carpicii, p. 1 6 3), referind u-se la uncle d cscoperiri de la
Mâtâsaru, Bucur·ei;ti-Mil itari �i altele formuleazâ ipoteza pâtrunderi i unor
grupu:· i de <.>a rpi l?i instalare a lor b a�c zâa:i :·2 dacilor l i bcri cl in M untenia.
Dupii par<:rea no.astrâ pe baza ma.terialelor d eseoperitc in a!?ezàrilc d i :1 j urul
Bucur�tiu:ui (Militari, Tei. Strâu:le!)ti �i .aJtele), ca �i din a!)eza.I-ea � i necro po l a
de La Tirg�Oir, precum �i din anali�a materialelor de !a Du Lc ean ca este aproape
i m posibi l de a demonstra o prezentâ comp aotâ a carpilor in mediul cultul'ii
Chi lia-Militari.
42 V E zi, not•a 40.
43 Gh. Dichir, SCIV, 16, 1965, 4, p. 686.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
 DESCOPERIRI CARPICE LA GURA NI�COVULUI 1 57

Tot pe linia contaotelor �i influentelor culturale dintre populatiile

aflate în anumite perioade pe acel�i teritoriu, merita sâ amintim !?i
pe cele carpo-sarmatiœ. Din prezentarea nearopolei n oastre a reie�it
deja faptul câ populatia carpicâ a împrumutat o serie intreagâ de ele­
mente de tip sarmatie pe care le-a incorporat in cultura sa materialâ
Acelaqi proces îl observâm insâ �i in mediul sa1"matic unde nu rareori
gâsim vase �i alt eobiecte de tip carpic. Pe linga vechile descoperiri
amintim �i pe œle apàrute recent in cadrul necropolei sarmatice de la
Tirg�or (jud. Prahova) '•1, ca �i in cazul unor morminte descoperite intîm­
plato'r la Buzau ,est '.s.
In incheiere se cuvine a sublinia importanta deosebita a desco­
pe.ririlor de la Gura Ni�covului, în primul rind pentru ca ele marcheaza
atestarea pentru prima data i n mod sigur a unui grup carpic in aceasta
zona � i in al doilea rînd pentru ca jaloneaza alaturi de celelalte indicii
of.erite de descoperkile de la Valea Teancului, Izvorul Duke �i altele,
limita de sud-vest a ari'ei de raspindke a éarpilor.
Prezenta carpilor in zona subcarpatica a Buzâului ne-a permis
de asemenea sa dam o noua interpretare vestigiilor ca.rpice semnalate
în unele din a-?ezârile dacilor Iiberi din Muntenia. Ele se explica prin
schimburile �i contactele culturale deosebit de fire-?ti intre doua popu­
latii înrudite cu arii de loouire atit de apropiate �i nu credem câ este
vorba de patrunderi de grupuri compacte de carpi in a!?eziirile de tip
Chilia-Militari .
In sfî.�it, este demn de relevat li!i faptul câ comunitatea carpica
s-a instalat in aceastâ zona inca din prima j umatate a secolului III cu
o cultura formata, bine definita. Este vremea cînd �i cultura dacilcr
liberi din Muntenia se cristalizeaza in formele sale proprii cunoscînd
o dezvoltare deosebita pe aproape intreg teritoriul siiu cu exceptia
zonei in discutie, ocupata dej a de carpi.

LES DÉCOUVERTES CARPIQUES DE GURA NISCOVULUI

(DÉP. DE BUZAU)

Résumé

La découverte d'une nécropole carpique à Gura Ni.�covul ui , dép. de Buzau

atbeste pour la première fois la présence des Carpes en Munténie.
Autre traces carpiques de cette régi0111 comme cellac; de Valea Teanculul
et Izvor.u Dul ce nous ont détenninés à avancer l'hypothèse de l'expansion des
Carpes au Sud de leur aire d'habitation jusqu'à la zone collinaire du norrl-est
de la Munténie.
li est à remarquer ici l'absence des complexes de type Chilia-Militari,
spécifiques aux Daces libres de Munténie.
Dans la nécropole de Gura Ni.�covului on a découvert 1 1 tombes d'inci nération
des types : en urne et en fosse simple. L'inventai·re funéraire est analogue à celui
du milieu carp ique de Moldavie. La nécropole peut être datée à la première
moitié du Ill-e siècle de n.è.

44 Cercetii-ri i nedite Gh. Diaconu si Magda Tzony.

45 lnforma�ie Vasile Drâmboceanu, muzeograf la Muzeul j udetean de Istorie
Buzüu.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
1 58 MAGDA TZONY

EXPLICATIONS DES FIGURES

Fig. 1 . - Gura Ni�covului. Plan géneral.

Fig. 2. - Gura Ni�covului. Céramique découvérte dans les tombeaux : 1, le tom­
beau 1 1 ; 2, 7, le tombeau 7 ; 3, 0, le tombeau 7 ; 4, 6, le tombeau 2 ; 5, 10, le
tombeau 6 ; 9, le tombeau 10.
Fig. 3. - Gura Ni�covului. Objets découverts en tombeaux 5 et 7 : 1, bracelet en
bronze ; 2, boucle d'oreille en argent filigrané ; 3, perle en calcédoine ; 4, pen­
dantif en bronze ; 5, miroir sarmathyque ; 6, fibule de type carpique en bronze ;
7, anneau en bronze ; 8, banche de ceinture en bronze ; 9, 10, Fragments d'un
anneau avec les bonts enroulés ; 1 1 , perles rouges en cornaline.

http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
http://www.cimec.ro
Fig. 1.-
/ http://cmiabc.ro
Gura Ni11covului. Plan general.
 1
1
1
1
1
1
,.
2

�
l;!!. f/ (

'
1
4

\
\
1 \
1 \
' \
1 \
1
1
1
1
1
'
1
1
1
1 1
1
\ 1
\ 1
1
\
1
\ 1
\ 1
\ 1
\ 1
1

Fig. 2. - Gura Ni!?covului. Ceramicâ descoperitâ in morminte ; 1, mormtntul 1 1 ;

2, 7, mormintul 7 ; 3, 8 mormintul 7 ; 4, 0, mormintul 2 ; 5, 10, mormintul 0 ;
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
!J, mormintul 10.
 W . FJ •• x

1
10
f1
Fig. 3.- Cura Ni�covului. Obiecte descoperite in mormintele 5 �i 7 ; 1 , brâtarâ
de bronz ; 2, cercel de argint filigranat ; 3, margea de calcedonie ; 4, pandantiv
de bronz ; 5, oglindà sermaticâ ; 6, fibulâ carpicà de bronz ; 7, verigà de bronz ;
8, catarama de bronz ; 9, 10, fragmente dintr-o verigà cu capetele înfâ�urate ; 1 1 ,
http://www.cimec.ro / http://cmiabc.ro
mârgcle ro�?ii de cornalinii.