SUBIECTELE DREPTULUI AFACERILOR

Subiectele dreptului afacerilor sunt participanţii la raporturile juridice ale

dreptului afacerilor
Astfel sunt subiecte ale dreptului afacerilor persoanele fizice sau juridice care au
calitate de întreprinzător, adică desfăşoară activitate de întreprinzător
PERSOANA FIZICĂ CA SUBIECT AL DREPTULUI AFACERILOR
În legislaţia RM e stabilit că nu pot practica activitate de întreprinzător unele
persoane cu funcţii publice, ca de ex: Preşedintele RM, parlamentarii, membrii
Guvernului, judecătorii Curţii Constituţionale, judecătorii, procurorii, colaboratorii
organelor de drept; persoanele lipsite de acest drept de către instanţa de judecată.
Nu au calitate de întreprinzători acţionarii Societăţilor pe acţiuni, asociaţii SRL, a
cooperativelor, deoarece deţinerea acţiunilor sau a părţilor sociale nu semnifică
practicare a activităţii de întreprinzător.
Aceste persoane apar mai repede ca nişte investitori în capitalul social al
întreprinderii cu ajutorul căruia întreprinderea ulterior îşi desfăşoară
activitatea. Nu sunt întreprinzători, adică subiecţi ai dreptului afacerilor nici
salariaţii întreprinderii, deoarece munca salariaţilor se reglementează de alte
acte normative, aceștia nu practică o activitate în nume propriu şi nu răspund
pentru obligaţiile întreprinderii cu bunurile sale.
Caracterele juridice ale patentei:
1. Patenta este un certificat nominativ;
2. Patenta nu este transmisibilă;
3. În baza patentei activitatea este desfăşurată doar de persone fizice;
4. O patentă este eliberată pentru un singur gen de activitate.
Patenta se eliberează pentru unul din genurile de activitate indicat de Lege. Patenta
este valabilă numai pentru titularul ei şi nu poate fi transmisă altei persoane.
Desfăşurarea activităţii de întreprinzător în baza patentei nu impune înregistrarea
de stat a titularului acesteia şi primirea licenţei.
Asupra titularului patentei nu se extind cerinţele privind prezentarea dărilor de
seamă financiare şi statistice, ţinerea evidenţei contabile şi financiare, efectuarea
operaţiilor de casă şi decontărilor, precum şi prevederile art.90 din Codul fiscal. În
relaţiile de drept civil, titularul patentei acţionează în numele său.
Titularul patentei este obligat:
a) să respecte ordinea stabilită de desfăşurare a activităţii indicate în patentă,
normele sanitare, normele de protecţie contra incendiilor, să îndeplinească alte
cerinţe ce se referă la genul de activitate respectiv, iar pentru desfăşurarea
activităţii expres stabilite de Lege, să aibă documentele primare de provenienţă a
mărfii, după caz, factura de expediţie, chitanţa de percepere a taxei vamale sau
actul de achiziţie a mărfurilor;
b) să desfăşoare activitatea numai în locurile permise în aceste scopuri de
autoritatea administraţiei publice locale;
c) să respecte drepturile şi interesele consumatorilor;
d) să afişeze patenta sau copia ei, autentificată de notar, într-un loc vizibil la
locurile unde îşi desfăşoară activitatea de întreprinzător sau să o prezinte la cererea
organului de control sau a consumatorilor.
Titularul patentei nu este în drept:
a) să angajeze lucrători pentru desfăşurarea activităţii de întreprinzător specificate
în patentă;
b) să încheie tranzacţii cu întreprinderea individuală al cărei fondator este el sau
careva dintre membrii familiei sale, cu societatea în nume colectiv ori în
comandită, al cărei asociat cu răspundere deplină este el sau careva dintre membrii
familiei sale.
Doi sau câţiva titulari de patente se pot asocia în scopul desfăşurării în comun a
activităţii de întreprinzător, în baza contractului de activitate în comun.
Relaţiile dintre titularul patentei şi organele de control se reglementează prin
prezenta lege, legea bugetului pe anul respectiv şi legislaţia civilă.
Modul de eliberare a patentei
În cerere se indică:
a) prenumele, numele şi domiciliul solicitantului;
b) genul de activitate de întreprinzător pentru exercitarea căreia se solicită patenta;
c) durata patentei;
d) tipul mijlocului de transport şi numărul de înmatriculare al acestuia, dacă se
prevede că acest mijloc de transport va fi utilizat la desfăşurarea activităţii
menţionat.
Patenta se eliberează de inspectoratul fiscal teritorial, pe raza căruia solicitantul îşi
are domiciliul sau la locul de desfăşurare a activităţii preconizate, în decurs de 3
zile de la data depunerii cererii, documentelor perfectate în modul respectiv şi după
achitarea taxei stabilite.
Patenta poate fi eliberată de primăria în a cărei rază de administrare solicitantul
intenţionează să-şi desfăşoare activitatea în baza patentei.
Patenta eliberată de primărie este valabilă numai pe teritoriul administrat de
aceasta.
Valabilitatea patentei încetează:
a) odată cu expirarea duratei patentei;
b) în cazul în care titularul patentei renunţă la patentă pe calea depunerii cererii
respective;
c) în baza cererii titularului patentei în legătură cu pierderea capacităţii de muncă,
confirmată de concluzia respectivă a comisiei medicale;
d) în cazul decesului titularului patentei;
e) în cazul aplicării faţă de titularul patentei a unor sancţiuni administrative;
f) în cazul în care se constată transmiterea patentei către o altă persoană;
g) în cazul în care durata patentei nu este prelungită în decurs de 12 luni
consecutive de la data suspendării ei pentru neachitarea în termen a taxei pentru
patentă.
Titularii patentei achită în mod obligatoriu contribuţia de asigurare socială de stat.
Achitarea contribuţiei de asigurare socială de stat îi asigură titularului patentei
dreptul la o pensie minimă şi la un ajutor de deces prevăzute în legislaţie. Durata
activităţii desfăşurate în baza patentei se include în vechimea în muncă a titularului
patentei, cu condiţia achitării contribuţiilor de asigurare socială de stat.
Taxa lunară pentru patentă este prevăzută în anexa la lege şi se percepe în
cuantumul stabilit pentru localitatea unde se va desfăşura activitatea de
întreprinzător. În cazul desfăşurării activităţii de întreprinzător pe întreg teritoriul
ţării, taxa lunară pentru patentă se achită în cuantum stabilit, specificat în rubrica
"Chişinău, Bălţi, Bender, Tiraspol" din anexa la lege.
Întreprinzătorul Individual
întreprinzător individual – este o persoană fizică cu capacitate de exerciţiu deplină,
care practică activitate de întreprinzător în nume şi pe risc propriu, fără a constitui
o persoană juridică, şi este înregistrată în modul stabilit de lege În conformitate cu
prevederile art. 5 a Legii - întreprinzătorii individuali se înregistrează la oficiul
teritorial al organului înregistrării de stat în a cărui rază de deservire se află sediul
acestora.
Procedura de înregistrare de stat a întreprinzătorilor individuali e prevăzută de art.
28 a Legii, care stipulează că:
Pentru înregistrarea de stat a întreprinzătorilor individuali se depun următoarele
documente:
a) cererea de înregistrare, conform modelului aprobat de organul înregistrării de
stat;
b) documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare
Organul înregistrării de stat nu este în drept să refuze primirea cererii de
înregistrare sau să solicite alte documente decât cele prevăzute de lege.
Registratorul, în termen de 3 zile lucrătoare de la data depunerii documentelor,
adoptă decizia de înregistrare sau de a refuza înregistrarea.
Gospodăria Ţărănească (de fermier)
Gospodăria ţărănească este o întreprindere individuală, bazată pe proprietate
privată asupra terenurilor agricole (denumite în continuare terenuri) şi asupra altor
bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai gospodăriei
ţărăneşti), având ca scop obţinerea de produse agricole, prelucrarea lor primară,
comercializarea cu preponderenţă a propriei producţii agricole.
Gospodăria ţărănească se poate constitui şi dintr-o singură persoană fizică. Numai
gospodăriile ţărăneşti pot desfăşura activitate individuală de întreprinzător în
agricultură. Gospodăria ţărănească are statutul juridic de persoană fizică.
Suprafaţa terenurilor şi mărimea altor bunuri, inclusiv arendate, ale gospodăriei
ţărăneşti trebuie să asigure utilizarea preponderentă în cadrul acesteia (mai mult de
50 la sută anual) a muncii personale a membrilor ei.
Gospodăria ţărănească are dreptul –
 să dispună de ştampilă,
 să deschidă conturi bancare, inclusiv valutare;
 să angajeze şi să elibereze lucrători în bază de contracte individuale de
muncă,
 să ia şi să dea în arendă terenuri şi alte bunuri;
 să stabilească preţurile de comercializare la producţia proprie;
 să fie membru al societăţilor necomerciale (asociaţii, uniuni);
În cazul în care gospodăria ţărănească nu dispune de ştampilă, semnătura
conducătorului poate fi autentificată de notar sau de secretarul primăriei care a
înregistrat gospodăria.
Gospodăria ţărănească este obligată
 să achite integral şi la timp salariile angajaţilor,
 să plătească, în numele membrilor şi al angajaţilor gospodăriei, contribuţiile
de asigurări sociale de stat și medicale și să le acorde asistenţă socială;
 să folosească terenurile conform destinaţiei;
 să păstreze fertilitatea solului prin măsuri de protecţie,
 să aplice tehnologii care ocrotesc natura;
 să îndeplinească integral şi la timp obligaţiile fiscale;
Fondator al gospodăriei ţărăneşti poate fi persoana fizică care a atins vârsta de 18
ani, are capacitate de exerciţiu deplină, posedă teren cu drept de proprietate privată.
O persoană fizică poate fi fondatorul (membrul) numai al unei gospodării ţărăneşti
Gospodăria ţărănească se constituie pe principiul liberului consimțământ.
Gospodăria ţărănească se creează în temeiul declaraţiei de constituire, semnată de
fondator şi de potenţialii membri ai acesteia.
În declaraţia de constituire a gospodăriei ţărăneşti (de fermier), denumită în
continuare declaraţie de constituire, trebuie să se indice:
a) denumirea completă şi abreviată a gospodăriei;
b) sediul gospodăriei;
c) numele, prenumele, data naşterii, cetăţenia şi domiciliul fondatorului şi al
potenţialilor membri ai ei, informaţii privind aflarea acestora în relaţii familiale cu
fondatorul;
d) numerele de înregistrare, amplasarea şi suprafaţa, conform cadastrului bunurilor
imobile, a terenurilor proprietate individuală sau proprietate comună, inclusiv a
terenurilor din extravilan considerate grădini, precum şi a terenurilor arendate;
e) componenţa altor bunuri imobiliare care se transmit în proprietate comună
membrilor gospodăriei.
Denumirea completă a gospodăriei ţărăneşti va conţine cuvintele gospodărie
ţărănească, numele fondatorului (conducătorului) şi sediul gospodăriei.
Sediul gospodăriei ţărăneşti este în unitatea administrativ - teritorială de nivelul
întâi în a cărei primărie este înregistrată.
Pot fi membri ai gospodăriei ţărăneşti, în afară de conducător, următoarele
persoane apte de muncă: soţul (soţia), părinţii, copiii, inclusiv adoptivi, fraţii,
surorile şi nepoţii lui care au atins vârsta de 16 ani, precum şi alte persoane care
sunt membri ai familiei respective.
Gospodăria ţărănească se lichidează prin hotărâre a membrilor ei sau a instanţei de
judecată.