Bhs M

Ce ne ı̂nvat ă Biblia?
s
Solicitati un studiu biblic gratuit.
200818
bhs-M
ˆ ˘
Ce ne ınvat a Biblia?
NUMELE
Provenienta fotografiilor:
˛ Pagina 25: WHO photo by Edouard Boubat
˛ Paginile 96, 97: Explozie: Based on USAF photo; copil: Based on WHO
photo by W. Cutting
˘ ˘ ˘ ˆ
Aceasta publicatie nu se comercializeaza. Ea este distribuita ın cadrul
˘ ˘
unei lucrari mondiale de instruire biblica, sustinute
prin donatii.

˘ ˘ ˘
Pentru a face o donatie,
va rugam sa accesati donate.jw.org.
˘ ˘ ˘
Daca nu exista alta indicatie,
citatele biblice sunt din
Biblia – Traducerea lumii noi.
What Can the Bible Teach Us?
Romanian (bhs-M)
˘ 2016, 2020
Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
EDITORI
Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc., Wallkill, New York, U.S.A.
˘
Organizatia
Religioasa „Martorii lui Iehova”, strada Teleajen nr. 84, sector 2,
ˆ
cod 021468, Bucuresti,
Romania.
ˆ ˘ ˆ ˆ
Publicatia
ın format PDF este produsa ın Romania.
CUPRINS
CAPITOLUL PAGINA
Care este scopul lui Dumnezeu cu privire la noi? 3

1. Cine este Dumnezeu? 8
2. Biblia – o carte de la Dumnezeu 19
3. Care este scopul lui Dumnezeu cu privire la oameni? 29
4. Cine este Isus Cristos? 40
˘ ˘
5. Rascumpararea – cel mai pretios dar de la Dumnezeu 52
ˆ ˆ ˘ ˆ
6. Ce se ıntampla cu oamenii cand mor? 62
ˆ
7. Va fi o ınviere! 71
8. Ce este Regatul lui Dumnezeu? 83
ˆ
9. Este aproape sfarsitul
lumii? 94
˘ ˆ
10. Adevarul despre ıngeri 105
˘ ˘
11. De ce exista suferint a? 116
12. Cum poti deveni prietenul lui Dumnezeu? 124
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
13. Sa aratam respect fat a de viat a 135
˘
14. Poti avea o familie fericita 145
ˆ ˘
15. Ce ınchinare accepta Dumnezeu? 154
˘
16. Alege sa-i slujesti lui Dumnezeu 164
˘
17. Rugaciunea – un cadou minunat 174
˘ ˆ
18. Ar trebui sa ımi dedic viata lui Dumnezeu
˘ ˘
si sa ma botez? 185
˘ ˆ
19. Ramai aproape de Iehova 197
Note explicative 207
CARE ESTE SCOPUL
LUI DUMNEZEU
CU PRIVIRE LA NOI?
˘
S TIRILE despre razboaie, criminali-
ˆ
tate si terorism prezentate ın ziare, la
ˆ
televizor sau la radio, probabil, te ın-
˘
grijoreaza. Ori poate chiar tu suferi
din cauza unei boli sau din cauza
mor tii cuiva drag.
ˆ ˘
Intreaba-te:
˘
ˇ Asa vrea Dumnezeu sa fie
viata mea si a familiei mele?
˘
ˇ Unde pot gasi ajutor pentru
˘
a face fat a problemelor?
˘
ˇ Va fi vreodata pace pe
˘ ˆ
pamant?
˘ ˘
Biblia ofera raspunsuri demne
ˆ ˆ ˘
de ıncredere la aceste ıntrebari.
4
˘ ˘
BIBLIA ARATA CA
DUMNEZEU VA FACE
LUCRURI EXTRAORDINARE
˘ ˆ
PE PAMANT.
Oamenii nu vor mai suferi, nu vor mai
ˆ ˘ ˆ
ımbatrani si nu vor mai muri. (Revelatia
21:4)
˘
„Schiopul
va sari
ca un cerb.”
(Isaia 35:6)
„Ochii orbilor
se vor deschide.”
(Isaia 35:5)
Cei care au murit
˘
vor fi readusi la viat a.
(Ioan 5:28, 29)
Nimeni nu se
ˆ ˘
va mai ımbolnavi.
(Isaia 33:24)
˘ ˆ
Toti oamenii de pe pamant
˘
vor avea hrana din belsug.

(Psalmul 72:16)
ˆ ˘
6 CE NE INVAT A BIBLIA?
ˆ ˘ ˘
TRAGE FOLOASE DIN INVAT ATURILE BIBLIEI
ˆ ˘
Probabil, te gandesti ca
ˆ
ceea ce ai citit ın primele
˘
pagini ale cartii este doar
un vis. Dar Dumnezeu
˘
promite ca va aduce aces-
˘ ˆ ˆ
te schimbari ın curand,
˘
iar Biblia arata cum va
face el acest lucru.
˘
Din Biblie aflam si ce
˘
trebuie sa facem pentru
˘
a fi cu adevarat fericiti
si
pentru a ne bucura de
˘ ˆ ˘
viat a ınca de pe acum.
ˆ
Gandeste-te putin la lu-
ˆ
crurile care te ıngrijorea-
˘ ˘ ˘
za: banii, problemele familiale, problemele de sana-
˘
tate sau moartea cuiva drag. Biblia te poate ajuta sa le
˘ ˆ ˆ ˆ ˘
faci fat a si ıti poate aduce mangaiere prin raspunsuri-
˘ ˆ ˘
le pe care le ofera la ıntrebari cum ar fi:
ˇ De ce suferim?
˘
ˇ Cum putem face fat a problemelor?
˘
ˇ Cum putem avea o familie fericita?
ˆ ˆ ˘ ˆ
ˇ Ce se ıntampla cu noi cand murim?
ˆ ˘
ˇ Ii vom revedea vreodata pe cei dragi care
au murit?
˘
ˇ De ce putem fi siguri ca Dumnezeu va face tot
ce a promis?
CARE ESTE SCOPUL LUI DUMNEZEU CU PRIVIRE LA NOI? 7
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Faptul ca citesti aceasta carte arata ca vrei sa afli ce
ˆ ˘
ınvat a Biblia. Cartea te va ajuta. La fiecare paragraf
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
exista ıntrebari care te vor ajuta sa ıntelegi
mai bine Bi-
˘ ˘
blia. Milioane de oameni se bucura sa discute pe baza
˘ ˘ ˆ
Bibliei cu Martorii lui Iehova. Speram ca si tie
ıti va
˘ ˘ ˆ ˆ
placea. Fie ca Dumnezeu sa te binecuvanteze ın timp
ˆ ˘
ce afli ce ınvat a Biblia!
ˆ ˘ ˘
INVAT A SA FOLOSESTI
BIBLIA
˘ ˘ ˘
BIBLIA este alcatuita din 66 de carti si scrisori. Fiecare carte
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
este ımpartit a ın capitole si versete. Astfel poti gasi mai usor
ˆ ˆ
un anumit verset. Cand ın carte este mentionat un text bi-
˘ ˘ ˘
blic, primul numar care apare dupa numele cartii biblice
˘
este capitolul, iar al doilea numar este versetul. De exem-
ˆ ˘ ˘
plu, „2 Timotei 3:16” ınseamna: A doua scrisoare catre Ti-
motei, capitolul 3, versetul 16.
˘ ˘ ˆ ˆ ˘
Daca vei cauta versetele mentionate ın carte, vei ınvata
˘ ˆ ˘ ˘
repede sa folosesti Biblia. De asemenea, ıncearca sa citesti
ˆ ˘ ˆ
din Biblie ın fiecare zi. Daca citesti zilnic ıntre 3 si 5 capito-
˘ ˆ
le, vei termina de citit toata Biblia ıntr-un an.
CAPITOLUL 1
CINE ESTE DUMNEZEU?
ˆ ˘ ˆ
COPIII pun multe ıntrebari. Cand le explici ceva, ei
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
ıntreaba deseori: „De ce?”. Iar cand ıncerci sa le ras-
ˆ ˘
punzi, ıntreaba din nou: „Dar de ce?”.
2 Indiferent de varst ˆ ˘ ˆ ˘
a, cu to tii ne punem ıntrebari.
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
Ne ıntrebam ce vom manca, cu ce ne vom ımbraca ori
˘ ˆ ˘
ce vom cumpara. Sau ne punem ıntrebari despre via-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
ta si viitor. Dar, cand nu gasim raspunsuri clare la ın-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
trebarile noastre, s-ar putea sa nu mai cautam raspun-
suri.
3 Gasim ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
ın Biblie raspunsuri la ıntrebarile impor-
˘
tante pe care ni le punem? Unii oameni cred ca da.
ˆ ˘ ˆ
Insa Biblia li se pare greu de ın teles. Probabil, ei se
ˆ ˘ ˘
gandesc ca doar preo tii si profesorii au raspunsurile.
˘ ˘ ˘
Iar altora le este rusine sa spuna ca nu le cunosc. Tu ce
˘
parere ai?
4 Poate ca˘ vrei sa˘ gase ˘
sti
˘ ˆ ˘
raspunsuri la ıntrebari pre-
ˆ ˆ
cum: „De ce exist?”, „Ce se va ıntampla cu mine ˆ la ˘
moarte?”, „Cum este Dumnezeu?”. Isus, Marele Inva-
˘ ˘
tator, a spus: „Continua ti sa cere ti si vi se va da, con-
˘ ˘ ˘ ˘
tinua ti sa cauta ti si ve ti gasi, continua ti sa bate ti si vi
ˆ ˘ ˆ
se va deschide”. (Matei 7:7) Nu renun ta pana cand nu
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
gasesti raspunsuri ın care sa ai ıncredere!
ˆ ˘ ˆ
1, 2. Ce ıntrebari ısi pun deseori oamenii?
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
3. De ce cred multi ca nu pot gasi raspunsuri la ıntrebarile lor?
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
4, 5. Tu ce ıntrebari ai? De ce ar trebui sa continui sa cauti raspun-
suri?
CINE ESTE DUMNEZEU? 9
5 ˘ ˘ ˘ ˘
Daca ‘vei continua sa cau ti’, vei gasi aceste ras-
ˆ
punsuri ın Biblie. (Proverbele 2:1-5) Ele nu sunt greu
ˆ ˆ ˘ ˘
de ın teles. Ceea ce vei ınva ta te va ajuta sa ai o via-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
ta mai fericita ın prezent si o speran ta minunata de
˘ ˘ ˆ ˆ
viitor. Sa analizam ın continuare o ıntrebare la care
˘ ˘ ˘
mul ti ar vrea sa primeasca raspuns.
ˆ ˘
II PASA LUI DUMNEZEU DE NOI
SAU ESTE EL CRUD?
6 ˘ ˘
Mul ti oameni cred ca lui Dumnezeu nu-i pasa de
˘ ˘ ˘ ˘
noi. Ei sunt de parere ca, daca lui Dumnezeu i-ar pa-
˘
sa, lumea ar fi cu totul altfel. Razboaiele, ura si sufe-
ˆ ˘ ˆ ˘
rin ta ıi afecteaza pe mul ti. Oamenii se ımbolnavesc,
˘ ˆ ˘ ˘
sufera si mor. De aceea, unii se ıntreaba: „Daca lui
ˆ ˘ ˘
Dumnezeu ıi pasa de noi, de ce nu pune capat sufe-
rin tei?”.
7 Conducatorii ˘ ˆ ˘
religiosi ıi fac uneori pe oameni sa
˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘
creada ca Dumnezeu este crud. Cand se ıntampla ne-
˘
norociri, ei spun ca asa a vrut Dumnezeu. Prin aceste
cuvinte, ei dau vina, de fapt, pe Dumnezeu. Dar Biblia
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ne ınva
ˆ ta ca raul nu vine niciodat
a de la Dumne-
˘ ˆ ˘
zeu. In Iacov 1:13 se spune ca Dumnezeu nu ıncearca
ˆ
pe nimeni cu lucruri rele. Aici citim: „Nimeni, cand
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
este ın ıncercare, sa nu zica: «Sunt pus la ıncercare de
˘ ˆ
Dumnezeu». Caci Dumnezeu nu poate fi pus la ıncer-
ˆ
care cu lucruri rele si el nu pune la ıncercare pe ni-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
meni”. Aceasta ınseamna ca, desi Dumnezeu ınca nu
˘ ˘
6. De ce cred unii oameni ca lui Dumnezeu nu-i pasa de suferinta

lor?
˘ ˘ ˘
7. a) De ce ajung oamenii sa creada ca Dumnezeu este crud? b) De
˘ ˘ ˘
ce putem fi siguri ca raul nu vine niciodata de la Dumnezeu?
ˆ ˘
˘ ˘
a pus capat lucrurilor rele, nu el este de vina pentru
˘ ˆ
ele. (Citeste Iov 34:10, 12.) Sa ne gandim la un exem-
plu.
ˆ
8 Gande ˘ ˆ ˘ ˘
ste-te
ca un tanar adult locuieste cu parin-
˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
tii.
Tatal sau ıl iubeste foarte mult si ıl ınvat a sa ia de-
ˆ ˘ ˘
cizii bune. La un moment dat, tanarul nu mai asculta
˘ ˘ ˘ ˘
de tatal sau si pleaca de acasa. El face lucruri rele si
ˆ ˘ ˘ ˘
ajunge ın necaz. Ai da vina pe tata pentru ca l-a lasat
˘ ˘ ˆ ˘
pe fiul lui sa plece de acasa? Bineınteles ca nu! (Luca
˘ ˘
15:11-13) Asemenea acestui tata, Dumnezeu i-a lasat
˘ ˆ ˘ ˘
pe oameni sa ia singuri decizii. Ei ınsa au ales sa nu as-
˘ ˘ ˆ
culte de El si au facut ce este rau. Prin urmare, cand se
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ıntampla lucruri rele, sa nu uitam ca nu Dumnezeu
˘ ˘
este vinovat. Nu ar fi corect sa dam vina pe el.
˘
9 Exista un motiv serios pentru care Dumnezeu ın- ˆ
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
ca nu a pus capat rautatii. In capitolul 11 vei afla ce
˘
spune Biblia despre acest lucru. Dar poti fi sigur ca
˘ ˘
Dumnezeu ne iubeste si ca el nu este ˆ niciodata vino-
vat pentru problemele noastre. In realitate, doar el
˘
poate sa le rezolve. (Isaia 33:2)
10 Dumnezeu este sfant. ˆ
(Isaia 6:3) Tot ce face este
ˆ ˆ
pur, curat si bun. De aceea, putem avea ıncredere ın
ˆ ˘
el. Oamenii ınsa nu sunt asa. Ei fac uneori lucruri
˘
gresite.
Nici chiar cel mai cinstit conducator nu are
˘ ˘
puterea de a repara tot raul facut de oameni. Numai
˘ ˆ ˘ ˘
Dumnezeu are aceasta putere. Da, el va ınlatura raul
pentru totdeauna. (Citeste Psalmul 37:9-11.)
˘ ˘
8, 9. De ce nu ar fi corect sa dam vina pe Dumnezeu pentru pro-
˘
blemele noastre? Da un exemplu.
˘ ˘ ˘
10. De ce putem fi siguri ca Dumnezeu va repara tot raul facut de
oameni?
ˆ ˘
CE SIMTE DUMNEZEU C AND OAMENII SUFERA?
11 Ce simte Dumnezeu cand ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ
vede ce se ıntampla ın
ˆ ˆ
lume si cand vede problemele tale? Biblia ne ınva-
˘ ˘
t a ca Dumnezeu „iubeste dreptatea”. (Psalmul 37:28)
ˆ ˘ ˘
Prin urmare, pe Dumnezeu ıl intereseaza cu adevarat
˘ ˆ
ce este bine si ce este rau. Lui nu-i place cand oamenii
˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
sufera. Biblia spune ca, ın trecut, el „s-a mahnit ın ini-
ˆ ˘ ˘ ˘
ma lui” cand a vazut ca lumea se umpluse de rautate.
(Geneza 6:5, 6) Dumnezeu nu s-a schimbat. (Maleahi
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
3:6) Biblia arata ca lui ıi pasa cu adevarat de tine. (Ci-
teste 1 Petru 5:7.)
12 Biblia mai spune ca˘ Dumnezeu ne-a creat dupa˘
˘ ˆ
chipul si asemanarea lui. (Geneza 1:26) Aceasta ın-
˘ ˘ ˘
seamna ca Dumnezeu ne-a creat cu aceleasi calitati pe
˘ ˘ ˆ
care le are el. Poti fi sigur ca, daca pe tine te ıntristea-
˘ ˆ ˆ
za suferinta celor nevinovati, pe Dumnezeu ıl ıntris-
˘
teaza si mai mult! De unde stim acest lucru?
13 Biblia ne ınva ˆ ˘ ˘
t a ca „Dumnezeu este iubire”.
˘
(1 Ioan 4:8) Tot ceea ce face Dumnezeu are la baza
iubirea. Prin urmare, noi iubim deoarece Dumnezeu
ˆ ˘
iubeste. Gandeste-te: Daca ai avea putere, nu ai face
˘ ˘ ˘
sa dispara toata suferinta si nedreptatea din lume? Bi-
ˆ ˘ ˆ
neınteles, iar asta fiindca ıi iubesti pe oameni. Dar
ce putem spune despre Dumnezeu? El are putere. Si,
˘ ˘ ˘
pentru ca ne iubeste, va face sa dispara suferin ta si
˘
nedreptatea. Fii sigur ca fiecare dintre promisiunile
ˆ ˘
lui Dumnezeu prezentate la ınceputul acestei carti se
ˆ ˘
11. Ce simte Dumnezeu cand vede ca suferi?
ˆ ˆ
12, 13. a) De ce ıi iubim pe oameni si ce simtim
cand vedem sufe-
˘ ˘
rinta
din lume? b) De ce putem fi siguri ca Dumnezeu va face sa
˘
dispara suferinta
si nedreptatea?
ˆ ˘
ˆ ˆ ˆ
va ımplini! Dar, pentru a avea ıncredere ın aceste pro-
˘ ˆ
misiuni, trebuie sa ıl cunosti mai bine pe Dumnezeu.
˘
DUMNEZEU VREA SA-L CUNOSTI
14 Daca˘ vrei sa˘ te ımprietene
ˆ
sti
cu cineva, care e
˘
de obicei primul lucru pe care i-l spui? Numele tau.
ˆ ˘ ˘
Are Dumnezeu un nume? Multe religii ınvat a ca nu-
mele lui este Dumnezeu sau Domnul. Dar acestea nu
sunt nume, sunt doar titluri, precum „rege” sau „pre-
˘ ˘
sedinte”.
Dumnezeu ne spune ca numele sau este
ˆ
Iehova. In Psalmul 83:18 ci-
˘ ˘ ˘
tim: „Sa se stie ca tu, al ca-
˘ ˘ ˆ
Daca vrei sa te ımprietenesti rui nume este Iehova, numai
ˆ ˆ
cu cineva, ıi spui numele
˘ tu esti Cel Preaınalt peste tot
tau. Dumnezeu ne spune ˘ ˆ
˘ pamantul!”. Scriitorii Bibliei
care este numele sau
ˆ
ın Biblie au folosit numele lui Dum-
nezeu de mii de ori. Iehova
˘ ˘
vrea sa-i cunosti numele si sa
ˆ ˆ
ıl folosesti. El ıti spune care
˘
este numele lui ca tu sa-i poti
deveni prieten.
15 Numele lui Dumnezeu,
Iehova, are o semnificatie

˘
foarte importanta. Acest nu-
˘ ˘
me arata ca Dumnezeu poa-
˘ ˆ ˘
te sa ımplineasca tot ce pro-
˘ ˆ ˘
mite si sa-si ındeplineasca
14. Care este numele lui Dumnezeu
˘ ˘
si de unde stim
ca trebuie sa-l folo-
sim?
ˆ ˘
15. Ce ınseamna numele „Iehova”?
ˆ ˘
Biblia ne ınvat a
˘
ca Iehova este Creatorul iubitor
al universului
ˆ
scopul. Nimic nu-l poate ımpiedica. Doar Iehova poa-
te avea acest nume.1
16 Asa cum am observat, Psalmul 83:18 spune de-

ˆ
spre Iehova: „Numai tu esti Cel Preaınalt”. De aseme-
ˆ
nea, ın Revelatia
15:3 citim: „Mari si minunate sunt
˘ ˆ ˘ ˘
1 Daca numele „Iehova” nu apare ın Biblia ta sau daca ai dori sa
ˆ ˘
afli mai multe despre ce ınseamna numele lui Dumnezeu si cum se
˘
pronun ta el, vezi „Note explicative”, punctul 1.
ˆ ˘
16, 17. Ce ınseamna titlurile: a) „Atotputernic”? b) „Rege al eterni-
˘
tatii”?
c) „Creator”?
ˆ ˘
˘
lucrarile tale, Iehova Dumnezeu, Cel Atotputernic!
˘ ˘ ˘
Drepte si adevarate sunt caile tale, Regeˆ al eternita-
ˆ ˘ ˘ ˘
tii!”.
Ce ınseamna titlul „Atotputernic”? Inseamna ca
ˆ
Iehova este mai puternic decat oricine altcineva din
˘ ˆ ˘ ˘
univers. Iar titlul „Rege al eternitatii” ınseamna ca el
˘ ˆ ˘
exista dintotdeauna. Din Psalmul 90:2 ıntelegem ca
˘ ˆ
el exista din vesnicie ın vesnicie.
Impresionant, nu-i
asa?

ˆ
17 Doar Iehova este Creatorul. In Revelatia 4:11 se

˘
spune: „Tu esti demn, Iehova, Dumnezeul nostru, sa
˘
primesti gloria, onoarea si puterea, pentru ca tu ai
˘ ˆ
creat toate lucrurile si datorit ˆ a vointei tale au venit ın
˘ ˘
existent a si au fost create!”. Intr-adevar, Iehova a creat
ˆ ˆ ˘
absolut totul: de la ıngerii si stelele din cer, pana la
˘
fructele pomilor si pestii
marilor!
˘ ˘ ˆ
Daca un tata ısi iubeste

˘
copiii, Tatal nostru ceresc
ˆ
ne iubeste
cu atat mai mult
POTI FI PRIETENUL LUI IEHOVA?

18 ˆ ˘
Cand citesc despre calitatile deosebite ale lui Ie-
˘ ˘ ˆ
hova, unii oameni se simt fara valoare si se gandesc:
ˆ ˆ
„Dumnezeu este atat de puternic si atat de departe de
˘
noi! Cum sa-i pese de mine?”. Dar oare asa dores-
˘ ˆ ˘
te Dumnezeu sa gandim? Nicidecum. Iehova vrea sa
˘
fie aproape de noi. Biblia spune ca Dumnezeu „nu
este departe de niciunul dintre noi”. (Faptele 17:27)
˘ ˘
Dumnezeu vrea sa te apropii de el, iar el promite ca ‘se
va apropia de tine’. (Iacov 4:8)
19 Cum poti sa˘ devii prietenul lui Dumnezeu? Isus a

ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
spus: „Aceasta ınseamna viata vesnic a: sa ajunga sa te
˘ ˘
cunoasca pe tine, singurul Dumnezeu adevarat, si pe
cel pe care l-ai trimis tu, Isus Cristos”. (Ioan 17:3) Con-
˘ ˘ ˆ ˆ
tinua sa ınveti din Biblie si ıi vei cunoaste pe Iehova si
˘ ˘
pe Isus. Iar astfel vei putea avea viat a vesnic a. De exem-
ˆ ˘ ˘
plu, am ınvatat deja ca „Dumnezeu este iubire”. (1 Ioan
˘
4:16) Dar el are multe alte calitati frumoase. Biblia ne
˘ ˆ ˘
spune ca Iehova este „ındurator si plin de compasiune,
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
ıncet la manie si bogat ın iubire loiala si adevar”. (Exo-
˘
dul 34:6) Iehova este bun si gata sa ierte. (Psalmul 86:5)
˘ ˘
Dumnezeu este rabdator si loial. (2 Petru 3:9; Revelatia
˘
15:4) Vei afla mai multe despre calitatile sale frumoase
˘ ˘ ˆ
pe masura ce vei citi despre el ın Biblie.
20 Cum te poti simti aproape de Dumnezeu chiar daca˘

˘ ˘
18. De ce cred unii oameni ca ei nu ar putea fi niciodata prieteni ai
lui Dumnezeu? Ce spune Biblia despre acest lucru?
˘
19. a) Cum poti sa devii prietenul lui Dumnezeu? b) Ce calitate a
ˆ
lui Iehova ıti place cel mai mult?
˘
20-22. a) Cum ne putem simti aproape de Dumnezeu chiar daca
˘ ˘ ˘
nu-l vedem? b) Ce ar trebui sa faci daca unii nu vor dori sa studiezi
Biblia?
ˆ ˘
ˆ
nu-l vezi? (Ioan 1:18; 4:24; 1 Timotei 1:17) Cand citesti
ˆ ˘ ˆ ˘
despre Iehova ın Biblie, ajungi sa ıntelegi ca el este o
˘ ˘ ˘
Persoana reala. (Psalmul 27:4; Romani 1:20) Pe masu-
˘ ˆ ˆ
ra ce ıl vei cunoaste mai bine, ıl vei iubi tot mai mult
si
te vei apropia de el.
21 Vei ın ˆ ˘ ˘
telege
ca Iehova este Tatal nostru. (Ma-
˘ ˘ ˘
tei 6:9) El ne-a dat viat a si doreste sa ne bucuram
˘
din plin de ea. Asta doreste un parinte iubitor pen-
˘ ˆ ˘ ˘
tru copiii sai. (Psalmul 36:9) Da, Biblia ne ınvat a ca
˘ ˆ
poti sa devii prietenul lui Iehova. (Iacov 2:23) Gan-
˘
deste-te:
Iehova, Creatorul universului, vrea sa-i fii
prieten!
22 Probabil ca˘ unii vor dori sa˘ nu mai studiezi Bi-
˘ ˘ ˆ
blia. Le-ar putea fi teama ca ıti vei schimba religia.
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
Insa nu permite nimanui sa te ımpiedice sa devii prie-
tenul lui Iehova. El este cel mai bun Prieten pe care
˘
l-ai putea avea vreodata!
23 Pe masur ˘ ˘
a ce studiezi Biblia, vor fi, probabil,
ˆ ˘
unele lucruri pe care nu le vei ıntelege. Sa nu-ti fie ru-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
sine
sa pui ıntrebari sau sa ceri ajutor. Isus a spus ca
˘
trebuie sa fim umili, asa cum sunt copilasii. (Matei
ˆ ˘
18:2-4) Iar copiii pun multe ıntrebari. Dumnezeu do-
˘ ˘ ˘ ˘
reste sa gasesti raspunsuri. De aceea, studiaza Biblia
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
cu atentie ca sa ıntelegi daca ceea ce ınveti este adeva-
rul. (Citeste Faptele 17:11.)
24 Cel mai bun mod de a-l cunoaste pe Iehova este
ˆ
˘
studiul Bibliei. In urmatorul capitol, vei afla de ce
˘ ˘
este Biblia diferita de orice alta carte.
˘ ˆ ˘
23, 24. a) De ce ar trebui sa-ti pui mereu ıntrebari? b) Ce vom ana-
ˆ ˘
liza ın urmatorul capitol?
CINE ESTE DUMNEZEU?
„Tu ai creat toate lucrurile.” (Revelatia
4 :11)

ˆ ˘
Ce ne ınvat a Biblia despre Dumnezeu?
Revelatia
15:3 Matei 6:9
˘
El este Atotputernic, cea Dumnezeu este Tatal nostru.
˘ ˘ ˘ ˘
mai puternica persoana El doreste
sa ne bucuram
˘
din univers. din plin de viat a.
Psalmul 90:2 Faptele 17:27
˘ ˘
El exista dintotdeauna. Dumnezeu doreste sa fie
aproape de noi.
DUMNEZEU ARE UN NUME

„Iehova . . . este numele meu pe vesnicie.”
(Exodul 3:15)

De ce este important numele lui Dumnezeu?

Psalmul 83:18 Exodul 3:14
˘ ˘ ˆ ˘
Dumnezeu ne spune ca Numele sau ınseamna „El face
˘ ˘ ˘
numele sau este Iehova. sa devina”. Deoarece a creat
„Dumnezeu” si „Domnul” toate lucrurile, Iehova poate
˘ ˆ ˘
nu sunt nume. Acestea sunt sa ımplineasca tot ce promite
˘ ˆ ˘
titluri, precum „rege” sau si sa-si ındeplineasca scopul.
„presedinte”.
Iehova vrea
˘
sa-i folosesti numele.
18
IEHOVA NE IUBESTE

„Dumnezeu este iubire.” (1 Ioan 4:8)

ˆ ˘ ˘
Cum ısi arata Dumnezeu iubirea fat a de noi?
Exodul 34:6; Psalmul 37:28 Psalmul 86:5
ˆ ˘ ˘
El este ındurator si plin Este iertator.
de compasiune. Iubeste 2 Petru 3:9
˘ ˘ ˘
adevarul si dreptatea. Este rabdator cu noi.
Revelatia 15:4
˘
Este loial fat a de noi.
ˆ ˘
LUI DUMNEZEU II PASA DE TINE
˘ ˆ ˘
‘Arunca- ti toate ıngrijorarile asupra lui,
˘ ˘
pentru ca el se intereseaza de tine.’ (1 Petru 5:7)

˘ ˆ ˘
De ce poti spune ca lui Dumnezeu ıi pasa de tine?
Psalmul 37:9-11 Iacov 4:8
˘ ˘ ˘
El promite ca va pune capat Iehova vrea sa te apropii de el.
˘
suferintei
si ca va repara tot Ioan 17:3
˘ ˘ ˆ ˆ
raul facut de oameni. Cu cat ıl vei cunoaste
mai bine
ˆ ˆ
pe Dumnezeu, cu atat ıl vei
iubi mai mult.
CAPITOLUL 2
BIBLIA
– O CARTE DE LA DUMNEZEU
ˆ ˆ ˘ ˆ
CUM te simti cand un prieten ıti face o surpriza si ıti
˘ ˘ ˘
da un cadou? Abia astep ti sa-l deschizi. Te bucuri ca
˘ ˆ ˆ
prietenul tau s-a gandit la tine si ıi multume sti.

2 Biblia este un cadou de la Dumnezeu. Informatii-

˘ ˆ ˘
le pe care le contine nu le putem gasi ın alta parte. De
˘ ˘
exemplu, din Biblie aflam ca Dumnezeu a creat ceru-
˘ ˆ ˘
rile, pamantul, pe primul barbat si pe prima femeie.
˘ ˆ
Ea ne ofera sfaturi care ne pot ajuta cand avem proble-
me. De asemenea, ne spune cum va transforma Dum-
˘ ˆ ˆ
nezeu pamantul ıntr-un loc mai bun. Biblia este un ca-
dou minunat!
3 Daca˘ vei studia Biblia, vei descoperi ca˘ Dumnezeu
˘ ˆ ˆ ˘
vrea sa-i fii prieten. Cu cat vei ınvata mai multe despre
ˆ ˆ ˘
el, cu atat mai stransa va fi prietenia ta cu el.
4 Biblia a fost tradusa, ˘ ˆ
partial sau integral, ın peste
˘ ˘ ˆ
3 000 de limbi si a fost tiparita ın miliarde de exem-
˘ ˆ ˆ
plare. Aproape toti locuitorii pamantului o pot citi ın
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
limba lor. In fiecare saptamana,
ˆ peste un
milion de
˘ ˘ ˘ ˘
oameni ajung sa aiba o Biblie! Intr-adevar, nicio alta
˘
carte nu se compara cu Biblia.
5 Biblia este „inspirat a˘ de Dumnezeu”. (Cite ste

1, 2. De ce este Biblia un cadou minunat de la Dumnezeu?
ˆ ˘ ˘
3. Ce vei ınvata daca vei studia Biblia?
4. Ce ti se pare deosebit cu privire la Biblie?
˘ ˘
5. De ce putem spune ca Biblia este „inspirata de Dumnezeu”?
ˆ ˘
Biblia – Traducerea lumii noi

˘ ˆ
este disponibila ın multe limbi
ˆ ˘
2 Timotei 3:16.) Dar unii probabil se ıntreaba: „Biblia
˘
a fost scrisa de oameni. Atunci cum poate fi ea de la
˘
Dumnezeu?”. Biblia raspunde: „Oamenii au vorbit de
ˆ
la Dumnezeu, fiind impulsionati [sau ındrumati] de
ˆ ˆ ˘
spiritul sfant”. (2 Petru 1:21) Pentru a ıntelege aceasta
ˆ ˆ ˘
idee, gandeste-te
la un director care ıi cere secretarei sa
scrie o scrisoare. A cui este scrisoarea? A directorului,
nu a secretarei. La fel stau lucrurile si cu Biblia. Chiar
˘
daca Dumnezeu a folosit oameni pentru a o scrie, Bi-
ˆ ˘ ˆ
blia este de la Dumnezeu. El i-a ındrumat sa scrie gan-
˘ ˆ
durile sale. Biblia este pe buna dreptate „cuvantul lui
Dumnezeu”. (1 Tesaloniceni 2:13; vezi „Note explica-
tive”, punctul 2)
BIBLIA – O CARTE DE LA DUMNEZEU 21
˘
BIBLIA – O CARTE EXACTA
6 ˘
Biblia a fost scrisa pe parcursul a peste 1600 de
˘ ˆ
ani. Scriitorii ei au trait ın perioade diferite. Unii au
fost oameni instruiti, altii au fost oameni simpli. De
exemplu, unul dintre scriitori a fost medic. Altii au
˘ ˘
fost agricultori, pescari, pastori, profeti, judecatori si
regi. Desi la scrierea Bibliei au participat mai multi oa-
˘ ˘ ˘ ˆ
meni, toate cartile ei au legatura ıntre ele. Nu se spune
ˆ ˆ ˘
ceva ıntr-o parte si cu totul altceva ın alta parte. Prin
˘
urmare, Biblia este o carte armonioasa.1
7 Din prima carte a Bibliei aflam ˘ ˘
cum au aparut pro-
ˆ ˘ ˘
blemele ın lume, iar din ultima aflam ca Dumnezeu le
ˆ ˘ ˆ ˆ
va rezolva, transformand pamantul ın paradis. Biblia
˘ ˘ ˘ ˘
prezinta mii de ani de istorie umana si arata ca scopul
ˆ ˆ
lui Dumnezeu se ımplineste ıntotdeauna.
8 Biblia nu este un manual de stiinta, ˘
dar este exac-
˘ ˆ ˘
ta cand prezinta informatii stiin tifice.
De fapt, ne as-
˘ ˘
teptam ca o carte care provine de la Dumnezeu sa fie
asa. De exemplu, cartea Leviticul contine legi pe care
˘ ˘
Dumnezeu le-a dat poporului sau pentru a opri ras-
ˆ
pandirea bolilor. Toate acestea au fost scrise cu mult
ˆ ˘
timp ınainte ca oamenii sa descopere bacteriile si vi-
˘
rusurile care cauzeaza boli. De asemenea, Biblia ne
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
ınvat a ın mod corect ca pamantul nu sta pe nimic.
˘ ˘
1 Unii oameni sustin ca Biblia nu este o carte armonioasa. Dar
˘ ˘ ˆ
acest lucru nu este adevarat. Vezi capitolul 7 al cartii
Biblia – Cuvan-
tul lui Dumnezeu sau al oamenilor?, publicate de Martorii lui Ie-
hova.
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
6, 7. De ce se poate spune ca ıntre car tile
Bibliei exista legatura?
˘ ˘ ˘ ˘
8. Da exemple care arata ca Biblia este exacta din punct de vedere
stiin
tific.

ˆ ˘
ˆ ˆ ˘
(Iov 26:7) Iar, ın perioada ın care oamenii credeau ca
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
pamantul este plat, Biblia spunea ca pamantul este ro-
tund. (Isaia 40:22)
9 Biblia este exacta˘ si cand ˆ ˘
prezinta informatii
isto-
˘ ˆ
rice. Multe carti de istorie nu sunt exacte ın totalitate,
˘ ˆ
pentru ca cei care le-au scris nu au fost ıntotdeauna
˘ ˆ ˆ
sinceri. De pilda, unii nu au consemnat ˆ toate ınfran-
gerile suferite de natiunea lor. In schimb, scriitorii Bi-
ˆ ˆ ˆ ˆ ˘
bliei au fost sinceri cand Israelul a fost ınfrant ın lupta.
Ei au scris si despre propriile greseli. Moise, de exem-
ˆ ˘ ˘
plu, recunoaste ın cartea Numerele ca a facut o gresea-
˘ ˘
la grava pentru care Dumnezeu l-a corectat. (Nume-
˘ ˘
rele 20:2-12) Sinceritatea scriitorilor Bibliei arata ca
˘
aceasta carte provine de la Dumnezeu. De aceea, pu-
ˆ ˆ
tem avea ıncredere ın ea.
O CARTE DE SFATURI PRACTICE
10 ˘
Biblia este „inspirata de Dumnezeu si de folos ca
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
sa ınveˆ te, sa mustre, sa ındrepte lucrurile”. (2 Timotei
˘ ˆ
3:16) Intr-adevar, sfaturile Bibliei ne sunt de folos ın
prezent. Iehova stie cum suntem creati si, prin urma-
ˆ ˆ ˆ
re, ıntelege
modul ın care gandim si simtim. Ne cu-
ˆ ˆ
noaste mai bine decat ne cunoastem noi ınsine si
vrea
˘ ˘
sa fim fericiti. El stie
ce este bine si
ce este rau pentru
noi.
11
ˆ ˘
In Matei, capitolele 5 la 7, gasim sfaturi practice
date de Isus, referitoare la ce anume ne poate face feri-
˘ ˆ ˘
citi,
cum sa fim ın relatii bune cu altii,
cum sa ne ru-
˘
9. Ce arata sinceritatea scriitorilor Bibliei?
ˆ
10. De ce ne sunt de folos sfaturile Bibliei ın prezent?
ˆ
11, 12. a) Ce sfaturi practice a dat Isus ın Matei, capitolele 5 la 7?
ˆ ˘
b) Ce mai putem ınvata din Biblie?
˘ ˘
gam si cum sa privim banii. Desi Isus a dat aceste sfa-
ˆ ˘
turi cu aproape 2 000 de ani ın urma, ele sunt folosi-
ˆ
toare si ın prezent.
ˆ
12 In Biblie, Iehova ne-a dat si principii, sau ındru- ˆ

˘ ˘ ˘
mari, care ne pot ajuta sa avem o viat a de familie feri-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
cita, sa fim harnici si sa traim ın pace cu altii. Indife-
rent cine suntem, unde locuim sau ce probleme avem,
sfaturile Bibliei ne sunt tuturor de folos. (Citeste Isaia
48:17.) (Vezi „Note explicative”, punctul 3.)
ˆ ˆ
POTI AVEA INCREDERE IN PROFETIILE BIBLICE
13 Multe profetii biblice s-au ımplinit ˆ ˘
deja. De pilda,
˘ ˘
Isaia a profetit ca orasul Babilon avea sa fie distrus.
ˆ
(Isaia 13:19) El a prezentat cu exactitate modul ın care
˘ ˘
avea sa fie cuceritˆ orasul. Acesta era aparat de porti
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
mari si de un rau. Insa Isaia a prezis ca raul avea sa fie
˘ ˘
secat, iar portile lasate deschise. Atacatorii aveau sa cu-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
cereasca orasul fara lupta. Isaia chiar a profetit ca un
˘ ˘ ˘
barbat pe nume Cirus avea sa cucereasca Babilonul.
(Citeste Isaia 44:27–45:2.) (Vezi „Note explicative”,
punctul 4.)
14 Dupa˘ doua˘ sute de ani de la scrierea profetiei, o

˘ ˆ
armata a pornit ımpotriva Babilonului pentru a-l cu-
ˆ
ceri. Cine era ın fruntea acesteia? Asa cum fusese pre-
˘ ˆ
zis, Cirus, regele Persiei. Acum urmau sa se ımplineas-
˘
ca celelalte detalii ale profetiei.
ˆ
15 In noaptea atacului, babilonienii petreceau. Ei se
ˆ ˘
simteau
ˆ ın sigurant a fiind ocrotiti de zidurile mari
si

ˆ ˘
de rau. In afara orasului, Cirus si armata lui au sapat
˘ ˘ ˆ ˆ
13. Ce a spus Isaia ca avea sa se ıntample cu orasul
Babilon?
ˆ
14, 15. Cum s-a ımplinit profetia
lui Isaia?
Scriitorul biblic
˘
Isaia a prezis ca
Babilonul avea
˘
sa fie cucerit
˘ ˆ
un canal pentru a scadea nivelul apei raului. Acesta a
˘ ˆ ˆ
scazut destul de mult, astfel ıncat soldatii persani au
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
putut sa mearga prin apa. Dar cum avea sa treaca ar-
mata de zidurile Babilonului? Asa cum se profetise,

˘ ˘
portile
fusesera lasate deschise, iar soldatii
au cucerit
˘ ˘ ˘
orasul
fara sa lupte.
16 ˘ ˆ ˘
Isaia a profetit ca, ın cele din urma, Babilonul
˘ ˘ ˆ ˘
avea sa ramana nelocuit. El a scris: „Nu va mai fi locuit
˘ ˘ ˆ ˆ
niciodata si nu va mai ramane nimeni ın el, din gene-
ˆ ˆ
ratie
ın genera ˆ tie”.
(Isaia 13:20) S-au ımplinit aceste
ˆ ˆ
cuvinte? In locul ın care se afla candva Babilonul, la
circa 80 de kilometri sud de Bagdad (Irak), azi sunt
˘
doar ruine; nimeni nu locuieste acolo. Iehova a matu-
˘
rat Babilonul cu „matura nimicirii [sau a distrugerii]”.
(Isaia 14:22, 23)1
17 Faptul ca˘ atat ˆ
de multe profetii
ˆ
biblice s-au ımpli-
˘ ˘ ˆ ˆ
nit deja este o dovada ca putem avea ıncredere ın ce
˘
spune Biblia si cu privire la viitor. Putem fi siguri ca
ˆ ˆ
Iehova ısi va ındeplini promisiunea de a transforma
˘ ˘
1 Daca doresti
sa afli mai multe despre profetiile
biblice, vezi pa-
ginile 27-29 ale brosurii
O carte pentru to ti oamenii, publicate de
Martorii lui Iehova.
16. a) Ce a profetit
Isaia cu privire la viitorul Babilonului? b) De unde
˘ ˆ
stim
ca profetia
lui Isaia s-a ımplinit?
ˆ ˆ
17. De ce putem avea ıncredere ın toate promisiunile lui Dumnezeu?
Ruinele Babilonului
ˆ ˘
˘ ˆ ˆ
pamantul ın paradis. (Citeste Numerele 23:19.) Da,
avem speranta „vietii vesnice
pe care Dumnezeu, care
˘ ˘ ˆ ˘
nu poate sa minta, a promis-o cu mult timp ın urma”.
(Tit 1:2)1
ˆ
BIBLIA ITI POATE SCHIMBA VIATA
18 Am ınv ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
atat ca Biblia nu se compara cu nicio alta
˘ ˆ ˘
carte. Este o carte armonioasa, iar cand prezinta infor-
ˆ ˘
ma
ˆ tii stiin
tifice
sau istorice, este ıntotdeauna exacta.
˘
In plus, ne da sfaturi folositoare si contine multe pro-
ˆ ˆ ˘
fetii care s-au ımplinit deja. Biblia ıns a are o putere si
ˆ
mai mare. Apostolul Pavel a scris: „Cuvantul lui Dum-
ˆ ˘
nezeu este viu si puternic”. Ce ınseamna aceasta? (Ci-
teste Evrei 4:12.)
19 Biblia ıˆ ti poate schimba viata. Te poate ajuta sa˘ te

˘ ˘ ˆ ˆ
cunosti cu adevarat si sa-ti ıntelegi cele mai adanci
ˆ
ganduri si sentimente. De exemplu, probabil spunem
˘ ˆ ˘ ˆ
ca ıl iubim pe Dumnezeu. Totusi, pentru a dovedi ca ıl
˘ ˆ
iubim, trebuie sa si facem ce ne spune el ın Biblie.
20 Biblia este cu adevarat ˘
o carte de la Dumnezeu. El
˘ ˘ ˘
vrea sa o citesti, sa o studiezi si sa o iubesti. Fii re-
˘ ˘
cunoscator pentru acest dar si continua studiul Bibli-
˘ ˆ
ei. Daca vei face asa, vei ıntelege ˆ care este scopul lui
˘
Dumnezeu cu privire la oameni. In urmatorul capitol,
vom afla mai multe despre acest scop.
1 Distrugerea Babilonului este doar una dintre profetiile Bibliei
ˆ
care s-au ımplinit. Pentru informatii referitoare la profetiile
despre
Isus Cristos, vezi „Note explicative”, punctul 5.
ˆ
18. Ce a spus Pavel despre „cuvantul lui Dumnezeu”?
˘ ˘
19, 20. a) Cum te poate ajuta Biblia sa te cunosti
cu adevarat?
˘ ˘
b) Cum poti dovedi ca esti
recunoscator pentru darul Bibliei?
BIBLIA ESTE DE LA DUMNEZEU
˘ ˘
„Toata Scriptura este inspirata de Dumnezeu.”
(2 Timotei 3:16)

˘
De ce se deosebeste
Biblia de orice alta carte?
˘ ˆ
Biblia a fost tradusa ın peste 1 Tesaloniceni 2:13
˘ ˘ ˆ
3 000 de limbi si a fost tiparita Biblia este „cuvantul lui
ˆ
ın miliarde de exemplare. Dumnezeu”.
ˆ ˘
In Biblie gasim informatii pe 2 Petru 1:21
˘ ˆ
care nu le gasim altundeva. Dumnezeu a ındrumat
˘
anumiti oameni sa scrie
ˆ
gandurile sale.
BIBLIA ESTE O CARTE DE PROFETII

˘ ˘
„Dumnezeu . . . nu poate sa minta.” (Tit 1:2)

ˆ ˆ
De ce poti avea ıncredere ın Biblie?
Isaia 44:27– 45:2 2 Timotei 3:1-5
Biblia a profetit
cu sute de ani Unele profetii
biblice se
ˆ ˘ ˆ ˆ
ınainte cum avea sa fie cucerit ımplinesc ın prezent.
Babilonul. Numerele 23:19
ˆ ˆ
Putem avea ıncredere ın ceea
ce spune Biblia cu privire la
viitor.
28
ˆ
BIBLIA ITI
ESTE DE FOLOS
˘ ˆ ˘
„Eu, Iehova, sunt Dumnezeul tau, Cel care te ınvat a
ce-ti este de folos.” (Isaia 48:17)

ˆ ˘
Ce anume ai ınvatat
despre Biblie?
Iov 26:7; Isaia 40:22 Matei 5-7
˘
Biblia prezinta informatii Isus a dat sfaturi practice
stiin
tifice
exacte. referitoare la ce anume ne
˘
Numerele 20:2-12 poate face fericiti,
cum sa fim
ˆ ˘
Scriitorii Bibliei au fost ın relatii
bune cu altii,
cum sa
ˆ ˘ ˘
ıntotdeauna sinceri. ne rugam si cum sa privim
banii.
ˆ
BIBLIA ITI
POATE SCHIMBA VIATA

ˆ
„Cuvantul lui Dumnezeu este viu si
puternic.” (Evrei 4:12)

ˆ ˆ
Cum ıti poate schimba viata
Cuvantul lui Dumnezeu?
˘ ˆ ˘ ˆ
ˇ Te poate ajuta sa ıntelegi
ˇ Te poate ajuta sa ıntelegi

˘
care este scopul lui ce asteapt
a Dumnezeu
Dumnezeu. de la tine.
˘
ˇ Te poate ajuta sa afli ce fel
˘ ˆ
de persoana esti
ın realitate.
˘ ˘ ˘
Dumnezeu vrea sa citesti
Biblia, sa o studiezi si sa o iubesti.

CAPITOLUL 3
CARE ESTE SCOPUL

LUI DUMNEZEU CU PRIVIRE
LA OAMENI?
DUMNEZEU are un scop minunat cu privire la oameni.

˘
El i-a creat pe primul barbat si pe prima femeie, Adam si
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
Eva, pentru a trai ıntr-o gradina frumoasa. Scopul lui
˘ ˘ ˘ ˘
Dumnezeu era ca ei sa aiba copii, sa transforme tot pa-
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
mantul ıntr-un paradis si sa aiba grija de animale. (Ge-
neza 1:28; 2:8, 9, 15; vezi „Note explicative”, punctul 6)
2 Crezi ca˘ vom trai ˘ ˘ ˆ
vreodata ıntr-un paradis? Ieho-
˘ ˆ ˆ
va spune: „Eu am hotarat si eu voi si ımplini”. (Isaia
˘ ˆ
46:9-11; 55:11) Da, el va face ce a hotarat; nimic nu-l
ˆ ˘ ˘ ˆ
va ımpiedica. Iehova spune ca a creat pamantul cu un
ˆ
scop. El „nu l-a creat ın zadar”. (Isaia 45:18) Dumnezeu
˘ ˆ ˘
vrea ca tot pamantul sa fie locuit de oameni. Ce fel de
˘ ˘ ˘ ˆ
oameni doreste Dumnezeu sa locuiasca pe pamant si
ˆ ˆ
pentru cat timp? In Biblie citim: „Cei drep ti [sau cei as-
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
cultatori] vor stapani pamantul si vor trai pentru tot-
deauna pe el”. (Psalmul 37:29; Revela tia 21:3, 4)
3 Totusi, ın ˆ ˆ ˘
prezent, oamenii se ımbolnavesc si mor.
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
In multe zone de pe pamant, se lupta ıntre ei si se ucid.
˘
Cu siguran ta, nu asta a dorit Dumnezeu. Dar cum s-a
ajuns aici si de ce? Doar Biblia ne poate explica.
1. Care este scopul lui Dumnezeu cu privire la oameni?
˘ ˘ ˆ
2. a) De unde stim
ca Dumnezeu va face ce a hotarat? b) Cine va
˘
trai pentru totdeauna?
ˆ ˆ ˆ
3. Cand vezi suferinta
din lume, ce ıntrebare ıti pui?
ˆ ˘
UN DUSMAN AL LUI DUMNEZEU

4 ˘ ˘
Din Biblie aflam ca Dumnezeu are un dusman, „nu-
mit Diavol si Satan”. Satan s-a folosit de un sarpe pentru
ˆ ˘
a-i vorbi Evei ın gradina Edenului. (Revela tia 12:9; Ge-
˘ ˘ ˘ ˘
neza 3:1) El a facut sa para ca vorbea sarpele. (Vezi „Note
explicative”, punctul 7.)
5 Dar cine l-a creat pe Satan Diavolul? Dumnezeu?
ˆ ˆ ˆ ˘
Nu! Un ınger care era ın cer cand Dumnezeu a pregatit
˘ ˆ
pamantul pentru Adam si Eva a devenit Satan Diavo-
ˆ ˆ ˘
lul. (Iov 38:4, 7) Cum s-a ıntamplat acest lucru? Sa ne
ˆ ˘
gandim la un exemplu. Cum poate ˆ ˘ un om cinstit sa
˘
ajunga ho t? El nu se naste ho t. Insa, la un moment dat,
ˆ ˘ ˘ ˆ
ısi
doreste ceva ce nu este al lui. Continua sa se gan-
˘ ˘ ˆ
deasca la acel lucru si dorin ta gresit a creste. Apoi, cand
˘
are ocazia, fura. Astfel, el singur devine ho t. (Citeste Ia-
cov 1:13-15.) (Vezi „Note explicative”, punctul 8.)
6 Asa s-a ınt ˆ ˆ ˆ ˘
amplat si cu acel ınger. Dupa ce Iehova i-a
˘ ˘ ˘
creat pe Adam si pe Eva, le-a spus saˆ aiba copii si ‘sa um-
˘ ˆ ˘
ple pamantul’. ˆ (Geneza 1:27, 28) Ingerul poate ca s-a
ˆ ˘ ˆ
gandit: „In loc sa i se ınchine lui Iehova, to ti acesti oa-
ˆ ˆ ˆ
meni mi s-ar putea ınchina mie!”. Cu cat s-a gandit mai
ˆ
mult la acest lucru, cu atat si-a dorit mai mult ce era al
ˆ
lui Iehova: ınchinarea oamenilor. De aceea, a min tit-o
ˆ
pe Eva si a ınselat-o. (Citeste Geneza 3:1-5.) Astfel, el a
devenit Satan Diavolul, un dusman al lui Dumnezeu.
7 Adam si Eva nu au ascultat de Dumnezeu si au man- ˆ

˘ ˘ ˆ
cat din fructul din care el le spusese sa nu manance.
ˆ ˘
4, 5. a) Cine i-a vorbit Evei folosindu-se de un sarpe
ın gradina Ede-
˘ ˘
nului? b) Cum poate un om cinstit sa ajunga hot?
ˆ ˘
6. Cum a ajuns un ınger sa fie un dusman al lui Dumnezeu?
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
7. a) De ce au ajuns Adam si Eva sa moara? b) De ce ımbatranim si
murim?
CARE ESTE SCOPUL LUI DUMNEZEU CU PRIVIRE LA OAMENI? 31
˘ ˘ ˆ
(Geneza 2:17; 3:6) Ei au pacatuit ımpotriva lui Iehova si,
ˆ ˘ ˆ
ın cele din urma, au murit, asa cum ıi avertizase el. (Ge-
neza 3:17-19) Copiii lui Adam si ai Evei au mostenit
˘
pacatul; prin urmare, au murit si ei. (Citeste Romani
ˆ ˘ ˘
5:12.) Pentru a ın telege de ce si copiii lor se nasteau pa-
˘ ˆ ˘ ˘
catosi, gandeste-te la un exemplu. Imagineaza- ti ca vrei
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
sa coci paine ıntr-o tava deformata. Painea va avea ace-
ˆ ˆ
lasi defect ca tava, nu-i asa? Intrucat Adam nu a ascultat
˘ ˘
de Dumnezeu, el a ajuns pacatos. Noi suntem copiii lui
˘ ˘
Adam, prin urmare, to ti suntem pacatosi. Cu alte cuvin-
˘
te, ne nastem cu acelasi „defect” ca el. Si, pentru ca sun-
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
tem pacatosi, to ti ımbatranim si murim. (Romani 3:23;
vezi „Note explicative”, punctul 9)
8 Satan a ınceput ˆ ˘ ˘ ˆ
o razvratire ımpotriva lui Iehova
ˆ ˘
cand i-a convins pe Adam si pe Eva sa nu asculte de
˘ ˘ ˘
Dumnezeu. El dorea ca Adam si Eva sa creada ca Iehova
˘
este un mincinos, un conducator care nu le vrea binele.
˘
Satan, de fapt, spunea ca oamenii nu au nevoie ca Dum-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
nezeu sa le zica ce sa faca si ca Adam si Eva ar trebui sa
˘ ˘ ˘ ˘
hotarasca singuri ce era bine si ce era rau. Ce a facut Ie-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
hova? El ar fi putut sa-i distruga si sa puna capat razvra-
˘
tirii. Dar oare s-ar fi dovedit asa ca Satan este un minci-
nos? Nu, nicidecum.
9 De aceea, Iehova nu i-a distrus imediat pe razvr ˘ ˘
a-
˘ ˘
ti ti, ci le-a dat voie oamenilor sa se conduca singuri un
˘ ˘ ˆ ˘
timp. Astfel, avea sa se dovedeasca ın mod clar ca Satan
˘
este un mincinos si ca numai Iehova stie ce este cel mai
bine pentru oameni. Vom afla mai multe despre acestea
ˆ ˘
ın capitolul 11. Dar ce parere ai despre alegerea lui Adam
˘ ˘
8, 9. a) Ce a vrut Satan ca Adam si Eva sa creada? b) De ce nu i-a
˘ ˘
distrus Iehova imediat pe razvratiti?

ˆ ˘
˘ ˘
si
a Evei? A fost corect din partea lor sa-l creada pe Satan
˘ ˘
si
sa nu asculte de Dumnezeu? Tot ce aveau primisera de
˘ ˘ ˆ ˘
la Iehova: o via ta perfecta, un loc minunat ın care sa
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
traiasca si
o munca placuta. Satan ınsa nu a facut nicio-
˘
Daca regatele lumii nu erau ale lui Satan,
˘
putea el sa i le ofere lui Isus?
˘ ˘ ˆ
data ceva bun pentru ei. Daca ai fi fost ın locul lor, tu ce
˘
ai fi facut?
ˆ
10 In prezent, fiecare dintre noi trebuie sa˘ faca˘ o alege-
˘ ˘ ˘
re asemanatoare. Iar de aceasta alegere depinde via ta
˘ ˘ ˘ ˆ
noastra. Putem alege sa ascultam de Iehova ın calitate
˘ ˘ ˘
de Conducator si astfel sa dovedim ca Satan este un
ˆ ˘
mincinos. Sau ıl putem alege pe Satan drept conduca-
tor. (Psalmul 73:28) (Citeste Proverbele
ˆ 27:11.) Foarte
˘
pu tini oameni asculta de Dumnezeu. In realitate, nu el
˘ ˘
este conducatorul lumii. Dar, daca nu Dumnezeu con-
duce lumea, atunci cine o conduce?
CINE CONDUCE LUMEA?
11 ˆ ˘
Isus stia
cine conduce ın realitate lumea. Odata, Sa-
˘
tan „i-a aratat toate regatele [sau guvernele] lumii si glo-
ria lor”. Apoi Satan i-a promis lui Isus: „Toate aceste
˘ ˆ ˆ
lucruri ti le voi da tie daca vei ıngenunchea si te vei ın-
˘ ˆ
china o data ınaintea mea”. (Matei 4:8, 9; Luca 4:5, 6)
ˆ ˘
Gandeste-te: Daca aceste regate nu erau ale lui Satan,
˘ ˆ ˘
putea el sa i le ofere lui Isus? Nu. De aici ın telegem ca
toate guvernele sunt ale lui Satan.
ˆ
12 Probabil te ıntrebi: ˘
„Cum este posibil ca Satan sa
˘
fie conducatorul lumii? Nu Iehova este Atotputernicul
Dumnezeu, cel care a creat universul?”. (Revela tia 4:11)
ˆ ˘ ˘ ˘
Ba da, ınsa Isus a spus clar ca Satan este „conducatorul
acestei lumi”. (Ioan 12:31; 14:30; 16:11) Iar apostolul
Pavel l-a numit pe Satan Diavolul „dumnezeul acestui
˘
sistem”. (2 Corinteni 4:3, 4) Apostolul Ioan a scris ca
ˆ ˆ ˘
„ıntreaga lume zace ın puterea celui rau”. (1 Ioan 5:19)
˘ ˘ ˘
10. Ce alegere importanta trebuie sa faca fiecare dintre noi?
ˆ
11, 12. a) Ce ıntelegem
din ceea ce i-a spus Satan lui Isus? b) Care
˘ ˘ ˘
versete arata ca Satan este conducatorul lumii?
ˆ ˘
˘
CUM VA FI DISTRUSA LUMEA LUI SATAN?
13 Situa ˘
tia din lume e tot mai rea. Lumea este plina de
˘ ˘ ˆ
razboaie, corup tie, ipocrizie si violen ta. Oricat de mult
ˆ ˆ
ar ıncerca, oamenii nu pot rezolva aceste probleme. In
ˆ ˆ ˘ ˘
curand ınsa, Dumnezeu va distruge aceasta lume rea la
˘ ˘ ˆ
Armaghedon, razboiul sau, si o va ınlocui cu o lume
˘ ˘
noua si dreapta. (Revela tia 16:14-16; vezi „Note explica-
tive”, punctul 10)
14 Iehova l-a ales pe Isus Cristos sa˘ fie Regele Regatu-
˘ ˆ ˘
lui, sau al guvernului, Sau ceresc. Cu mii de ani ın urma,
˘ ˘ ˘ ˆ
Biblia a prezis ca Isus avea sa domneasca ın calitate de
˘ ˘ ˘ ˘
„Prin t al Pacii” si ca domnia sa avea sa fie vesnic a. (Isaia
ˆ ˘ ˘
9:6, 7) Isus i-a ınva tat pe continuatorii lui sa se roage
˘ ˘ ˘ ˆ
pentru acest Regat astfel: „Sa vina Regatul tau [sau ım-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
para tia ta]. Sa se faca voin ta ta, precum ın cer, asa si pe
˘ ˆ ˆ
pamant”. (Matei 6:10) In capitolul 8, vom afla cum va
ˆ ˘
ınlatura Regatul lui Dumnezeu toate guvernele lumii.
(Citeste Daniel 2:44.) Apoi, Regatul lui Dumnezeu va
˘ ˆ ˆ
transforma pamantul ıntr-un paradis. (Vezi „Note expli-
cative”, punctul 11.)
ˆ ˆ ˘
IN CURAND, O LUME NOUA!
15 Biblia promite: „Noi asteptam ˘ ˘ ˆ
ceruri noi si un pamant
ˆ
nou, iar ın acestea va locui dreptatea”. (2 Petru 3:13; Isaia
ˆ ˘ ˆ
65:17) Uneori, cand Biblia vorbeste despre „pamant”, se re-
˘ ˘ ˆ
fera la locuitorii pamantului. (Geneza 11:1) Prin urmare,
˘ ˆ ˆ ˘
‘pamantul nou’ ın care va locui dreptatea se refera la to ti
˘ ˆ
oamenii ascultatori de Dumnezeu si binecuvanta ti de el.
˘
13. De ce avem nevoie de o lume noua?
˘ ˘
14. Pe cine a ales Dumnezeu sa fie Regele Regatului Sau? Ce a pre-
zis Biblia despre Isus?
˘ ˘ ˆ
15. La ce se refera ‘pamantul nou’?
16 ˘ ˘ ˆ
Isus a promis ca oamenii care vor trai ın lumea
˘ ˘ ˘
noua a lui Dumnezeu vor primi „via ta vesnic a”. (Marcu
˘
10:30) Ce trebuie sa facem pentru a primi acest cadou?
˘ ˘ ˘
Te invitam sa citesti Ioan 3:16 si
17:3 pentru a afla ras-
ˆ
punsul. In continuare, vom vedea ce spune Biblia de-
ˆ ˘ ˆ
spre via ta ın Paradisul pamantesc.
˘
17 Rautatea, ˘
razboaiele, criminalitatea si violen ta
˘ ˘ ˘ ˆ
vor disparea. Nu vor mai fi oameni rai pe pamant.
˘ ˘
(Psalmul 37:10, 11) Dumnezeu va „pune capat raz-
˘ ˆ ˘
boaielor pe tot pamantul”. (Psalmul 46:9; Isaia 2:4) Pa-
ˆ ˆ
mantul va fi plin de oameni care ıl iubesc pe Dum-
˘
nezeu si asculta de el. Va fi pace pentru totdeauna.
(Psalmul 72:7)
18 Slujitorii lui Iehova se vor sim ˆ ˘ ˆ
ti ın siguran ta. In
ˆ
timpurile biblice, cand ascultau de Dumnezeu, israeli-
˘ ˆ ˘ ˆ
tii traiau ınˆ siguran ta deoarece el ıi ocrotea. (Leviticul
˘
25:18, 19) In Paradis, nu ne va mai fi frica de nimeni si
ˆ ˘
de nimic. Ne vom sim ti mereu ın siguran ta. (Citeste
Isaia 32:18; Mica 4:4.)
19 Va fi hrana˘ din belsug. „Va fi boga˘ ˆ
tie de grane
˘ ˆ ˆ
pe pamant, pe varful mun tilor va fi belsug.” (Psalmul
ˆ
72:16) Iehova, „Dumnezeul nostru, ne va binecuvanta”
˘ ˆ ˆ
si
„pamantul ısi va da roadele”. (Psalmul 67:6)
20 Tot pam ˘ ˆ
antul va deveni un paradis. Oamenii vor
˘
avea case si gradini frumoase. (Citeste Isaia 65:21-24;
ˆ ˘
16. Ce cadou minunat le va da Dumnezeu oamenilor ın lumea noua?
˘
Ce trebuie sa facem pentru a primi acest cadou?
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
17, 18. De unde stim ca, ın viitor, va fi pace pe pamant si ca ne vom
ˆ ˘
simti ın sigurant a?
˘ ˘ ˆ ˘
19. De ce putem fi siguri ca va fi hrana din belsug ın lumea noua a
lui Dumnezeu?
˘ ˘ ˆ
20. De unde stim ca pamantul va deveni un paradis?
ˆ ˘
ˆ ˘ ˆ
Revela tia 11:18.) Intregul pamant va fi la fel de frumos
˘
ca gradina Edenului. Iehova ne va ˆ da tot ceea ˆ ce avem
nevoie. Biblia spune despre el: „I ti deschizi mana si sa-
ˆ ˘
tisfaci [sau ındeplinesti] dorin ta a tot ce are via ta”. (Psal-
mul 145:16)
21 Va fi pace ıntre ˆ
oameni si animale. Animalele nu
˘ ˆ
le vor mai face rau oamenilor. Copilasii vor fi ın sigu-
˘ ˆ ˘
ran ta chiar si langa animale care acum sunt periculoase.
(Citeste Isaia 11:6-9; 65:25.)
22 Nimeni nu va mai fi bolnav. Cand ˆ ˘
a fost pe pa-
ˆ
mant, Isus a vindecat multi oameni. (Matei 9:35; Marcu
ˆ ˘
1:40-42; Ioan 5:5-9) Insa, ca Rege al Regatului lui Dum-
ˆ
nezeu, el ıi va vindeca pe toti oamenii. Nimeni nu va mai
˘
spune vreodata: „Sunt bolnav”. (Isaia 33:24; 35:5, 6)
23 Cei care au murit vor trai ˘
din nou. Dumnezeu
˘ ˆ
promite ca va ınvia milioane de oameni care au murit.
ˆ ˆ ˆ
„Va fi o ınviere atat a celor drepti, cat si a celor ne-
drepti.” (Citeste Ioan 5:28, 29.) (Faptele 24:15)
24 Fiecare dintre noi are de facut ˘
o alegere. Putem ale-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
ge sa ınvat am despre Iehova si sa ıi slujim facand ce spu-
˘ ˘
ne el sau putem alege sa nu-i slujim si sa facem ce vrem
˘ ˘
noi. Daca alegem sa-i slujim lui Iehova, ne putem bucu-
ˆ ˘ ˆ
ra de un viitor minunat. Cand un barbat aflat ın pragul
˘ ˆ ˘
mortii l-a rugat pe Isus sa ısi aminteasca de el, Isus i-a ˆ
ˆ
promis: „Vei fi cu mine ın Paradis!”. (Luca 23:43) In
continuare, vom afla mai multe despre Isus Cristos si
ˆ ˆ
despre modul ın care va ımplini el minunatele promi-
siuni ale lui Dumnezeu.
˘ ˆ
21. De unde stim
ca va fi pace ıntre oameni si animale?
22. Ce va face Isus pentru cei bolnavi?
23. Ce va face Dumnezeu pentru cei care au murit?
ˆ ˆ ˆ
24. Ce simti cand te gandesti
la viata
ın Paradis?
DUMNEZEU NE-A CREAT
CU UN SCOP
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
„Cei drepti vor stapani pamantul si
vor trai
pentru totdeauna pe el.” (Psalmul 37:29)

Care este scopul lui Dumnezeu cu privire la oameni?

Geneza 1:28 Isaia 46:9-11; 55:11
Dumnezeu a dorit ca oamenii Dumnezeu va face tot ce
˘ ˘ ˆ ˆ
sa transforme pamantul si-a
propus; nimic nu ıl
ˆ ˘ ˘ ˆ
ıntr-un paradis si sa aiba va ımpiedica.
˘
grija de animale.
DE CE ESTE VIATA
GREA
ˆ ˆ ˘
„Intreaga lume zace ın puterea celui rau.” (1 Ioan 5:19)

˘
Cine este conducatorul lumii?
Ioan 12:31 Romani 3:23; 5:12
˘
Isus a spus ca Satan este Noi murim deoarece am
˘ ˘
conducatorul lumii. mostenit
pacatul de la Adam.
Iacov 1:13-15 2 Corinteni 4:3, 4
ˆ ˆ ˘
Satan a dorit ceea ce nu era Satan ıi ınsal
a pe oameni.
al lui.
Geneza 2:17; 3:1-6
ˆ
Satan a ınselat-o
pe Eva;
Adam si Eva nu au ascultat
ˆ
de Dumnezeu, iar, ın cele
˘
din urma, au murit.
39
REGATUL LUI DUMNEZEU

˘ VA ˘
REZOLVA ACEASTA PROBLEMA
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
„Sa vina Regatul tau. Sa se faca vointa
ta . . .
˘ ˆ
pe pamant.” (Matei 6:10)

Ce va face Iehova?
Daniel 2:44 Isaia 9:6, 7
˘
Guvernul lui Dumnezeu va Iehova l-a ales pe Isus sa fie
ˆ ˘
ınlocui toate guvernele lumii. Regele guvernului Sau ceresc.
Revelatia
16:14-16 Isus va domni peste tot
˘ ˘ ˆ
Dumnezeu va distruge aceasta pamantul.
lume rea la Armaghedon.
REGATUL LUI DUMNEZEU

˘ ˆ
VA
ˆ TRANSFORMA PAM ANTUL
IN PARADIS
ˆ ˆ
„Iti deschizi mana si satisfaci dorinta
a tot
˘
ce are viat a.” (Psalmul 145:16)

Ce va face pentru noi Regatul lui Dumnezeu?

Psalmul 46:9 Psalmul 72:16
˘ ˘
Nu vor mai fi razboaie, Va fi hrana din belsug.

˘
criminalitate si violent a. Isaia 11:6-9
ˆ
Isaia
ˆ 32 :18; 65:21-24 Va fi pace ıntre oameni si
˘
In lumea noua, toti oamenii animale.
˘
vor avea case si gradini Isaia 33:24; Faptele 24:15
˘ ˆ
frumoase si vor trai ın pace. Nimeni nu va fi bolnav, iar cei
˘
care au murit vor trai din nou.
CAPITOLUL 4
CINE ESTE
ISUS CRISTOS?
ˆ ˘ ˘
IN LUME exista multi oameni celebri. Poate ca stii nu-
˘ ˆ
mele unui astfel de om. Dar simplul fapt ca stii cum ıl
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
cheama nu ınseamna ca ıl cunosti cu adevarat; nu ın-
˘ ˘
seamna ca stii fiecare detaliu din viata lui si ce fel de
˘ ˆ
persoana este el ın realitate.
2 Cu siguranta, ˘ ˘
ai auzit de Isus Cristos, chiar daca el
˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
a trait pe pamant cu 2 000 de ani ın urma. Insa majori-
˘
tatea oamenilor nu stiu ce fel de persoana a fost Isus.
˘ ˘
Unii spun ca a fost un om bun, altii spun ca a fost un
˘ ˘
profet, iar altii cred ca el este Dumnezeu. Tu ce parere
ai? (Vezi „Note explicative”, punctul 12.)
3 Este foarte important sa˘ cunosti adevarul ˘
despre
ˆ
ˆ ˘
Isus. De ce? In Biblie citim: „Aceasta ınseamna via-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ta
vesnic a: sa ajunga sa te cunoasca pe tine, singurul
˘
Dumnezeu adevarat, si pe cel pe care l-ai trimis tu,
˘ ˘
Isus Cristos”. (Ioan 17:3) Da, daca vei sti adevarul de-
˘
spre Iehova si despre Isus, vei putea trai pentru tot-
ˆ ˘ ˆ
deauna ın paradis pe pamant. (Ioan 14:6) De aseme-
ˆ
nea, faptul de a-l cunoaste pe Isus ıti poate fi de folos
˘
si
acum, deoarece el ne-a dat cel mai bun exemplu, ara-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
tandu-ne cum sa ne traim ˆ viata
si
cum sa ne purtam cu
˘
altii.
(Ioan 13:34, 35) In capitolul 1, am aflat adevarul
˘ ˘
1, 2. a) Daca stii
numele unei persoane celebre, poti spune ca o cu-
˘ ˘ ˘
nosti
cu adevarat? Explica. b) Cine cred oamenii ca a fost Isus?
˘ ˆ
3. De ce este important sa ıi cunosti
pe Iehova Dumnezeu si pe Isus
Cristos?
CINE ESTE ISUS CRISTOS? 41
ˆ ˘
despre Dumnezeu. Acum vom afla ce ne ınvat a Biblia
despre Isus.
˘
„NOI L-AM G ASIT PE MESIA”
4 Cu multi ani ınainte ˆ
de nasterea
lui Isus, Iehova a
ˆ ˘ ˘ ˘
promis ın Biblie ca avea sa-l trimita pe Mesia, sau Cris-
ˆ ˘
tos. Cuvantul „Mesia” este din limba ebraica, iar cu-
ˆ ˘
vantul „Cristos” este din limba greaca. Ambele titluri
˘ ˘ ˘
arata ca promisul Mesia avea sa fie ales de Dumnezeu si
ˆ ˆ
numit de El ıntr-un rol special. Mesia va ımplini toate
ˆ
promisiunile lui Dumnezeu. Totusi, ınainte de naste-
ˆ ˘
rea lui Isus, multi oameni se ıntrebau cine avea sa fie
Mesia.
5 Discipolii lui Isus nu au avut nicio ındoial ˆ ˘ ˘
a ca el
era promisul Mesia. (Ioan 1:41) De exemplu, unul din-
tre discipoli, Simon Petru, i-a spus lui Isus: „Tu esti
˘
Cristosul”. (Matei 16:16) De ce putem fi siguri ca Isus
este Mesia?
6 Cu mult timp ınainte ˆ
de nasterea lui Isus, profetii
˘
lui Dumnezeu au scris multe detalii care urmau sa-i
˘
ajute pe oameni sa-si dea seama cine este Mesia. Cum
˘ ˘ ˘
aveau sa-i ajute aceste detalii? Sa presupunem ca trebu-
˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
ie sa te ıntalnesti ıntr-o gara plina de oameni cu o per-
˘ ˘ ˘ ˘
soana pe care nu ai vazut-o niciodata. Daca cineva ti-ar
˘ ˘
spune multe lucruri despre cum arata acea persoana, ai
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
reusi sa o gasesti, nu-i asa? In mod asemanator, Iehova
˘
s-a folosit de profetii lui pentru a ne spune cum avea sa
˘
4. Ce arata titlurile „Mesia” si „Cristos”?
˘
5. Au crezut discipolii lui Isus ca el este Mesia?
˘
6. Cum i-a ajutat Iehova pe oamenii sinceri sa-si dea seama cine este
Mesia?
˘ ˆ ˆ ˆ
fie Mesia si ce avea sa i se ıntample. Implinirea tuturor
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
acelor profetii ıi ajuta pe oamenii sinceri sa ınteleag a
˘
ca Isus este Mesia.
7 Sa˘ amintim doua˘ dintre aceste profetii. Prima: Cu

ˆ
700 de ani ınainte de nasterea lui Isus, Mica a profetit
˘ ˘ ˘ ˆ
ca Mesia avea sa se nasca ıntr-un oras mic, numit Betle-
˘
em. (Mica 5:2) Iar Isus s-a nascut chiar acolo! (Matei
˘ ˘
2:1, 3-9) A doua: Daniel a profetit ca Mesia avea sa
˘ ˆ
apara ın anul 29 e.n. (Daniel 9:25) Acestea sunt doar
˘
doua dintre multele profetii care dovedesc cu claritate
˘
ca Isus este promisul Mesia. (Vezi „Note explicative”,
punctul 13.)
8 Iehova a aratat ˘ ˘
foarte clar ca Isus este Mesia. Dum-
˘ ˘ ˘
nezeu a promis ca avea sa-i dea lui Ioan Botezatorul un
˘ ˘ ˘ ˆ
semn care sa-l ajute sa-l recunoasca pe Mesia. Cand
ˆ ˆ ˆ
Isus s-a dus la Ioan pentru a fi botezat ın raul Iordan ın
˘ ˘
anul 29 e.n., Ioan a vazut acel semn. Biblia ne arata ce
ˆ ˆ ˘
s-a ıntamplat: „Dupa ce a fost botezat, Isus s-a ridicat
˘ ˘ ˘
imediat din apa. Si iata ca cerurile s-au deschis si el a
˘ ˆ
vazut spiritul lui Dumnezeu coborand ca un porumbel
si
venind peste el. De asemenea, din ceruri s-a auzit un
glas care a zis: «Acesta este Fiul meu, cel iubit, pe care
ˆ ˘
l-am aprobat»”. (Matei 3:16, 17) Cand Ioan a vazut si a
˘ ˆ
auzit aceste lucruri, adica semnul promis, el a ınteles
˘ ˘
7. Care sunt doua dintre profetiile
care dovedesc ca Isus este Mesia?
ˆ ˆ ˘ ˘
8, 9. Ce s-a ıntamplat la botezul lui Isus, ca dovada ca el era Mesia?
˘ ˆ ˆ
ca Isus este Mesia. (Ioan 1:32-34) In ziua aceea, cand
ˆ
Iehova a turnat spiritul sfant asupra lui, Isus a deve-
ˆ ˘
nit Mesia. El era cel pe care Dumnezeu ıl alesese sa
˘
fie Conducator si Rege. (Isaia 55:4)
9 Profetiile biblice, propriile cuvinte ale lui Iehova si

˘
semnul dat de El la botezul lui Isus dovedesc ca Isus
este Mesia. Dar de unde a venit Isus si ce fel de persoa-
˘ ˘
na a fost el? Sa vedem ce spune Biblia.
La botez, Isus a devenit Mesia,

sau Cristos
ˆ ˘
DE UNDE A VENIT ISUS?

10 ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
Biblia ne ınvat a ca Isus a trait mult timp ın cer
ˆ ˘ ˆ ˘
ınainte de a veni pe pamant. Mica a zis ca Mesia „este
˘
din vremuri stravechi”. (Mica 5:2) Chiar Isus a spus de
˘ ˘ ˆ ˆ
multe ori ca a trait ın cer ınainte de a se naste ca om.
(Citeste Ioan 3:13; 6:38, 62; 17:4, 5.) El a avut o rela-
˘ ˆ ˘
tie
speciala cu Iehova ınca de pe atunci.
11 Isus este foarte pretios ın ˆ
ochii lui Iehova. De ce?
ˆ
Deoarece Dumnezeu l-a creat ınainte de a crea orice
˘ ˆ
alt lucru sau fiint a. Prin urmare, Isus este numit „ın-
ˆ ˘ ˘
taiul nascut din toata creatia”1. (Coloseni 1:15) Isus es-
ˆ ˘
te pretios ın ochii lui Iehova si
pentru ca este singu-
˘
rul creat direct de El. De aceea, este numit „Fiul sau
˘
unic-nascut”. (Ioan 3:16) De asemenea, Isus este sin-
gurul fiu folosit de Iehova la crearea tuturor celorlal-
te lucruri. (Coloseni 1:16) Si numai Isus este numit
ˆ
„Cuvantul”, deoarece Iehova l-a folosit pentru a trans-
ˆ ˆ ˆ
mite mesajele si instructiunile sale atat ıngerilor, cat si
oamenilor. (Ioan 1:14)
12 Unii oameni cred ca˘ Isus si Dumnezeu sunt una si

˘ ˆ ˘
aceeasi persoana. Dar Biblia nu ne ınvat a acest lucru.
˘ ˆ ˘ ˘
Biblia spune ca Isus a fost ˆ creat, ceea ce ınseamna ca
ˆ ˘ ˘
Isus a avut un ınceput. Insa Iehova, care a facut toate
˘ ˘
1 Iehova este numit Tata fiindca este Creatorul. (Isaia 64:8)
ˆ Isus
˘
este numit Fiul lui Dumnezeu fiindca a fost creat de Iehova. Ingerii
si
omul Adam sunt numiti si ei fii ai lui Dumnezeu. (Iov 1:6; Luca
3:38)
ˆ
10. Ce ne spune Biblia despre viata pe care a avut-o Isus ınainte de
˘ ˆ
a veni pe pamant?
ˆ ˆ
11. De ce este Isus atat de pretios
ın ochii lui Iehova?
˘
12. De unde stim
ca Isus si Dumnezeu nu sunt una si aceeasi per-
˘
soana?
ˆ ˘
lucrurile, nu are ınceput. (Psalmul 90:2) Chiar daca
ˆ ˘ ˘
era Fiul lui Dumnezeu, Isus nu s-a gandit niciodata sa
ˆ ˘ ˘ ˘
fie el Dumnezeu. Biblia ne ınvat a foarte clar ca Tatal
ˆ
este mai mare decat Fiul. (Citeste Ioan 14:28.) (1 Co-
rinteni 11:3) Doar Iehova este „Dumnezeul Atotputer-
˘
nic”. (Geneza 17:1) El este cea mai importanta si cea
˘ ˘
mai puternica persoana din univers. (Vezi „Note expli-
cative”, punctul 14.)
13 Iehova si Fiul sau, ˘ ˆ ˘
Isus, au lucrat ımpreuna la crea-
˘ ˆ ˆ
rea cerurilor si a pamantului miliarde de ani. Cat de
˘
mare trebuie sa fi fost iubirea dintre ei! (Ioan 3:35;
ˆ ˘ ˘ ˘
14:31) Isus a imitat atat de bine calitatile Tatalui sau,
ˆ ˆ ˆ
ıncat Biblia ıl numeste „chipul Dumnezeului invizi-
bil”. (Coloseni 1:15)
14 Fiul iubit al lui Iehova a fost de acord sa˘ par ˘ ˘
aseas-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
ca cerul si sa se nasca pe pamant ca om. Cum a fost po-
˘
sibil acest lucru? Iehova a facut un miracol: viata Fiu-
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
lui sau a fost mutata din cer pe pamant, ın pantecele
unei fecioare, pe nume Maria. Astfel, nasterea lui Isus
˘
nu a depins de un tata uman. Maria a dat nastere unui
copil perfect, pe care l-a numit Isus. (Luca 1:30-35)
˘
CE FEL DE PERSOAN A
A FOST ISUS?
15 Poti ınvˆ ˘
ata multe despre Isus, despre viata lui si
˘ ˘
despre calitatile sale citind cartile biblice Matei, Marcu,
˘
Luca si Ioan. Aceste carti se numesc evanghelii. Pentru
˘ ˘ ˘
ca Isus este la fel ca Tatal sau, ceea ce citesti despre el
˘
13. De ce spune Biblia ca Isus este „chipul Dumnezeului invizibil”?
˘ ˘ ˘
14. Cum a fost posibil ca Fiul iubit al lui Iehova sa se nasca pe pa-
ˆ
mant ca om?
˘
15. Cum poti sa-l cunosti
mai bine pe Iehova?
ˆ ˘
˘ ˘
te va ajuta sa-l cunosti mai bine pe Iehova. Iata de ce
˘ ˘
Isus a putut spune: „Cine m-a vazut pe mine l-a vazut si
˘
pe Tatal”. (Ioan 14:9)
16 Multi l-au numit pe Isus „Inva˘ tator”.
ˆ ˘
(Ioan 1:38;
ˆ ˘
13:13) Ce i-a ınvatat el pe oameni? Unul dintre cele
˘
mai importante lucruri a fost „vestea buna despre Re-
gat”. Ce este acest Regat? Este guvernul lui Dumnezeu
ˆ ˘ ˆ
care va domni din ceruri asupra ıntregului pamant si
ˆ ˘ ˘
le va aduce binecuvantari oamenilor care asculta de
ˆ ˆ ˘
Dumnezeu. (Matei 4:23) Tot ceea ce ıi ınvata Isus pe
ˆ ˘ ˘
oameni era de la Iehova. Isus a zis: „Invat atura pe care
o predau eu nu este a mea, ci a Celui care m-a trimis”.
˘ ˘
(Ioan 7:16) Isus stia ca Iehova doreste ca oamenii sa
˘ ˘
auda vestea buna despre Regatul lui Dumnezeu care va
˘ ˆ
guverna pamantul.
17 Unde preda Isus? Oriunde ınt ˆ ˆ ˆ
alnea oameni. El ıi
ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ˆ
ınvata ın orase, ın sate, ın piete, la templu, ın sinagogi
ˆ ˘ ˘
si ın casele lor. Isus nu astepta ca oamenii sa mearga la
ˆ ˘
el, ci ıi cauta el pe ei. (Marcu 6:56; Luca 19:5, 6) Isus a
˘ ˆ ˘
facut multe eforturi pentru a-i ınvata pe oameni, fo-
˘
losindu-si timpul si puterea. De ce? Deoarece stia ca
ˆ
aceasta era vointa lui Dumnezeu, iar el a ascultat ın-
˘ ˘
totdeauna de Tatal sau. (Ioan 8:28, 29) Isus a predi-
˘ ˆ ˘
cat si pentru ca ıi era mila de oameni. (Citeste Matei
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
9:35, 36.) El a vazut ca conducatorii religiosi nu ıi ın-
˘ ˘
vatau pe oameni adevarul despre Dumnezeu si despre
˘ ˘ ˆ
Regatul sau. Prin urmare, a vrut sa-i ajute pe cat mai
˘ ˘ ˘
multi sa auda vestea buna.
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
16. Ce i-a ınvatat
Isus pe oameni? De la cine erau ınvat aturile lui?
˘ ˆ ˆ ˘
17. Unde preda Isus? De ce a facut el atatea eforturi pentru a-i ınva-
ta
pe oameni?
18 Isus i-a iubit mult pe oameni si le-a purtat de gri-

˘ ˘
ja. A fost bun, iar oamenilor le era usor sa se apropie
ˆ ˘ ˘ ˘
de el. Pana si copiilor le placea sa stea cu el. (Mar-
ˆ
cu 10:13-16) Isus a fost mereu corect. A urat corup-
ˆ ˘
tia
si nedreptatea. (Matei 21:12, 13) Cand Isus a trait
˘ ˆ
pe pamant, femeile nu aveau multe drepturi si nu
ˆ ˘ ˘ ˆ
erau respectate. El ınsa le-a aratat ıntotdeauna respect.
˘
(Ioan 4:9, 27) De asemenea, a fost cu adevarat umil.
ˆ ˘ ˘
De exemplu, ıntr-o seara a spalat picioarele apostolilor,
˘ ˘ ˘ ˆ
munca facuta ın mod normal de un servitor. (Ioan
13:2-5, 12-17)
19 Isus stia de ce aveau nevoie ın ˆ
realitate oamenii
˘ ˆ ˘ ˆ
si
a dorit sa ıi ajute. Acest lucru s-a vazut cand Isus
si-a
folosit puterea de la Dumnezeu pentru a-i vin-
ˆ
deca ın mod miraculos. (Matei 14:14) De exemplu,
˘ ˘
un barbat bolnav de lepra a venit la Isus si i-a spus:
˘ ˘ ˘
„Daca vrei, poti sa ma cureti”. Isus a fost miscat de
˘
durerea si suferin ta
acelui om. I-a fost mil a de el si
a
˘ ˆ ˆ ˆ
vrut sa ıl ajute. De aceea, si-a ıntins mana, l-a atins si
˘
i-a zis: „Vreau! Fii curatat!”. ˆ Imediat bolnavul s-a vin-
decat! (Marcu 1:40-42) Iti poti imagina cum s-a simtit
acel om?
˘ ˘ ˘
I-A RAMAS FIDEL TATALUI SAU
20 Isus este cel mai mare exemplu de ascultare de
ˆ ˆ ˘
Dumnezeu. Indiferent ce i s-a ıntamplat sau ce i-au fa-
˘ ˘ ˘
cut dusmanii, el i-a ramas fidel Tatalui sau. De exemplu,
˘ ˆ
18. Ce calitati ale lui Isus ıti plac cel mai mult?
˘ ˘ ˆ
19. Ce exemplu arata ca Isus stia de ce aveau nevoie ın realitate oa-
˘ ˘ ˆ
menii si cˆ a dorea sa ıi ajute?
20, 21. In ce sens este Isus cel mai mare exemplu de ascultare de
Dumnezeu?
ˆ ˆ
Isus predica oriunde ıntalnea oameni
˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
Isus nu a pacatuit cand Satan a ıncercat sa-l ispiteasca.
˘
(Matei 4:1-11) Chiar daca unii din familia lui nu au cre-
˘ ˘
zut ca el era Mesia si au spus ca „si-a
pierdut min tile”,
˘ ˘
Isus a continuat sa faca voin ta lui Dumnezeu. (Marcu
ˆ ˘ ˘
3:21) Cand dusmanii i-au facut mult rau, Isus nu s-a
˘ ˘ ˆ ˆ
razbunat pe ei, ramanandu-i astfel fidel lui Dumnezeu.
(1 Petru 2:21-23)
21 Desi a avut parte de o moarte cruda˘ si dureroa-

˘ ˘
sa, Isus i-a ramas fidel lui Iehova. (Citeste Filipeni 2:8.)
˘ ˆ ˆ ˆ
Imagineaza- ti cat de multe a avut el de ındurat ın ziua
ˆ
ın care a murit! A fost arestat, martori falsi l-au acuzat
˘
de blasfemie, judecatori corup ti l-au condamnat, mul ti-
˘
mile si-au batut joc de el, iar solda tii l-au torturat si l-au
49
ˆ ˆ
tintuit
pe stalp. Chiar ınainte de a muri, Isus a strigat:
ˆ ˘
„S-a ımplinit!”. (Ioan 19:30) La trei zile dupa ce Isus
ˆ
a murit, Iehova l-a ınviat si i-a dat un corp spiritual.
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
(1 Petru 3:18) Dupa cateva saptamani, Isus s-a ıntors ın
cer, „s-a asezat la dreapta lui Dumnezeu” si a asteptat
ca
˘ ˘
Dumnezeu sa-l faca Rege. (Evrei 10:12, 13)
ˆ
22 Intrucat ˆ ˘ ˘ ˘
Isus i-a ramas fidel Tatalui sau, noi avem
˘ ˘ ˆ ˆ
speranta de a trai vesnic pe un pam ˆ ant transformat ın
˘
paradis, asa cum a dorit Iehova. In urmatorul capitol,
ˆ ˆ ˘
vom ıntelege ın ce mod moartea lui Isus face posibila
˘
viata
vesnic a.
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
22. Ce sperant a avem datorita faptului ca Isus i-a ramas fidel Tata-
˘
lui sau?
ISUS ESTE MESIA
„Tu esti
Cristosul.” (Matei 16:16)

˘
De unde stim
ca Isus este Mesia?
Matei 3:16, 17; Ioan 1:32-34 Mica 5:2;
˘
Iehova a spus ca Isus Matei 2:1, 3-9
˘ ˆ
este Fiul sau. Isus a ımplinit toate profetiile

despre Mesia.
ˆ
ISUS
ˆ A FOST UN INGER ˘ ˆ
INAINTE DE A VENI PE PAMANT
ˆ
„Am coborat din cer.” (Ioan 6:38)

˘ ˆ
Ce a facut Isus ın cer?
Coloseni 1:15, 16 Luca 1:30-35
ˆ ˆ
Iehova l-a creat mai ıntai pe Iehova l-a trimis pe Isus
ˆ ˘ ˘ ˆ
Isus, apoi, ımpreuna cu el, pe pamant.
˘
a facut toate celelalte lucruri.
ˆ ˘ ˘ ˘
Isus a ınvatat
de la Tatal sau
miliarde de ani.
51
ˆ
ISUS II IUBESTE
PE OAMENI
˘ ˘ ˘
„L asati copilasii
sa vina la mine!” (Marcu 10:14)

˘ ˆ
Ce calitati ale lui Isus ıti plac?
Marcu 10:13-16 Ioan 13:2-5, 12-17
Isus a fost bun, iar oamenilor Isus a fost umil.
˘ ˘ ˘
le placea sa stea de vorba cu el. Matei 9:35, 36;
Ioan 4:9, 27 Marcu 1:40-42
ˆ ˘
Isus le-a respectat ıntotdeauna Isus a dorit sa-i ajute pe altii.

pe femei.
ˆ
ISUS FACE INTOTDEAUNA
VOINTA LUI DUMNEZEU
ˆ ˘
‘Am sfarsit
lucrarea pe care mi-ai dat-o sa o fac.’
(Ioan 17:4)

˘ ˘
Cum ne ajuta exemplul lui Isus sa fim fideli?
Matei 4:1-11 Filipeni 2:8
˘ ˆ ˘
Isus a ramas fidel cand a fost Isus i-a ramas fidel lui
ˆ ˘
ispitit de Diavol. Dumnezeu pana la moarte.
Marcu 3:21 Evrei 10 :12, 13; 1 Petru 3:18
˘ ˆ
Isus a facut vointa lui Iehova l-a ınviat pe Isus la
˘ ˘
Dumnezeu chiar si atunci viat a cereasca.
ˆ
cand unii din familia lui si-au

˘
batut joc de el.
1 Petru 2:21-23
˘ ˘
Isus nu s-a razbunat niciodata
˘
pe dusmanii
sai.
CAPITOLUL 5
˘ ˘
RASCUMPARAREA – CEL MAI
PRETIOS
DAR DE LA DUMNEZEU
CARE este cel mai frumos cadou pe care l-ai primit

˘ ˘ ˘
vreodata? Un dar pretios nu trebuie neaparat sa fie
ˆ
scump. Cand primesti un lucru de care ai mare nevoie
˘
sau care te face fericit, esti
recunoscator.
2 Dintre toate darurile primite de la Dumnezeu, de
unul avem nevoie cel mai mult. Este ˆ cel mai pretios
dar oferit de Dumnezeu oamenilor. In acest capitol,
˘ ˘ ˆ
vom afla ca el si-a
trimis pe pamant Fiul, pe Isus Cris-
˘ ˘
tos, pentru ca noi sa putem trai vesnic. (Citeste
Ma-
˘ ˘
tei 20:28.) Oferindu-l pe Isus ca rascumparare, Iehova
ˆ
ne-a dovedit cat de mult ne iubeste.
˘ ˘
CE ESTE RASCUMPARAREA?
3 Rascumpararea este masura luata˘ de Iehova pen-
˘ ˘ ˘
˘
tru a-i elibera pe oameni din pacat si moarte. (Efeseni
ˆ ˘ ˘ ˘
1:7) Pentru a ıntelege de ce a fost necesara rascumpa-
˘ ˆ ˆ
rarea, trebuie sa stim ce s-a ıntamplat cu mii de ani
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
ın urma, ın gradina Edenului. Primii nostri parinti,

˘ ˘
Adam si Eva, au pacatuit si, prin urmare, au murit. Si
˘
noi murim, deoarece mostenim pacatul de la Adam si
Eva. (Vezi „Note explicative”, punctul 9.)
4 Cand ˆ
l-a creat pe primul om, pe Adam, Iehova i-a
˘
1, 2. a) Ce fel de cadou este pretios
pentru tine? b) De ce este ras-
˘
cumpararea cel mai pretios
dar de la Dumnezeu?
3. De ce mor oamenii?
4. Cine a fost Adam si de ce anume s-a bucurat el?
˘ ˘
RASCUMPARAREA – CEL MAI PRETIOS
DAR DE LA DUMNEZEU 53
˘ ˘
oferit ceva foarte pretios: o viat a perfecta. Adam a avut
ˆ ˘
o minte si un corp perfecte. Nu s-ar fi ımbolnavit ni-
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
ciodata, nu ar fi ımbatranit niciodata si nu ar fi murit
˘ ˆ ˆ ˘
niciodata. Intrucat l-a creat, Iehova a fost ca un tata
pentru Adam. (Luca 3:38) Iehova a vorbit cu el, i-a ex-
˘ ˘ ˘
plicat clar ce astepta de la el si i-a dat sa faca o munca
˘ ˘
placuta. (Geneza 1:28-30; 2:16, 17)
5 Adam a fost facut ˘ ˘
„dupa chipul lui Dumnezeu”.
˘ ˘ ˘
(Geneza 1:27) Iehova l-a creat cu calitati asemanatoare
ˆ
cu ale Sale, cum ar fi iubirea, ıntelepciunea, dreptatea
˘
si puterea. I-a dat si liber-arbitru, adica libertate de ale-
ˆ
gere. Adam nu a fost un robot. Dumnezeu l-a creat ın
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
asa fel ıncat sa poata alege singur ıntre bine si rau.
˘ ˘
Daca Adam ar fi ales sa asculte de Dumnezeu, el ar fi
˘ ˆ
putut trai vesnic ın Paradis.
˘
6 Pentru ca nu a mai ascultat de Dumnezeu, Adam a
˘
fost condamnat la moarte si a platit scump: a pierdut
˘ ˘
prietenia speciala cu Iehova, viaˆ ta perfecta si paradisul
ˆ ˘ ˆ
ın care traia. (Geneza 3:17-19) Intrucat Adam si Eva au
˘
ales sa nu asculte de Dumnezeu, pentru ei nu a mai
˘ ˘
fost nicio sperant a. Din cauza a ceea ce a facut Adam,
˘ ˆ ˘
„pacatul [a intrat] ın lume si prin pacat moartea, si ast-
˘
fel moartea s-a extins la toti oamenii, fiindca toti au
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
pacatuit”. (Romani 5:12) Cand Adam a pacatuit, el s-a
ˆ ˆ ˘
„vandut” pe sine si ne-a „vandut” si pe noi ca sclavi pa-
˘ ˘
catului si mortii. (Romani 7:14) Exista vreo sperant a
˘ ˘ ˘
pentru noi? Da, exista. Rascumpararea.
˘ ˆ ˘ ˘
5. La ce se refera Biblia cand spune ca Adam a fost creat „dupa
chipul lui Dumnezeu”?
˘
6. Ce a pierdut Adam, pentru ca nu a mai ascultat de Dumnezeu?
˘
Cum ne afecteaza aceasta si pe noi?
ˆ ˘
7 ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
Ce este o rascumparare? Cuvantul „rascumparare”
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
se refera, ın general, la doua lucruri. In primul rand,
˘
este pretul platit pentru eliberarea cuiva sau pentru a
ˆ ˆ ˆ
obtine din nou un lucru vandut. In al doilea rand, este
˘
pretul care acopera valoarea ori costul unui lucru.
8 Niciun om nu putea plati ˘
pagubele uriase cauza-
ˆ ˘ ˘
te de Adam cand a pacatuit si a adus moartea asupra
˘ ˆ ˘ ˘
noastra. Insa Iehova a gasit modalitatea de a ne elibera
˘ ˘ ˘ ˘
din pacat si moarte. Sa vedem ce rol are rascumpara-
rea si ce foloase ne aduce ea.
˘
CUM A LUAT IEHOVA MASURI
˘ ˘ ˘
PENTRU A PL ATI RASCUMPARAREA
9 Niciunul dintre noi nu ar fi putut plati ˘
pretul de
˘ ˘ ˘ ˘
rascumparare pentru viata perfecta pierduta de Adam.
˘ ˘
De ce? Deoarece toti suntem imperfecti, sau pacatosi.
˘ ˘ ˘ ˘
(Psalmul 49:7, 8) Pentru a putea fi platita rascumpara-
˘ ˘ ˘ ˘
rea, era nevoie de alta viat a umana perfecta. De ace-
˘ ˘ ˘
ea, Biblia o numeste „rascumparare corespunzatoare”.
˘ ˘ ˘ ˘
(1 Timotei 2:6) Rascumpararea trebuia sa aiba aceeasi
valoare ca viata pe care a pierdut-o Adam.
10 Cum a luat Iehova masuri ˘ ˘ ˘
pentru a plati rascum-
˘ ˘ ˆ ˘
pararea? Iehova l-a trimis pe pamant pe Fiul sau mult
iubit, Isus. Acesta a fost prima sa lucrare de creatie.
˘ ˆ ˘ ˘
(1 Ioan 4:9, 10) Isus a fost gata sa plece de langa Tatal
˘ ˘
sau, din ceruri. (Filipeni 2:7) Iehova a facut un mira-
˘ ˆ
col: a mutat viata lui Isus din ceruri pe pamant. Astfel,
˘ ˘ ˘ ˘
Isus s-a nascut ca om perfect, fara pacat. (Luca 1:35)
˘ ˘
7, 8. Ce este o rascumparare?
˘ ˘ ˘ ˘
9. Cum putea fi platita rascumpararea?
˘ ˘ ˘ ˘
10. Cum a luat Iehova masuri pentru a plati rascumpararea?
˘ ˘
RASCUMPARAREA – CEL MAI PRETIOS
DAR DE LA DUMNEZEU 55
11 ˆ
Cand nu a ascultat de Iehova, primul om, Adam,
˘
a pierdut viata perfecta de care s-ar fi putut bucura ur-
˘ ˆ ˘
masii lui. Putea un alt om sa ınlature moartea pentru
copiii lui Adam? Da. (Citeste Romani 5:19.) Isus, care
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
nu a pacatuit niciodata, si-a dat viata perfecta ca ras-
˘ ˘
cumparare. (1 Corinteni 15:45) Viata lui perfecta a pu-
˘ ˆ ˘ ˆ
tut fi folosita pentru a ınlatura moartea ın cazul tutu-
ror copiilor lui Adam. (1 Corinteni 15:21, 22)
12 Biblia ne arata˘ cat ˆ
de mult a suferit Isus ınainte de
ˆ
ˆ
a muri. A fost biciuit cu cruzime, tintuit pe un stalp de
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
tortura si lasat sa moara ın chinuri. (Ioan 19:1, 16-18,
˘ ˆ
30) De ce a trebuit Isus sa sufere atat de mult? Deoare-
˘ ˆ ˘ ˆ
ce Satan a sustinut ca niciun om nu ıi va ramane loial
ˆ ˆ ˘
lui Dumnezeu ın ıncercari foarte grele. Isus a dovedit
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
ca un om perfect poate sa-i ramana loial lui Dumne-
˘ ˘ ˆ ˆ
zeu, chiar daca sufera foarte mult. Gandeste-te cat de
ˆ
mandru a fost Iehova de Isus! (Proverbele 27:11; vezi
„Note explicative”, punctul 15)
13 Cum a fost platit ˘ ˘ ˘ ˘
a rascumpararea? Isus si-a oferit
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
viata ca jertfa de rascumparare. In anul 33 e.n., ın zi-
ua de 14 nisan (potrivit calendarului evreiesc), Ieho-
˘
va le-a permis dusmanilor lui Isus sa-l omoare. (Evrei
˘ ˆ
10:10) Dupa trei zile, Iehova l-a ınviat pe Isus, dar nu
˘ ˘ ˆ ˆ
ca om, ci ca fiint a spirituala. Mai tarziu, cand Isus s-a
ˆ ˘ ˘ ˆ
ıntors la Tatal sau ın cer, el i-a prezentat lui Iehova va-
˘ ˘
loarea vietii sale umane perfecte, date ca rascumparare.
˘ ˘ ˘ ˘
(Evrei 9:24) Datorita faptului ca rascumpararea a fost
˘ ˘ ˘
11. Cum a putut un singur om sa fie pretul de rascumparare pen-
tru toti oamenii?
˘ ˆ
12. De ce a trebuit Isus sa sufere atat de mult?
˘ ˘ ˘ ˘
13. Cum a fost platita rascumpararea?
ˆ ˘
˘ ˘ ˘ ˘
platita, noi putem sa fim eliberati din pacat si moarte.
(Citeste Romani 3:23, 24.)
ˆ ˘ ˘
CE FOLOASE ITI ADUCE RASCUMPARAREA
14 Darul pretios oferit de Dumnezeu ne aduce foloa-

ˆ ˘ ˘ ˘
se ınca de pe acum. Sa observam ce foloase ne aduce
ˆ ˆ ˆ ˆ
acesta atat ın prezent, cat si ın viitor.
˘
15 Pacatele ˘ ˆ
ne sunt iertate. E greu sa facem ıntot-
deauna ce este bine. Toti gresim, iar uneori spunem
sau facem ce nu trebuie. (Coloseni 1:13, 14) Cum pu-
˘ ˘ ˘ ˘
tem fi iertati? Trebuie sa ne para sincer rau ca am gre-
˘ ˆ ˘
sit
si sa ıi cerem cu umilint a iertare lui Iehova. Ast-
ˆ ˘ ˘
fel, putem avea ıncredere ca pacatele ne vor fi iertate.
(1 Ioan 1:8, 9)
16 Putem avea o constiin a˘ curata. ˘ ˘
Daca constiin ta
t
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ne spune ca am facut ceva rau, ne simtim vinovati, fara
˘
sperant a, poate chiar lipsiti de valoare. Totusi, nu tre-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
buie sa ne lasam doborati. Daca ıl rugam din inima pe
˘ ˘
Iehova sa ne ierte, putem fi siguri ca ne va asculta si ne
˘
va ierta. (Evrei 9:13, 14) Iehova vrea sa-i vorbim de-
˘
spre problemele si slabiciunile noastre. (Evrei 4:14-16)
ˆ
Astfel putem fi ın pace cu el.
17 Avem speran ˘ ˘
ta de a trai vesnic. „Plata pacatului
ˆ ˘ ˆ ˘
este moartea, ınsa darul pe care ıl da Dumnezeu este
˘
viata vesnic aˆ prin Cristos Isus, Domnul nostru.” (Ro-
ˆ
mani 6:23) Intrucat Isus a murit pentru noi, avem po-
˘ ˘ ˘
sibilitatea de a trai vesnic si
de a ne bucura de o sana-
˘ ˘
tate perfecta. (Revelatia 21:3, 4) Dar ce trebuie sa facem
ˆ ˘
pentru a primi aceste binecuvantari?
˘ ˘ ˘
14, 15. Ce trebuie sa facem pentru ca pacatele sa ne fie iertate?
˘ ˘ ˘
16. Ce trebuie sa facem pentru a avea o constiin
t a curata?
ˆ ˘
17. Ce binecuvantari putem primi deoarece Isus a murit pentru noi?
Iehova si-a
dat
Fiul mult iubit
˘ ˘
ca rascumparare
pentru noi
ˆ ˘
˘ ˘
VEI ACCEPTA RASCUMPARAREA?
ˆ
18 Gande ˆ ˘ ˘ ˆ
ste-te
cata bucurie si recunostin ta sim ti cand
ˆ ˘ ˘
cineva ı ti face un cadou frumos. Rascumpararea este cel
mai pre tios cadou pe care oamenii l-ar fi putut primi. Si
˘ ˘
ar trebui ˆ s a-i mul tumim din inim a lui Iehova pentru
ˆ
acesta! In Ioan 3:16 citim: „Atat de mult a iubit Dumne-
ˆ ˆ ˘ ˘
zeu lumea, ıncat l-a dat pe Fiul sau unic-nascut”. Da, Ie-
ˆ ˆ ˆ
hova ne iubeste atat de mult, ıncat l-a dat pentru noi pe
˘ ˘
scumpul sau Fiu, Isus. Stim ca si Isus ne iubeste, deoare-
˘ ˘
ce a fost gata sa moara pentru noi. (Ioan 15:13) Darul
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
rascumpararii ar trebui sa- ti ıntareasca ıncrederea ca Ie-
˘
hova si Isus te iubesc cu adevarat. (Galateni 2:20)
19 ˘
Acum, dupa ce ai aflat mai multe despre marea iu-
˘ ˘ ˆ
bire a lui Dumnezeu fat a de noi, poate ca te ıntrebi
˘ ˘ ˘
cum poti sa-i arati si tu iubire si sa devii prietenul lui.
˘ ˘
Nu
ˆ este u sor
s a iube sti
o persoan a pe care nu o cunosti.
˘ ˘
In Ioan 17:3 se spune ca putem ajunge sa-l cunoastem
˘
pe Iehova. Astfel, iubirea ta fat a de el va creste, vei dori
˘
sa-i bucuri inima si vei deveni prietenul lui. Prin ur-
˘ ˘
mare, continua sa afli mai multe despre Iehova stu-
diind Biblia. (1 Ioan 5:3)
20 Accepta˘ jertfa de rascump ˘ ˘
arare a lui Isus. Biblia
˘ ˘ ˆ ˘
spune: „Cine manifesta credint a ın Fiul are viat a vesni-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
ca”. (Ioan 3:36) Ce ınseamna a manifesta credint a? In-
˘ ˆ ˘
seamna a face ce ne-a ınvatat Isus. (Ioan 13:15) Nu este
˘ ˘ ˆ ˘
de ajuns sa spunem ca credem ın Isus. A accepta ras-
˘ ˆ ˘
cumpararea ınseamna a ne dovedi credinta, asa cum
ˆ ˘ ˘ ˘
citim ın Iacov 2:26: „Credinta fara fapte este moarta”.
˘
18. De unde stim ca Iehova ne iubeste?

˘ ˘
19, 20. a) Cum poti sa devii prietenul lui Iehova? b) Cum poti ara-
˘ ˘ ˘
ta ca accepti jertfa de rascumparare a lui Isus?
˘ ˆ
Daca ıl vei cunoaste
mai bine pe Iehova,
˘
iubirea ta fat a de el
va creste
si vei deveni
prietenul lui
21 Fii prezent la Comemorarea mor tii lui Cristos.

˘ ˆ ˘
Cu o seara ınainte de a muri, Isus ne-a poruncit sa ce-
˘ ˆ
lebram moartea sa. Noi facem acest lucru ın fiecare an,
iar acest eveniment se numeste Comemorarea mortii
lui Cristos, sau Cina Domnului. (1 Corinteni 11:20;
˘ ˘
Matei 26:26-28) Isus vrea sa ne amintim ca si-a dat
˘ ˘ ˘
viata
perfecta ca rascumparare pentru noi. El a spus:
˘ ˆ
„Continuati sa faceti lucrul acesta ın amintirea mea”.
ˆ
(Citeste Luca 22:19.) Cand esti prezent la Comemora-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
re, arati ca ıti amintesti si c a pretuie
sti
rascumpararea
˘
si
marea iubire a lui Iehova si a lui Isus fat a de noi.
(Vezi „Note explicative”, punctul 16.)
˘
22 Rascump ˘
ararea este cel mai pretios dar pe care
˘
l-am fi putut primi vreodata. (2 Corinteni 9:14, 15)
Acest dar pretios le va aduce
ˆ foloase si milioanelor de
oameni care au murit. In capitolele 6 si 7 vom afla
cum este posibil acest lucru.
˘ ˆ
21, 22. a) De ce ar trebui sa fim prezenti ın fiecare an la Comemo-
ˆ
rarea mor tii
lui Cristos? b) Ce vom analiza ın capitolele 6 si 7?
TOTI
AVEM
˘ NEVOIE
˘
DE RASCUMPARARE
˘
„Fiul omului [a venit] . . . sa-si
dea viata

˘ ˘
ca rascumparare pentru multi.” (Matei 20:28)

˘ ˘
De ce avem nevoie de rascumparare?
Geneza 3:17-19 Efeseni 1:7
˘ ˘ ˘
Pentru ca nu a mai ascultat Rascumpararea este
˘ ˘
de Dumnezeu, Adam a pierdut masura luata de Iehova
˘
prietenia speciala cu el, viata per- pentru a-i elibera pe
˘ ˆ ˘ ˘
fecta si paradisul ın care traia. oameni din pacat si
Romani 5:12 moarte.
˘
Din cauza a ceea ce a facut Adam,
˘
noi mostenim
p acatul si moartea.
˘
IEHOVA˘ A ˘ LUAT MASURI
˘ PENTRU
A PL ATI RASCUMPARAREA
ˆ ˘ ˘
„Dumnezeu l-a trimis ın lume pe Fiul sau unic-nascut
˘ ˘
pentru ca noi sa obtinem
viat a prin el.” (1 Ioan 4:9)

˘ ˘ ˘ ˘
Cum a luat Iehova masuri pentru a plati rascumpararea?
Psalmul 49:7, 8 Romani 3:23, 24;
Niciunul dintre noi nu ar fi putut Evrei 9:24
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
plati pretul
de rascumparare pentru Dupa ce a fost ınviat,
˘ ˘ ˆ ˆ
viata perfecta pierduta de Adam. Isus s-a ıntors ın cer si
Luca 1:35 i-a prezentat lui Iehova
˘ ˆ valoarea vietii
sale umane
Iehova l-a trimis pe pamant pe Fiul
˘ ˘ perfecte, date ca
sau mult iubit, Isus, care s-a nascut ˘ ˘
˘ ˘ ˘ rascumparare.
ca om perfect, fara pacat.
61
˘ ˘ ˘
RASCUMPARAREA
˘ NE
˘ DA
O SPERANT A REAL A
˘
„El va sterge
orice lacrima din ochii lor si
moartea
nu va mai fi.” (Revelatia
21:4)

˘ ˘
Ce foloase ne aduce rascumpararea?
1 Ioan 1:8, 9 Romani 6:23
˘
Pacatele ne pot fi iertate. Avem speranta vietii
vesnice.

Evrei 9:13, 14 Galateni 2:20
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Putem avea o constiin
t a curata Darul rascumpararii ne
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
ınaintea lui Dumnezeu. ıntareste ıncrederea ca Iehova
˘
si Isus ne iubesc cu adevarat.
˘ ˘
TREBUIE
˘ S A
˘ ACCEPTAM
RASCUMPARAREA
˘ ˘
„Dumnezeu . . . l-a dat pe Fiul sau unic-nascut,
˘ ˘ ˆ
pentru ca oricine manifesta credint a ın el . . .
˘ ˘ ˘ ˘
sa aiba viat a vesnic
a.” (Ioan 3:16)

˘ ˘ ˘
Cum putem arata ca suntem recunoscatori pentru darul
˘ ˘ ˘
rascumpararii oferit de Dumnezeu?
Ioan 17:3 Ioan 3:36; Iacov 2:26
˘ ˘ ˘
Continua sa-i cunosti pe Nu este de ajuns sa spui
˘ ˘ ˆ ˘
Iehova si pe Isus si imita-i. ca crezi ın Isus, ci trebuie sa
ˆ ˘
Luca 22:19 si faci ceea ce ne-a ınvatat
el.
ˆ
Fii prezent ın fiecare an
la Comemorarea mor tii
lui Cristos.
CAPITOLUL 6
ˆ ˆ ˘
CE SE INTAMPL
ˆ A
CU OAMENII C AND MOR?
˘ ˆ
BIBLIA promite ˆ ca, ın viitor, „moartea nu va mai fi”.
˘ ˘
(Revela tia 21:4) In capitolul 5 am aflat ca, datorita jert-
˘ ˘ ˘
fei de rascumparare, vom putea trai vesnic. Oamenii
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ınsa continua sa moara. (Eclesiastul 9:5) De aceea, una
ˆ ˘
dintre ıntrebarile importante pe care ni le punem este:
ˆ ˆ ˘ ˆ
„Ce se ıntampla cu noi cand murim?”.
˘
2 Raspunsul la aceasta ıntrebare ˘ ˆ
devine si mai im-
ˆ ˆ
portant cand ne moare cineva drag. In astfel de situa tii,
˘ ˆ ˘
poate ca ne ıntrebam: „Unde este el acum? Ne vede?
˘ ˆ ˆ
Poate sa ne ajute ın vreun fel? Il vom revedea vreoda-
˘
ta?”.
3 Religiile dau raspunsuri ˘ ˆ ˘
diferite la aceste ıntrebari.
ˆ ˆ ˘ ˘
Unele ıi ınva ta pe oameni ca cei buni merg la cer, iar
˘ ˆ ˘
cei rai ard ın iad. Altele spun ca, la moarte, omul devi-
˘ ˘
ne un spirit si traieste alaturi de membrii familiei care
˘ ˘
au murit deja. Iar alte religii sus tin ca, dupa ce o per-
˘ ˘
soana moare si este judecata, ea renaste, sau revine la
˘ ˆ
via ta, avand un corp diferit, de om sau de animal.
ˆ
4 Inva˘ aturile ˘
t predate de religii par foarte diferite.
˘
Totusi, aproape toate religiile spun ca, la moartea unui
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
om, o parte din el continua sa traiasca. Este adevarat
acest lucru?
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
1-3. Cand moare cineva, ce ıntrebari ısi pun oamenii si ce raspun-
suri dau unele religii?
ˆ ˆ ˘
4. Ce idee despre moarte ıi ınvat a multe religii pe oameni?
ˆ ˆ ˘ ˆ
CE SE INTAMPL A CU OAMENII CAND MOR? 63
ˆ ˆ ˘ ˆ
CE SE INTAMPL A CU NOI C AND MURIM
5 Iehova stie ce se ınt ˆ ˆ ˘ ˆ
ampla cu noi cand murim. El
˘ ˆ ˘
ne-a spus ca, atunci cand o persoana moare, via ta ei se
ˆ ˆ
sfarse ste.
Moartea este opusul vie tii. Deci, cand cine-
va moare, nicio parte din el, nici chiar sentimentele
˘ ˘
si
amintirile lui, nu continua sa existe altundeva.1 La
moarte, noi nu mai vedem, nu mai auzim si nu mai
ˆ
gandim.
6 Regele Solomon a scris ca˘ „cei mor nu stiu nimic”.
ti
˘ ˆ ˆ
Cei mor ti nu simt iubire sau ura, iar „ın Mormant . . .
˘ ˆ
nu este nici lucrare, nici plan, nici cunostin ta, nici ın te-
ˆ
lepciune”. (Citeste Eclesiastul 9:5, 6, 10.) Iar ın Psalmul
˘ ˆ
146:4, Biblia ne spune ca, atunci cand un om moare,
ˆ ˆ ˆ
acestuia „ıi pier [ıi mor] si gandurile”.
CE A SPUS ISUS DESPRE MOARTE
7 ˆ ˘ ˘
Cand prietenul sau drag Lazar a murit, Isus le-a spus
˘ ˘
discipolilor sai: „Lazar, prietenul nostru, doarme”. Dar
Isus nu s-a referit la somnul propriu-zis. De aceea, el a
˘
mai zis: „Lazar a murit”. (Ioan 11:11-14) Asadar, Isus a
˘ ˘ ˘
asemanat moartea cu somnul. El nu a spus ca Lazar era
ˆ ˘ ˘
ın cer sau alaturi de rudele sale care murisera. Isus nu
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
a zis nici ca Lazar era chinuit ın iad ori ca urma sa se
ˆ ˘ ˆ
reıncarneze ca om sau ca animal. Nu, Lazar se afla ıntr-o
˘ ˘ ˆ
stare asemanatoare unui somn adanc. Si alte versete bi-
˘ ˆ
blice compara moartea cu un somn adanc. Biblia spu-
˘ ˆ ˆ
ne ca, atunci cand Stefan a fost ucis, el „a adormit ın
˘ ˘ ˘
1 Unii cred ca omul are un suflet sau un spirit care continua sa
˘ ˘ ˘
traiasca dupa moarte. Pentru mai multe informatii, vezi „Note ex-
plicative”, punctele 17 si
18.
ˆ ˆ ˘ ˆ
5, 6. Ce se ıntampla cu noi cand murim?
7. Ce a spus Isus despre moarte?
ˆ ˘
moarte”. (Faptele 7:60) De asemenea, apostolul Pavel

˘ ˘ ˆ
a scris despre unii crestini
ca ‘adormisera ın moarte’.
(1 Corinteni 15:6)
ˆ
8 Cand Dumnezeu i-a creat pe Adam si pe Eva, a vrut
˘ ˘
el oare ca acestia
sa moara la un moment dat? Nu! Ieho-
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
va i-a creat ın asa
fel ıncat ei sa aiba o sanatate perfecta
˘ ˘ ˘
8. De unde stim
ca Dumnezeu nu a vrut ca oamenii sa moara?
Iehova i-a creat

˘
pe oameni ca sa
˘ ˘
traiasca vesnic

˘ ˆ
pe pamant
ˆ ˆ ˘ ˆ
˘ ˘ ˘ ˆ
si
sa traiasca vesnic.
El a pus ın inima omului dorin ta de
˘ ˘
a trai pentru totdeauna. (Eclesiastul 3:11) Asa cum pa-
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
rin tii nu vor sa-si vada copiii ımbatranind si murind,
˘ ˘ ˘
nici Iehova nu doreste sa vada acest lucru. Dar, daca
˘ ˘
Dumnezeu ne-a creat ca sa traim vesnic, de ce murim?
DE CE MURIM
9
ˆ ˘
In gradina Edenului, Iehova i-a zis lui Adam: „Din
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
orice pom din gradina po ti sa mananci pe saturate. Dar
˘ ˘ ˘ ˆ
din pomul cunoasterii binelui si raului sa nu mananci,
˘ ˆ ˆ ˆ ˆ
caci, ın ziua ın care vei manca din el, ın mod sigur vei
˘ ˘ ˘
muri”. (Geneza 2:9, 16, 17) Aceasta porunca clara nu era
˘
greu de respectat, iar Dumnezeu avea dreptul sa le spu-
˘ ˘ ˆ
na lui Adam si Evei ce era bine si ce era rau. Ascultand de
˘ ˘ ˆ ˘
Iehova, ei ar fi aratat ca ıi respecta autoritatea. De ase-
ˆ ˘
menea, ar fi dovedit cat de recunoscatori erau pentru tot
˘
ceea ce primisera de la Dumnezeu.
10 Din nefericire, Adam si Eva au ales sa˘ nu asculte de

ˆ ˆ ˘
Iehova. Satan a ıntrebat-o pe Eva: „A spus ıntr-adevar
˘ ˆ ˘ ˘
Dumnezeu sa nu manca ti din to ti pomii din gradina?”.
˘ ˘ ˆ ˘
Eva i-a raspuns: „Putem sa mancam din rodul pomilor
˘ ˘
din gradina. Dar, despre rodul pomului din mijlocul
˘ ˘ ˆ
gradinii, Dumnezeu a spus: «Sa nu manca ti din el, nici
˘ ˘ ˘
sa nu va atinge ti de el, ca sa nu muri ti»”. (Geneza 3:1-3)
11 Atunci Satan i-a spus Evei: „In mod sigur nu ve
ˆ
ti
˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
muri. Caci Dumnezeu stie ca, ın ziua ın care ve ti manca
din el, vi se vor deschide ochii si ve ti fi ca Dumnezeu,
ˆ ˘
cunoscand binele si raul”. (Geneza 3:4-6) Satan voia ca
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
Eva sa creada ca putea hotarı singura ce era bine si ce era
˘ ˘
9. De ce trebuiau Adam si Eva sa respecte porunca data de Iehova?
ˆ
10, 11. a) Cum i-a ınselat
Satan pe Adam si pe Eva? b) De ce Adam
˘ ˘
si Eva nu au avut nicio scuza pentru ce au facut?
ˆ ˘
˘ ˘ ˘ ˆ
rau. Totodata, el a min tit-o cu privire la ce avea sa i se ın-
ˆ ˘ ˆ ˘
tample daca ıncalca porunca lui Dumnezeu. Satan i-a
˘ ˘ ˘ ˆ
zis ca nu avea sa moara. De aceea, Eva a mancat din
˘
fruct si i-a dat si so tului ei. Adam si Eva stiau ca Iehova
˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
le poruncise sa nu manance din fruct. Cand au mancat,
˘ ˆ ˘ ˘
ei au ales sa ıncalce o porunca clara, care nu era grea.
˘ ˘
Astfel, au dovedit lipsa de respect fa ta de iubitorul lor
˘ ˘
Tata ceresc. Adam si Eva nu au avut nicio scuza pentru
˘
ce au facut!
12 Cat ˆ ˘ ˘ ˘
de trist este ca primii nostri parin ti nu au aratat
˘ ˘
respect fa ta de Creatorul lor! Tu cum te-ai sim ti daca,
˘ ˘ ˘
dupa ce ai facut tot ce ai putut ca sa- ti cresti copilul,
˘ ˘ ˘ ˘
acesta s-ar razvrati si ar face exact ce i-ai spus sa nu faca?
ˆ ˘
Nu ar fi inima ta sfasiat a de durere?
13 Cand ˆ ˘
au devenit neascultatori, Adam si Eva au
˘ ˆ
pierdut posibilitatea de a trai vesnic. Iehova ıi spuse-
˘ ˆ ˘
se lui Adam: „T arana esti
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
si
ın t ar ana te vei ın- ˘ ˆ ˘
toarce”. (Citeste Geneza Adam a fost creat din t arana
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
ˆ si s-a ıntors ın t arana
3:19.) Aceasta ınsemna
˘ ˘ ˘
ca Adam avea sa ajunga
˘ ˆ ˘
din nou tarana, ca si cum
˘
nu ar fi existat niciodata.
˘
(Geneza 2:7) Dupa ce a
˘ ˘
pacatuit, Adam a murit,
˘ ˆ ˘
adica a ıncetat sa existe.
˘
12. De ce este trist ca Adam
si Eva nu au ascultat de Ie-
hova?
13. La ce s-a referit Iehova
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
cand a spus „ın t arana te vei
ˆ
ıntoarce”?
ˆ ˆ ˘ ˆ
14 ˘
Daca ar fi ascultat de Dumnezeu, Adam si Eva ar fi
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
fost ın via ta si azi. Dar, din cauza neascultarii, adica a pa-
ˆ ˘ ˘
catului, ın cele din urma au murit. Pacatul este aseme-
˘
nea unei boli grave pe care o mostenim de la parin tii
˘ ˘
nostri. To ti ne nastem pacatosi si,
de aceea, murim. (Ro-
mani 5:12) Dar nu acesta a fost scopul lui Dumnezeu cu
˘ ˘
privire laˆ oameni. El nu a vrut niciodata ca oamenii sa
˘ ˘
moara. In Biblie, moartea este numita un „dusman”.
(1 Corinteni 15:26)
˘ ˘
ADEVARUL NE ELIBEREAZA
15 Cunoasterea adevarului ˘
despre moarte ne eliberea-
˘ ˆ ˘ ˘
za de multe idei gresite. Biblia ne ınva ta ca cei care au
murit nu simt durere sau triste te. Noi nu putem vorbi
ˆ
cu ei, iar ei nu pot vorbi cu noi. Nu ıi putem ajuta si nici
˘
ei nu ne pot ajuta pe noi. Cei mor ti nu ne pot face rau,
˘ ˘
motiv pentru care nu trebuie sa ne fie teama de ei. To-
ˆ ˆ ˘ ˘
tusi, multe religii ıi ınva ta pe oameni ca mor tii conti-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
nua sa traiasca undeva si ca ıi putem ajuta daca le dam
bani preo tilor sau altor oameni considera ti sfin ti. Dar,
ˆ ˘
cand cunoastem adevarul cu privire la moarte, nu ne
˘ ˘ ˆ
mai lasam ınsela ti de aceste minciuni.
16 Satan se foloseste de religia falsa˘ pentru a ne min
ti
˘ ˘ ˘ ˘
si
pentru a ne face sa credem ca mor tii continua sa
˘ ˘ ˆ ˆ ˘
traiasca. De exemplu, unele religii ıi ınva ta pe oameni
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ca, la moarte, o parte din om continua sa traiasca altun-
ˆ ˘ ˆ ˘
deva. Te ınva ta religia ta acest lucru? Sau te ınva ta ce-
ea ce spune Biblia despre moarte? Satan se foloseste de
ˆ ˘
minciuni pentru a-i ındeparta pe oameni de Iehova.
14. De ce murim?
˘ ˘
15. Cum ne elibereaza adevarul despre moarte?
˘ ˆ ˆ ˘
16. Ce minciuna cu privire la mor ti ıi ınvat a multe religii pe oameni?
ˆ ˘
17
ˆ ˘ ˘ ˆ
Inva taturile multor religii ıi sperie pe oameni. De pil-
˘ ˘ ˘ ˆ
da, unele religii sus tin ca oamenii rai vor arde vesnic ın
˘ ˘
iad. Aceasta minciuna este o jignire la adresa lui Iehova!
˘ ˘ ˆ
El nu ar permite niciodata ca oamenii sa sufere ın acest
mod! (Citeste 1 Ioan 4:8.) Ce ai crede despre un om care
ˆ ˆ ˆ ˘
pedepseste un copil tinandu-i mainile ın foc? Ai spune ca
˘
este foarte crud, nu-i asa? Nici nu ai vrea sa cunosti un ast-
˘ ˘
fel de om. Exact asa vrea Satan s a sim tim fa t a de Iehova!
18 Unele religii spun ca˘ oamenii, dupa˘ ce mor, devin
˘ ˘ ˘ ˘
spirite si ca cei vii trebuie sa le respecte si sa se teama de
ele deoarece acestea le pot fi prieteni buni sau du smani

˘ ˘ ˆ ˆ
de temut. Mul ti oameni cred aceasta minciuna. Intrucat
˘ ˆ ˘
le este frica de mor ti, ei se ınchina acestora, nu lui Ie-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
hova. Sa nu uitam ınsa ca mor tii nu simt nimic. Prin ur-
˘ ˘
mare, nu trebuie sa ne fie teama de ei. Iehova este Crea-
˘
torul nostru. El este Dumnezeul adevarat, iar noi trebuie
˘ ˆ ˘
sa ne ınchinam doar lui. (Revela tia 4:11)
19 Cand ˆ ˘
cunoastem adevarul despre moarte, suntem
˘ ˆ
elibera ti de minciunile raspandite de religiile false. Acest
˘ ˘ ˘ ˆ
adevar ne ajuta sa ın telegem minunatele promisiuni ale
˘
lui Iehova referitoare la via ta noastra si la viitorul nostru.
20 Cu mult timp ın ˆ ˘
urma, un slujitor al lui Dumnezeu
ˆ ˘ ˘
pe nume Iov a ıntrebat: „Daca omul moare, poate el trai
˘
din nou?”. (Iov 14:14) Chiar este posibil ca o persoana
˘ ˘ ˘ ˘
care a murit sa traiasca din nou? Raspunsul peˆ care Dum-
˘ ˆ ˆ
nezeu ni-l da ın Biblie este foarte ıncurajator. Il vom ana-
ˆ ˘
liza ın urmatorul capitol.
ˆ ˘ ˘
17. De ce ınvat atura despre chinul iadului este o jignire la adresa lui
Iehova?
˘ ˘
18. De
ˆ ce nu trebuie s˘a ne fie frica de mor˘ ti?

19. In ce mod ne ajuta cunoasterea
adevarului despre moarte?
ˆ ˘
20. Ce vom afla ın urmatorul capitol?
ˆ ˘
C AND O PERSOAN ˆ A MOARE,
VIATA EI SE SFARSE
STE

„Cei mor ti nu stiu
nimic.” (Eclesiastul 9:5)

ˆ ˆ ˘ ˆ
Ce se ıntampla cu noi cand murim?
Psalmul 146:3, 4; Ioan 11:11-14
Eclesiastul 9:6, 10 Isus a comparat moartea
La moarte, noi nu mai vedem, cu somnul.
nu mai auzim si nu mai
ˆ
gandim.
˘
IEHOVA NU A VRUT
˘ NICIODAT
˘ A
CA OAMENII SA MOARA
˘ ˘
„Din pomul cunoasterii
binelui si
raului sa nu
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ
mananci, caci, ın ziua ın care vei manca din el,
ˆ
ın mod sigur vei muri.” (Geneza 2:17)

De ce murim?
Geneza 3:1-6 Romani 5:12
˘
Satan a mintit-o pe Eva Pacatul este asemenea unei
˘
cu privire la ce avea sa i se boli grave, pe care o mostenim
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
ıntample daca ıncalca porunca de la parintii nostri.
Toti ne
ˆ ˘ ˘
lui Dumnezeu. Cand nu au nastem
pacatosi si,
de aceea,
ascultat de Iehova, Adam si murim.
˘ ˘ ˆ
Eva au pacatuit, iar, ın cele 1ˆ Corinteni 15:26
˘ ˘
din urma, au murit. In Biblie, moartea este numita
Geneza 3:19 un „dusman”.

ˆ
Cand Adam a murit, el a
ˆ ˘
ıncetat sa existe.
70
˘
ADEVARUL CU PRIVIRE ˘
LA MOARTE NE ELIBEREAZA
˘ ˘
„Daca omul moare, poate el trai din nou?
ˆ ˘
Voi astepta
. . . pana-mi va veni eliberarea.” (Iov 14 :14)

˘
Cum ne elibereaza de multe idei gresite
cunoasterea

˘
adevarului despre moarte?
1ˆ Ioan 4:8 Revela
ˆ tia
4:11
˘ ˘ ˆ ˘
Invat atura despre chinul Intrucat le este frica de
iadului este o jignire la adresa mor ti,
multi oameni se
ˆ ˘
lui Iehova. El nu ar permite ınchina acestora, nu lui
˘ ˘
niciodata ca oamenii sa sufere Iehova. El este Dumnezeul
ˆ ˘ ˘
ın acest mod. adevarat, iar noi trebuie sa
ˆ ˘
ne ınchinam doar lui.
CAPITOLUL 7
ˆ
VA FI O INVIERE!
˘ ˘ ˆ
IMAGINEAZA-TI ca ai fost condamnat la ınchisoare
˘ ˘
pe viat a pentru o crima de care nu esti vinovat. Nu
˘ ˘ ˘ ˘
exista nicio sperant a sa fii eliberat. Viitorul tau pare
ˆ ˆ
ıntunecat si nu poti face nimic ın acest sens. Dar toc-
ˆ ˘ ˘
mai cand ti-ai pierdut orice sperant a, afli ca cineva
˘
are puterea de a te elibera si chiar a promis ca te va
ajuta! Cum te-ai simti?
2 Pentru noi toti, moartea este ca o ınchisoare. ˆ
Ori-
˘ ˘
ce am face, nu avem nicio sans a de scapare. Totusi, Ie-
˘ ˆ
hova are puterea de a ne elibera din aceasta „ınchisoa-
˘
re”. El promite ca „ultimul dusman care va fi redus la
nimic este moartea”. (1 Corinteni 15:26)
ˆ
3 Gande ste-te
ce sentiment de eliberare vei simti
ˆ ˘
cand moartea nu va mai exista. Iehova nu numai ca va
ˆ ˘ ˆ ˘
ınlatura moartea, dar ıi va si readuce la viat a pe cei ce
ˆ
au murit. Ce va ınsemna aceasta pentru tine? El pro-
˘ ˆ ˘
mite ca „cei ce zac neputinciosi ın moarte” vor trai din
ˆ
nou. (Isaia 26:19) Biblia numeste acest lucru ınviere.
ˆ
C AND NE MOARE CINEVA DRAG
4 Candˆ ˘
moartea ne rapeste un membru al fami-
liei sau un prieten drag, durerea si suferin ta ar putea
ˆ ˆ
1-3. In ce „ınchisoare” ajung toti oamenii si cum ne va elibera Ie-
hova?
ˆ ˆ ˆ
4. a) Ce anume ne poate aduce mangaiere cand ne moare un
membru al familiei sau un prieten drag? b) Cine au fost unii din-
tre prietenii apropiati ai lui Isus?
ˆ ˘
fi de nesuportat. Ne sim tim neajutora ti, deoarece nu

˘
putem face nimic pentru a readuce la via ta acea per-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
soana. Biblia ınsa ne ofera mangaiere. (Citeste 2 Co-
˘ ˘ ˆ
rinteni 1:3, 4.) Sa vedem un exemplu care arata cat
˘ ˆ
de mult doresc Iehova si Isus sa-i ınvie pe cei dragi ai
ˆ ˘ ˆ
nostri care au murit. Cand Isus a fost pe pamant, el
˘
i-a vizitat deseori pe Lazar si pe surorile lui, Marta si
Maria. Ei erau prieteni buni cu Isus. Biblia spune:
ˆ ˘
„Isus ıi iubea pe Marta, pe sora ei si pe Lazar”. Dar,
ˆ ˘
ıntr-o zi, Lazar a murit. (Ioan 11:3-5)
5 Isus a mers la Marta si la Maria ca sa˘ le console-

ˆ ˘ ˆ ˆ
ze. Cand Marta a auzit ca venea Isus, a iesit ın ın-
ˆ ˘ ˘
tampinarea lui. Ea s-a bucurat sa-l vada, dar i-a spus:
˘
„Daca ai fi fost aici, fratele meu n-ar fi murit”. Mar-
ˆ ˘ ˆ
ta s-a gandit ca Isus ajunsese prea tarziu. Apoi, el a
˘ ˆ ˆ
vazut-o pe sora ei, Maria, plangand. Triste tea lor l-a
ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ ˘
ındurerat atat de mult pe Isus, ıncat a ınceput sa
ˆ ˘
planga. (Ioan 11:21, 33, 35) El a sim tit marea durere
pe care o produce moartea unei persoane dragi.
6 Este ıncurajator ˆ ˘
sa stim ce simte Isus la moartea
ˆ ˆ ˘ ˘
cuiva drag. De fapt, atat Isus, cat si Tatal sau au ace-
leasi sentimente. (Ioan 14:9) Iehova are puterea de a
˘ ˘
face ca moartea sa dispara pentru totdeauna. Si chiar
ˆ
o va face foarte curand!
˘ ˘
„LAZAR, VINO AFARA!”
7 Cand ˆ ˆ ˆ
Isus a sosit la mormantul ın care se afla
˘ ˆ ˘ ˘
5, 6. a) Ce a facut Isus cand a vazut suferinta
familiei lui Lazar si
ˆ ˘
a prietenilor lui? b) De ce este ıncurajator sa stim
ce simte Isus?
ˆ ˘
7, 8. De ce nu a vrut Marta ca piatra de la mormantul lui Lazar
˘ ˘ ˘
sa fie data la o parte, dar ce a facut Isus?
ˆ
VA FI O INVIERE! 73
˘ ˘ ˘
trupul lui Lazar, la intrare fusese pusa o piatra mare.
Isus a zis: „Da ti piatra la o parte!”. Dar Marta nu a
˘ ˆ ˆ
vrut. Trupul lui Lazar era deja ın mormant de patru
ˆ ˘ ˘ ˘
zile. (Ioan 11:39) Ea ınsa nu stia ce avea sa faca Isus
pentru fratele ei.
8 Atunci Isus a spus: „Lazar, ˘ ˘
vino afara!”. Ceea ce
˘
au vazut Marta si Maria apoi a fost uimitor. „Omul
ˆ ˆ
care fusese mort a iesit, avand picioarele si mai-
ˆ ˘
nile legate cu fasii.” (Ioan 11:43, 44) Lazar fusese
˘ ˆ ˘
readus la via ta! Era din nou ımpreuna cu familia si
˘ ˆ ˘ ˘
cu prietenii lui. Acestia puteau sa-l ımbra tiseze, sa-l
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
atinga si sa vorbeasca cu el. Un miracol! Isus ıl ınvia-
˘
se pe Lazar.
˘ ˆ
„FETIT A, ITI ZIC:
˘
SCOAL A-TE!”
ˆ
9 I-a ınviat
ˆ Isus pe oameni cu propria putere? Nu.
ˆ ˘
Inainte de a-l ınvia pe Lazar, Isus s-a rugat lui Iehova,
ˆ
iar Iehova i-a dat puterea de a-l ınvia. (Citeste Ioan
˘ ˘ ˆ ˘
11:41, 42.) Lazar nu a fost singura persoana ınviata.
˘
Biblia ne vorbeste despre o feti ta de 12 ani care era
˘ ˘ ˘
foarte bolnava. Cuprins de deznadejde, tatal ei, Iair,
˘ ˘
l-a rugat stˆ aruitor pe Isus sa o vindece. Era singurul
lui copil. In timp ce Iair vorbea cu Isus, niste oameni
˘
au venit si i-au
ˆ ˘ ˘ zis: „Fiica ta a murit! De ce sa-l mai
deranjezi pe Inva tator?”. Dar Isus i-a spus lui Iair:
˘ ˘
„Nu te teme! Doar manifesta credin ta si ea va fi sal-
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
vata!”. Apoi l-a ınso tit pe Iair pana la casa lui. Dupa
ˆ
9, 10. a) Cine i-a dat lui Isus puterea de a ınvia mor ti?
b) De ce
˘ ˆ
au o mare valoare pentru noi relatarile despre ınviere?
ˆ ˘
˘
ce s-au apropiat, Isus i-a vazut si i-a auzit pe oameni
ˆ ˆ ˆ ˘
plangand. El le-a spus: „Nu mai plange ti, caci [feti ta]
˘ ˆ
n-a murit, ci doarme!”. Parin tii ei s-au ıntrebat, pro-
˘ ˘ ˘ ˘
babil, ce voia sa spuna. Isus le-a cerut tuturor sa iasa
˘ ˆ ˆ
din casa si i-a dus cu el ın camera ın care se afla feti-
˘ ˆ
ta doar pe tatal si pe mama ei. A luat mana copilei si
˘ ˆ ˘
a rostit cuvintele: „Feti ta, ı ti zic: Scoala-te!”. Imagi-
˘ ˘ ˆ
neaza- ti bucuria parin tilor cand ea s-a ridicat imediat
ˆ ˘ ˆ
si
a ınceput sa umble! Isus le ınviase fiica. (Marcu
ˆ
5:22-24, 35-42; Luca 8:49-56) Din acea zi, ori de cate
ˆ ˘ ˘
ori ısi priveau feti ta, acei parin ti aveau sa-si amin-
˘ ˘
teasca ce facuse Iehova pentru ei prin Isus.1
10 Cei pe care Isus i-a ınviat ˆ ˘
ˆ ˘ au murit din nou dupa
˘ ˆ ˆ
un timp. Insa relatarile despre ınvierile amintite ın
Biblie au o mare valoare pentru noi, deoarece ne dau
˘ ˘ ˘ ˆ
o speran ta reala. Iehova doreste sa-i ınvie pe oameni
si chiar o va face.
ˆ ˘ ˘
CE INVAT AM ˘
DIN ACESTE RELATARI
11 ˘
Biblia spune clar ca mor tii „nu stiu
nimic”. Asa
ˆ ˘
au stat lucrurile si
ın cazul lui Lazar. (Eclesiastul 9:5)
˘ ˆ
Exact asa cum spusese Isus, Lazar s-a aflat ıntr-o sta-
˘ ˘ ˆ ˆ
re asemanatoare unui somn adanc. (Ioan 11:11) Cat
ˆ ˆ ˘
timp a fost ın mormant, Lazar nu ‘a stiut nimic’.
˘ ˆ
1 Biblia con tine relatari si despre ınvierea altor persoane: ti-
ˆ ˘
neri sau varstnici, barba ti sau femei, israeli ti sau oameni din na-
ˆ
tiuni. Le po ti citi ın 1 Regi 17:17-24; 2 Regi 4:32-37; 13:20, 21;
Matei 28:5-7; Luca 7:11-17; 8:40-56; Faptele 9:36-42; 20:7-12.
ˆ ˘ ˘ ˘
11. Ce ınvat am din Eclesiastul 9:5 despre starea lui Lazar?
Apostolul Petru
ˆ ˘
a ınviat o crestin
a
pe nume Dorca.
ˆ (Faptele 9:36-42)
Ilie l-a ınviat
˘
pe fiul unei vaduve.
(1 Regi 17:17-24)
˘ ˆ ˘
Imagineaza-ti cata
ˆ
bucurie le-a adus ınvierea
˘
lui Lazar membrilor familiei si
prietenilor lui! (Ioan 11:38-44)
ˆ ˘
12 ˘ ˆ ˆ
Mul ti oameni au fost de fa ta cand Isus l-a ınviat
˘ ˘ ˘
pe Lazar. Chiar si dusmanii lui Isus stiau ca facuse
˘ ˘ ˘
acest miracol. Lazar era viu, dovada clara ca fusese
ˆ
ınviat. (Ioan 11:47) De asemenea, mul ti oameni au
˘ ˘ ˆ
mers sa-l viziteze pe Lazar. Prin urmare, au ınceput
˘ ˘ ˘
sa creada ca Isus era trimis de Dumnezeu. Dusmanii
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
lui Isus ınsa nu s-au bucurat, ci au planuit sa-i ucida
ˆ ˆ ˘
atat pe Isus, cat si pe Lazar. (Ioan 11:53; 12:9-11)
13 Isus a spus ca˘ „to cei din morminte” vor fi ın- ˆ
ti
ˆ ˘ ˘
via ti. (Ioan 5:28) Aceasta ınseamna ca to ti cei ce se
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
afla ın memoria lui Iehova vor reveni la via ta. Insa,
˘ ˆ ˘
pentru ca Iehova sa ınvie pe cineva, el trebuie sa-si
˘ ˘
aminteasca totul despre acea persoan ˆ a. Chiar poate
ˆ ˘
face el acest lucru? Gandeste-te: In univers exista mi-
˘
liarde de stele. Biblia spune ca Iehova stie numele
˘ ˘ ˘
fiecareia. (Citeste Isaia 40:26.) Daca el poate sa-si
˘ ˘
aminteasca numele fiecarei stele, atunci cu siguran-
˘ ˘ ˘ ˘
ta el poate sa-si aminteasca orice amanunt despre cei
ˆ ˘
pe care ıi va readuce la via ta. Mai mult, Iehova a creat
˘
totul. De aceea, suntem convinsi ca el are puterea de
ˆ
a-i ınvia pe oameni.
14 Un barbat ˘ ˆ ˆ
fidel pe nume Iov a crezut ın ınviere. El
ˆ ˘ ˘
a ıntrebat: „Daca omul moare, poate el trai din nou?”.
ˆ ˘
Apoi i-a ˆ spus lui Iehova: „Tu vei chema si eu ı ti voi ras-
ˆ
punde. I ti va fi dor de lucrarea mainilor tale”. Da, Iov
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
stia
ca Iehova asteapt a cu nerabdare timpul cand ıi va
ˆ
ınvia pe cei ce au murit. (Iov 14:13-15)
˘ ˆ ˘
12. De unde stim
ca ınvierea lui Lazar chiar a avut loc?
˘ ˆ ˆ
13. De ce putem fi siguri ca Iehova ıi va ınvia pe cei ce au murit?
ˆ ˘ ˘ ˆ
14, 15. Ce ınvat am din cuvintele lui Iov cu privire la ınviere?
ˆ
VA FI O INVIERE! 77
15 ˆ ˆ ˆ
Ce sim ti cand te gandesti la speran ta ınvierii?
ˆ ˆ
Poate te ıntrebi: „Vor fi oare ınvia ti membrii familiei
ˆ ˆ
mele si prietenii mei care au murit?”. Este mangaie-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
tor sa stim ca Iehova vrea cu adevarat sa-i readuca la
˘ ˘ ˘
via ta pe cei ce au murit. Sa observam ce spune Biblia
ˆ
cu privire la cine va fi ınviat si unde.
˘
„VOR AUZI GLASUL ˘SAU
SI VOR IESI AFARA”
16 Cei ce au fost ınvia ˆ ˆ ˆ ˆ
ti ın trecut s-au reıntalnit cu
˘ ˆ
familia si cu prietenii lor aici, pe pamant. Acelasi lu-
ˆ ˆ ˆ
cru se va ıntampla si ın viitor, dar atunci va fi mult
˘
mai bine. De ce? Deoarece oamenii readusi la via ta
˘ ˆ ˘
pe pamant vor putea trai vesnic si
nu vor mai muri
˘ ˘ ˆ ˘
niciodata. Ei vor trai ıntr-o lume total diferita de cea
ˆ ˘ ˘
ın care traim azi. Atunci nu vor mai fi razboaie, cri-
minalitate si boli.
17 Cine va fi ınviat? ˆ ˘
Isus a spus ca „to ti cei din
˘ ˘
morminte vor auzi glasul sau si vor iesi afara”. (Ioan
ˆ
5:28, 29) Iar ın Revela tia 20:13 citim: „Marea i-a
ˆ ˆ
dat ınapoi pe mor tii din ea, moartea si Mormantul
ˆ
i-au dat ınapoi pe mor tii din ele”. Da, miliarde de
˘
oameni vor trai din nou. Si apostolul Pavel a spus
˘ ˆ ˆ ˆ
ca „va fi o ınviere atat a celor drep ti, cat si a ce-
ˆ ˘
lor nedrep ti”. (Citeste Faptele 24:15.) Ce ınseamna
aceasta?
18 Printre „cei drep ˘ ˘
ti” se numara slujitorii fideli ai
˘ ˆ
lui Iehova care au trait ınainte de venirea lui Isus pe
˘ ˆ ˘ ˆ
16. Ce fel de viat a vor avea cei ınviati pe pamant?
ˆ
17. Cine va fi ınviat?
ˆ
18. Cine sunt „cei drepti” care vor fi ınviati?

ˆ ˘
˘ ˆ
pamant. Oameni precum Noe, Avraam, Sara, Moise,
˘ ˘ ˆ
Rut si Estera vor fi readusi la via ta pe pamant. Po ti
ˆ
citi despre unii dintre acestia ın cartea Evrei, capito-
lul 11. Dar ce se poate spune despre slujitorii fideli ai
ˆ
lui Iehova care mor ın prezent? Si ei sunt „drep ti”,
ˆ
prin urmare vor fi ınvia ti.
ˆ ˆ
In Paradis, cei ınviati
ˆ ˆ
se vor reıntalni cu cei dragi ai lor
ˆ
VA FI O INVIERE! 79
19 ˘ ˘
Printre „cei nedrep ti” se numara miliarde de oa-
meni care nu au avut ocazia de a-l cunoa ˆ ste pe Ieho-
ˆ
va. Desi au murit, Iehova nu i-a uitat. Ii va ınvia, iar
˘ ˆ ˘ ˘
ei vor avea ocazia sa ınve te despre el si sa-i slujeasca.
ˆ
20 Inseamna˘ aceasta ca˘ orice om care a murit va fi
ˆ ˘
ınviat? Nu. Isus a spus ca unii oameni nu vor fi rea-
˘ ˘ ˆ ˘
dusi la via ta. (Luca 12:5) Cine va hotarı daca o per-
˘ ˆ ˘ ˘
soana va fi sau nu ınviata? Iehova este Judecatorul
˘
suprem. Totodata el i-a dat lui Isus autoritatea de a
˘
fi „judecator al celor vii si al celor mor ti”. (Fapte-
˘ ˘
le 10:42) Oricine primeste o judecata nefavorabila
˘ ˘ ˘
– adica este considerat rau si nu vrea sa se schimbe –
ˆ
nu va fi ınviat. (Vezi „Note explicative”, punctul 19.)
ˆ ˘
INVIEREA CEREASC A
21 Biblia ne vorbeste si despre unii oameni care vor

˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ
trai ın cer. Cand cineva este ınviat pentru a trai ın
˘
cer, el nu este readus la via ta ca om, cu un corp ome-
ˆ ˘ ˘ ˆ
nesc. El este ınviat ca fiin ta spirituala ın cer.
22 Isus a fost prima persoana˘ care a avut parte de
ˆ ˘
acest fel de ınviere. (Ioan 3:13) La trei zile dupa ce a
ˆ
fost ucis, Isus a fost ınviat de Iehova. (Psalmul 16:10;
ˆ
Faptele 13:34, 35) El nu a fost ınviat cu un corp ome-
˘
nesc. Apostolul Petru a explicat ca Isus a fost „omo-
ˆ ˆ ˘ ˆ
rat ın carne, dar a fost facut viu ın spirit”. (1 Petru
˘ ˘ ˘
3:18) Isus a fost readus la via ta ca fiin ta spirituala pu-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
ternica! (1 Corinteni 15:3-6) Biblia ınsa arata ca si
19. Cine sunt „cei nedrepti”? Ce ocazie le va da Iehova?
ˆ
20. De ce nu vor fi ınviati toti oamenii?
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
21, 22. a) Ce ınseamna a fi ınviat la viat a cereasca? b) Cine a fost
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
prima persoana ınviata la viat a ın cer?
ˆ ˘
˘ ˘ ˆ
alte persoane urmau sa aiba parte de o astfel de ın-
viere.
23 Cu pu ˆ
tin timp ınainte de a muri, Isus le-a spus
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
discipolilor sai fideli: „Ma duc sa va pregatesc un
ˆ ˘
loc”. (Ioan 14:2) Aceasta ınsemna ca unii dintre con-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
tinuatorii sai fideli aveau sa traiasca alaturi de el ın
ˆ ˘ ˘
cer. Ca ti anume? Isus a spus ca acestia aveau sa fie
˘ ˘ ˘
un numar mic, o „turma mica”. (Luca 12:32) Apos-
˘ ˆ ˘
tolul Ioan a men tionat numarul exact, cand l-a vazut
ˆ
pe Isus stand „pe muntele Sion [ceresc] . . . Cu el
erau 144 000”. (Revela tia 14:1)
24 Cand ˆ ˘ ˆ
urmau sa fie ınvia ti cei 144 000 de cres-
˘ ˘ ˆ ˘
tini? Biblia ne spune ca ei urmau sa fie ınvia ti dupa
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
ce Cristos avea sˆ a ınceapa sa domneasca ın cer. (1 Co-
˘ ˆ
rinteni 15:23) In prezent traim ın acel timp, iar ma-
ˆ ˘
joritatea celor 144 000 au fost deja ınvia ti la via ta
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
ın cer. Cei ce se afla ınca pe pamant si mor ın zile-
ˆ ˘ ˘
le noastre sunt ınvia ti imediat la via ta cereasca. Cu
ˆ ˆ
toate acestea, majoritatea oamenilor vor fi ınvia ti ın
˘ ˘ ˆ ˆ
viitor si vor trai pe un pamant transformat ın Para-
dis.
ˆ
25 In curand, ˆ ˆ ˆ
Iehova ıi va elibera pe oameni din ın-
chisoarea mor tii, iar moartea nu va mai exista! (Ci-
teste
Isaia 25:8.) Dar ce vor face cei care merg la cer?
˘ ˘ ˆ ˘
Biblia ne arata ca acestia vor domni ımpreuna cu Isus
ˆ
ın cadrul unui guvern, sau Regat, ceresc. Vom afla
ˆ ˘
mai multe despre acest guvern ın urmatorul capitol.
˘ ˘ ˘
23, 24. Din cine este alcatuita „turma mica” despre care a vor-
ˆ
bit Isus si cati membri are ea?
ˆ ˘ ˆ ˘
25. Despre ce vom ınvata ın urmatorul capitol?
IEHOVA
˘ VA ˘ FACE CA MOARTEA
SA DISPARA
„Ultimul dusman
care va fi redus la nimic
este moartea.” (1 Corinteni 15:26)

ˆ ˆ ˘ ˆ
Ce mangaiere ne ofera Biblia cand ne moare
cineva drag?
2 Corinteni 1:3, 4 Isaia 25:8; 26:19
ˆ ˘
Cand moartea ne rapeste Iehova are puterea de a face
˘ ˘
un membru al familiei sau un ca moartea sa dispara pentru
ˆ
prieten drag, ne-am putea totdeauna. El chiar ıi va
ˆ ˘ ˘
simti neajutorati.
Biblia ınsa readuce la viat a pe cei ce
˘ ˆ ˆ
ne ofera mangaiere. au murit.
ˆ ˆ
PUTEM CREDE IN INVIERE
˘ ˆ ˘
„Fetit a, ıti zic: Scoala-te!” (Marcu 5:41)

ˆ ˆ
De ce putem crede ın ınviere?
Ioan 11:1-44 Ioan 12:9-11
ˆ ˘ ˘
Isus l-a ınviat pe Lazar. Multi oameni au fost de fat a
ˆ ˘ ˆ
Marcu 5:22-24, 35-42 cand Isus a facut ınvieri. Chiar
ˆ ˘ ˘
Isus a ınviat o fetit a. si dusmanii
lui stiau
ca putea
Ioan 11:41, 42 face acest lucru.
ˆ
Isus i-a ınviat pe oameni cu
˘
puterea primita de la Iehova.
82
˘
IEHOVA VA READUCE LA VIAT A
MILIARDE DE OAMENI
ˆ ˘ ˆ
„Tu vei chema si eu ıti voi raspunde. Iti va fi dor
ˆ
de lucrarea mainilor tale.” (Iov 14:13-15)

ˆ
Cine va fi ınviat?
Ioan 5:28, 29 Isaia 40:26
˘ ˆ ˘ ˘
Toti cei ce se afla ın memoria Daca Iehova poate sa-si
˘ ˘ ˘
lui Iehova vor reveni la viat a. aminteasca numele fiecarei
˘
Faptele 24 :15 stele, cu sigurant a el poate
ˆ ˘ ˘
Vor fi ınviati „cei drepti”
si sa-si aminteasca orice
˘
„cei nedrepti”. amanunt despre cei pe
ˆ ˘
care ıi va readuce la viat a.
ˆ
UNII OAMENI˘ SUNT
ˆ INVIATI

PENTRU A TRAI IN CER
˘ ˘ ˘ ˘
„Ma duc sa va pregatesc un loc.” (Ioan 14:2)

ˆ ˘ ˘
Cine sunt cei ınviati la viat a cereasca?
1 Petru 3:18 Revelatia 14:1
˘
Isus a fost prima persoana Iehova a ales 144 000 de
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
ınviata la viat a cereasca. crestini
sa traiasca ın cer.
Luca 12:32
˘ ˘
Isus a spus ca un numar mic
˘ ˆ
de discipoli aveau sa fie ınviati
˘ ˆ
la viat a ın cer.
CAPITOLUL 8
CE ESTE REGATUL LUI DUMNEZEU?
˘ ˘
MILIOANE de oameni cunosc rugaciunea „Tatal nos-
˘
tru”. Este o rugaciune pe care Isus a folosit-o pentru
ˆ ˘ ˘
a-si ınvata discipolii sa se roage. Pentru ce anume s-a
˘ ˘ ˘
rugat el? De ce este importanta aceasta rugaciune pen-
ˆ
tru noi ın prezent?
2 Isus a spus: „Voi asa sa˘ va˘ ruga ˘
ti: «Tatal nostru ca-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
re esti ın ceruri, sa fie sfin tit numele tau. Sa vina Rega-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
tul tau [ımpara tia Ta, Cornilescu, 1996]. Sa se faca voin-
ˆ ˘ ˆ
ta ta, precum ın cer, asa si pe pamant»”. (Citeste Matei
ˆ ˘ ˘ ˘
6:9-13.) De ce ne-a ınva tat Isus sa ne rugam pentru aces-
te trei lucruri? (Vezi „Note explicative”, punctul 20.)
3 Am ınv ˆ ˘ ˘
atat ca numele lui Dumnezeu este Iehova.
De asemenea, am aflat care este vointa lui Dumnezeu
˘ ˆ ˘
cu privire la oameni si la pamant. Dar ce a vrutˆ sa spu-
˘ ˘ ˘ ˘
na Isus prin cuvintele: „Sa vina Regatul tau”? In conti-
nuare, vom vedea ce este Regatul lui Dumnezeu, ce va
face acest Regat si cum va sfinti el numele lui Dumne-
zeu.
CE ESTE REGATUL
LUI DUMNEZEU?
4 ˆ
Iehova a ınfiin tat un guvern cerescˆ si l-a ales pe
˘
Isus ca Rege, sau conducator, al acestuia. In Biblie, acest
˘ ˘ ˆ
1. Ce rugaciune bine cunoscuta vom analiza ın continuare?
ˆ ˘ ˘
2. Care sunt trei lucruri importante pentru care Isus ne-a ınvatat
sa
˘
ne rugam?
˘
3. Ce trebuie sa stim
despre Regatul lui Dumnezeu?
4. Ce este Regatul lui Dumnezeu si cine este Regele lui?
ˆ ˘
guvern este numit Regatul lui Dumnezeu. Isus este

„Regele celor ce domnesc ca regi si Domnul celor ce
˘ ˆ ˘
stapanesc ca domni”. (1 Timotei 6:15) Isus poate sa
˘ ˆ ˘
faca mai mult bine decat orice conducator uman si
ˆ ˘
este mai puternic decat toti conducatorii umani la un
loc.
5 Dupa˘ patruzeci de zile de la ınvierea ˆ
sa, Isus s-a
ˆ ˆ ˘
ıntors ın cer. Dupa un anumit timp, Iehova l-a nu-
mit Rege al Regatului. (Faptele 2:33) Guvernul, sau Re-
ˆ
gatul, lui Dumnezeu va conduce din cer peste ıntre-
˘ ˆ
gul pamant. (Revelatia 11:15) Din acest motiv, Biblia
˘
spune ca Regatul lui Dumnezeu este un ‘Regat ceresc’.
(2 Timotei 4:18)
6 Din Biblie ın ˆ ˘ ˆ
telegem ca Isus este mai mare decat
orice rege uman, deoarece este „singurul care are ne-
ˆ
murirea”. (1 Timotei 6:16) Mai devreme sau mai tarziu,
˘
to ti conducatorii umani mor, dar Isus nu va muri ni-
˘
ciodata. Toate lucrurile bune pe care le va face el pen-
tru noi vor dura vesnic.
7 Profetiile biblice arata˘ ca˘ Isus va fi un Rege drept si

ˆ
plin de ındurare: „Peste el se va aseza spiritul lui Ieho-
ˆ
va, spirit de ıntelepciune si
de pricepere, spirit de sfat
˘ ˘ ˘
si de tarie, spirit de cunostin t a si
de teama de Iehova.
ˆ ˘ ˘ ˆ
El ısi va gasi desfatarea ın teama de Iehova. Nu va jude-
˘ ˘ ˘
ca dupa aparen ˆ te si nici nu va mustra [sau sfatui] dupa
˘
cele auzite. Ii va judeca pe cei de conditie umila [sau pe
˘ ˘
saraci] cu nepartinire”. (Isaia 11:2-4) Ti-ai dori un ast-
fel de rege?
5. De unde conduce guvernul lui Dumnezeu? Peste ce anume va gu-
verna el?
ˆ
6, 7. De ce este Isus mai bun decat orice rege uman?
CE ESTE REGATUL LUI DUMNEZEU? 85
8 ˆ ˆ ˘
Dumnezeu a ales cativa oameni care, ımpreuna cu
˘
Isus, sa formeze guvernul ceresc. De exemplu, apos-
˘
tolul Pavel i-a spus lui Timotei: „Daca vom perseve-
ˆ ˘
ra, vom si domni ca regi ımpreuna cu el”. (2 Timotei
ˆ ˆ ˘
2:12) Cate persoane vor domni ca regi ımpreuna cu
Isus?
9 Asa cum am ınv ˆ ˘ ˆ
atat
ın capitolul 7, apostolul Ioan a
ˆ ˘ ˆ
avut o viziune ın care l-a vazut pe Isus ca Rege ın cer
˘
alaturi de alti 144 000 de regi. Cine sunt cei 144 000?
˘ ˘
Ioan explica: „[Ei] aveau scrise pe frunte numele sau
˘ ˘ ˘
[numele lui Isus] si numele Tatalui sau”. Apoi, adauga:
ˆ ˘ ˆ
„Ei sunt cei care ıl urmeaza neıncetat pe Miel oriunde
˘
merge. Au fost cumparati dintre oameni”. (Citeste Re-
vela tia 14:1, 4.) Cei 144 000 sunt crestini fideli alesi
ˆ ˘
de Dumnezeu pentru a domni ımpreuna cu Isus „ca
˘ ˆ ˆ ˆ
regi peste pamant”. Cand mor, ei sunt ınviati la via-
˘ ˆ ˆ ˘
t a ın cer. (Revelatia 5:10) Inca din timpul apostolilor,
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
Iehova a ınceput sa aleaga crestini fideli care sa faca
parte din grupul celor 144 000 de regi.
10 Grija lui Iehova pentru noi este foarte mare. El
˘ ˘ ˘
a luat masuri ca unii oameni sa guverneze alaturi de
˘ ˆ
Isus. Isus va fi un conducator bun deoarece ne ınte-
ˆ ˘ ˘ ˘
lege. Stie ce ınseamna sa fii om si sa suferi. Pavel a spus
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
ca Isus simte alaturi de noi, ca ne „ıntelege slabiciuni-
˘ ˆ ˆ
le” si ca „ın toate privintele a fost pus la ıncercare ca
ˆ ˘
noi”. (Evrei 4:15; 5:8) Si cei 144 000 stiu ce ınseamna
˘
8. De unde stim ca Isus nu va domni singur?
ˆ ˆ ˆ ˘
9. Cate persoane vor domni cu Isus? Cand a ınceput Iehova sa le
˘
aleaga?
˘ ˘ ˆ ˘
10. De ce se poate spune ca Iehova a aratat iubire cand a luat ma-
˘
suri ca Isus si cei 144 000 sa guverneze peste oameni?
ˆ ˘
˘
sa fii om. Ei s-au luptat cu imperfectiunea
si
cu boala.
˘ ˆ
De aceea, putem fi siguri ca Isus si cei 144 000 vor ın-
telege
nu doar sentimentele, ci si
problemele noastre.
CE VA FACE
REGATUL LUI DUMNEZEU?
11 ˆ ˘ ˘
Isus si-a ınvatat discipolii sa se roage ˆ ca vointa lui
˘ ˘ ˆ
Dumnezeu sa se faca ın cer. De ce? In capitolul 3, am
˘
aflat ca Satan Diavolul nu a mai ascultat de Iehova.
ˆ
Apoi, Iehova le-a permis lui si celorlalti ıngeri neascul-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
tatori, numiti demoni, sa ramana o vreme ın cer. Prin
ˆ ˘
urmare, nu to ˆ ti cei ce se aflau ın cer faceau vointa lui
Dumnezeu. In capitolul 10, vom afla mai multe despre
Satan si demoni.
ˆ
12 In Biblie citim ca, ˘ ˘
la scurt timp dupa ce Isus a de-
venit Regele Regatului lui Dumnezeu, el a purtat ˆ un
˘
razboi cu Satan. (Citeste Revela tia 12:7-10.) In verse-
˘
tul 10 sunt descrise doua evenimente foarte importan-
ˆ ˆ ˆ
te: Regatul lui Dumnezeu ısi ıncepe domnia, avandu-l
ca rege pe Isus Cristos, iar Satan este aruncat din cer pe
˘ ˆ
pamant. Asa cum vom vedea, aceste evenimente deja
au avut loc.
13 Biblia vorbeste despre bucuria simtita˘ de ıngerii ˆ

˘ ˘
fideli dupa ce Satan si demonii sai au fost aruncati din
˘
cer. Versetul spune: „Bucurati-v a,ˆ ceruri si voi, care lo-
ˆ
cuiti ın ele!”. (Revelatia 12:12) In cer, acum domnesc
pacea si unitatea, deoarece toti cei de acolo fac vointa
lui Dumnezeu.
ˆ ˘ ˘
11. De ce si-a
ınvatat
Isus discipolii sa se roage pentru ca vointa
lui
˘ ˘ ˆ
Dumnezeu sa se faca ın cer?
ˆ
12. Ce evenimente importante sunt descrise ın Revelatia 12:10?
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
13. Ce s-a ıntamplat ın cer dupa ce Satan a fost aruncat pe pamant?
14 ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
Pe pamant ınsa, situatia este complet diferita. Oa-
ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ
menilor li se ıntampla lucruri ıngrozitoare, ıntrucat
ˆ ˘ ˆ
„Diavolul a coborat” pe pamant si este cuprins de „o
ˆ ˘ ˆ
manie mare, stiind ca nu mai are decat putin timp”.
ˆ
(Revelatia 12:12) Satan este m anios, deoarece a fost
˘ ˆ ˆ
aruncat din cer si stie ca va fi distrus ın curand. El face
˘ ˆ
tot ce poate pentru a provoca necazuri si suferint a ın
ˆ
ıntreaga lume.
15 Vointa lui Dumnezeu cu privire la pam ˘ ˆ
ant nu s-a
˘ ˆ ˘
schimbat. El doreste si acum ca p am antul s a fie trans-
ˆ ˘
format ın paradis si s a fie locuit de oameni perfecti,
˘ ˘ ˘
care sa traiasca vesnic. (Psalmul 37:29) Cum va face Re-
gatul lui Dumnezeu acest lucru?
16 Profetia din Daniel 2:44 spune: „In zilele acestor
ˆ

regi, Dumnezeul cerului va ridica un regat care nu va
˘ ˆ ˘ ˆ
fi distrus niciodata. Regatul acesta nu va trece ın stapa-
nirea altui popor. El va zdrobi toate aceste regate si le
˘ ˘
va pune capat si numai el va dainui pentru totdeau-
ˆ ˘ ˘ ˘
na”. Ce ınvat am din aceasta profetie despre Regatul lui
Dumnezeu?
ˆ
17 In primul rand, ˆ ˘ ˘
aflam ca Regatul lui Dumnezeu
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
avea sa ınceapa sa guverneze „ın zilele acestor regi”,
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
adica ıntr-o
ˆ perioada ın care pe pamant existau alte gu-
ˆ ˘ ˘
verne. In al doilea rand, aflam ca Regatul lui Dumne-
ˆ
zeu nu va fiˆ ınlocuit de alt guvern, ci va exista pentru
ˆ ˘ ˘ ˆ
totdeauna. In al treilea rand, aflam ca ıntre Regatul lui
˘
Dumnezeu si guvernele acestei lumi va fi un razboi.
ˆ
Regatul va ınvinge si va deveni singurul guvern care va
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ
14. Ce se ıntampla pe pamant de cand Satan a fost aruncat din cer?
˘ ˆ
15. Care este vointa lui Dumnezeu cu privire la pamant?
ˆ ˘ ˘
16, 17. Ce ınvat am din Daniel 2:44 despre Regatul lui Dumnezeu?
ˆ ˘
˘ ˆ
conduce pamantul. Atunci oamenii vor avea cel mai
bun guvern posibil.
18 Cum va prelua Regatul lui Dumnezeu conducerea
˘ ˆ ˆ ˆ ˆ
asupra pamantului? Demonii ıi vor ınsela pe „regii ın-
˘ ˆ ˘ ˘
tregului pamant locuit ca sa-i adune pentru razboiul
zilei celei mari a Dumnezeului Atotputernic”. Acest
˘ ˆ ˆ
razboi final, ın care guvernele omenesti vor lupta ım-
˘
potriva Regatului lui Dumnezeu, se numeste razboiul
Armaghedonului. (Revelatia 16:14, 16; vezi „Note ex-
plicative”, punctul 10)
19 De ce avem nevoie de Regatul lui Dumnezeu? Din
ˆ ˆ ˘
cel putin trei motive. In primul rand, pentru ca sun-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
tem pacatosi, iar din cauza pacatului ne ımbolnavim si
˘
murim. Dar Biblia spune ca sub ˆ domnia Regatului lui
˘ ˆ
Dumnezeu vom trai vesnic. In Ioan 3:16 citim: „Atat
ˆ ˆ
de mult a iubit Dumnezeu lumea, ıncat l-a dat pe Fiul
˘ ˘ ˘ ˘
sau unic-nascut, pentru ca oricine manifesta credint a
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ın el sa nu fie distrus, ci sa aiba viat a vesnic a”.
ˆ
20 In al doilea rand, ˆ
avem nevoie de Regatul lui
ˆ
Dumnezeu deoarece suntem ınconjurati de oameni
˘ ˆ ˘
rai. Multi oameni mint, ınsal a si sunt imorali. Noi
ˆ ˘ ˘
nu-i putem ımpiedica sa faca lucruri rele, dar Dum-
˘
nezeu poate. Oamenii care nu vor sa se schimbe vor
fi distrusi la Armaghedon. (Citeste Psalmul 37:10.)
ˆ ˆ
In al treilea rand, avem nevoie de Regatul lui Dum-
nezeu deoarece guvernele omenesti sunt neputincioa-
ˆ ˘
se, crude si corupte. Acestea nu-i ındeamna pe oa-
˘ ˘
meni sa asculte de Dumnezeu. Biblia spune ca „un om
˘
18. Cum se numeste razboiul final dintre Regatul lui Dumnezeu si
guvernele acestei lumi?
19, 20. De ce avem nevoie de Regatul lui Dumnezeu?
Aruncarea lui Satan si a demonilor
˘
din cer a adus si maiˆ multa
˘ ˘ ˆ ˆ
suferint a pe pamant. In curand,
ˆ
suferinta va lua sfarsit

ˆ ˘
˘ ˆ
stapaneste peste alt om spre paguba lui”. (Eclesiastul
8:9)
21 Dupa˘ Armaghedon, Regatul lui Dumnezeu va lua
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
masuri ca voin ta lui Dumnezeu sa se faca pe ıntregul pa-
ˆ ˆ ˆ ˘
mant. De exemplu, ıi va ınlatura pe Satan si pe demoni.
ˆ ˘
(Revela tia 20:1-3) Oamenii nu se vor mai ımbolnavi si
˘ ˘ ˘ ˘
nu vor mai muri. Datorita rascumpararii, to ti oamenii
˘ ˆ
fideli vor putea trai vesnic ın Paradis. (Revela tia 22:1-3)
ˆ
Regatul va sfin ti numele lui Dumnezeu. Ce va ınsemna
ˆ ˘
aceasta? Cand Regatul lui Dumnezeu va conduce pa-
ˆ
mantul, to ti oamenii vor respecta numele lui Iehova.
ˆ
C AND A DEVENIT ISUS REGE?
22 Am vazut ca˘ Isus si-a ınv
˘ ˆ ˘
atat
˘
discipolii sa se roage
˘ ˘ ˘ ˘
„Sa vina Regatul tau”. Era clar ca, la acea vreme, Rega-
ˆ ˘
tul, sau guvernul, lui Dumnezeu nu venise ınca. Ieho-
˘ ˘ ˆ ˆ ˘
va avea sa puna mai ıntai bazele acestui guvern si sa-l
˘ ˘ ˆ
faca pe Isus Rege. A devenit Isus Rege imediat dupa ın-
˘ ˆ ˘
21. Ce va face Regatul pentru ca vointa lui Dumnezeu sa fie ınfap-
˘ ˘ ˆ
tuita pe pamant?
˘ ˆ ˘ ˆ
22. De unde stim
ca Isus nu a devenit Rege cand a fost pe pamant
˘ ˆ
sau imediat dupa ınvierea sa?
Regatul lui Dumnezeu

˘
se va asigura ca vointa lui Dumnezeu
˘ ˆ
se va face si pe pamant
ˆ ˘ ˘ ˆ
toarcerea sa ın cer? Nu, el a trebuit sa astepte. Dupa ın-
ˆ ˆ
vierea lui Isus, atat Petru, cat si Pavel au aplicat profe-
ˆ ˘
tia
din Psalmul 110:1 la Isus. In aceasta profetie, Ieho-
ˆ ˘ ˆ
va spune: „Stai la dreapta mea pana ıi voi pune pe
˘ ˘
dusmanii
tai ca scaunel pentru picioarele tale”. (Fapte-
ˆ ˘
le 2:32-35; Evrei 10:12, 13) Cat timp a trebuit Isus sa
˘
astepte
pentru a fi facut Rege de Iehova?
23 Cu mult timp ınainte ˆ
de 1914, un grup de crestini
ˆ ˘ ˘
sinceri a ınteles c a acest an avea s a fie unul important
ˆ ˆ
ın ımplinirea profetiilor biblice. Evenimentele mon-
ˆ ˆ ˘
diale care au avut loc ıncepand cu 1914 au dovedit ca
ˆ ˆ
acest grup a ınteles corect lucrurile. In acel an, Isus si-a
ˆ ˘
ınceput domnia ca Rege. (Psalmul 110:2) Imediat dupa
˘ ˆ ˆ
aceea, Satan a fost aruncat pe pamant. In prezent, el
ˆ ˆ
„nu mai are decat putin timp”. (Revelatia 12:12) In ca-
˘
pitolul urmator, vom observa mai multe dovezi care
˘ ˘ ˘ ˆ
arata ca noi traim ın acest timp. De asemenea, vom
˘ ˆ ˆ
afla ca, ın curand, Regatul lui Dumnezeu va actiona
˘ ˘ ˘ ˆ
pentru ca vointa lui Dumnezeu sa se faca si pe pamant.
ˆ ˆ
23. a) Cand si-a
ınceput Isus domnia ca Rege al Regatului lui Dum-
ˆ ˘
nezeu? b) Ce vom analiza ın capitolul urmator?
REGATUL LUI DUMNEZEU˘
ESTE UN GUVERN ADEVARAT
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
„Sa vina Regatul tau. Sa se faca vointa
ta, precum
ˆ ˘ ˆ
ın cer, asa
si
pe pamant.” (Matei 6:9-13)

Ce este Regatul lui Dumnezeu?

Revelatia
11:15 Revela
ˆ tia
14:1, 4
˘
Regatul, sau guvernul, lui Impreuna cu Isus, vor domni
ˆ
Dumnezeu, va conduce din ın cer ca regi 144 000
ˆ ˘ ˆ
cer peste ıntregul pamant. de oameni.
1 Timotei 6 :15 Evrei 4:15; 5:8
ˆ
Isus este Regele Regatului lui Isus si cei 144 000 ınteleg

Dumnezeu. sentimentele si problemele
noastre.
ISUS VA FI ˘ CEL MAI BUN

CONDUC ATOR
ˆ ˘ ˘
„Ii va judeca pe cei de conditie
umila [sau pe saraci]
˘
cu nepartinire.” (Isaia 11:4)

˘
De ce este Isus cel mai potrivit sa fie Rege al Regatului?
1 Timotei 6 :16 Isaia 11:2-4
ˆ ˘ ˘
Mai devreme sau mai tarziu, Isus poate sa faca mai mult
˘ ˆ ˘
toti conducatorii umani mor, bine decat orice conducator
˘
dar Isus nu va muri niciodata. uman si este mai puternic
ˆ ˘
Toate lucrurile bune pe care el decat toti conducatorii umani
le va face pentru noi vor dura la un loc. El este drept si plin
ˆ
vesnic.
de ındurare.
93
REGATUL LUI
˘ DUMNEZEU
VA LUA MASURI
˘ CA ˆ VOIN
˘ TA
LUI
˘
DUMNEZEU SA FIE INFAPTUITA
„Dumnezeul cerului va ridica un regat care nu va fi
˘
distrus niciodata.” (Daniel 2:44)

˘ ˆ
Ce a facut deja Regatul? Ce va face ın viitor?
Revelatia 12:7-12 Psalmul 37:10
˘ ˘ ˘ ˘
Dupa ce Isus a devenit Rege Oamenii care continua sa faca
ˆ
ın 1914, el l-a aruncat pe Satan lucruri rele vor fi distrusi.

˘ ˆ
din cer pe pamant. Din acest Revelatia 22:1-3
ˆ ˆ ˘ ˆ
motiv, ın ıntreaga lume exista Cand Regatul lui Dumnezeu
˘ ˘ ˆ
multe necazuri si suferint a. va domni peste pamant,
ˆ ˘
Eclesiastul 8:9; nimeni nu se va mai ımbolnavi
Revelatia 16:16 si nu va mai muri. Toti oamenii
La Armaghedon, Regatul lui vor respecta numele lui
Dumnezeu va distruge toate Dumnezeu.
guvernele omenesti, care sunt
crude si corupte.
CAPITOLUL 9
ˆ
ESTE APROAPE SFARSITUL
LUMII?
˘ ˆ ˘ ˘
AI SPUS vreodata ın timp ce urmareai stirile: „Mai rau
ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ
de-atat nu se poate!”? Se ıntampla atat de multe lu-
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ
cruri rele si exista atat de multa cruzime ın lume, ıncat
˘ ˆ
unii oameni sunt siguri ca sfarsitul este foarte aproape.
˘ ˆ ˆ
Asa sa fie oare? Am putea afla cumva ce se va ıntampla
ˆ ˘
ın viitor? Da. Chiar daca oamenii nu pot prezice viito-
ˆ
rul, Iehova Dumnezeu poate. El ne vorbeste ın Biblie
˘ ˆ
despre viitorul nostru si al pamantului. (Isaia 46:10;
Iacov 4:14)
2 Cand ˆ ˆ
vorbeste despre sfarsitul lumii, Biblia se refe-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
ra la sfarsitul rautatii, nu la sfarsitul planetei Pamant.
ˆ ˘ ˘
Isus i-a ınvatat pe oameni ca Regatul lui Dumnezeu va
˘ ˆ ˘ ˘
guverna pamantul. (Luca 4:43) Discipolii sai au vrut sa
ˆ ˘ ˘ ˆ
stie
cand urma sa vina Regatul. De aceea, l-au ıntrebat:
ˆ
„Cand vor avea loc aceste lucruri si care va fi semnul
ˆ
prezentei tale si al ıncheierii sistemului?”. (Matei 24:3)
˘ ˘ ˘
Isus nu le-a spus o data fixa, dar le-a aratat ce anume
˘ ˆ ˆ ˆ ˆ
avea sa se ıntample ınainte de venirea sfarsitului lumii.
ˆ ˆ ˘ ˆ
Lucrurile despre care a vorbit el se ıntampla ın prezent.
ˆ
3 In acest capitol vom analiza unele dovezi care ara-
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
ta ca traim chiar ın perioada dinaintea sfarsitului lu-
ˆ ˆ
mii. Pentru a ıntelege de ce situatia este atat de rea pe
˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
pamant, trebuie mai ıntai sa aflam cateva lucruri de-
˘ ˆ
spre un razboi care a avut loc ın cer.
ˆ ˆ ˆ
1. De unde putem afla ce se va ıntampla ın viitor?
˘ ˘
2, 3. Ce au vrut sa stie
discipolii lui Isus si ce raspuns le-a dat eI?
ˆ
LUMII? 95
˘ ˆ
UN RAZBOI IN CER
4
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
In capitolul 8 am ınvatat ca, ın 1914, Isus a devenit
ˆ ˘
rege ın cer. (Daniel 7:13, 14) Din cartea Revelatia aflam
ˆ ˆ ˆ ˘
ce s-a ıntamplat: „In cer a izbucnit un razboi: Mihael
ˆ
[Isus] si ıngerii lui s-au luptat cu balaurul [Satan], iar
ˆ
balaurul si ıngerii lui au luptat”.1 Satan si demonii lui
˘ ˘ ˆ ˆ
au pierdut razboiul si au fost aruncati pe pamant. Gan-
ˆ ˘ ˆ ˘
deste-te
cata bucurie au simtit ıngerii ascultatori! Dar
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘
ce avea sa se ıntample pe pamant? Biblia spune ca,
˘
pentru omenire, urma o perioada de mari necazuri. De
ˆ ˘
ce? Deoarece Diavolul este manios, „stiind ca nu mai
ˆ
are decat putin timp”. (Revelatia 12:7, 9, 12)
5 Diavolul cauzeaza˘ multa˘ suferinta˘ pe pam ˘ ˆ
ant. El

ˆ
este furios deoarece, nu peste mult timp, Dumnezeu ıl
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
va ınlatura. Sa vedem ın continuare ce a spus Isus ca se
ˆ ˆ ˆ ˘
va ıntampla ın „zilele din urma”. (Vezi „Note explica-
tive”, punctul 24.)
˘
ZILELE DIN URMA
˘
6 Razboaie. Isus a spus: „Se va ridica natiune contra
ˆ
natiune si
regat contra regat”. (Matei 24:7) In timpuri-
ˆ ˘
le noastre, au murit ın razboaie mai multi oameni de-
ˆ ˆ ˘ ˘
cat ın orice alta perioada din istorie. Potrivit unui ra-
ˆ
port (de la Worldwatch Institute), din 1914 ıncoace,
˘
razboaiele au ucis peste 100 de milioane de oameni.
1 Mihael este un alt nume al lui Isus Cristos. Pentru mai multe in-
formatii,
vezi „Note explicative”, punctul 23.
ˆ ˆ ˆ ˘
4, 5. a) Ce s-a ıntamplat ın cer imediat dupa ce Isus a devenit Rege?
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
b) Asa
cum se arata ın Revelatia 12:12, ce avea sa se ıntample pe pa-
ˆ ˘
mant dupa aruncarea lui Satan din cer?
˘ ˘ ˆ
6, 7. Ce suferinte cauzeaza razboaiele si foametea ın zilele noastre?
96
ˆ ˘
In razboaiele din ultimii 100 de
ani (1900-2000) au murit de
ˆ
trei ori mai multi oameni decat
ˆ ˘
ın razboaiele care au avut loc
ˆ
ın cei 1 900 de ani de dinainte.
ˆ ˘ ˘
Cata suferint a si durere le aduce
˘
oamenilor razboiul!
7 Foamete. Isus a spus: „Vor
fi lipsuri de alimente”. (Ma-

˘ ˆ
tei 24 :7) Chiar daca ın prezent
˘ ˘
se produce mai mult a hran a
ˆ
ca oricand, multi oameni su-
˘
fera de foame. De ce? Deoare-
ce nu au suficienti bani pen-
˘
tru a-si cumpara alimente sau
˘ ˆ ˘
nu au pamant pe care sa-l culti-
ve. Peste un miliard de oameni
˘
traiesc cu mai putin de un do-
lar pe zi. Potrivit Organizatiei
˘ ˘ ˘
Mondiale a Sanatatii, milioane
ˆ ˆ
de copii mor ın fiecare an, ın
˘
principal pentru ca nu au des-
˘ ˘ ˘ ˘
tula hrana care sa-i ajute sa fie
˘ ˘
sanatosi.
8 Cutremure de p am ˘ ˆ
ant.
Isus a profetit: „Vor fi mari
˘ ˆ
cutremure de pamant”. (Luca
˘
21:11) Potrivit unor cercetari, se
˘
8, 9. Ce dovezi avem ca profetiile
lui
˘ ˆ
Isus despre cutremurele de pamant si
ˆ
despre boli se ımplinesc?
97
˘ ˆ ˘ ˘
asteapt
a ca ın fiecare an sa aiba
loc cutremure mari. Din anul
ˆ ˘
1900 ıncoace, peste doua mi-
lioane de oameni au murit din
cauza cutremurelor. Desi, cu
ajutorul tehnologiei, cutremu-
rele pot fi detectate mai repede
ˆ ˆ
decat ın trecut, multi oameni
ˆ ˘ ˆ ˆ
ınca ısi pierd viata ın aceste de-
zastre.
9 Boli. Isus a prezis ca˘ vor fi
ˆ
„epidemii”, boli ıngrozitoare
˘ ˘ ˆ ˘
care aveau sa se raspandeasca cu
˘ ˘
rapiditate si sa faca multe vic-
time. (Luca 21:11) Desi medicii
ˆ ˘ ˘
au ınvatat sa trateze multe boli,
˘
exista si boli care nu pot fi trata-
ˆ ˘
te. Intr-un raport se spunea ca
ˆ
milioane de oameni mor ın fie-
care an din cauza unor boli pre-
cum tuberculoza, malaria si ho-
lera. Mai mult, s-au descoperit
30 de boli noi, iar pentru unele
˘
dintre ele nu exista tratament.
CUM SUNT OAMENII
ˆ ˘
IN ZILELE DIN URMA
10
ˆ
In 2 Timotei 3:1-5, Biblia
ˆ ˘
spune: „In zilele din urma vor fi
ˆ ˆ
10. Cum se ımplineste
ın prezent profe-
tia
din 2 Timotei 3:1-5?
ˆ ˘
˘ ˘
timpuri critice, carora cu greu li se va face fat a”. Apos-
˘ ˘ ˆ
tolul Pavel a aratat cum aveau sa fie oamenii ın zilele
˘ ˆ ˘ ˘
din urma. El a amintit cateva trasaturi.
ˇ egoisti

ˇ iubitori de bani
˘ ˘
ˇ neascultatori de parinti
ˇ neloiali
˘ ˘ ˘
ˇ fara afectiune
fat a de
membrii familiei
˘ ˘ ˘ ˆ
ˇ fara stapanire de sine
ˇ violenti si agresivi
ˇ iubitori mai mult
˘ ˆ
de placeri decat de
Dumnezeu
˘ ˆ
ˇ pretind ca ıl iubesc
pe Dumnezeu, dar
˘
nu asculta de el
11
Sunt astfel oamenii
ˆ
din zona ın care locuiesti?
ˆ
Peste tot ın lume,ˆ multi oa-
ˆ
meni sunt asa. In curand
ˆ ˘
ınsa, Dumnezeu va trece la
actiune.
El promite: „Cei
˘ ˘
rai rasar ca buruienile si
toti
˘ ˘ ˘ ˆ
raufacatorii ınfloresc doar
pentru a fi nimici ti [sau
distru si]
pentru totdeau-
na”. (Psalmul 92:7)
˘
11. Ce spune Psalmul 92:7 ca se va
ˆ ˆ ˘
ıntampla cu cei rai?
ˆ
LUMII? 99
˘
O VESTE BUN A
ˆ ˘
IN ZILELE DIN URMA
12 ˘ ˆ ˘
Biblia a prezis ca ın zilele din urma vor fi multe
˘ ˘ ˘ ˘
necazuri si multa suferint a. Dar tot Biblia arata ca se
ˆ ˆ
vor ıntampla si lucruri bune.
13 Biblia este ın ˆ ˘ ˘ ˆ
teleasa. Profetul Daniel a scris ca ın
˘ ˘ ˘
zilele din urma „adevarata cunostin t a va creste”. (Da-
˘ ˘ ˘
niel 12:4) Dumnezeu avea sa-i ajute pe slujitorii sai sa
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
ınteleag
a Biblia mai bine decat ın trecut. Iehova a fa-
ˆ
cut acest lucru mai ales din 1914 ıncoace. De exem-
ˆ ˘ ˆ
plu, Iehova ne-a ınvatat cat de important este numele
˘ ˆ ˆ ˘
lui si ce scop are el cu privire la pamant. Ne-a ınvatat
˘ ˘ ˘
si adevarul despre rascumparare, despre starea morti-
ˆ ˘
lor si despre ınviere. De asemenea, am aflat ca numai
˘
Regatul lui Dumnezeu poate sa ne rezolve problemele.
ˆ ˘
Am ınvatat cum putem fi fericiti si cum ne putem
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
trai viata astfel ıncat sa-i fim placuti lui Dumnezeu.
Dar tin slujitorii lui Dumnezeu doar pentru ei aceste
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
adevaruri? Gasim raspunsul la aceasta ıntrebare ıntr-o
˘
alta profetie. (Vezi „Note explicative”, punctele 21 si
25.)
14 Se predica˘ pe tot pam ˘ ˆ ˆ
antul. Cand a vorbit despre
˘ ˘ ˘
zilele din urma, Isus a spus: „Aceasta veste buna despre
˘ ˘ ˆ
Regat va fi predicata pe tot pamantul locuit”. (Matei
˘ ˘ ˆ
24:3, 14) Vestea buna despre Regat este predicata ın
˘ ˆ
peste 230 de t ari si teritorii si ın aproximativ 1 000 de
˘ ˆ
limbi. Da, pe tot pamantul, Martori ai lui Iehova „din
ˆ ˘ ˘ ˆ
toate natiunile [si]
triburile” ıi ajuta pe oameni sa ınte-
˘
leaga ce este Regatul lui Dumnezeu si ce va face el
ˆ ˘ ˆ ˘
12, 13. Ce ne-a ınvatat
Iehova ın zilele din urma?
˘ ˘ ˘
14. Unde este predicata vestea buna despre Regat si cine o predica?
ˆ ˘
pentru omenire. (Revelatia 7:9) Iar ei fac acest lucru

ˆ ˘ ˆ ˘
gratuit. Desi
multi ıi urasc si
ıi persecuta pe Martorii
lui Iehova, nimic nu poate opri lucrarea de predicare,
asa
cum a profetit
Isus. (Luca 21:17)
CE VEI FACE?
15 ˘ ˘ ˆ ˘
Crezi ca traim ın zilele din urma? Multe profetii
˘ ˆ ˆ
biblice despre ˆ zilele din urm a se ımplinesc chiar ın
ˆ
prezent. In curand, Iehova va opri lucrarea de predi-
ˆ
care a vestii bune; atunci va veni „sfarsitul”. (Matei
ˆ
24:14) Ce este sfarsitul? Armaghedonul. La Armaghe-
˘ ˘ ˘ ˆ
don, Dumnezeu va pune capat rautatii. Iehova ıi va fo-
ˆ ˘
losi pe Isus si pe ıngerii sai puternici pentru a-i dis-
˘ ˘
truge pe cei ce nu vor sa asculte de El si de Fiul sau.
(2 Tesaloniceni 1:6-9) Apoi, Satan si demonii lui nu-i
ˆ ˘
vor mai ınsela pe oameni. Toti cei care vor sa asculte
˘ ˘
de Dumnezeu si sa accepte guvernarea Regatului sau
ˆ
vor vedea ımplinirea tuturor promisiunilor lui Dum-
nezeu. (Revelatia 20:1-3; 21:3-5)
16 Aceasta˘ lume condusa˘ de Satan se va sfar ˆ
si
ˆ
ın
ˆ ˘ ˆ
curand. De aceea, este foarte important sa te ıntrebi:
˘ ˘ ˆ ˆ
„Ce trebuie sa fac?”. Iehova doreste sa ınveti cat mai
˘ ˆ
multe din Biblie. Trebuie sa iei ın serios studiul Bibliei.
ˆ ˘ ˘ ˆ
(Ioan 17:3) Martorii lui Iehova tin ıntruniri saptamˆ a-
˘ ˆ ˘
nale pentru a-i ajuta pe oameni sa ınteleag a Biblia. In-
˘ ˘ ˆ
cearca sa mergi cu regularitate la aceste ıntruniri. (Ci-
˘ ˆ ˘
teste
Evrei 10:24, 25.) Daca ıti dai seama ca trebuie
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
sa faci schimbari ın viat a, sa nu-ti fie teama sa le faci.
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
15. a) Crezi ca traim ın zilele din urma? De ce? b) Ce se va ıntam-
˘ ˘
pla cu cei care asculta de Iehova si cu cei care nu asculta de el?
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ
16. Ce trebuie sa faci, avand ın vedere ca sfarsitul este at at de
aproape?
˘ ˘
„Aceasta veste buna
despre Regat va fi
˘
predicata pe tot
˘ ˆ
pamantul locuit.”
(Matei 24:14)
ˆ ˘
˘ ˆ ˘
Facand schimbari, prietenia ta cu Iehova va fi tot mai
˘
puternica. (Iacov 4:8)
17 Apostolul Pavel a explicat ca˘ distrugerea oamenilor
˘ ˆ ˘ ˘
rai va avea loc cand majoritatea nu se asteapt a, ca dis-
ˆ
trugerea va veni „ıntocmai ca un ho t noaptea”. (1 Tesa-
˘ ˆ
loniceni 5:2) Isus chiar a profe tit ca mul ti nu vor lua ın
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
serios dovezile care arata ca traim ın zilele din urma. El
a spus: „Asa cum au fost zilele lui Noe, asa va fi si pre-
˘ ˘ ˆ
zen ta Fiului omului [sau „zilele din urma”]. Caci, ın zi-
ˆ
lele acelea dinainte de Potop, oamenii mancau si beau,
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
barba tii se casatoreau si femeile erau date ın casatorie,
ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘
pana ın ziua ın care Noe a intrat ın arca. Ei n-au dat aten-
ˆ ˘ ˘
tie, pana a venit Potopul si i-a maturat pe toti. Asa va fi
ˆ
si ın timpul prezen tei Fiului omului”. (Matei 24:37-39)
18 Isus ne-a avertizat sa˘ nu ne las ˘ ˘
am distrasi de
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
„mancare si bautura ın exces si [de] ıngrijorarile vie-
˘ ˆ
tii”.
El a spus ca sfarsitul va veni pe neasteptate, „ca o
˘ ˘ ˘
cursa [capcana]”, ca „va veni peste toti cei care locuiesc
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
pe ıntregul pamant”. Apoi Isus a adaugat: „Ramaneti
˘ ˆ ˘ ˘
deci treji, facand tot timpul implorari [rugaciuni fier-
˘ ˘ ˘
binti], ca sa reusi ti sa scapati de toate aceste lucruri
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ
care trebuie sa se ıntample si sa stati ın picioare ınain-
ˆ
tea Fiului omului!”. (Luca 21:34-36) De ce este atat
˘ ˘
de important sa ascultam de avertismentul lui Isus?
˘ ˆ ˆ
Deoarece lumea lui Satan va fi distrusa ın curand. Nu-
ˆ ˘
mai oamenii care ıi sunt placuti lui Iehova si lui Isus
ˆ ˘ ˆ
vor supravietui sfarsitului si
vor trai vesnic ın lumea
˘
noua. (Ioan 3:16; 2 Petru 3:13)
ˆ ˆ
17. De ce, cand va veni sfarsitul,
multi oameni vor fi luati prin sur-
prindere?
18. Ce avertisment ne-a dat Isus?
IEHOVAˆ NEˆ SPUNEˆ CE
SE VA INTAMPLA IN VIITOR
ˆ ˆ
„Eu prezic de la ınceput sfarsitul
si
din timpuri
˘ ˆ ˘ ˘
stravechi lucrurile care n-au fost ınca facute.”
(Isaia 46:10)

ˆ
Ce stim
despre perioada de dinaintea sfarsitului
lumii?
Daniel 7:13, 14 Revelatia
12:7-9, 12
ˆ ˘
Isus a devenit Rege ın cer La scurt timp dupa ce Isus
ˆ
ın 1914. a devenit Rege, el l-a aruncat
˘ ˆ
Matei 24:3-14 pe Satan din cer pe pamant.
˘ ˆ
Isus a prezis ca oamenii Satan este cuprins de manie
vor avea mari necazuri. deoarece, nu peste mult timp,
ˆ ˆ ˘
Dumnezeu ıl va ınlatura.
˘ ˆ ˆ
TRAIM IN TIMPUL SFARSITULUI

ˆ
„Care va fi semnul . . . ıncheierii sistemului?”
(Matei 24:3)

˘ ˆ
Observi ca profetiile
Bibliei se ımplinesc?
Matei 24:7; Luca 21:11 Daniel 12:4
˘ ˆ ˘
Razboaiele, foametea, Dumnezeu ıi ajuta pe slujitorii
˘ ˘ ˆ ˘
cutremurele si bolile cauzeaza lui sa ınteleag
a Biblia mai bine
˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
mai multa suferint a ca oricand. decat ın trecut.
2 Timotei 3:1-5 Matei 24:14
˘ ˘
Apostolul Pavel a aratat cum Vestea buna despre Regat este
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
aveau sa fie oamenii ın zilele predicata pe tot pamantul.
˘
din urma.
104
˘
ACTIONEAZ
˘ A ACUM PENTRU
A-I FI PL ACUT LUI IEHOVA
ˆ
„Ziua lui Iehova vine ıntocmai ca un hot noaptea.”
(1 Tesaloniceni 5:2)

˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
Ce trebuie sa faci, avand ın vedere ca sfarsitul
este
ˆ
atat de aproape?
Ioan 17:3 Iacov 4:8
ˆ ˘ ˘
Ia ın serios studiul Bibliei. Fa schimbarile necesare
ˆ ˘
Evrei 10:24, 25 ın viat a pentru a te apropia
Mergi cu regularitate la mai mult de Dumnezeu.
ˆ
ıntrunirile Martorilor lui Luca 21:34-36
ˆ ˘ ˘
Iehova pentru a ınvata mai Nu permite ca alte lucruri sa
˘ ˆ
multe. devina mai importante decat
ˆ ˘
ınchinarea adusa lui Iehova.
CAPITOLUL 10
˘ ˆ
ADEVARUL DESPRE INGERI
˘ ˆ
IEHOVA vrea sa-i cunoastem ˆ
familia. Ingerii fac parte
din familia lui Dumnezeu. In Biblie, ei sunt numiti
ˆ
„fiii lui Dumnezeu”. (Iov 38:7) Ce rol au ıngerii? Cum
ˆ ˘
i-au ajutat ei pe oameni ın trecut? Pot sa ne ajute si pe
noi azi? (Vezi „Note explicative”, punctul 8.)
2 Trebuie sa˘ stim cum au venit ıngerii ˆ ˆ
ın existent a.
˘
ˆ
˘ ˘
In Coloseni 1:16 citim ca, dupa ce Iehova l-a creat pe
Isus, „au fost create toate celelalte lucruri din ceruri si
˘ ˆ ˆ
de pe pamant”. Din aceste lucruri fac parte si ıngerii.
ˆ ˆ ˘ ˘
Cati ıngeri exista? Biblia spune ca au fost creati sute de
ˆ
milioane de ıngeri. (Psalmul 103:20; Revelatia 5:11)
3 Din Biblie mai ınv ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
at am ca Iehova i-a creat pe ın-
ˆ ˘ ˆ ˆ
geri ınainte de a crea pamantul. Ce au simtit ei cand au
˘ ˘ ˆ ˘
vazut pamantul? Cartea Iov ne spune ca s-au bucurat.
˘ ˘ ˆ
Pe atunci, ei alcatuiau o familie unita, care ıi slujea lui
Iehova. (Iov 38:4-7)
ˆ ˆ ˘
INGERII II AJUTA PE SLUJITORII LUI DUMNEZEU
ˆ
4
Ingerii au fost mereu interesa ti de oameni si de
˘ ˆ
scopul lui Iehova cu privire la pamant si la oameni.
ˆ ˘
(Proverbele 8:30, 31; 1 Petru 1:11, 12) Ingerii trebuie sa
ˆ ˘ ˘
fi fost foarte tristi
cand au vazut ca Adam si Eva nu
˘ ˘
au mai vrut sa asculte de Dumnezeu. Si, cu siguran ta,
˘ ˆ
1. De ce ar trebui sa stim
mai multe lucruri despre ıngeri?
ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
2. Cum au venit ıngerii ın existent a? Cati ıngeri exista?
˘ ˆ
3. Ce aflam din Iov 38:4-7 despre ıngeri?
˘ ˆ
4. De unde stim
ca ıngerii sunt interesati de oameni?
ˆ ˘
ˆ ˘ ˘
acum sunt si mai tristi
cand vad ca majoritatea oame-
˘ ˆ ˘
nilor nu asculta de Iehova. Dar, cand cineva se caieste
ˆ ˆ ˘
si
se ıntoarce la Dumnezeu, ıngerii se bucura. (Luca
ˆ
15:10) Ei sunt foarte interesa ti de cei ce ıi slujesc lui
ˆ ˆ
Dumnezeu. Iehova ıi foloseste pe ıngeri pentru a-i aju-
˘ ˘ ˆ
ta si
a-i ocroti pe slujitorii sai de pe pamant. (Evrei
˘ ˘ ˆ
1:7, 14) Sa analizam cateva exemple.
„Dumnezeul meu si-a trimis

ˆ ˆ
ıngerul si a ınchis gura leilor.”
(Daniel 6:22)
˘ ˆ
ADEVARUL DESPRE INGERI 107
5 ˆ ˘
Iehova a trimis doi ıngeri ca sa-i ajute pe Lot si pe
˘
familia lui sa scape de distrugerea Sodomei si a Gomo-
˘
rei. (Geneza 19:15, 16) Dupa sute de ani, profetul Da-
ˆ ˘
niel a fost aruncat ıntr-o groapa cu lei, dar nu i s-a
ˆ ˆ ˘
ıntamplat nimic rau deoarece Dumnezeu „si-a trimis
ˆ ˆ ˆ
ıngerul si a ınchis gura leilor”. (Daniel 6:22) Mai tar-
ˆ ˆ ˆ
ziu, cand apostolul Petru a fost aruncat ın ınchisoare,
ˆ
Iehova a ˆ trimis un ınger pentru a-l elibera. (Faptele
ˆ ˘
12:6-11) Ingerii l-au ajutat si pe Isus cand a fost pe pa-
ˆ ˘ ˆ
mant. De exemplu, dupa ce s-a botezat, ıngerii i-au slu-
ˆ ˘
jit. (Marcu 1:13) Cu putin timp ınainte ca Isus sa fie
ˆ ˆ ˆ ˘
omorat, un ınger „l-a ıntarit”. (Luca 22:43)
ˆ
6 In prezent, ıngerii ˆ ˘ ˆ
ˆ ˘ nu li se mai arata ın˘ mod ˘
mi-
raculos oamenilor. Insa Dumnezeu continua sa-i folo- ˆ
˘
seasca pentru a-si ajuta slujitorii. Biblia spune: „Inge-
ˆ ˘ ˘ ˆ
rul lui Iehova ısi asaz a tabara ın jurul celor ce se tem de
ˆ ˘
El si ıi scapa”. (Psalmul 34:7) Dar de ce avem nevoie de
˘
ocrotire? Deoarece avem dusmani puternici care vor sa
˘ ˘ ˘
ne faca rau. Cine sunt acestia? Cum au aparut ei? Cum
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ıncearca ei sa ne faca rau? Pentru a raspunde la aceste
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
ıntrebari, sa observam ce s-a ıntamplat la scurt timp
˘
dupa ce Adam si Eva au fost creati.
DUSMANI
PE CARE NU-I PUTEM VEDEA
ˆ
7 ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
In capitolul 3, am aflat ca un ınger s-a razvratit ım-
˘ ˘
potriva lui Dumnezeu si a vrut sa fie el conducator.
ˆ
Biblia ıl numeste
Satan Diavolul. (Revelatia 12:9) Sa-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
tan a vrut ca si
altii
sa se razvrateasca ımpotriva lui
ˆ
5. Cum i-au ajutat ıngerii pe slujitorii lui Iehova din trecut?
˘ ˆ ˆ ˘
6. a) De unde stim ca ıngerii ıi ajuta si azi pe slujitorii lui Dumne-
ˆ ˘ ˘ ˆ
zeu? b) La ce ıntrebari vom raspunde ın continuare?
˘ ˘
7. Ce a reusit
sa faca Satan?
ˆ ˘
˘ ˆ
Dumnezeu. A reusit sa o ınsele pe Eva si, de atunci,
ˆ ˆ ˘ ˆ
i-a ınselat pe majoritatea oamenilor, ındepartandu-i
de Dumnezeu. Cu toate acestea, unii oameni, precum
˘
Abel, Enoh si Noe, i-au ramas fideli lui Iehova. (Evrei
11:4, 5, 7)
ˆ
8 In timpul lui Noe, unii ıngeri ˆ ˘ ˘
s-au razvratit si au
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
parasit cerul pentru a trai ca oameni pe pamant. De ce?
˘ ˘
Biblia ne spune ca au vrut sa-si ia sotii. (Citeste Gene-
ˆ ˘ ˘
za 6:2.) Dar era gresit ca ıngerii sa-si doreasca acest lu-
ˆ ˘
cru. (Iuda 6) Asemenea acelor ıngeri rai, majoritatea
oamenilor din acea vreme au devenit corupti si vio-
˘ ˆ ˘ ˘
lenti. Iehova a hotarat atunci sa-i distruga pe oamenii
˘ ˘ ˘ ˆ
rai printr-un potop care sa acopere tot pamantul. Dar
˘
pe slujitorii sai fideli i-a salvat. (Geneza 7:17, 23) Pen-
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
tru a ramane ın viat a, ıngerii rai s-au ıntors ın cer. Bi-
ˆ ˆ ˘ ˘
blia ıi numeste pe acei ıngeri rai demoni. Ei au ales sa i
˘ ˆ ˘ ˘
se alature lui Satan ın razvratire, iar Diavolul a devenit
˘
conducatorul lor. (Matei 9:34)
9 Pentru ca˘ acesti ıngeri ˆ ˘
s-au razvratit, Iehova nu i-a
˘

ˆ
mai primit ın familia sa. (2 Petru 2:4) Demonii nu se
ˆ ˘ ˘
mai pot transforma ın oameni, dar continua ‘sa indu-
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
ca ın eroare ıntregul pamant locuit’. (Revelatia 12:9;
˘ ˘ ˘ ˆ
1 Ioan 5:19) Dar sa aflam cum reusesc ei sa-i ınsele pe
ˆ
atat de multi oameni. (Citeste 2 Corinteni 2:11.)
ˆ ˆ ˘
CUM II INSAL A DEMONII PE OAMENI
10 Demonii ıi ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ
ınsal a pe oameni ın multe feluri. Cand
ˆ ˘
8. a) Cum au devenit unii ıngeri demoni? b) Ce au facut demonii
˘ ˆ ˆ ˘
pentru a ramane ın viat a la Potop?
ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ
9. a) Ce s-a ıntamplat cu demonii cand s-au ıntors ın cer? b) Ce vom
ˆ
afla ın continuare?
ˆ ˆ ˘
10. Cum ıi ınsal a demonii pe oameni?
˘ ˆ
˘ ˆ
oamenii intra ın contact cu demonii, ei fac acest lucru
fie direct, fie cu ajutorul cuiva, cum ar fi un vraci, un
˘ ˘
vrajitor sau un medium spiritist (persoana care spune
˘ ˘ ˘ ˘
ca poate sa comunice cu spiritele). Aceasta practica se
ˆ ˘ ˘ ˘
numeste spiritism. Biblia ınsa ne porunceste sa stam
˘ ˘
departe de orice ar putea avea legatura cu demonii.
ˆ ˘
(Galateni 5:19-21) De ce? Asa cum un vanator foloses-
˘
te o capcana pentru a prinde animale, la fel demonii
ˆ
se folosesc de diferite metode pentru a-i ınsela pe oa-
ˆ ˘
meni, a-i prinde ın capcana si a-i controla. (Vezi „Note
11 Una dintre metodele lor de a-i ın ˆ
sela
pe oameni
˘ ˆ
este ghicitul. Acesta consta ın folosirea unor puteri
supranaturale pentru a afla viitorul sau ceva necunos-
˘ ˆ
cut. Unii ghicesc privind stelele, cautand semne pre-
ˆ ˘
vestitoare, citind ın cartile de tarot, folosind globul de
ˆ ˘
cristal sau citind ın palma cuiva. Multi oameni cred ca
aceste lucruri nu sunt periculoase. Dar ele sunt foarte
˘ ˘
periculoase! De exemplu, Biblia arata ca ghicitorii pre-
ˆ
zic cu puterea demonilor, nu a lui Dumnezeu. In Fap-
˘
tele 16:16-18 citim ca „un demon de ghicire” o ajuta pe
˘ ˘ ˘ ˘
o fata sa faca preziceri. Dupa ce apostolul Pavel a scos
demonul din ea, fata nu a mai putut prezice viitorul.
12 Demonii mai folosesc o metoda˘ pentru a-i ın ˆ
sela

ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
pe oameni. Ei ıncearca sa ne faca sa credem ca este po-
˘ ˘ ˘
sibil sa vorbim cu mortii, ca cei ce au murit continua
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
sa traiasca undeva si ca pot sa comunice cu noi, ba chiar
11. Ce este ghicitul?
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
12. a) De ce este periculos sa ıncercam sa comunicam cu mor tii?
˘
b) De ce slujitorii lui Dumnezeu nu iau parte niciodata la ritualuri
demonice?
˘
CUM
ˆ SA TE
IMPOTRIVESTI LUI
SATAN SI DEMONILOR
ˇ Distruge orice are
˘ ˘
legatura cu magia,
cu demonii sau cu
puterile supranaturale
˘
ˇ Studiaza Biblia
˘
ˇ Roaga-te lui Iehova
Dumnezeu
˘ ˆ
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
sa ne faca rau. Sa zicem ca o persoana careia i-a murit
˘ ˘
un prieten sau o ruda merge la cineva care spune ca
˘ ˘ ˘
poate sa comunice cu mortii. Acesta ar putea sa-i spuna
persoanei ceva interesant despre prietenul sau ruda sa
˘
ori
ˆ chiar sa imite vocea celui ˆ mort. (1 ˆ Samuel 28:3-19)˘
In plus, multe obiceiuri de ınmormantare au la baza
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
credinta ca cel mort continua sa traiasca undeva. Prin-
tre aceste obiceiuri ar putea fi parastasele, pomenile,
ˆ
sacrificiile de animale sau priveghiul. Cand crestinii re-
˘ ˘
fuza sa ia parte la astfel de obiceiuri, membrii fami-
˘ ˘ ˘ ˘
liei si vecinii ar putea sa-i critice, sa-i jigneasca sau sa
˘ ˘ ˘ ˘
rupa orice legatura cu ei. Dar crestinii stiu
ca mortii nu
˘ ˘
traiesc altundeva. Ei nu pot nici sa comunice cu noi,
˘ ˘ ˘
nici sa ne faca rau. (Psalmul 115:17) Fii foarte atent! Nu
ˆ ˘ ˘
ıncerca niciodata sa comunici cu mortii sau cu demo-
˘
nii si nu lua parte niciodata la ritualuri demonice. (Ci-
teste Deuteronomul 18:10, 11.) (Isaia 8:19)
13 Demonii nu doar ıi ˆ ˆ ˘ ˆ ˆ
ınsal a pe oameni, ci ıi si ınfri-
˘ ˆ ˘
coseaz a. In prezent, Satan si demonii stiu ca mai e „pu-
ˆ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
tin
timp” pana cand Dumnezeu ıi va ınlatura de pe pa-
ˆ ˘ ˆ
mant. De aceea, sunt mai violenti si mai rai ca oricand.
(Revelatia 12:12, 17) Cu toate acestea, mii de oameni
˘ ˆ
care au trait candva cu frica de demoni acum nu se mai
˘ ˘ ˘
tem de ei. Cum au reusit ei sa scape de aceasta frica?
TE POTI
ELIBERA DE SUB INFLUENTA
DEMONILOR
14 ˘ ˆ
Biblia ne spune cum sa ne ımpotrivim demoni-
˘ ˘
lor si
cum sa ne eliberam de sub influenta lor. De
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
13. Ce au reusit
sa faca multi oameni carora ın trecut le era frica de
demoni?
ˆ ˆ
14. Asemenea crestinilor
din secolul ıntai, cum ne putem elibera de
sub influenta
demonilor?
ˆ ˘
exemplu, unii locuitori ai orasului Efes comunicau cu

ˆ ˘
demonii ınainte de a cunoaste adevarul. Cum s-au eli-
berat ei? Biblia spune: „Multi dintre cei care practicau
˘ ˆ
magia si-au adunat cartile si
le-au ars ın fata tuturor”.
˘
(Faptele 19:19) Deoarece au dorit sa fie crestini, ei si-au

˘ ˆ ˘ ˘
distrus toate cartile de magie. In mod asemanator, toti
˘ ˘ ˘
cei care doresc sa-i slujeasca lui Iehova trebuie sa dis-
˘ ˘ ˘
truga orice lucru care are vreo legatura cu demonii:
˘ ˘
carti, reviste, horoscoape, filme, muzica, jocuri, chiar
si imagini care fac ca magia, demonii si puterile supra-
˘ ˘
naturale sa para interesante sau lipsite de pericole. Aici
˘
pot fi amintite si obiectele pe care oamenii le poarta ca
˘ ˘ ˘
sa fie paziti de rau. (1 Corinteni 10:21)
15 La caˆ tiva ani dupa˘ ce efesenii si-au distrus car ˘
tile

˘ ˆ ˘
de magie, apostolul Pavel a scris ca ei ınca trebuiau
˘ ˆ
sa lupte „ımpotriva fortelor spirituale rele”. (Efeseni
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
6:12) Da, chiar daca ei ısi arseser a cartile, demonii ınca
ˆ ˘ ˘ ˘
ıncercau sa le faca rau. Prin urmare, ce altceva mai tre-
˘ ˘
buiau sa faca ei? Pavel le-a spus: „Luati marele scut al
˘
credintei, cu care veti putea stinge toate sagetile aprin-
˘ ˆ
se ale celui rau”. (Efeseni 6:16) La fel cum un scut ıl
ˆ ˘ ˘
poate ocroti pe soldat ın batalie, si credinta ne poate
˘ ˆ ˘ ˘
ocroti pe noi. Daca avem ıncredere absoluta ca Iehova
˘ ˆ
ne poate ocroti, vom reusi sa ne ımpotrivim lui Satan
si demonilor. (Matei 17:20)
16 Ce putem face pentru a ne ınt ˆ ˘ ˆ
ari credinta ın Ieho-
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
va? Trebuie sa citim din Biblie ın fiecare zi si sa ınva-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
t am sa ne bazam pe ocrotirea lui. Daca avem o ıncrede-
ˆ
15. De ce altceva mai avem nevoie pentru a ne ımpotrivi lui Satan si
demonilor?
˘ ˆ ˘ ˆ
16. Cum putem sa ne ıntarim credinta
ın Iehova?
˘ ˆ
˘ ˆ
re puternica ın Iehova, Satan si demonii nu ne vor pu-
˘
tea face rau. (1 Ioan 5:5)
17 Ce altceva mai trebuiau sa˘ faca˘ crestinii din Efes?

ˆ
Ei locuiau ıntr-un oras plin de spiritism. Prin urmare,
ˆ ˘ ˆ
Pavel i-a ındemnat: „Rugati-v a oricand”. (Efeseni 6:18)
˘
Trebuiau sa se roage mereu lui Iehova pentru ocrotire.
˘ ˆ
Ce putem spune despre noi? Si noi traim ıntr-o lume
˘ ˘ ˘
plina de spiritism. De aceea, si noi trebuie sa-l rugam
˘ ˘ ˆ ˘
pe Iehova sa ne ocroteasca. In plus, trebuie sa folo-
˘ ˆ ˘
sim numele sau cand ne rugam. (Citeste Proverbele
˘ ˆ ˆ ˘
18:10.) Daca ıi cerem neıncetat lui Iehova sa ne eli-
˘ ˘
bereze de Satan, Iehova ne va raspunde la rugaciuni.
(Psalmul 145:19; Matei 6:13)
18 Daca˘ ınl ˆ ˘ ˘
aturam din viata
˘ ˘
noastra tot ce are legatu-
˘ ˘
ra cu spiritismul si ne bazam pe ocrotirea lui Iehova,
ˆ ˘
putem lupta ımpotriva lui Satan si a demonilor sai. Nu
˘ ˘
trebuie sa ne fie frica de ei. (Citeste Iacov 4:7, 8.) Ieho-
ˆ
va este mult mai puternic decat demonii. El i-a pedep-
ˆ ˆ ˆ
sit ın zilele lui Noe, iar ın viitor ıi va distruge. (Iuda 6)
ˆ ˘ ˆ
Nu uita: nu suntem singuri ın lupta. Iehova ısi folo-
ˆ
seste
ıngerii pentru a ne ocroti. (2 Regi 6:15-17) Pu-
ˆ ˘ ˘ ˆ
tem avea ıncredere ca Iehova ne va ajuta sa ınvingem
ˆ ˆ
ın lupta ımpotriva lui Satan si a demonilor. (1 Petru
5:6, 7; 2 Petru 2:9)
19 Daca˘ Satan si demonii cauzeaza˘ atat ˆ
de multa
˘

˘ ˆ ˘
suferint a, de ce nu i-a distrus Dumnezeu pana acum?
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
La aceasta ıntrebare se va raspunde ın capitolul urma-
tor.
17. Ce altceva ne va ocroti de demoni?
ˆ ˆ ˆ
18, 19. a) Cum putem ınvinge ın lupta ımpotriva lui Satan si a de-
ˆ ˘ ˆ ˘
monilor? b) La ce ıntrebare vom primi raspuns ın capitolul urmator?
ˆ
INGERII FAC PARTE
DIN FAMILIA LUI DUMNEZEU
˘ ˆ ˘ ˆ
„L audati-l
pe Iehova, toti ıngerii sai, tari ın putere.”
(Psalmul 103:20)

ˆ
Ce stim
despre ıngeri?
Iov 38:4-7 1ˆ Petru 1:11, 12
ˆ
Iehova i-a creat pe ıngeri Ingerii au fost mereu interesati
ˆ ˘ ˆ
ınainte de a crea pamantul. de scopul lui Iehova cu privire
˘ ˆ
Revelatia
5:11 la pamant.
˘ ˆ
Exista milioane de ıngeri. Luca
ˆ 15:10
Ingerii sunt foarte interesati
de slujitorii lui Dumnezeu.
ˆ ˆ ˘
INGERII II AJUTA
PE SLUJITORII LUI DUMNEZEU
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
„Ingerul lui Iehova ısi asaz
a tabara ın jurul celor
ˆ ˘
ce se tem de El si
ıi scapa.” (Psalmul 34:7)

˘ ˆ ˘
De unde stim
ca ıngerii pot sa-i ajute pe oameni?
Geneza 19:15, 16; Evrei
ˆ 1:7, 14
ˆ
Daniel 6:22; Luca 22:43; In prezent, Iehova ıi foloseste

ˆ
Faptele
ˆ 12:6-11 pe ıngeri pentru a-i ajuta si
˘
Ingerii i-au ajutat pe Lot, pe a-i ocroti pe slujitorii sai.
Daniel, pe Isus si pe Petru.
115
ˆ ˘ ˆ ˘
INGERII
˘ R AI INCEARC
˘ ˘ A
SA NE FAC A RAU
˘ ˆ ˘ ˆ
„Sa nu fim ınsela ti de Satan, caci nu suntem ın
˘
nestiin
t a cu privire la planurile lui.” (2 Corinteni 2:11)

Cine sunt demonii si de ce sunt ei periculosi?

Revelatia 12:9 Matei 9:34
ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
Un ınger s-a razvratit ımpotriva Acei ıngeri i s-au alaturat
ˆ ˘ ˘
lui Iehova. El este numit Satan. lui Satan ın razvratire si
Geneza 6:2 au devenit demoni.
ˆ ˆ
In timpul lui Noe, unii ıngeri Deuteronomul 18:10, 11
˘ ˘ ˘ ˆ
s-au razvratit si au venit pe Demonii fac tot posibilul sa-i ın-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
pamant. sele
pe oameni si sa le faca rau.
ˆ
TE POTI
IMPOTRIVI
LUI SATAN SI
DEMONILOR
ˆ ˘
„Impotriviti-v
a Diavolului, si
el va fugi de la voi.”
(Iacov 4 :7)

˘ ˘
Ce trebuie sa faci ca sa primesti ajutorul lui Iehova
ˆ ˆ
ın lupta ımpotriva lui Satan si a demonilor?
Faptele 19:19 Efeseni
ˆ ˘ 6:16, 18
Distruge orice lucru care are Intareste-
ti credinta
˘ ˘ ˘
vreo legatura cu spiritismul si studiind Biblia si roaga-te lui
care face ca magia, demonii Dumnezeu pentru ocrotire.
˘
sau puterile supranaturale sa Proverbele 18:10
˘
para interesante sau lipsite Foloseste
numele lui
de pericole. Dumnezeu, Iehova.
CAPITOLUL 11
˘
DE CE EXIST˘ A
SUFERINT A?
˘ ˆ ˘
UN VAL urias distruge un sat. Un barbat ınarmat intra
ˆ ˘ ˘
ıntr-o biserica si raneste si ucide mai multi oameni. O ˆ
˘
mama a cinci copii moare din cauza cancerului. In
fiecare zi auzim despre astfel de tragedii si nenorociri
ˆ
care se petrec ın lume.
2 Cand ˆ
au loc dezastre sau tragedii, multi oameni se
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
ıntreaba: „De ce?”. Te-ai ıntrebat si tu de ce exista atat
˘ ˘ ˘ ˆ
de multa ura si suferint a ın lume?
3 Din Biblie ın ˆ ˘
telegem
ca si oameni care au avut o
˘ ˆ ˆ
mare credint a ın Dumnezeu si-au pus astfel de ıntre-
˘ ˆ
bari. De exemplu, profetul Habacuc l-a ıntrebat pe Ie-
˘ ˘ ˘
hova: „De ce ma faci sa vad nelegiuire? De ce tole-
˘ ˆ
rezi asuprirea? De ce este distrugere si violent a ın fata
ˆ
mea? De ce sunt atat de multe certuri si conflicte?”.
(Habacuc 1:3)
4 Din Habacuc 2:2, 3 aflam ˘ ˘
raspunsul dat de Dum-
ˆ ˘
nezeu la ıntrebarile lui Habacuc si promisiunea Sa de
ˆ
a rezolva ˆ situa tia.
Iehova ıi iube ste
foarte mult pe oa-
˘
meni. In Biblie citim: „El se intereseaza de voi”. (1 Pe-
˘ ˆ
tru 5:7) De fapt, el uraste suferinta mai mult decat ne
˘ ˘ ˆ
imaginam. (Isaia 55:8, 9) Atunci de ce exista atat de
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
multa suferint a ın lume? Vom afla raspunsul ın con-
tinuare.
ˆ ˘
1, 2. Ce se ıntreaba multi oameni?
ˆ ˘ ˘
3, 4. a) Ce ıntrebari a pus Habacuc? b) Cum i-a raspuns Iehova?
˘ ˘
DE CE EXISTA SUFERINT A? 117
˘ ˆ ˘ ˘
DE CE EXISTA ATAT DE MULTA SUFERINT A?
5 ˘
Pastorii, preotii si alti conducatori religiosi spun
˘ ˘ ˘
deseori ca oamenii sufera pentru ca asa vrea Dumne-
˘ ˆ ˆ ˘
zeu. Unii mai spun ca tot ce i se ıntampla unei persoa-
˘ ˆ
ne, chiar si lucrurile rele, a fost hotarat dinainte de
ˆ ˆ
Dumnezeu dintr-un motiv pe care nu ıl putem ınte-
˘
lege. Altii spun ca oamenii, chiar si copiii mici, mor
˘ ˘ ˆ ˘
ca sa mearga la cer, langa Dumnezeu. Dar nu este ade-
˘ ˘ ˘ ˘
varat. Iehova nu cauzeaza niciodata suferint a. Biblia
˘ ˘ ˘
spune: „Departe de adevaratul Dumnezeu sa faca ce
˘ ˘ ˘
este rau, de Cel Atotputernic sa faca ce este nedrept!”.
(Iov 34:10)
6 Multi oameni dau vina pe Dumnezeu pentru toa-

˘ ˘
ta suferinta din lume deoarece ei cred ca Dumnezeu
ˆ
conduce lumea. Dar, asa cum am aflat ın capitolul 3,
ˆ
Satan Diavolul conduce ın realitate lumea.
7 Biblia ne spune ca „ıntreaga lume zace ın ˘ ˆ ˆ
puterea
˘ ˘
celui rau”. (1 Ioan 5:19) Satan, conducatorul acestei
˘ ˆ ˆ
lumi, este rau si crud. El „induce ın eroare ıntregul
˘ ˆ ˆ
pamant locuit”. (Revelatia 12:9) Multi oameni ıl imi-
˘ ˆ
ta. Acesta este doar un motiv pentru care ın lume
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
exista atat de multa ura, cruzime si minciuna.
˘ ˆ ˘
8 Exista ınsa si alte motive. Dupa ce Adam si Eva ˘

˘ ˘ ˘ ˘
s-au razvratit, ei au devenit pacatosi. Urmasii lor au
˘ ˘
mostenit pacatul. Din cauza pacatului, unii oameni
ˆ ˘ ˘
ıi fac pe altii sa sufere. Deseori, ei vor sa fie mai
˘ ˘ ˆ ˘
5. Ce spun multi conducatori religiosi despre suferint a? Ce ınvat a Bi-
blia?
6. De ce multi oameni dau vina pe Dumnezeu pentru suferinta din
lume?
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
7, 8. De ce exista atat de multa suferint a ın lume?
ˆ ˘
ˆ ˘ ˘
importanti decat ceilalti. Se cearta, merg la razboi si
˘ ˆ
se poarta urat cu altii. (Eclesiastul 4:1; 8:9) Uneori,
˘
oamenii sufera din cauza ‘timpurilor si evenimente-
˘ ˆ ˆ
lor neprevazute’. (Eclesiastul 9:11) Li se pot ıntampla
˘ ˘ ˆ
accidente sau alte lucruri rele pentru ca se afla ıntr-un
loc nepotrivit la un moment nepotrivit.
9 Suferinta nu este niciodata˘ cauzata˘ de Iehova. El

˘
nu este vinovat pentru razboaiele, criminalitatea si
˘ ˘
nedreptatile din lume. Dumnezeu nu cauzeaza dezas-
tre, cum ar fi cutremure, uragane si inundatii. Dar
˘ ˆ ˘
poate ca te ıntrebi: „Daca Iehova este cea mai puterni-
˘ ˘ ˆ ˘
ca persoana din Univers, de ce nu ımpiedica astfel de
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
ıntamplari tragice?”. ˆ Stim
ca lui Dumnezeu ıi pasa cu
˘ ˘ ˘
adevarat de noi. Inseamna ca el are un motiv serios ca
˘ ˘
sa permita suferinta. (1 Ioan 4:8)
DE CE PERMITE DUMNEZEU SUFERINTA?

10
ˆ ˘ ˆ
In gradina Edenului, Diavolul i-a ınselat pe
˘
Adam si pe Eva. Satan l-a acuzat pe Dumnezeu ca este
˘ ˘ ˘
un Conducator rau. El a sustinut ca Dumnezeu nu i-a
˘ ˘
lasat pe Adam si pe Eva sa se bucure de ceva bun. Sa-
˘ ˘ ˘ ˘
tan a vrut ca ei sa creada ca el ar fi un conducator mai
ˆ ˘
bun decat Iehova si ca nu au nevoie de Dumnezeu.
(Geneza 3:2-5; vezi „Note explicative”, punctul 27)
11 Adam si Eva nu au ascultat de Iehova si s-au raz- ˘

˘ ˆ ˘
vratit ımpotriva lui. Ei au crezut ca aveau dreptul de a
˘ ˆ ˘
hotarı singuri ce era bine si ce era rau. Cum avea Ieho-
˘ ˘ ˘
9. De ce putem fi siguri ca Iehova are un motiv serios ca sa permita
suferinta?

10. Ce acuzatie
i-a adus Satan lui Iehova?
ˆ ˘ ˘ ˘
11. La ce ıntrebare trebuie sa gasim raspuns?
˘ ˘
˘ ˘ ˘
va sa arate ca ei greseau si
ca el stie ce este cel mai bine
pentru noi?
12 Iehova nu i-a distrus pe Adam si pe Eva imediat.

˘ ˘
El le-a dat voie sa aiba copii. Apoi, el le-a permis copii-
˘ ˘ ˘
lor lui Adam si ai Evei sa aleaga cui voiau sa-i slu-
˘ ˘ ˘ ˆ
jeasca. Scopul lui Iehova era sa umple pamantul cu
˘ ˆ ˆ
oameni perfecti. Acest lucru avea sa se ıntample indi-
ˆ ˘ ˘
ferent ce ar fi ıncercat Diavolul sa faca. (Geneza 1:28;
Isaia 55:10, 11)
13 Satan l-a acuzat pe Iehova ın ˆ
fata a milioane de
ˆ
ıngeri. (Iov 38:7; Daniel 7:10) Prin urmare, Iehova i-a
˘ ˘ ˘
dat lui Satan timp ca sa dovedeasca daca acuzatia lui
˘ ˘ ˘
era adevarata. El le-a dat timp si oamenilor ca sa-si
ˆ
formeze guvernele lor, sub ındrumarea lui Satan. Ast-
˘ ˘ ˘
fel, s-ar fi dovedit daca se puteau conduce sau nu fara
ajutorul lui Dumnezeu.
14 Mii de ani, oamenii au ıncercat ˆ ˘ ˘
sa se conduca
singuri, dar nu au reusit. Satan s-a dovedit un min-
cinos. Oamenii au nevoie de ajutorul lui Dumne-
ˆ
zeu. Profetul Ieremia a avut dreptate cand a spus:
˘
„Stiu
bine, o, Iehova, ca nu-i apartine omului calea
˘ ˘ ˘
sa. Omul nu poate nici macar sa-si conduca pasii”.
(Ieremia 10:23)
ˆ
DE CE A ASTEPTAT
IEHOVA ATAT DE MULT TIMP?
15 ˆ
De ce a permis Iehova suferinta
atat de mult
˘ ˘
12, 13. a) De ce nu i-a distrus Iehova imediat pe razvratiti?
b) De ce
˘ ˘ ˘
i-a dat voie Iehova lui Satan sa conduca aceasta lume si oamenilor
˘ ˘
sa se conduca singuri?
˘
14. Ce s-a dovedit odata cu trecerea timpului?
ˆ
15, 16. a) De ce a permis Iehova suferinta atat de mult timp? b) De
ce nu a rezolvat Iehova problemele cauzate de Satan?
ˆ ˘
˘
timp? De ce nu pune capat lucrurilor rele? A fost ne-
˘
voie de timp pentru a se dovedi ca conducerea lui Sa-
˘ ˆ
tan nu este buna. Oamenii au ıncercat toate formele
ˆ ˘
de conducere, dar ın zadar. Chiar daca stiin ta si
teh-
˘ ˘
nologia au progresat mult, nedreptatea, saracia, cri-
˘ ˆ ˘
minalitatea si razboaiele ıi afecteaza pe oameni mai
ˆ ˘ ˘
mult ca oricand. Nu ne putem conduce cu succes fara
ajutorul lui Dumnezeu.
16 Totusi, Iehova nu a rezolvat problemele cauzate

˘ ˆ ˘ ˆ ˘
de Satan. Daca ar face asta, ar ınsemna ca ıl ajuta pe
˘ ˘ ˘
Satan sa conduca, iar Iehova nu ar face niciodata asa
˘
ceva. De asemenea, oamenii ar crede ca se pot condu-
˘
ce bine si singuri. Dar asta este o minciuna, iar Iehova
˘
nu ar sustine nici acest lucru. El nu minte niciodata.
(Evrei 6:18)
17 Poate Iehova sa˘ repare tot raul ˘
cauzat de razvra-
˘ ˘
tirea lui Satan si a oamenilor? Da. Pentru Dum-
nezeu, nimic nu este imposibil. Iehova va actiona
˘ ˘
la momentul potrivit, dupa ce se va raspunde com-
˘
plet la toate acuzatiile lui Satan. El va transforma pa-
ˆ ˆ ˘
mantul ıntr-un paradis, asa cum trebuia sa fie de la
ˆ ˆ
ınceput. „Toti cei din morminte” vor fi ınviati. (Ioan
ˆ ˘
5:28, 29) Oamenii nu se vor mai ımbolnavi si nu
ˆ ˘
vor mai muri. Isus va ındrepta tot raul cauzat de Sa-
˘
tan. Prin Isus, Iehova ‘va anula lucrarile Diavolului’.
˘ ˘
(1 Ioan 3:8) Suntem recunoscatori ca Iehova a fost
˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˆ
rabdator cu noi ın tot acest timp, astfel ıncat sa ıl pu-
˘ ˆ ˘
tem cunoaste si sa ıl putem alege Conducator. (Cites-
ˆ
te 2 Petru 3:9, 10.) Chiar si cand trecem prin suferin-
˘
17, 18. Cum va repara Iehova tot raul provocat de Satan?
˘ ˘
˘ ˘ ˘
te,
el ne ajuta sa le suportam. (Ioan 4:23) (Citeste
1 Corinteni 10:13.)
18 Iehova nu ne obliga˘ sa-l
˘ ˘
alegem Conducator. El
˘
le-a dat oamenilor un cadou: libertatea de a alege. Sa
vedem ce valoare are pentru noi acest cadou deosebit.
ˆ
CUM ITI
VEI FOLOSI LIBERTATEA DE A ALEGE?
19 ˘
Cadoul minunat pe care ni l-a dat Iehova, adica
libertatea de a alege, ne deosebeste mult de animale.
˘
Animalele se conduc dupa instinct, dar noi putem
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
alege cum sa ne traim viata si daca vrem sa ascultam
de Iehova sau nu. (Proverbele 30:24) Noi nu suntem
˘
ca niste roboti care raspund automat la comenzi. Noi
˘
putem alege singuri ce fel de persoane vrem sa fim, ce
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
prieteni sa avem si ce sa facem ın viat a. Iehova vrea sa
˘ ˘
ne bucuram de viat a.
20 Iehova vrea sa˘ ıl ˆ
iubim. (Matei 22:37, 38) El este
˘ ˘ ˆ ˆ
asemenea unui tata care se bucura cand copilul lui ıi
˘ ˘ ˆ ˘
spune din inima ca ıl iubeste, nu pentru ca e obligat
˘
de cineva. Iehova ne-a dat libertatea de a alege sa-i
˘ ˆ
slujim sau nu. Satan, Adam si Eva au ales sa nu ıi slu-
˘
jeasca lui Iehova. Tu ce vei alege?
21 Alege sa˘ ıi ˆ
slujesti
˘
lui Iehova! Exista milioane de
˘ ˆ ˘ ˘
oameni care au hotarat sa asculte de Dumnezeu si sa
ˆ ˘
ıl respinga pe Satan. (Proverbele 27:11) Ce poti face
ˆ ˘
acum pentru a ajunge ın lumea noua aˆ lui Dumne-
ˆ ˘ ˘
zeu, ın care nu va mai exista suferint a? In urmatorul
˘ ˘ ˘ ˆ
capitol, vei gasi raspuns la aceasta ıntrebare.
˘ ˆ
19. Ce cadou minunat ne-a dat Iehova? De ce ar trebui sa ıi multu-

mim pentru acest cadou?
˘
20, 21. Care este cea mai buna alegere pe care o poti face?
˘ ˘
IEHOVA NU CAUZEAZA SUFERINT A
˘ ˘ ˘ ˘
„Departe de adevaratul Dumnezeu sa faca ce este rau,
˘ ˘
de Cel Atotputernic sa faca ce este nedrept!”
(Iov 34:10)

˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
De ce exista atat de multa suferint a ın lume?
1 Ioan 5:19 Eclesiastul 9:11
˘ ˘
Conducatorul acestei lumi Uneori, oamenii sufera pentru
˘ ˘ ˆ
este Satan Diavolul. ca se afla ıntr-un loc nepotrivit
Eclesiastul 8:9 la un moment nepotrivit.
ˆ
Unii oameni ıi fac pe altii
1 Petru 5:7
˘ ˆ
sa sufere. Iehova ıi iubeste
mult pe
ˆ ˘
oameni. Lui nu ıi place sa
ˆ ˘
ıi vada suferind.
ˆ ˘
SATAN A PUS LA INDOIAL A
DREPTUL LUI IEHOVA
DE A CONDUCE
˘
„Dumnezeu stie ca . . . vi se vor deschide ochii si

ˆ ˘
veti fi ca Dumnezeu, cunoscand binele si raul.”
(Geneza 3:5)

De ce Iehova nu a trecut cu vederea acuzatia

lui Satan?
Geneza 3:2-5 Iov 38:7
˘
Satan a spus ca Dumnezeu Satan l-a acuzat pe Iehova
˘ ˘ ˆ ˆ
este un conducator rau. Satan ın fata
a milioane de ıngeri.
˘ ˘ ˘
a vrut ca oamenii sa creada ca
˘ ˆ
au dreptul de a hotarı singuri
˘
ce e bine si ce e rau.
123
ACUZATIA
LUI SATAN ˘
S-A DOVEDIT O MINCIUNA
˘ ˘ ˘
„Omul nu poate nici macar sa-si
conduca pasii.”

(Ieremia 10:23)

˘ ˆ
De ce sufera oamenii de atat de mult timp?
Isaia 55:9 2 Petru 3:9, 10
ˆ ˘
Oamenii au ıncercat multe Iehova are rabdare si ne-a
˘ ˘
forme de conducere, dar ei dat timp ca sa ajungem sa-l
˘
nu se pot conduce cu succes cunoastem si sa-l alegem
˘ ˘ ˘
fara Dumnezeu. Conducator.
1 Ioan 3:8
Prin Isus, Iehova va repara tot
˘ ˘
raul facut de Satan.
FOLOSESTE-
TI
LIBERTATEA
DE A ALEGE PENTRU A-I SLUJI
LUI IEHOVA
ˆ ˘ ˘
„Fiul meu, fii ıntelept
. . . ca sa-i pot raspunde
˘
celui ce ma batjocoreste.”
(Proverbele 27:11)

˘ ˘ ˆ
De ce nu ne obliga Iehova sa ıi slujim?
Proverbele 30:24 Matei 22:37, 38
˘ ˘ ˆ
Animalele se conduc dupa Iehova vrea sa ıi slujim
instinct, dar Iehova ne-a dat din iubire.
libertatea de a alege. Putem
˘ ˆ
alege sa ıi slujim sau nu.
CAPITOLUL 12
CUM POTI DEVENI

PRIETENUL LUI DUMNEZEU?
ˆ ˘
CE FEL de persoane ı ti alegi ca prieteni? Probabil ca
ˆ ˆ
alegi pe cineva de care ı ti place si cu care te ın telegi bine,
˘ ˘
cu o personalitate frumoasa si calita ti pe care le admiri.
2 Iehova Dumnezeu ıi ˆ
alege pe unii oameni ca prie-
teni. De exemplu, unul dintre prietenii lui Iehova a fost
Avraam. (Isaia 41:8; Iacov 2:23) Iehova l-a ales si pe Da-
˘ ˆ ˘
vid sa ıi fie prieten. El a spus despre David ca era un ‘om
˘
dupa inima sa’. (Faptele 13:22) Iar profetul Daniel a fost
un om „foarte pre tios” pentru Iehova. (Daniel 9:23)
3 Cum au devenit Avraam, David si Daniel prietenii

lui Iehova? Iehova i-a spus lui Avraam: „Ai ascultat de
glasul meu”. (Geneza 22:18) Iehova devine prietenul
˘ ˆ
celor care sunt umili si asculta de el. Chiar si un ıntreg
ˆ
popor putea ajunge ın rela tii de prietenie cu Iehova. Ie-
ˆ
hova i-a dat na tiunii Israel ındemnul: „Asculta ti de gla-
sul meu si eu voi fi Dumnezeul vostru, iar voi ve ti fi
˘
poporul meu”. (Ieremia 7:23) Si tu trebuie sa ascul ti de
˘ ˘ ˘
Iehova daca vrei cu adevarat sa devii prietenul lui.
ˆ
IEHOVA ISI OCROTESTE
PRIETENII
4 Biblia spune ca˘ Iehova cauta˘ ocazii ‘de a-si arata
˘
pu-

ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
terea ın folosul celor a caror inima este ıntreaga fa ta de
ˆ
el’. (2 Cronici 16:9) In Psalmul 32:8, Iehova le promite
1, 2. Care au fost unii dintre prietenii lui Iehova?
3. De ce au fost Avraam, David si Daniel prietenii lui Iehova?
ˆ
4, 5. Cum ısi sustine
Iehova prietenii?
CUM POTI
DEVENI PRIETENUL LUI DUMNEZEU? 125
˘ ˆ ˆ ˘
prietenilor sai: „I ti voi da perspicacitate si te voi ınva ta
˘ ˘ ˆ
calea pe care trebuie sa mergi. Te voi sfatui ın timp ce
ochii mei vor fi asupra ta”.
5 Un dusman puternic vrea sa˘ ne ımpiedice
ˆ ˘
sa fim

prietenii lui Dumnezeu. Dar Iehova ne sus tine. (Citeste
ˆ
Psalmul 55:22.) Ca prieteni ai lui Iehova, noi ıi slujim
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
din toata inima. Ii ramanem loiali chiar si ın situa tii gre-
ˆ
le. De asemenea, avem aceeasi ıncredere pe care a avut-o
˘ ˘ ˘ ˘
psalmistul: „Nu ma voi clatina niciodata, fiindca el [Ie-
ˆ
hova] este la dreapta mea”. (Psalmii 16:8; 63:8) Cum ın-
˘ ˘ ˆ ˘
cearca Satan sa ne ımpiedice sa fim prietenii lui Dumne-
zeu?
ACUZATIA LUI SATAN
6
ˆ ˘
In capitolul 11, am aflat ca Satan l-a acuzat pe Ie-
˘ ˘ ˘
hova ca era mincinos si nedrept pentru ca nu le dadea
˘ ˘ ˘
voie lui Adam si Evei sa hotarasca singuri ce era bine si
˘ ˘ ˘ ˘
ce era rau. De asemenea, cartea biblica Iov arata ca Sa-
ˆ ˘ ˘
tan ıi acuza si pe oamenii care vor sa fie prietenii lui
˘ ˆ
Dumnezeu. Satan spune ca acestia ıi slujesc lui Dum-
˘ ˆ ˘
nezeu nu pentru ca ıl iubesc, ci pentru ca ob tin ceva de
˘ ˆ ˆ
la el. Satan sus tine ca poate ıntoarce pe oricine ımpo-
˘ ˆ ˘ ˘
triva lui Dumnezeu. Sa vedem ce ınva tam din exem-
˘ ˘
plul lui Iov si sa aflam cum l-a ocrotit Iehova.
7 Cine a fost Iov? El a fost un om bun, care a trait ˘ ˆ
ın
˘ ˘
urma cu 3 600 de ani. Iehova a spus ca, pe vremea ace-
˘ ˆ
ea, nu era nimeni ca el pe pamant. Iov avea mare res-
˘ ˘
pect fa ta de Dumnezeu si ura raul. (Iov 1:8) Da, Iov a
˘
fost cu adevarat un prieten al lui Iehova.
6. Ce a spus Satan despre oameni?
7, 8. a) Ce a spus Iehova despre Iov? b) Ce a spus Satan despre Iov?
ˆ ˘
8 ˘ ˆ
Satan l-a acuzat pe Iov ca nu ıi slujea lui Dumnezeu
cu sinceritate. El i-a spus lui Iehova: „N-ai ridicat tu un
ˆ ˆ ˆ
gard ocrotitor ın jurul lui, ın jurul casei lui si ın jurul
ˆ ˆ
a tot ce are el? Ai binecuvantat lucrarea mainilor lui,
ˆ
iar animalele lui au umplut tara. Dar acum ıntinde- ti
ˆ ˆ
mana si atinge-te de tot ce are si sigur te va blestema ın
˘
fa ta”. (Iov 1:10, 11)
9 Satan l-a acuzat pe Iov ca˘ ıi ˆ
slujea lui Iehova doar
˘
pentru ca ob tinea ceva de la el. Mai mult, Satan a spus
˘ ˆ ˘ ˘
ca ıl putea face pe Iov sa nu-i mai slujeasca lui Iehova.
Iehova nu a fost de acord cu acuza tiile lui Satan, dar i-a
˘ ˘ ˆ
dat voie sa-l puna la ıncercare pe Iov. Asa se putea do-
˘ ˘
vedi daca Iov era cu adevarat un prieten al lui Iehova si
˘ ˆ
daca ıl iubea.
ˆ ˘
SATAN IL ATAC A PE IOV
10 Mai ınt ˆ ˆ ˘ ˘
ai, Satan a facut ca toate animalele lui Iov sa
ˆ
fie furate sau distruse. Apoi, Satan i-a omorat pe majori-
tatea slujitorilor lui Iov. Iov a pierdut totul. Si, ca si cum
ˆ ˆ ˘
n-ar fi fost de ajuns, Satan i-a omorat ıntr-o furtuna pe
˘
to ti cei zece ˆ copii ai lui Iov. Dar Iov i-a ramas loial lui Ie-
˘ ˘
hova. „In toate acestea, Iov n-a pacatuit si nu l-a acuzat
˘ ˘ ˘
pe Dumnezeu ca ar fi facut vreun rau.” (Iov 1:12-19, 22)
11 Satan nu s-a oprit aici. El l-a provocat pe Iehova:
„Atinge-te de oasele si de carnea lui si sigur te va bleste-

ˆ ˘ ˘
ma ın fa ta”. De aceea, Satan l-a lovit pe Iov cu o boala
˘ ˘ ˘
foarte dureroasa. (Iov 2:5, 7) Si de aceasta data, Iov i-a
˘ ˆ ˘
ramas loial lui Iehova. El a spus: „Pana la ultima suflare,
nu voi renun ta la integritatea mea!”. (Iov 27:5)
˘ ˘
9. Ce i-a dat voie Iehova lui Satan sa faca?
10. Cum l-a atacat Satan pe Iov si cum a reactionat
Iov?
11. a) Cum l-a mai atacat Satan pe Iov? b) Cum a reactionat
Iov?
CUM POTI
12 Iov nu stia nimic despre acuza tiile lui Satan si

nici
ˆ ˘
de ce suferea atat de mult. El a crezut ca Iehova adusese
acele necazuri asupra lui. (Iov 6:4; 16:11-14) Chiar si
˘ ˆ
asa, Iov i-a ramas loial lui Iehova. Astfel, s-a dovedit ın
mod clar: Iov nu era egoist si era prietenul lui Dumne-
˘ ˆ ˆ
zeu pentru ca ıl iubea. Acuza tiile lui Satan nu erau decat
niste minciuni!
13 Chiar daca˘ nu stia ce se ınt ˆ ˆ ˆ
ampla ın cer, Iov i-a ra-
˘

˘ ˘
mas loial lui Dumnezeu si a dovedit ca Satan este rau si
˘ ˘ ˘
crud. Iehova l-a rasplatit pe Iov pentru ca s-a dovedit un
prieten loial. (Iov 42:12-17)
˘
SATAN TE ACUZA SI PE TINE
˘ ˆ
14 Po sa ınve multe lucruri importante din ceea ce
ti ti ˆ
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
i s-a ıntamplat lui Iov. In prezent, Satan ne acuza ca ˆ ıi
˘
slujim lui Iehova pentru ca ob tinem ceva de la el. In
Iov 2:4 citim ce a spus Satan: „Omul va da tot ce are
ˆ ˘
pentru via ta lui”. Prin urmare, Satan ıi acuza pe to ti oa-
˘
menii ca sunt egoisti, nu doar pe Iov. Chiar si la sute de
˘ ˆ
ani dupa moartea lui Iov, Satan ıl batjocorea pe Iehova
ˆ ˘ ˆ
si
ıi acuza pe slujitorii sai. De exemplu, ın Proverbele
ˆ ˘
27:11 se spune: „Fiul meu, fii ın telept si bucura-mi ini-
˘ ˘ ˘
ma, ca sa-i pot raspunde celui ce ma batjocoreste”.
15 Tu po alege sa˘ ascul ˘
ti ti de Iehova si sa fii prietenul
˘ ˘
sau loial. Astfel, vei dovedi ca Satan este un mincinos.
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
Poate ca trebuie sa faci mari schimbari ın via ta ca sa de-
˘
vii un prieten al lui Dumnezeu, dar este cea mai buna
˘
alegere pe care ai putea sa o faci! Este foarte important
˘ ˆ ˘ ˆ
ce vei alege! Satan sus tine ca tu nu ıi vei ramane loial
˘
12. Cum a dovedit Iov ca Satan era un mincinos?
13. Ce rezultat a avut loialitatea lui Iov?
14, 15. Ce acuzatie
le aduce Satan tuturor oamenilor?
˘ ˘
Iehova l-a rasplatit pe Iov
˘
pentru ca a fost un prieten loial
CUM POTI
ˆ ˆ ˘ ˘
lui Dumnezeu cand vei avea probleme. El ıncearca sa
ˆ ˘ ˘
ne ınsele ca sa nu mai ascultam de Dumnezeu. Cum
anume?
16 Satan foloseste multe metode pentru a ne ımpie- ˆ

˘ ˘
dica sa fim prietenii lui Dumnezeu. Uneori, el ataca
˘ ˆ ˘
asemenea unui „leu care racneste, vrand sa devoreze pe
˘ ˘
cineva”. (1 Petru 5:8) Nu trebuie sa te miri daca priete-
ˆ ˘ ˘
nii, membrii familiei sau alte persoane ıncearca sa te
˘ ˘ ˘
opreasca sa studiezi Biblia si sa faci ce este bine. Te-ai
putea sim ti atacat.1 (Ioan 15:19, 20) Alteori, Satan se
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
preface ca este un „ınger de lumina” ca sa ne ınsele si

˘ ˘
ca sa nu mai ascultam de Iehova. (2 Corinteni 11:14)
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
De asemenea, el ıncearca sa ne faca sa credem ca nicio-
˘
data nu vom fi destul de buni pentru a-i sluji lui Dum-
nezeu. (Proverbele 24:10)
˘
RESPECTA PORUNCILE LUI IEHOVA
17 Cand ˆ ˘ ˘
ascultam de Iehova, noi dovedim ca Satan
˘ ˘
este un mincinos. Ce ne va ajuta sa fim ascultatori? Bi-
˘ ˘
blia spune: „Sa-l iubesti pe Iehova, Dumnezeul tau, cu
˘ ˘ ˘
toata inima ta, cu tot sufletul tau si cu toata puterea ta”.
˘
(Deuteronomul 6:5) Noi ascultam de Iehova pentru
˘ ˆ ˆ
ca ıl iubim. Cu cat iubirea pentru Iehova devine mai
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
1 Aceasta nu ınseamna ca oamenii care ıncearca sa te opreasca sa
studiezi Biblia sunt sub controlul lui Satan. Dar Satan este „dumne-
ˆ ˆ
zeul acestui sistem” si
„ıntreaga lume zace ın puterea” lui. De aceea,
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
nu ne miram cand unii oameni ıncearca sa ne ımpiedice sa ıi slujim
lui Iehova. (2 Corinteni 4:4; 1 Ioan 5:19)
ˆ ˘
16. a) Ce metode foloseste Satan pentru a-i ımpiedica pe oameni sa
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
ıi slujeasca lui Iehova? b) Cum ar putea ıncerca Diavolul sa te ımpie-
˘
dice pe tine sa-i slujesti
lui Iehova?
˘
17. De ce ascultam de Iehova?
ˆ ˘
˘ ˆ ˘
puternica, cu atat vom dori mai mult sa facem ce ne
˘ ˆ ˘
cere el. Apostolul Ioan a scris: „Iata ce ınseamna iubi-
˘ ˘
rea pentru Dumnezeu: sa respectam poruncile sale. Si
poruncile sale nu sunt grele”. (1 Ioan 5:3)
18 Iehova ne spune ca˘ unele lucruri sunt gresite. In
ˆ

˘ ˘ ˆ
chenarul „Uraste ce uraste Iehova” sunt enumerate ca-
ˆ ˘
teva dintre ele. La prima vedere, poate te gandesti ca
ˆ
unele dintre aceste lucruri nu sunt chiar atat de rele.
˘ ˆ
Dar, dupa ce vei citi versetele biblice si te vei gandi cu
ˆ ˘ ˆ ˘
aten tie la ce ai citit, vei ın telege ca este ın telept sa as-
ˆ ˘
cul ti de legile lui Iehova. Poate ı ti vei da seama ca tre-
˘ ˘ ˆ ˘
buie sa faci unele schimbari ın via ta. Uneori ti-ar putea
˘ ˘
fi greu. Dar, daca vei face aceste schimbari, te vei bucu-
˘
18, 19. a) Care sunt unele lucruri despre care Iehova spune ca sunt
˘ ˘
gresite?
b) De unde stim
ca Iehova nu ne cere sa facem ceva ce nu
putem?
˘ ˘
URASTE
CE URASTE
IEHOVA
ˇ Crima ˇ Betia

Exodul 20:13; 21:22, 23 1 Corinteni 5:11
˘
ˇ Imoralitatea sexuala ˇ Furtul
Leviticul 20:10, 13, 15, 16; Leviticul 6:2, 4;
Romani 1:24, 26, 27, 32; Efeseni 4:28
1 Corinteni 6:9, 10
ˇ Minciuna
ˇ Spiritismul Proverbele 6:16, 19;
Deuteronomul 18:9-13; Coloseni 3:9;
1 Corinteni 10:21, 22; Revelatia
22:15
Galateni 5:20, 21 ˘
ˇ Lacomia
ˇ Idolatria 1 Corinteni 5:11
1 Corinteni 10:14
CUM POTI
ra de pacea si fericirea de care au parte prietenii loiali ai

˘
lui Dumnezeu. (Isaia 48:17, 18) De unde stim ca putem
˘
face schimbari?
19 Iehova nu ne cere niciodata˘ sa˘ facem ceva ce nu
˘
putem. (Deuteronomul 30:11-14) Ca Prieten adeva-
ˆ
rat, el ne cunoaste mai bine decat ne cunoastem noi.
ˆ ˘ ˆ ˘
El ne cunoaste atat calita tile, cat si slabiciunile. (Psal-
ˆ ˘
mul 103:14) Apostolul Pavel ne ıncurajeaza: „Dumne-
ˆ ˘ ˘ ˘
zeu ınsa este fidel si nu va lasa sa fi ti ispiti ti peste ceea
ˆ ˆ ˘
ce pute ti ındura, ci, cand va veni ispita, el va pregati
si
calea de iesire, ca s-o pute ti suporta”. (1 Corinteni
˘ ˆ ˘ ˆ
10:13) Sa avem ıncredere ca Iehova ne va da ıntotdeau-
ˆ
na puterea de a face ce este drept. El ı ti va da „puterea
˘ ˘ ˘
care depase ste
normalul” ca sa faci fa ta situa tiilor gre-
˘
le. (2 Corinteni 4:7) Dupa ce a primit ajutorul lui Ieho-
ˆ
va cand a trecut prin astfel de situa tii, Pavel a spus:
ˇ Violenta ˇ Refuzul de a te
ˆ
Psalmul 11:5; Proverbele ıngriji de familie
22:24, 25; Maleahi 2:16; 1 Timotei 5:8
Galateni 5:20, 21 ˘
˘ ˆ ˇ Participarea la razboi
ˇ Vorbirea gresit a si barfa ˆ ˘
si implicarea ın politica
Leviticul 19:16; Efeseni Isaia 2:4; Ioan 6:15; 17:16
5:4; Coloseni 3:8
˘ ˇ Fumatul si consumul
ˇ Folosirea gresit a de droguri
ˆ
a sangelui Marcu 15:23;
Geneza 9:4; 2 Corinteni 7:1
Faptele 15:20, 28, 29
ˆ ˘
˘ ˘ ˆ
„Pentru toate lucrurile am for ta datorita celui care ımi
˘
da putere”. (Filipeni 4:13)
ˆ ˘ ˘
INVAT A SA IUBESTI
CE IUBESTE DUMNEZEU
20 Daca˘ vrem sa˘ fim prieteni cu Dumnezeu, trebuie
˘ ˘
sa nu mai facem ceea ce Iehova spune ca este gresit. Dar
acest lucru nu este de-ajuns. (Romani 12:9) Prietenii
lui Dumnezeu iubesc ce iubeste el. Psalmul 15:1-5 ara-
˘ ˘
ta cum se poarta prietenii lui Dumnezeu. (Citeste.) Cei
˘ ˘
care sunt prieteni cu Iehova imita calita tile sale si ara-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ta ‘iubire, bucurie, pace, rabdare, bunavoin ta, buna-
˘ ˆ ˘ ˆ
tate, credin ta, blande te, stapanire de sine’. (Galateni
5:22, 23)
21 Cum po ajunge sa˘ ai si tu aceste calita˘ ˘
ti ti? Daca vei
ˆ ˘ ˘
citi si vei studia Biblia cu regularitate, vei ınva ta sa iu-
besti ce iubeste Iehova. (Isaia 30:20, 21) Astfel, iubirea
˘ ˆ ˘
ta fa ta de Iehova va creste si ı ti vei dori sa ascul ti de el.
22 Schimbarile pe care ar trebui, probabil, sa˘ le faci ın
˘ ˆ
˘ ˘ ˘
via ta pot fi asemanate cu dezbracarea unor haine vechi
ˆ ˘ ˘
si
ımbracarea unor haine noi. Biblia spune ca trebuie
˘ ˘ ˆ
‘sa te dezbraci de vechea personalitate’ si ‘sa te ımbraci
˘
cu noua personalitate’. (Coloseni 3:9, 10) Poate ca nu
ˆ ˘ ˘
este usor, dar, cand facem aceste schimbari si ascultam
˘ ˘ ˘
de Iehova, el promite ca ne va da „o mare rasplata”.
˘
(Psalmul 19:11) Da, alege sa ascul ti de Iehova si dove-
˘
deste ca Satan este un mincinos. Slujeste-i lui Iehova
˘ ˘ ˘
nu pentru rasplata, ci din iubire sincera. Atunci vei de-
veni prietenul lui Dumnezeu!
˘ ˘
20. Ce calitati ar trebui sa imiti si de ce?
˘ ˘ ˆ
21. Cum poti ajunge sa ai si tu calitatile care ıi plac lui Dumnezeu?
˘
22. Care va fi rezultatul daca vei asculta de Iehova?
PRIETENII
˘ LUI IEHOVA
ASCULTA DE EL
„Ascultati de glasul meu si eu voi fi Dumnezeul
vostru, iar voi veti fi poporul meu.” (Ieremia 7:23)

Poti deveni prietenul lui Dumnezeu?

Geneza 22:18; Iacov 2:23 Psalmii 25:14; 32:8
˘
Avraam a devenit prietenul Iehova le da perspicacitate,
˘ ˆ
lui Iehova pentru ca a ascultat sau ıntelepciune,

˘
de Dumnezeu si a avut prietenilor sai.
˘ ˆ
credint a ın el. Psalmul 55:22
ˆ
2 Cronici 16:9 Iehova ıi sustine pe
ˆ ˘ ˘
Iehova ıi ajuta pe cei care prietenii sai.
˘
asculta de el.
IOV A FOST PRIETENUL˘ LUI

DUMNEZEU SI I-A RAMAS LOIAL
ˆ ˘ ˘
„In toate acestea, Iov n-a pacatuit si
nu l-a acuzat
˘ ˘ ˘
pe Dumnezeu ca ar fi facut vreun rau.” (Iov 1:22)

Cum l-a atacat Satan pe Iov si cum a reactionat

Iov?
Iov 1:10, 11 Iov 27:5
˘ ˆ
Satan a spus ca Iov era egoist Iov nu stia
de ce suferea atat
˘ ˆ ˘
si ca nu ıl iubea pe Dumnezeu. de mult, dar a ramas loial.
Iov 1:12 -19; 2:7
Iehova i-a dat voie lui Satan
˘ ˆ
sa ıi ia totul lui Iov. Satan chiar
˘
l-a lovit pe Iov cu o boala
ˆ
ıngrozitoare.
134
ˆ ˘ ˘
SATAN
ˆ INCEARC
˘ A SA TE
INDEPARTEZE DE IEHOVA
„Omul va da tot ce are pentru viata
lui.” (Iov 2:4)

ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
Cum ıncearca Satan sa distruga prietenia noastra
cu Iehova?
2 Corinteni 11:14 1 Petru 5:8
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
Satan ıncearca sa ne ınsele
Satan ne ataca.
˘ ˘
ca sa nu ascultam de Iehova. Proverbele 27:11
˘ ˘
Proverbele 24:10 Alege sa asculti de Iehova
ˆ si sa
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
El ıncearca sa ne faca sa fii prietenul sau loial. In acest
˘ ˘
credem ca nu suntem destul mod, vei dovedi ca Satan este
de buni pentru a-i sluji lui un mincinos.
Iehova.
˘
NOI ASCULT AM
˘ ˆ DE IEHOVA
PENTRU C A IL IUBIM
˘ ˆ ˘
„Iata ce ınseamna iubirea pentru Dumnezeu:
˘ ˘
sa respectam poruncile sale.” (1 Ioan 5:3)

Cum poti deveni prietenul lui Iehova?

Deuteronomul 6:5 Deuteronomul 30:11-14
˘ ˆ
Iubeste-l
pe Dumnezeu, Fii sigur ca Iehova nu ıti va
˘ ˘ ˘
iar aceasta te va ajuta sa fii cere niciodata sa faci ceva
˘
ascultator. ce nu poti.
Isaia 48:17, 18 Filipeni 4:13
˘ ˘ ˆ ˘
Asculta de Iehova si vei avea Fii hotarat sa faci ce este corect
ˆ
foloase vesnice.
si Iehova ıti va da puterea de
care ai nevoie.
CAPITOLUL 13
˘ ˘ ˘
SA ARAT˘ AM ˘
RESPECT FAT A DE VIAT A
IEHOVA este „Dumnezeul cel viu”. (Ieremia 10:10) El es-

˘ ˘
te Creatorul nostru, adica cel care ne-a dat viat a. Biblia
˘
spune: „Tu ai creat toate lucrurile si datorita vointei tale
ˆ ˘
au venit ın existent a si au fost create!”. (Revelatia 4:11)
˘ ˘
Da, Iehova a vrut ca noi sa existam. Viata este un dar pre-
tios
de la el. (Citeste
Psalmul 36:9.)
2 Iehova ne da˘ si lucrurile de care avem nevoie ca

˘ ˘ ˘ ˘
sa traim, cum ar fi hrana si apa. (Faptele 17:28) Mai
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
mult decat atat, el vrea sa ne bucuram de viat a. (Fap-
ˆ ˘ ˘
tele 14:15-17) Insa, pentru a ne bucura cu adevarat de
˘ ˘ ˘
viat a, trebuie sa respectam legile lui Dumnezeu. (Isaia
48:17, 18)
CUM PRIVESTE DUMNEZEU VIATA?
3 ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
Din Biblie ınvat am ca viata noastra si a celorlalti oa-
˘ ˆ
meni este pretioas a ın ochii lui Iehova. De exemplu,
ˆ ˆ
cand Cain – fiul lui Adam si al Evei – s-a maniat pe frate-
˘
le lui mai mic, Abel, Iehova l-a avertizat pe Cain ca tre-
˘ ˘ ˆ ˘
buia sa-si stapaneasca furia. Dar Cain nu a ascultat. El
ˆ ˆ ˆ ˆ
s-a maniat atat de tare, ıncat „l-a atacat pe Abel, frate-
˘ ˆ
le sau, si l-a omorat”. (Geneza 4:3-8) Iehova l-a pedep-
˘
sit pe Cain pentru ca l-a ucis pe Abel. (Geneza 4:9-11)
ˆ
Prin urmare, mania si ura sunt periculoase deoarece ne
˘
1. Cine ne-a dat viat a?
˘ ˘ ˘ ˘
2. Cum putem sa ne bucuram cu adevarat de viat a?
˘ ˆ
3. Ce a facut Iehova cand Cain l-a ucis pe Abel?
˘
VIATA
ESTE PRETIOAS
A
ˇ Nu ucidem
˘
un copil nenascut
˘
ˇ Nu fumam si
˘
nu ne drogam
ˆ
ˇ Nu-i uram
pe altii

˘ ˘ ˘ ˘ ˘
SA ARATAM RESPECT FAT A DE VIAT A 137
˘ ˘
pot face sa devenim violenti si cruzi. O persoana care
˘ ˘ ˘
se poarta astfel nu poate primi viat a vesnic a. (Citeste
˘ ˘
1 Ioan 3:15.) Pentru a-i fi placuti lui Iehova, trebuie sa
ˆ ˘ ˘ ˘
ınvat am sa-i iubim pe toti oamenii. (1 Ioan 3:11, 12)
4 Mii de ani mai tarziu, ˆ ˆ
cand i-a dat lui Moise Cele ze-
˘ ˘
ce porunci, Iehova a aratat ca pretuia mult viata. Una
˘
dintre aceste porunci era: „Sa nu ucizi”. (Deuteronomul
˘ ˘
5:17) Daca o persoana ucidea intentionat pe cineva, ea
ˆ ˘
trebuia omorata.
5 Cum priveste Dumnezeu avortul? Chiar si viata unui
ˆ
˘ ˘ ˆ
copil nenascut este pretioas a ın ochii lui Iehova. In Le-
˘ ˘
gea pe care le-a dat-o israelitilor, Iehova a spus ca, daca
ˆ ˘ ˘
cineva lovea o femeie ınsarcinata si copilul ei murea, vi-
novatul trebuia ucis. (Citeste Exodul 21:22, 23.) (Psal-
ˆ ˘
mul 127:3) De aici ıntelegem ca avortul este gresit. (Vezi
„Note explicative”, punctul 28.)
6 Cum ıi ˆ ˘ ˘ ˘
putem arata lui Iehova ca viata noastra si a al-
˘ ˘
tora este pretioas a pentru noi? Daca nu facem nimic care
˘ ˘ ˆ ˘
sa ne puna ın pericol propria viat a sau pe cea a altor per-
˘ ˘
soane. Asadar,
noi nu fumam si nu ne drogam, deoarece
˘
aceste obiceiuri ne fac rau, ba chiar ne pot ucide.
7 Viata si corpul nostru sunt daruri de la Dumnezeu.

˘
De aceea, ar trebui sa le folosim asa cum doreste el. Prin
˘ ˘ ˘
urmare, trebuie sa avem grija de corpul nostru. Daca nu
ˆ
facem acest lucru, nu suntem curati ın ochii lui Dumne-
˘ ˆ
zeu. (Romani 6:19; 12:1; 2 Corinteni 7:1) Nu putem sa ıi
˘ ˘
slujim lui Iehova, care ne-a dat viat a, daca nu privim
˘
4. Ce ne arata una dintre poruncile lui Dumnezeu date israelitilor
de-
spre cum priveste el viata?

5. Cum priveste Dumnezeu avortul?
ˆ ˘ ˘
6, 7. Cum ıi putem arata lui Iehova ca privim viata
ca pe un dar pre-
tios?

ˆ ˘
˘ ˘
viata ca pe ceva pretios. Poate fi foarte greu sa renunt am
ˆ ˘ ˘
la unele obiceiuri gresite. Insa Iehova ne va ajuta daca
˘ ˘ ˘
vede ca ne straduim si ca privim viata ca pe un dar pre-
tios.

8 Am ınv ˆ ˘ ˘ ˆ
atat ca viata este un dar pretios. Iehova are ın-
˘ ˘
credere ca vom face tot ce putem ca sa nu ne punem
˘ ˆ
niciodata ın pericol viata si nici pe a altora. De aceea,
˘
conducem cu atentie masina sau alte vehicule si evitam
sporturile periculoase sau violente. (Psalmul 11:5) De
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
asemenea, luam masuri ca locuinta noastra sa nu puna
ˆ ˘
ın pericol viata nimanui. Iehova le-a poruncit israeliti-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
lor: „Daca ıti construiesti o casa noua, sa faci un parapet
˘ ˘ ˆ
la acoperis, ca sa nu aduci vina de sange asupra casei tale
ˆ ˆ ˘
ın cazul ın care cineva ar cadea de pe el”. (Deuteronomul
22:8)
9 Pentru Iehova este important chiar si modul ın ˆ
care
˘ ˘
ne purtam cu animalele. El ne permite sa ucidem anima-
˘ ˘ ˘
le pentru a le folosi ca hrana sau pentru a ne apara, daca
ˆ
acestea ne pun ın pericol viata. (Geneza 3:21; 9:3; Exodul
˘ ˘
21:28) Dar este gresit sa fim cruzi cu animalele sau sa le
ˆ ˘ ˘
vanam de placere. (Proverbele 12:10)
˘
RESPECTA SFINTENIA VIETII
ˆ
10 Sangele ˆ ˆ
este sfant ın ochii lui Iehova deoarece re-
˘ ˘ ˆ
prezinta viata. Dupa ce Cain l-a omorat pe Abel, Iehova
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
i-a spus: „Sangele fratelui tau striga din pamant catre
ˆ
mine”. (Geneza 4:10) Sangele lui Abel reprezenta viata
˘
sa, iar Iehova l-a pedepsit pe Cain pentru ca l-a ucis pe
˘ ˆ
8. Ce vom face pentru a ne asigura ca nu ne punem ın pericol viata

si nici pe a altora?
˘ ˘
9. Cum ar trebui sa ne purtam cu animalele?
˘ ˆ ˘
10. De unde stim ca sangele reprezinta viata?

˘ ˘ ˘ ˘ ˘
˘ ˘
Abel. Dupa Potopul din zilele lui Noe, Iehova a aratat din
˘ ˆ ˘
nou ca sangele reprezinta viata. Iehova le-a dat voie lui
˘
Noe si familiei lui sa consume carnea animalelor. El a
˘ ˘ ˘
spus: „Toate vietuitoarele, tot ce se misc a si are viat a, sa
˘ ˘ ˘
va serveasca drept hrana. Vi le dau pe toate, asa cum
v-am dat si plantele verzi”. Dar Iehova le-a interzis un
˘ ˆ
singur lucru: „Numai carnea cu viata ei, adica sangele ei,
˘ ˆ
sa n-o mancati”. (Geneza 1:29; 9:3, 4)
11 La circa 800 de ani dupa˘ ce Iehova i-a spus lui Noe
˘ ˘ ˆ ˆ
sa nu manance sange, el i-a poruncit din nou poporului
˘ ˘ ˘
sau: „Daca vreunul dintre israeliti sau vreun strain care
ˆ ˘
locuieste printre voi merge la vanatoare si prinde un ani-
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
mal salbatic sau o pasare ce se pot manca, sa-i verse san-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
gele si sa-l acopere cu t arana”. El a mai spus: „Sa nu
ˆ ˆ ˆ
mancati sangele”. (Leviticul 17:13, 14) Iehova dorea ın
˘ ˘ ˘ ˆ
continuare ca slujitorii sai sa priveasca sangele ca pe ceva
ˆ ˆ ˆ
sfant. Ei puteau consuma carne, dar nu si sange. Cand
˘ ˘ ˆ
ucideau un animal pentru hrana, trebuiau sa-i verse san-
˘ ˆ
gele pe pamant.
12 La caˆ tiva ani dupa˘ moartea lui Isus, apostolii si ba- ˘

ˆ ˘ ˆ ˆ
tranii din congregatia crestin a din Ierusalim s-au ıntalnit
˘ ˆ ˘ ˘
pentru a hotarı ce parti din Legea data israelitilor tre-
buiau respectate de crestini. (Citeste Faptele 15:28, 29.)
˘ ˆ ˘ ˘
(Faptele 21:25) Iehova i-a ajutat sa ınteleag a ca, pentru
ˆ ˘
el, sangele continua sa fie pretios. Prin urmare, si ei tre-
˘ ˆ ˆ
buiau sa-l considere sfant. Primii crestini nu au mancat
˘ ˆ
si
nu au baut sange si nici nu au consumat carne din care
ˆ
sangele nu fusese bine scurs. O asemenea actiune ar fi
˘ ˆ
fost la fel de grava ca ınchinarea la idoli sau ca relatiile
ˆ ˘
sexuale imorale. De atunci ıncoace, crestinii adevarati au
˘ ˆ
11. Ce porunca despre sange a dat Dumnezeu natiunii
Israel?
ˆ
12. Cum privesc crestinii
sangele?
ˆ ˘
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
refuzat sa manance sau sa bea sange. Dar ce se poate spu-
ˆ ˘
ne despre zilele noastre? Si ın prezent, Iehova doreste sa
ˆ ˆ
privim sangele ca pe ceva sfant.
ˆ
13 Inseamna˘ aceasta ca˘ crestinii ar trebui sa˘ refuze si

ˆ ˘
transfuziile de sange? Da. Iehova ne-a poruncit sa nu
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
mancam si sa nu bem sange. Daca un medic ti-ar spune
˘ ˆ ˆ ˘
sa nu bei alcool, ti l-ai injecta ın corp? Bineınteles ca nu!
ˆ ˆ ˆ
La fel, porunca de a nu manca sau de a nu bea sange ın-
˘ ˆ
seamna si a nu accepta transfuzii de sange. (Vezi „Note
14 Dar ce vom face ın ˆ ˆ
cazul ın care un medic ne spune
˘ ˘ ˘ ˆ
ca vom muri daca nu acceptam o transfuzie de sange?
˘ ˆ ˘
Fiecare om va hotarı personal daca va respecta sau nu le-
˘ ˆ
gea data de Dumnezeu cu privire la sange. Fiind crestini,
˘
avem un mare respect fat a de darul vietii oferit de Dum-
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
nezeu. De aceea, pentru a ramane ın viat a, vom cauta
tratamente alternative, dar nu vom accepta transfuzii de
ˆ
sange.
15 Facem tot ce ne sta˘ ın ˆ ˘
putint a pentru a ne ocroti
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
sanatatea. Dar, pentru ca sangele reprezinta viata, iar
aceasta este un dar pretios de la Dumnezeu, noi nu vom
ˆ ˘
accepta transfuzii de sange. Este mai important sa ascul-
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
tam de Iehova decat sa ıncercam sa ne prelungim viata
ˆ ˘ ˘
neascultand de el. Isus a spus: „Fiindca cine vrea sa-si sal-
ˆ
veze viata o va pierde, dar cine ısi pierde viata pentru
˘ ˘ ˘
mine o va gasi”. (Matei 16:25) Vrem sa ascultam de Ieho-
ˆ
va deoarece ıl iubim. El stie ce este cel mai bine pentru
ˆ
noi. Iar noi privim viata ca pe ceva pretios si
sfant, asa
cum o priveste Iehova. (Evrei 11:6)
˘ ˆ
13. De ce refuza crestinii
transfuziile de sange?
ˆ ˘ ˘
14, 15. Cat de important este pentru un crestin
sa respecte viata
si sa
asculte de Iehova?
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
16 ˘ ˆ ˘
Slujitorii fideli ai lui Iehova sunt hotara ti sa respec-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
te legea sa cu privire la sange. Ei nu mananca sange, nu
ˆ ˘ ˆ
beau sange si nu accepta sange ca tratament medical.1 To-
˘
tusi,
ei accepta alte tratamente pentru a-si salva via ta. Ei
˘ ˆ
sunt convinsi ca Cel care a creat via ta si sangele stie ce este
˘
cel mai bine pentru ei. Dar tu? Crezi ca Iehova stie ce este
cel mai bine pentru tine?
ˆ
IEHOVA A PERMIS CA SANGELE
˘ ˆ
SA FIE FOLOSIT INTR-UN SINGUR MOD
ˆ
17 In Legea data˘ lui Moise, Iehova le-a spus israeli
tilor:
˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
„Via ta oricarei fiin te este ın sange, iar eu am hotarat ca
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
acesta sa fie pus pe altar ın folosul vostru ca sa faca ispasi-
˘ ˘ ˆ
re [sau sa ob tina iertare] pentru voi, deoarece sangele este
˘ ˆ ˘ ˘
cel care face ispasire”. (Leviticul 17:11) Cand israeli tii paca-
˘ ˘ ˆ
tuiau, ei puteau sa-i ceara iertare lui Iehova prezentandu-i
˘ ˘
preotului un animal pentru jertfa, iar preotul varsa o parte
ˆ ˆ
din sange pe altarul din templu. Acesta era singurul mod ın
˘ ˘ ˘ ˆ
care Iehova le dadea voie israeli tilor sa foloseasca sangele.
18 Cand ˆ ˘ ˆ ˆ
a venit pe pamant, Isus a ınlocuit legea privi-
ˆ
toare la jertfele de animale oferindu-si via ta, sau sange-
˘
le, pentru iertarea pacatelor noastre. (Matei 20:28; Evrei
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
10:1) Via ta lui Isus a fost atat de pre tioasa, ıncat, dupa ın-
vierea sa la cer, Iehova le-a dat tuturor oamenilor posibili-
˘
tatea de a trai pentru totdeauna. (Ioan 3:16; Evrei 9:11, 12;
1 Petru 1:18, 19)
ˆ
1 Pentru informatii
referitoare la transfuziile de sange, vezi pagini-
˘ ˘ ˆ ˆ ˘
le 92-94 din cartea Sa ramanem ın iubirea lui Dumnezeu, publicata
de Martorii lui Iehova.
˘
16. De ce asculta slujitorii lui Dumnezeu de el?
ˆ ˘
17. Care a fost singurul mod ın care Iehova le-a dat voie israelitilor
sa
˘ ˆ
foloseasca sangele?
˘
18. Ce posibilitate avem datorita jertfei lui Isus?
ˆ ˘
˘ ˘ ˘ ˆ
Cum poti arata respect fat a de viat a si sange?
19
ˆ ˘
Ii suntem recunoscatori lui Iehova pentru darul mi-
˘ ˘
nunat al vie tii! Si vrem sa le spunem tuturor oamenilor ca,
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
daca au credin ta ın Isus, ei pot trai vesnic. Noi ıi iubim pe
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
oameni si ne vom stradui sa-i ınva tam ce trebuie sa faca
˘ ˘
pentru a primi via ta vesnic a. (Ezechiel 3:17-21) Apoi, ase-
menea apostolului Pavel, vom putea spune: „Sunt curat de
ˆ ˘ ˘ ˘
sangele tuturor oamenilor, fiindca nu m-am re tinut sa va
˘
spun toata voin ta lui Dumnezeu”. (Faptele 20:26, 27) Da,
˘ ˘ ˘ ˘
dovedim ca avem un respect profund fa ta de via ta si fa ta
ˆ ˆ
de sange cand le vorbim altora despre Iehova si le spunem
ˆ ˘
cat de pre tioasa este pentru el via ta!
˘ ˘ ˆ
19. Ce trebuie sa facem ca sa fim ‘curati de sangele tuturor oameni-
lor’?
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
SA ARATAM RESPECT FAT A DE VIAT A
„La tine este izvorul vietii.”
(Psalmul 36:9)

˘ ˘ ˘ ˘
Cum aratam respect fat a de viat a?
Faptele 17:28; Revelatia 4:11 1 Ioan 3:11, 12, 15
˘ ˆ
Viata este un dar de la Iehova Este gresit
sa uram.
˘ ˘
si trebuie sa o respectam. 2 Corinteni 7:1
˘
Exodul 21:22, 23; Evita obiceiurile necurate,
Deuteronomul 5:17 precum fumatul si folosirea
Crima si avortul sunt gresite.
drogurilor.
Psalmul 11:5
˘
Evita sporturile si distractiile

violente.
ˆ
VIATA
SI
SANGELE
˘ ˆ
„Viata
oricarei fiinte este sangele ei, deoarece viata

ˆ
este ın el.” (Leviticul 17:14)

ˆ
Cum priveste
Dumnezeu viata
si sangele?
Geneza 4 :10; Faptele 15:28, 29; 21:25
Deuteronomul 12:23 Porunca lui Dumnezeu de a ne
ˆ ˘ ˆ ˘
Sangele reprezinta viata.
abtine
de la sange se refera si
ˆ ˆ
Geneza 9:3, 4 la sangele folosit ın tratamente
˘ ˆ ˘ medicale.
Putem sa mancam carne,
ˆ
dar nu sange. Evrei 11:6
˘
Relatia noastra cu Iehova este
ˆ
cel mai important lucru ın
˘
viat a.
144
CUM
˘ A PERMIS IEHOVA
ˆ
SA FIE FOLOSIT SANGELE
ˆ ˘ ˘ ˘
„Sangele lui Isus . . . ne curat a de orice pacat.”
(1 Ioan 1:7)

˘
Ce posibilitate avem datorita jertfei lui Isus?
Leviticul
ˆ 17:11 Ioan 3:16
ˆ ˆ
In timpurile biblice, cand Viata
lui Isus a fost atat de
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˆ
israelitii pacatuiau, ei puteau pretioas
a, ıncat, dupa ınvierea
˘ ˘
sa-i ceara iertare lui Iehova sa la cer, Iehova le-a dat
ˆ
prezentandu-i preotului un tuturor oamenilor care au
˘ ˘ ˆ
animal pentru jertfa, iar credint a ın Isus posibilitatea
˘ ˘
preotul varsa o parte din de a trai pentru totdeauna.
ˆ
sange pe altarul din templu.
Matei 20:28; Evrei 9:11-14
ˆ ˘ ˆ
Cand a venit pe pamant, Isus
ˆ
a ınlocuit legea privitoare la
jertfele de animale oferindu-si
ˆ
viata, sau sangele, pentru
˘
iertarea pacatelor noastre.
CAPITOLUL 14
POTI
AVEA ˘
O FAMILIE FERICITA
ˆ ˘ ˘
IEHOVA DUMNEZEU a ıncheiat prima casatorie. Bi-
˘ ˘
blia ne spune ca el a facut-o pe prima femeie si „a
ˆ ˆ ˆ
adus-o la om”. Adam a fost atat de fericit, ıncat a spus:
ˆ ˆ
„Aceasta este, ın sfarsit,
os din oasele mele si carne din
ˆ ˘
carnea mea!”. (Geneza 2:22, 23) De aici ıntelegem ca
˘ ˘ ˘
Iehova vrea ca persoanele casatorite sa fie fericite.
˘
2 Din pacate, ˘
multi oameni nu au avut niciodata
˘ ˆ ˘
parte de o familie fericita. Totusi, ın Biblie se gasesc
ˆ
multe sfaturi care ıi pot ajuta pe toti membrii familiei
˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
sa se poarte ın asa
fel ıncat relatiile dintre ei sa fie pla-
cute si frumoase. (Luca 11:28)
˘
CE ASTEAPT
A DUMNEZEU DE LA UN SOT
3 ˘ ˆ ˘
Biblia spune ca un sot bun ıi arata sotiei sale iubi-
˘
re si respect. Cite ste
Efeseni 5:25-29. So tul
trebuie sa
fie mereu iubitor cu sotia sa. De asemenea, el o ocro-
˘ ˆ ˘
teste,
are grija de ea si nu ıi face nimic rau.
4 Dar ce ar trebui sa˘ faca˘ un sot cand ˆ
sotia
lui grese s-

˘ ˘
te? Biblia le spune sotilor: „Continua ti s a va iubi ti
so-
˘ ˆ
tiile
si
nu va maniati amarnic pe ele”. (Coloseni 3:19)
˘ ˘ ˘
Asadar,
daca esti
sot, nu uita ca si tu faci greseli. Daca
˘ ˘ ˆ
vrei ca Dumnezeu sa te ierte, si tu trebuie sa ıti ierti
1, 2. Ce doreste
Iehova cu privire la familii?
˘
3, 4. a) Cum ar trebui sa se poarte sotul
cu sotia
lui? b) De ce este
˘ ˘
important ca sotul
si sotia
sa se ierte unul pe celalalt?
ˆ ˘
ˆ
sotia. (Matei 6:12, 14, 15) Dispozitia de a ierta ıi va aju-
˘ ˘ ˘
ta pe soti sa aiba o familie fericita.
5 Iehova asteapta˘ ca sotul sa-i ˘
arate onoare sotiei.

˘ ˆ ˘ ˘
Un sot ar trebui sa se gandeasca la necesitatile sotiei
˘
lui. Acesta este un lucru foarte serios. Daca un sot nu
˘ ˘
se poarta frumos cu sotia lui, Iehova ar putea sa nu-i
˘
mai asculte rugaciunile. (1 Petru 3:7) Pentru Iehova,
˘ ˆ
barbatii nu sunt mai importanti decat femeile. Ceea
ˆ ˆ
ce ıi face pe oameni valorosi ın ochii lui este iubirea
˘
pe care o au fat a de el.
6 Isus a spus ca˘ un sot si o sotie „nu mai sunt doi, ci

˘
o singura carne”. (Matei 19:6) Ei sunt loiali unul al-
ˆ ˘
tuia si nu si-ar ınsela niciodata partenerul. (Proverbele
˘ ˘
5:15-21; Evrei 13:4) Sotul si sotia trebuie sa puna nece-
˘
sitatile sexuale ale partenerului mai presus de proprii-
˘ ˘
le necesitati. (1 Corinteni 7:3-5) Un sot ar trebui sa nu
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
uite ca „nimeni nu si-a urat vreodata corpul, ci ıl hra-
ˆ ˆ
neste si ıl ıngrijeste cu drag”. Prin urmare, el trebuie
˘ ˘ ˘ ˘
sa-si iubeasca si sa-si pretuiasc
a sotia. De fapt, chiar
ˆ
asta ısi doreste o sotie cel mai mult, si anume ca sotul
˘
ei sa fie bun si iubitor cu ea. (Efeseni 5:29)
˘
CE ASTEAPT
A DUMNEZEU DE LA O SOTIE

7 ˘
Fiecare familie are nevoie de un cap, adica de ci-
˘ ˆ ˘
neva care sa ındrume
ˆ familia, pentru ca lucrurile sa
˘ ˆ
mearga bine. In Biblie, ın 1 Corinteni 11:3, citim:
˘ ˘
„Capul oricarui barbat este Cristos, capul femeii este
˘
barbatul si
capul lui Cristos este Dumnezeu”.
˘
5. De ce ar trebui un sot sa-i arate onoare sotiei
lui?
ˆ ˘ ˘ ˘
6. Ce ınseamna ca sotul
si sotia
sunt „o singura carne”?
7. De ce are nevoie familia de un cap?
ˆ
In ce mod este Sara
un exemplu bun pentru sotii?

8 ˆ ˘
Orice sot face greseli. Dar, cand sotia sustine hota-
ˆ ˘ ˘ ˘
rarile sotului si
colaboreaza cu el de bunavoie, toata
ˆ
familia are de castigat. (1 Petru 3:1-6) Biblia spune:
˘ ˘ ˘
„Sotia sa aiba un respect profund fat a de sotul ei”.
ˆ
(Efeseni 5:33) Dar cum stau lucrurile cand sotul nu-i
ˆ ˘ ˘ ˆ
ımpartase ste convingerile religioase? Si ın acest caz,
˘ ˆ
sotia trebuie sa-l respecte foarte mult. Biblia ındeam-
˘
na: „Tot asa, sotiilor, fiti supuse sotilor vostri,
pen-
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
tru ca, daca unii nu asculta de cuvant, sa fie castiga ti
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
fara cuvant, prin purtarea voastra, fiindca vor fi mar-
˘ ˆ
tori ai purtarii voastre caste, ınsotite de un respect
˘
profund”. (1 Petru 3:1, 2) Purtarea frumoasa a unei
˘ ˆ ˘ ˘
sotii l-ar putea ajuta pe sotul ei sa-i ınteleag a si sa-i
respecte credinta.
9 Ce ar trebui sa˘ faca˘ o so ˆ
tie cand nu este de acord
˘
8. Cum poate o sotie sa-i arate respect sotului
ei?
˘ ˘ ˘
9. a) Ce ar trebui sa faca o sotie daca nu este de acord cu sotul
ei?
ˆ
b) Ce sfat le este dat sotiilor
ın Tit 2:4, 5?
ˆ ˘
˘ ˘ ˘
cu so tul ei? Ea trebuie sa-si spuna parerea cu respect.
De exemplu, Sara i-a spus, la un moment dat, lui
˘
Avraam ceva ce lui nu i-a placut. Dar Iehova i-a zis lui
˘ ˆ
Avraam: „Asculta de ea”. (Geneza 21:9-12) Atat timp
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
cat ceea ce hotaraste so tul nu intra ın conflict cu Bi-
˘ ˘
blia, so tia trebuie sa-l sus tina. (Faptele 5:29; Efeseni
˘ ˘
5:24) O so tie buna are grija de familia ei. (Citeste Tit
ˆ ˘ ˆ
2:4, 5.) Cand so tul si copiii v ad cate lucruri face ea
pentru ei, o vor iubi si o vor respecta si mai mult.
(Proverbele 31:10, 28)
10 Unii hotar˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
asc ın graba sa se separe sau sa divor te-
˘ ˘
ze. Totusi, Biblia sfatuieste: „So tia sa nu se separe de
˘ ˘ ˘ ˘
so tul ei” si „so tul sa nu-si paraseasca so tia”. (1 Corin-
˘ ˆ ˘ ˆ
teni 7:10, 11) Exista ınsa situa tii extreme ın care un
˘ ˘
cuplu ar putea sa se separe. Dar aceasta decizie trebu-
˘ ˘
ie privita cu multa seriozitate. Ce se poate spune de-
˘ ˘ ˆ
spre divor t? Biblia arata ca singurul motiv ıntemeiat
ˆ
de divor t este cazul ın care so tul sau so tia a avut rela-
tii sexuale cu altcineva. (Matei 19:9)
˘
CE ASTEAPT
A DUMNEZEU
˘
DE LA PARINTI

11 ˘ ˆ
Parinti,
petreceti cat mai mult timp cu copiii
vostri!
Copiii au nevoie de voi. Dar si mai important
˘ ˆ ˘
este sa-i ınvata
ti despre Iehova. (Deuteronomul 6:4-9)
12 Lumea lui Satan devine din ce ın ˆ
ce mai rea, iar
ˆ ˘ ˘ ˘
unii oameni ar putea ıncerca sa le faca rau copiilor,
10. Ce spune Biblia despre separare si divor t?

˘ ˘ ˘
11. Care e lucrul cel mai important pe care trebuie sa-l faca parintii

pentru copiii lor?
˘ ˘ ˘
12. Ce ar trebui sa faca parintii
pentru a-si ocroti copiii?
˘
POTI
AVEA O FAMILIE FERICITA 149
˘ ˘
chiar sa-i abuzeze sexual. Unor parinti le-ar putea fi
˘ ˘
rusine
sa vorbeasca despre acest subiect cu copiii lor.
˘ ˘
Dar parintii trebuie sa-i avertizeze cu privire la astfel
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
de oameni si sa-i ınvete sa se fereasca de ei. Parinti,

˘ ˘
trebuie sa va ocrotiti copiii!1 (1 Petru 5:8)
13 Ca parin˘ ˘ ˆ ˘ ˘
ti,
aveti datoria de a va ınvata copiii sa
se poarte frumos. Cum puteti face acest lucru? Co-
˘ ˘
piii trebuie instruiti. Dar parintii nu trebuie sa fie
˘ ˘
1 Mai multe informa tii despre cum va pute ˆ ti˘ ocroti copiii gasi ti
ˆ ˘ ˘ ˘
ın capitolul 32 al car tii Asculta de Marele Inva tator, publicate de
Martorii lui Iehova.
˘ ˘ ˘
13. Cum ar trebui parintii
sa-i instruiasca pe copii?
Isus este un exemplu bun pentru fiecare membru al familiei

ˆ ˘
˘
niciodata cruzi sau extrem de severi cu ei. (Ieremia
˘ ˆ
30:11) Deci, nu va disciplinati copiii cand sunteti ner-
˘
vosi,
deoarece cuvintele voastre ar putea fi ca „stra-
˘ ˘
pungerea unei sabii” si i-ati putea rani. (Proverbele
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
12:18) Ajutati-v
a copiii sa ınteleag
a de ce trebuie sa
˘
fie ascultatori. (Efeseni 6:4; Evrei 12:9-11; vezi „Note
explicative”, punctul 30)
˘
CE ASTEAPT
A DUMNEZEU DE LA COPII
14 ˆ ˘ ˘
Isus a ascultat ıntotdeauna de Tatal sau, chiar
ˆ
si
atunci cand nu i-a fost usor. (Luca 22:42; Ioan
˘ ˘
8:28, 29) Iehova le cere copiilor sa asculte de parinti.
(Efeseni 6:1-3)
15 Daca˘ esti un copil, poate ca˘ uneori ti-e greu sa˘ as-

˘ ˘ ˆ
culti de parinti. Dar nu uita ca, atunci cand esti ascul-
˘ ˘ ˘ ˘
tator, Iehova si parintii tai se bucura.1 (Proverbele 1:8;
6:20; 23:22-25)
16 Satan Diavolul se poate folosi de prietenii si de

˘ ˘ ˆ ˘ ˘
colegii tai ca sa te ınsele si sa ajungi sa faci ceva gresit.
˘ ˘
El stie ca e greu sa rezisti acestor presiuni. De exem-
plu, Dina, fiica lui Iacob, a avut prieteni care nu-l iu-
˘ ˘
beau pe Iehova. Din aceasta cauza, ea si familia ei au
˘
avut mult de suferit. (Geneza 34:1, 2) Daca prietenii
˘ ˘ ˆ
tai nu-l iubesc pe Iehova, ei ar putea sa te ındemne
˘ ˘
sa faci ceva ce Iehova uraste. Iar aceasta ti-ar cauza
˘ ˘
multa suferint a nu numai tie, ci si familiei tale si lui
˘ ˘ ˘ ˆ
1 Un copil nu este obligat sa asculte de parin ti daca ace stia ıi cer
˘ ˘ ˆ
sa faca ceva ımpotriva legii lui Dumnezeu. (Faptele 5:29)
˘ ˘
14, 15. De ce trebuie copiii sa asculte de parinti?
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
16. a) Cum ıncearca Satan sa-i ınsele pe tineri sa faca ceva gresit?

˘ ˆ ˆ
b) De ce este important sa ıti faci prieteni care ıl iubesc pe Iehova?
˘
POTI
AVEA O FAMILIE FERICITA 151
Dumnezeu. (Proverbele 17:21, 25) De aceea, e foarte

˘ ˆ ˆ
important sa ıti faci prieteni care ıl iubesc pe Iehova.
(1 Corinteni 15:33)
˘
PUTETI
AVEA O FAMILIE FERICITA
17 ˆ ˘
Cand toti din familie asculta sfaturile lui Dum-
nezeu, ei sunt scutiti de multe probleme si necazuri.
˘ ˘ ˘
Asadar,
daca esti
sot, arata-i sotiei tale ca o iubesti.
˘ ˘ ˘ ˘
Daca esti sotie,
arata-i respect sotului tau si fii supusa;
˘ ˆ
imita exemplul sotiei descrise ın Proverbele 31:10-31.
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
Daca esti parinte, ınvat a-ti copiii sa-l iubeasca pe Dum-
˘ ˘ ˆ ˘
nezeu. (Proverbele 22:6) Daca esti tata, ındruma-ti
˘
cum se cuvine familia. (1 Timotei 3:4, 5; 5:8) Iar, daca
˘ ˘
esti
copil, asculta de parinti. (Coloseni 3:20) Nu uitati:
oricine din familie poate face greseli. Asadar,
fiti umili
˘
si
cereti-v
a iertare unii altora. Da, Biblia contine sfaturi
de la Iehova pentru fiecare membru al familiei.
˘ ˘
17. Ce trebuie sa faca fiecare membru al familiei?
ˆ
Ce ıi va ajuta
˘ ˘ ˆ ˘
pe tineri sa-i ramana
fideli lui Dumnezeu
ˆ ˘
cand sunt tentati sa
˘
faca ceva gresit?

IEHOVA A CREAT FAMILIA
ˆ ˆ ˘
„De aceea, ımi plec genunchii ınaintea Tatalui,
˘ ˘ ˆ
caruia orice familie din cer si
de pe pamant
ˆ ˘
ıi datoreaza numele.” (Efeseni 3:14, 15)

˘
Cum poti avea o familie fericita?
Geneza 1:26-28 Efeseni 5:1, 2
˘
Iehova a creat prima familie. Pentru a avea o viat a de
˘ ˘
familie fericita trebuie sa-i
˘
imitam pe Iehova si pe Isus.
CUM POTI FI UN SO
˘ T BUN
SAU O SOTIE
BUNA
˘ ˘ ˘
„Fiecare dintre voi sa-si
iubeasca sotia
. . . , iar sotia
sa
˘ ˘
aiba un respect profund fat a de sotul
ei.” (Efeseni 5:33)

˘
Cum ar trebui un sot si o sotie
sa se poarte
˘
unul cu celalalt?
Efeseni 5:22-29 1 Petru 3:1, 2, 7
˘
Sotul
are responsabilitatea Sotul si sotia
trebuie sa se
ˆ ˘
de a se ıngriji de familia lui. respecte unul pe celalalt.
˘ ˘
El trebuie sa-si iubeasca sotia,
1 Timotei 5:8; Tit 2:4, 5
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
iar sotia
trebuie sa sustin a Sotul trebuie sa se ıngrijeasca
˘ ˆ
hotararile lui. din punct de vedere material
˘
Coloseni 3:19; 1 Petru 3:4 de familia sa. Sotia trebuie sa
˘ ˆ ˘
Cei doi trebuie sa fie buni si se ıngrijeasca bine de familie
˘ ˘
iubitori unul cu celalalt. si de locuint a.
153
˘ ˘
CUM SA FII UN PARINTE BUN
ˆ
„Nu-i iritati pe copiii vostri,
ci creste
ti-i
ın disciplina
ˆ ˆ ˘ ˘
si
ın ınvat atura lui Iehova.” (Efeseni 6:4)

˘
Ce datorie au parintii?

Deuteronomul 6:4-9; 1ˆ Petru 5:8
˘ ˘ ˘ ˘
Proverbele 22:6 Invata ti-v
a copiii sa se fereasca
˘ ˘ ˘ ˆ
Trebuie sa va faceti timp sa ıi de abuzul sexual si de alte
ˆ ˘
ınvata
ti pe
ˆ copiii vo stri
despre pericole.
˘
Iehova. Incepeti sa faceti asta Ieremia 30 :11; Evrei 12:9-11
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
ınca de cand sunt mici si fiti Trebuie sa va disciplinati
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
rabdatori, ajutandu-i astfel sa copiii, dar niciodata cu
˘ ˆ
devina prieteni cu Iehova. cruzime sau cand sunteti
nervosi.
˘
CE ASTEAPT
A DUMNEZEU
DE LA COPII
˘
„Copii, ascultati de parintii
vostri.”
(Efeseni 6:1)

˘ ˘
Copii, de ce trebuie sa ascultati de parinti?

Proverbele 23:22-25; 1 Corinteni 15:33
˘
Coloseni 3:20 Alegeti-v
a prieteni dintre cei
˘ ˘ ˆ ˆ
Daca sunteti ascultatori, ıi veti care ıl iubesc pe Iehova. Astfel,
˘ ˘ ˘
bucura pe Iehova si pe parintii va va fi mai usor
sa faceti ce
vostri.
este corect.
CAPITOLUL 15
ˆ
CE INCHINARE
˘
ACCEPTA DUMNEZEU?
˘ ˆ ˆ ˘
MAJORITATEA religiilor spun ca ıi ınva ta pe oameni
˘ ˆ ˘ ˘
adevarul despre Dumnezeu. Dar ınva taturile lor despre
ˆ ˘ ˆ
Dumnezeu si despre modul ın care ar trebui sa ne ınchi-
˘
nam lui sunt foarte diferite unele de altele. Atunci cum
ˆ
putem afla care este modul corect de a ne ınchina lui
˘ ˘
Dumnezeu? Numai Iehova poate sa ne spuna cum trebu-
˘ ˆ ˘
ie sa ne ınchinam lui.
2 Iehova ne-a dat Biblia ca sa˘ aflam ˘
care este modul co-
ˆ ˘
rect de a ne ınchina lui. Prin urmare, studiaza Biblia, iar
˘
Iehova te va ajuta sa tragi foloase din sfaturile ei, deoare-
ˆ
ce el ı ti vrea doar binele. (Isaia 48:17)
3 Unii spun ca˘ Dumnezeu accepta˘ toate religiile, dar
ˆ ˘
Isus i-a ınva tat altceva pe oameni. El a spus: „Nu oricine
ˆ ˆ
ımi zice: «Doamne, Doamne» va intra ın Regatul ceruri-
˘
lor, ci doar cel care face voin ta Tatalui meu”. De aceea,
ˆ ˆ ˘ ˘
mai ıntai trebuie sa aflam care este voin ta lui Dumne-
˘
zeu, iar apoi sa facem voin ta sa. Acesta este un lucru se-
˘
rios, deoarece Isus i-a asemanat pe oamenii care nu as-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
culta de Dumnezeu cu raufacatorii, spunand despre ei ca
˘
‘practica nelegiuirea’. (Matei 7:21-23)
4 Isus ne-a avertizat ca˘ nu va fi ıntotdeauna
ˆ
usor
˘
sa fa-
˘ ˘ ˆ
1. Cine poate sa ne spuna care este modul corect de a ne ınchina lui
Dumnezeu?
ˆ
2. Cum putem afla care este modul corect de a ne ınchina lui Dumnezeu?
˘
3. Ce vrea Dumnezeu sa facem?
˘ ˘
4. Ce le-a spus Isus celor ce vor sa faca vointa
lui Dumnezeu?
ˆ ˘
CE INCHINARE ACCEPTA DUMNEZEU? 155
cem vointa lui Dumnezeu. El a spus: „Intrati pe poarta

ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
cea stramta, caci larga este poarta si lata este calea care
˘ ˆ
duce la distrugere si multi sunt cei ce intra pe ea, ın timp
ˆ ˘ ˆ ˘
ce stramta este poarta si ıngusta este calea care duce la
˘ ˘ ˆ ˘
viat a si putini o gasesc”. (Matei 7:13, 14) Calea ıngusta,
ˆ
sau modul corect de a ne ınchina lui Dumnezeu, duce la
˘ ˘ ˘ ˆ
viat a vesnic a. Calea larga, sau modul gresit de a ne ınchi-
na lui Dumnezeu, duce la moarte. Dar Iehova nu vrea ca
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
vreun om sa moara. El le da tuturor ocazia sa ınvete de-
spre el. (2 Petru 3:9)
MODUL CORECT
ˆ
DE A NE INCHINA LUI DUMNEZEU
5 Isus a spus ca˘ putem sa-i ˘
recunoastem pe cei care i se

ˆ ˘ ˆ
ınchina lui Dumnezeu ın mod corect. Putem face aceas-
ˆ ˘
ta analizand ce anume cred si cum se poarta. El a zis:
˘ ˆ ˘
„Dupa roadele lor ıi veti recunoaste”. Apoi a adaugat:
˘
„Orice pom bun da roade bune”. (Matei 7:16, 17) Aceas-
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
ta nu ınseamna ca cei care i se ınchina lui Dumnezeu
˘
sunt perfecti. Dar slujitorii ˆ lui Dumnezeu se straduiesc
˘ ˘
mereu sa faca ce este bine. In continuare, vom vedea ce
˘ ˆ ˘
ne poate ajuta sa-i recunoastem pe cei care i se ınchina
ˆ
lui Dumnezeu ın mod corect.
ˆ
6 Inchinarea adevarat ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
a trebuie sa aiba la baza Biblia.
˘ ˘
Biblia spune: „Toata Scriptura este inspirata de Dumne-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
zeu si de folos ca sa ınvete, sa mustre, sa ındrepte lucruri-
˘ ˆ
le, sa disciplineze ın dreptate, pentru ca omul lui Dumne-
˘ ˘
zeu sa fie pe deplin competent, complet pregatit pentru
˘
orice lucrare buna”. (2 Timotei 3:16, 17) Apostolul Pavel
˘ ˆ ˘
5. Cum putem sa-i recunoastem pe cei care i se ınchina lui Dumne-
ˆ
zeu ın mod corect?
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
6, 7. De ce ınchinarea adevarata trebuie sa aiba la baza Biblia? Ce
ˆ ˘ ˘
ınvat am din exemplul lui Isus?
ˆ ˘
ˆ ˆ
le-a scris crestinilor: „Cand ati primit cuvantul lui Dum-
nezeu, pe care l-ati auzit de la noi, l-ati acceptat nu ca pe
ˆ ˆ ˘
cuvantul oamenilor, ci, asa cum este ıntr-adevar, ca pe
ˆ ˆ
cuvantul lui Dumnezeu”. (1 Tesaloniceni 2:13) Inchina-
˘ ˘ ˘ ˆ
rea adevarata are la baza numai Cuvantul lui Dumnezeu,
Biblia, nu idei omenesti, traditii sau altceva.
7 Tot ce i-a ınv ˆ ˘ ˆ
atat Isus pe oameni s-a bazat pe Cuvan-
tul lui Dumnezeu. (Citeste Ioan 17:17.) El a citat de mul-
˘ ˆ ˘
te ori din Scripturi. (Matei 4:4, 7, 10) Adevaratii ınchina-
˘ ˆ
tori ai lui Dumnezeu urmeaza exemplul lui Isus si ısi
˘ ˆ ˘ ˘
bazeaza toate ınvat aturile pe Biblie.
8 Trebuie sa˘ ne ınchin ˆ ˘ ˆ
am numai lui Iehova. In Psal-
˘
mul 83:18 citim: „Tu, al carui nume este Iehova, numai tu
ˆ ˘ ˆ
esti
Cel Preaınalt peste tot pamantul!”. Isus a vrut ca oa-
˘ ˘
menii sa stie cu exactitate cine este adevaratul Dumne-
˘
zeu. Drept urmare, le-a facut cunoscut oamenilor numele
Lui. (Citeste Ioan 17:6.) Isus a spus: „Lui Iehova, Dumne-
˘ ˘ ˆ ˘
zeul tau, sa te ınchini si numai lui sa-i aduci un serviciu
sacru”. (Matei 4:10) Ca slujitori ai lui Dumnezeu, noi ur-
˘ ˆ ˘
mam exemplul lui Isus. Noi ne ınchinam numai lui Ieho-
ˆ
va, ıi folosim numele, le facem cunoscut oamenilor nu-
˘ ˘
mele sau si le explicam ce va face El pentru noi.
9 Trebuie sa-i ˘ ˆ
iubim sincer pe oameni. Isus si-a ın-
˘ ˘ ˘
vatat discipolii sa se iubeasca unii pe altii. (Citeste Ioan
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
13:35.) Nu conteaza ın ce tar a sau ın ce cultura ne-am
˘ ˘ ˘
nascut ori daca suntem bogati sau saraci. Iubirea pe care
˘
o simtim unii fat a de altii ne uneste ca pe niste frati si su-
˘
rori. (Coloseni 3:14) De aceea, noi nu mergem la razboi
si
nu ucidem semenii. Biblia spune: „Copiii lui Dumne-
ˆ ˘ ˆ ˘
8. Ce ne-a ınvatat Isus despre ınchinarea pe care trebuie sa i-o adu-
cem lui Iehova?
˘ ˘ ˘
9, 10. Cum aratam iubire unii fat a de altii?

ˆ ˘
zeu si copiii Diavolului se recunosc prin aceasta: Cine nu

˘
practica dreptatea nu provine de la Dumnezeu, nici cine
˘ ˘
nu-si iubeste fratele”. Si adauga: „Sa ne iubim unii pe al-
˘
tii;
sa nu fim asemenea lui Cain, care provenea de la cel
˘ ˆ
rau si si-a
ınjunghiat fratele”. (1 Ioan 3:10-12; 4:20, 21)
10 Prin urmare, ne folosim timpul, puterea si lucrurile

ˆ
pe care le avem pentru a ne ajuta si a ne ıncuraja unii pe
˘
altii. (Evrei 10:24, 25) „Facem ce este bine fat a de toti.”
(Galateni 6:10)
11 Trebuie sa˘ ascultam ˘
de Isus deoarece salvarea este
˘ ˆ
posibila doar prin el. Biblia spune: „In nimeni altul nu
˘
este salvare, caci nu este sub cer niciun alt nume dat
˘
printreˆ oameni prin care sa putem fi salvati”. (Faptele
˘ ˘
4:12) In capitolul 5 al acestei carti, am aflat c a Iehova l-a
˘ ˘ ˘
trimis pe Isus ca sa-si dea via ta
ca r ascump arare pentru
˘
oamenii ascultatori. (Matei 20:28) Iehova l-a ales pe Isus
˘ ˘ ˆ
sa fie Rege peste tot pamantul. Acesta este motivul pen-
˘ ˘ ˘
tru care Biblia ne spune ca trebuie sa ascultam de Isus si
˘
vom trai vesnic. (Citeste Ioan 3:36.)
12 Nu trebuie sa˘ ne amestecam ˘ ˆ
ın politica. Isus nu s-a
˘
ˆ ˘ ˆ
implicat ın activitati politice. Cand a fost judecat, el i-a
˘
spus conducatorului roman Pilat: „Regatul meu nu face
˘
parte din aceasta lume”. (Citeste Ioan 18:36.) La fel ca
Isus, noi suntem loiali Regatului ceresc al lui Dumnezeu.
˘ ˆ ˘
Din acest motiv, nu ne amestecam ın politica, indife-
˘ ˘
rent unde traim. Totusi, Biblia ne porunceste sa ne su-
˘ ˘
punem „autoritatilor superioare”, adica guvernelor. (Ro-
˘ ˘ ˆ ˘
mani 13:1) Noi respectam legile t arii ın care traim. Dar,
ˆ ˘ ˆ
cand o lege intra ın conflict cu legile lui Dumnezeu, noi
˘ ˘
urmam exemplul apostolilor, care au spus: „Trebuie sa
˘ ˘
11. De ce trebuie sa ascultam de Isus?
˘ ˆ ˘
12. De ce nu ne amestecam ın politica?
ˆ ˘
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
ascultam mai degraba de Dumnezeu ca stapanitor decat
de oameni”. (Faptele 5:29; Marcu 12:17)
13 Suntem convinsi ca˘ doar Regatul lui Dumnezeu

˘ ˘
poate sa rezolve problemele din lume. Isus a spus ca
˘ ˘ ˘ ˘
‘vestea buna despre Regat’ avea sa fie predicata pe tot pa-
ˆ
mantul. (Citeste Matei 24:14.) Niciun guvern uman nu
˘ ˘
poate sa faca ceea ce va face Regatul lui Dumnezeu pen-
ˆ ˘ ˘ ˘
tru noi. (Psalmul 146:3) Isus ne-a ınvatat sa ne rugam
˘ ˘
pentru Regatul lui Dumnezeu astfel: „Sa vina Regatul
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
tau. Sa se faca vointa ta, precum ın cer, asa si pe pa-
ˆ ˘
mant”. (Matei 6:10) Biblia spune ca Regatul lui Dumne-
˘ ˘
zeu va distruge toate guvernele omenesti si
ca „va dainui
pentru totdeauna”. (Daniel 2:44)
14 Acum, dupa˘ ce ai analizat aceste idei, ıntreab ˆ ˘
a-te:
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
„Cine ısi bazeaza ınvat aturile pe Biblie? Cine sunt cei
care le vorbesc altora despre numele lui Dumnezeu?
˘ ˘ ˘
Cine sunt cei care arata iubire sincera unii fat a de altii
˘ ˘
si
cred ca Dumnezeu l-a trimis pe Isus ca sa ne salveze?
˘ ˆ ˘
Cine nu se amesteca ın politica? Cine sunt cei care le
˘
spun oamenilor ca numai Regatul lui Dumnezeu poate
˘
sa ne rezolve problemele?”. Martorii lui Iehova sunt sin-
gurii care fac aceste lucruri. (Isaia 43:10-12)
CE VEI FACE?
15 ˘ ˘ ˘
Nu este de-ajuns sa crezi ca Dumnezeu exista. Chiar
˘ ˘ ˘
si
demonii cred ca Dumnezeu exista, dar nu asculta de
˘ ˘ ˆ
el. (Iacov 2:19) Daca vrem ca Dumnezeu sa accepte ın-
˘ ˘ ˘
chinarea noastra, trebuie nu numai sa credem ca el exis-
˘ ˘
ta, ci si
sa facem ce spune el.
13. Ce le spunem oamenilor despre Regatul lui Dumnezeu?
ˆ ˘ ˆ
14. Cine se ınchina lui Dumnezeu ın mod corect?
˘ ˘ ˘ ˆ
15. Ce trebuie sa facem daca vrem ca Dumnezeu sa ne accepte ınchi-
narea?
ˆ ˘
CEI CARE SE INCHINA LUI DUMNEZEU
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
ˇ ısi bazeaza ınvat aturile pe Biblie
ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
ˇ se ınchina numai lui Iehova si ıi ınvat a pe oameni
care este numele lui
ˇ se iubesc unii pe altii
˘ ˘
ˇ cred ca Dumnezeu l-a trimis pe Isus ca sa ne salveze
˘ ˆ ˘
ˇ nu se amesteca ın politica
˘
ˇ le spun oamenilor ca numai Regatul lui Dumnezeu
poate rezolva problemele din lume
ˆ ˘
16 Dumnezeu va accepta ınchinarea ˆ ˘

noastra numai da-
˘ ˘
ca respingem religia falsa. Profetul Isaia a scris: „Iesi ti
˘ ˘
din mijlocul [ei], pastrati-v a curati”. (Isaia 52:11; 2 Co-
˘
rinteni 6:17) Prin urmare, trebuie sa respingem tot ce are
˘ ˘ ˆ ˘
legatura cu ınchinarea falsa.
17 Ce este religia falsa? ˘ ˆ ˆ
Este orice religie care nu ıi ınva-
˘ ˘ ˆ
t a pe oameni sa i se ınchine lui Dumnezeu asa cum ara-
˘ ˆ ˘ ˆ
ta Biblia, Cuvantul sau. In Biblie, toate religiile false sunt
numite „Babilonul cel Mare”. (Revelatia 17:5) De ce?
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
Multe ınvat aturi religioase false au aparut ın orasul Babi-
˘ ˆ ˘ ˘
lon, dupa Potopul din timpul lui Noe. Acele ınvat aturi
˘ ˆ ˘ ˆ
false s-au raspandit apoi pe tot pamantul. De exemplu,
ˆ
locuitorii Babilonului se ınchinau la grupuri de trei zei-
˘ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘
tati. Si ın prezent, multe religii ıi ınvat a pe oameni ca
˘ ˆ ˘
Dumnezeu este o Treime. Dar Biblia arata ın mod clar ca
˘ ˘ ˘
exista un singur Dumnezeu adevarat, Iehova, si ca Isus
˘
este Fiul sau. (Ioan 17:3) De asemenea, locuitorii Babilo-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
nului credeau ca o parte din om continua sa traiasca
˘ ˘ ˆ
dupa ce corpul moare si ca acea parte poate ajunge ın
˘
iad. Dar acest lucru nu este adevarat. (Vezi „Note explica-
tive”, punctele 14, 17 si 18.)
18 Dumnezeu a prezis ca, ˘ ˆ ˆ
ın curand, toate religiile fal-
ˆ
se vor fi distruse. (Revelatia 18:8) Intelegi de ce este im-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
portant sa parasesti cat mai repede religia falsa? Iehova
˘ ˆ ˆ
Dumnezeu vrea sa faci acest lucru ınainte de a fi prea tar-
ziu. (Revelatia 18:4)
19 Cand ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
te vei hotarı sa iesi din religia falsa si sa-i
slujesti lui Iehova, unii prieteni sau membri ai familiei
˘ ˘
16. De ce trebuie sa respingem religia falsa?
˘ ˆ
17, 18. Ce este „Babilonul cel Mare” si de ce trebuie sa iesi din el cat
mai repede?
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
19. Cum se va ıngriji Iehova de tine daca te vei hotarı sa-i slujesti?

ˆ ˘
˘ ˆ ˘
s-ar putea sa nu ınteleag a de ce faci acest lucru si chiar
˘ ˘
ti-ar
putea provoca necazuri. Dar Iehova nu te va parasi.
˘
Vei ajunge sa faci parte dintr-o familie cu milioane de
˘
membri, care se iubesc cu adevarat unii pe altii, si vei
˘ ˆ ˘
avea speranta de a trai vesnic ın lumea noua a lui Dum-
˘
nezeu. (Marcu 10:28-30) Poate ca unii prieteni si unele
ˆ ˘ ˆ
rude care se ımpotrivesc hotararii tale de a-i sluji lui Ie-
˘ ˘
hova vor vrea dupa un timp sa studieze si ei Biblia.
ˆ ˆ
20 In curand, Dumnezeu va ınl ˆ ˘ ˘ ˘
atura toata rautatea si
˘ ˆ ˘ ˆ
Regatul sau va domni peste ıntregul pamant. (2 Petru
˘
3:9, 13) Viata atunci va fi minunata! Toti oamenii se vor
ˆ
ınchina lui Iehova asa cum doreste el. Asadar,
este foarte
˘ ˘ ˆ
important sa treci la actiune acum si s a te ınchini lui
ˆ
Dumnezeu ın mod corect.
˘ ˆ ˆ
20. De ce este important sa te ınchini lui Dumnezeu ın mod corect?
˘ ˆ
Daca te vei ınchina
ˆ ˘
lui Iehova ımpreuna
˘
cu poporul sau, vei
face parte dintr-o
˘
familie mondiala
CUM
ˆ PUTEM RECUNOA
˘ STE
˘
INCHINAREA ADEVARATA
ˆ ˘ ˆ ˘
„Stramta este poarta si ıngusta este calea care duce
˘ ˘
la viat a si putini
o gasesc.” (Matei 7:14)

˘ ˘ ˆ
De unde stim
ca Dumnezeu nu accepta orice ınchinare?
Matei 7:21-23 Matei 7:16, 17
˘ ˘ ˆ
Dumnezeu nu accepta toate Poti sa recunosti
ınchinarea
˘ ˘ ˘ ˘
religiile. Nu toate religiile fac adevarata dupa lucrarile ei.
˘
vointa lui Dumnezeu. Nu trebuie sa cercetezi toate
˘
Matei 7:13, 14 religiile; studiaza ce spune
ˆ ˘ ˘
Inchinarea adev arata duce la Biblia.
˘ ˘ ˆ ˘
viat a vesnic
a. Inchinarea falsa
˘
duce la distrugere vesnic a.
MODUL
ˆ CORECT DE A-I ADUCE
INCHINARE LUI DUMNEZEU

1 Tesaloniceni 2:13; Ioan 3:36; Faptele 4 :12

˘
2 Timotei 3:16, 17 Respecta ce a spus Isus.
ˆ ˘ ˘
Crede si ınvat a-i pe altii
doar Dumnezeu ne salveaza
ceea ce spune Biblia. prin Isus.
Matei 4 :10; Ioan 17:6 Ioan 18:36; Faptele 5:29
ˆ ˆ ˘
Adu-i ınchinare lui Iehova Nu te amesteca ın politica.
si foloseste-i
numele. Matei 24 :14; 6 :10
ˆ ˘ ˘
Ioan 13:35 Invat a-i pe oameni ca doar
˘ ˘ ˘
Arata iubire sincera fat a Regatul lui Dumnezeu poate
˘
de altii. sa ne rezolve problemele.
163
˘ ˆ ˘
TREBUIE SA PUI IN PRACTIC A
CEEA CE CREZI

˘ ˘
Ce trebuie sa faci daca vrei ca Dumnezeu
˘ ˆ
sa accepte ınchinarea ta?
Iacov 2:19 Revelatia 18:4, 8
˘
Nu este de-ajuns sa crezi Iehova va distruge toate
ˆ ˘ ˆ ˆ
ın Dumnezeu. Trebuie sa faci religiile false ın curand.
ˆ ˘
ceea ce spune el ın Biblie. Trebuie sa respingi tot ce are
˘ ˘ ˘
Isaia 52:11; Revelatia 17:5 legatura cu religia falsa.
˘
Religia falsa, sau „Babilonul Marcu 10:28-30
ˆ ˆ ˘ ˘
cel Mare”, ıi ınvat a pe oameni Chiar daca te vei confrunta
˘ ˆ ˆ
sa se ınchine lui Dumnezeu cu ımpotrivire din partea
ˆ
ıntr-un mod pe care el nu-l oamenilor, Iehova nu te va
˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
accepta. Cateva ınvat aturi parasi.
religioase false sunt cele
despre Treime, nemurirea
sufletului si iadul de foc.
CAPITOLUL 16
˘
ALEGE SA-I SLUJESTI

LUI DUMNEZEU
˘
DIN studiul Bibliei ai aflat ca mul ti oameni care spun
˘ ˆ ˆ ˆ ˘
ca ıi slujesc lui Dumnezeu ıi ınva ta pe al tii sau chiar fac
˘
lucruri pe care Dumnezeu le uraste. (2 Corinteni 6:17)
˘ ˘
Iata de ce Iehova ne porunceste sa iesim din religia fal-
˘
sa, „Babilonul cel Mare”. (Revela tia 18:2, 4) Tu ce vei fa-
˘ ˆ ˘
ce? Fiecare dintre noi are de facut o alegere. Intreaba-te:
˘
„Vreau sa-i slujesc lui Dumnezeu asa cum doreste el sau
˘ ˆ ˘
asa cum am facut-o pana acum?”.
2 Daca˘ deja te-ai retras dintr-o religie falsa, ˘
meri ti la-
ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ
ude. Totusi, s-ar putea ca, ın adancul inimii, ınca sa ı ti
˘ ˘
placa unele practici si obiceiuri ale religiei false. Sa ana-
˘ ˆ ˘
lizam cateva dintre aceste practici si obiceiuri si sa ve-
ˆ ˘
dem de ce este atat de important sa le privim la fel ca
Iehova.
ˆ ˘
INCHINAREA LA ICOANE SI LA STRAMOSI
3 Unii oameni au avut ani la randˆ ˆ ˘
ın casa icoane sau al-
ˆ
tare pe care le-au folosit pentru a i se ınchina lui Dumne-
˘ ˆ ˘
zeu. Daca asa au stat lucrurile si ın cazul tau, ti s-ar putea
˘ ˘ ˆ
parea ciudat sau chiar gresit sa te ınchini lui Dumnezeu
˘ ˘ ˆ
fara ajutorul lor. Dar nu uita: Iehova este cel care ne ın-
˘ ˘ ˘
va ta cum sa-i slujim. Iar Biblia ne spune clar ca Iehova
ˆ ˘
1, 2. Ce ıntrebare trebuie sa-ti pui si de ce este important acest lu-
cru?
˘ ˘ ˆ
3. a) De ce unora le-ar putea fi greu sa nu mai foloseasca icoane ın
ˆ ˆ ˆ
ınchinare? b) Ce spune Biblia despre folosirea icoanelor ın ınchinare?
˘
ALEGE SA-I SLUJESTI
LUI DUMNEZEU 165
˘ ˆ ˆ
nu vrea sa folosim icoane ın ınchinare. (Citeste Exodul
20:4, 5.) (Psalmul 115:4-8; Isaia 42:8; 1 Ioan 5:21)
4 Unii oameni fac multe lucruri pentru a-si onora

˘ ˆ ˘ ˆ
stramosii mor ti. Poate chiar se ınchina lor. Dar am ın-
˘ ˘
va tat ca cei care au murit nici nu ne pot ajuta, nici nu
˘ ˘ ˆ ˘
ne pot face rau. Ei nu traiesc ın alta parte. De fapt, chiar
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
este periculos sa ıncercam sa comunicam cu acestia,
˘ ˘
deoarece orice mesaj ce pare sa vina de la cineva drag
ˆ
care a murit vine, ın realitate, de la demoni. Acesta es-
te motivul pentru care Iehova le-a poruncit israeli tilor
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
sa nu ıncerce sa vorbeasca cu mor tii sau sa aiba vreo
˘ ˘
legatura cu spiritismul. (Deuteronomul 18:10-12; vezi
„Note explicative”, punctele 26 si 31)
5 Ce te poate ajuta sa˘ nu mai folosesti icoane ın ˆ ˆ
ınchi-

˘ ˆ ˘ ˘
nare sau sa nu te mai ınchini la stramosi? Trebuie sa ci-
˘ ˆ
testi Biblia si sa te gandesti serios cum priveste Iehova
˘ ˘ ˘ ˘
aceste lucruri. El ‘le detesta’, adica le considera dezgusta-
˘ ˆ
toare. (Deuteronomul 27:15) Roaga-te lui Iehova ın fi-
˘ ˘
ecare zi sa te ajute sa privesti lucrurile asa cum le prives-
˘ ˆ
te el si sa i te ınchini asa cum doreste el. (Isaia 55:9) Fii
˘ ˆ ˘ ˘
sigur ca Iehova ı ti va da puterea necesara ca sa renun ti la
˘ ˘ ˆ ˘
orice lucru care are legatura cu ınchinarea falsa.
˘ ˘ ˘ ˘
TREBUIE SA SARBATORIM CRACIUNUL?
˘
6 Craciunul ˘ ˆ ˘
este una dintre cele mai raspandite sar-
˘ ˘
batori din toata lumea, iar majoritatea oamenilor cred
˘ ˆ ˘ ˘
4. a) De ce nu trebuie sa ne ınchinam la stramosi? b) De ce le-a po-
˘ ˘ ˆ ˘
runcit Iehova slujitorilor sai sa nu ıncerce sa comunice cu mor tii?
˘ ˆ ˆ ˘
5. Ce te poate ajuta sa nu mai folosesti icoane ın ınchinare si sa nu
ˆ ˘
te mai ınchini la stramosi?
˘ ˘ ˘
6. De ce a fost aleasa data de 25 decembrie ca sarbatoare a nasterii
lui Isus?
ˆ ˘
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
ca ın aceasta zi se sarbatoreste nasterea lui Isus. Dar
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
Craciunul are, de fapt, legatura cu ınchinarea falsa. O
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
enciclopedie arata ca romanii, care erau pagani, sarba-
˘
toreau nasterea soarelui la 25 decembrie. Conducatorii
˘ ˆ ˘ ˘
bisericii doreau ca tot mai mul ti pagani sa devina cres-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
tini. Prin urmare, au hotarat sa sarbatoreasca nasterea
ˆ ˘ ˘
lui Isus ın 25 decembrie, chiar daca el nu s-a nascut
˘ ˘
atunci. (Luca 2:8-12) ˆ Discipolii lui Isus nu au sarbato-
˘ ˘ ˆ
rit Craciunul. Intr-o carte se spune ca, ın primii 200 de
˘ ˘
ani dupa nasterea lui Isus, „nimeni nu stia data exacta a
˘
nasterii
[sale] si pu tini erau interesa ti sa o afle”. (Sacred
˘ ˆ ˘
Origins of Profound Things) Craciunul a ınceput sa fie
˘ ˘ ˘
sarbatorit la sute de ani dupa Isus.
7 Mul ˘ ˆ ˘ ˆ
ti oameni stiu ca atat Craciunul, cat si obice-
iurile legate de acesta, precum petrecerile si oferirea de
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ
daruri, au origine pagana. De exemplu, ın Anglia si ın
˘
unele zone ale Americii, Craciunul a fost o vreme in-
˘ ˆ ˘
terzis din cauza originii lui pagane. Oricine tinea sar-
˘ ˆ ˆ
batoarea era pedepsit. Dar, mai tarziu, oamenii au ın-
˘ ˘ ˘
ceput sa o tina din nou. De ce crestinii adevara ti nu
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
sarbatoresc Craciunul? Deoarece vor sa ıi fie placu ti lui
ˆ
Dumnezeu ın tot ce fac.
˘ ˘ ˘
TREBUIE SA SARBATORIM
ZILELE DE NASTERE?

8 ˆ ˘ ˘
Mul ti oameni ısi sarbatoresc ziua de nastere.
Ar
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
trebui crestinii
sa sarbatoreasca aceasta zi? Singurele
˘ ˘ ˘
persoane despre care Biblia spune ca si-au sarbatorit
ziua de nastere
nu erau slujitori ai lui Iehova. (Geneza
˘ ˘ ˘ ˘
7. De ce crestinii
adevarati nu sarbatoresc Craciunul?
˘ ˘
8, 9. De ce primii crestini
nu sarbatoreau zilele de nastere?

˘
ALEGE SA-I SLUJESTI
LUI DUMNEZEU 167
ˆ
40:20; Marcu 6:21) Zilele de nastere se tineau ın onoa-
rea zeilor. De aceea, primii crestini „considerau aniver-
˘ ˆ
sarea zilelor de nastere un obicei p agan”. (The World
Book Encyclopedia)
9 Romanii si grecii din Antichitate credeau ca˘ la nas-

˘ ˘
terea fiecarui om era prezent un spirit, care avea sa-l
ˆ
protejeze tot restul vie tii. „Acest spirit se afla ıntr-o re-
˘ ˘
la tie mistica cu zeul a carui aniversare corespundea cu
ˆ
ziua de nastere a persoanei respective”, se spune ıntr-o
lucrare. (The Lore of Birthdays)
10 Crezi ca˘ lui Iehova ıi ˆ ˘ ˘
plac sarbatorile care au lega-
˘
˘ ˘ ˆ
tura cu religia falsa? (Isaia 65:11, 12) Nu, nu ıi plac. Din
˘
acest motiv, noi nu tinem zilele de nastere sau alte sar-
˘ ˘ ˘ ˘
batori ce au legatura cu religia falsa.
˘
CONTEAZA ORIGINEA
˘ ˘
UNEI SARBATORI?
11 Unii oameni stiu ca˘ Craciunul˘
si
˘ ˘
alte sarbatori au
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
origini pagane; totusi, continua sa le tina. Pentru ei,
sunt doar ocazii de a petrece timp cu familia. Esti de
˘ ˘ ˘
aceeasi parere? Nu e gresit sa- ti doresti sa petreci timp
cu membrii familiei. Iehova a creat familia si el do-
˘
reste
sa avem rela tii frumoase cu cei apropia ti. (Efeseni
˘ ˘
3:14, 15) Totusi, e mai important sa avem o rela tie buna
ˆ ˘ ˆ ˘
cu Iehova decat sa le facem pe plac rudelor tinand sar-
˘ ˘
batori religioase gresite. Iata de ce apostolul Pavel a
˘ ˆ ˘
spus: „Asigura ti-va mereu de ceea ce ıi este placut Dom-
nului”. (Efeseni 5:10)
˘ ˘ ˘ ˘
10. De ce crestinii
nu trebuie sa sarbatoreasca zilele de nastere?

˘ ˘ ˘
11. De ce tin
unii oameni anumite sarbatori? Care ar trebui sa fie cel
mai important lucru pentru tine?
ˆ ˘
12 ˘ ˘ ˆ
Mul ti oameni cred ca nu conteaza atat de mult ori-
˘ ˘ ˘
ginea unei sarbatori. Dar pentru Iehova conteaza. El nu
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ ˆ
aproba sarbatorile care ısi au originea ın ınchinarea fal-
˘ ˘
sa sau care glorifica oameni ori simboluri na tionale.
˘ ˘ ˆ
De exemplu, egiptenii tineau multe sarbatori ın cinstea
˘
zeilor lor. Dupa ce israeli tii au iesit din Egipt, ei au co-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
piat o sarbatoare pagana a egiptenilor numind-o „o sar-
˘
batoare pentru Iehova”. Dar Iehova i-a pedepsit pentru
ˆ
acest lucru. (Exodul 32:2-10) Iar, mai tarziu, profetul
Isaia a spus: „Nu atinge ti nimic necurat!”. (Citeste Isaia
52:11.)
ˆ
FII AMABIL C AND LE VORBESTI ALTORA
13 Daca˘ te gande ˆ
sti sa
˘
nu mai anumite
˘ ˘
sarbatori,
tii
˘ ˆ ˆ ˆ ˘
poate ca ı ti vin ın minte unele ıntrebari. De exemplu:
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
„Ce sa fac daca un coleg de munca ma ıntreaba de ce
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
nu sarbatoresc Craciunul? Ce sa fac daca cineva ımi da
˘ ˘ ˘ ˘
un cadou de Craciun? Ce sa fac daca partenerul de ca-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
satorie asteapt a din partea mea sa tin o anumita sar-
˘ ˆ ˘ ˘
batoare? Cum ımi pot ajuta copiii sa nu fie supara ti
˘ ˘ ˘ ˆ
pentru ca nu tin o sarbatoare sau nu ısi tin ziua de nas-
tere?”.
14 E important sa˘ te gande ˆ
sti
˘
dinainte ce sa spui sau
˘ ˆ ˘ ˘
ce sa faci ıntr-o anumita situa tie. De exemplu, daca al-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
tii ı ti ureaza „Sarbatori fericite!”, nu ar trebui sa-i ig-
ˆ
nori. Po ti spune pur si simplu: „Mul tumesc”. Dar, ın
ˆ ˘
cazul ın care cineva vrea sa afle mai multe, i-ai putea
˘ ˘ ˘
12. Ce sarbatori nu aproba Iehova?
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
13. Ce ıntrebari ti-ar
putea veni ın minte daca te gandesti sa nu mai
˘ ˘
tii
anumite sarbatori?
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
14, 15. Ce poti face daca cineva ıti ureaza „Sarbatori fericite!” sau ıti
face un cadou?
˘
ALEGE SA-I SLUJESTI
LUI DUMNEZEU 169
˘ ˘
explica de ce nu tii acea sarbatoare. Totusi, fii mereu
amabil si respectuos, deoarece Biblia spune: „Vorbirea
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
voastra sa fie ıntotdeauna placuta, dreasa cu sare, si
˘ ˘ ˘
astfel ve ti sti cum sa-i raspunde ti fiecaruia”. (Coloseni
˘ ˘ ˆ ˘
4:6) Ai putea adauga ca ı ti place sa petreci timp cu al-
˘ ˘
tii si sa oferi cadouri, doar ca nu faci asta cu ocazia unei
˘ ˘
sarbatori.
15 Ce ar trebui sa˘ faci daca˘ cineva ıˆ ˘
ti ofera un cadou?
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
Biblia nu da o lista de reguli, dar arata ca trebuie sa ne
˘ ˘ ˘ ˘
pastram constiin ta curata. (1 Timotei 1:18, 19) Poate ca
ˆ ˘ ˘
persoana care ı ti face cadoul nu stie ca tu nu tii acea sar-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
batoare. Sau poate ı ti spune: „Stiu ca nu tii aceast ˆ a sar-
˘ ˘
batoare, totusi vreau sa- ti dau acest cadou”. In oricare
˘
dintre situa tii, de tine depinde daca accep ti sau nu ca-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
doul. Orice ai alege sa faci, asigura-te ca ı ti pastrezi con-
˘ ˘ ˘
stiin
ta curata. Nu vrem sa facem nimic care sa ne strice
prietenia cu Iehova.
˘
CUM SA TE POR TI
CU CEI DIN FAMILIE
16 Ce ar trebui sa˘ faci daca˘ membrii familiei tale vor
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
sa tina o sarbatoare? Nu trebuie sa te cer ti cu ei. Nu uita
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ca au dreptul sa aleaga ce vor sa faca. Fii amabil si res-
˘ ˘
pecta-le alegerile, asa cum si tu doresti ca ei sa le respec-
˘
te pe ale tale. (Citeste Matei 7:12.) Dar ce ar trebui sa
˘ ˘
faci daca cei din familia ta vor sa stai cu ei cu ocazia ace-
˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘
lei sarbatori? Mai ıntai, roaga-te lui Iehova sa te ajute
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
sa iei hotararea corecta. Apoi, gandeste-te la situa tie si
˘ ˆ
cauta informa tii ın publica tiile crestine. Dorin ta ta este
˘ ˆ ˆ ˘
sa faci ıntotdeauna ce ıi este placut lui Iehova.
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
16. Ce ar trebui sa faci daca membrii familiei tale vor sa tin
a o sar-
˘
batoare?
ˆ ˘
17 ˘ ˘ ˘
Ce po ti face pentru a- ti ajuta copiii sa nu simta ca
ˆ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
pierd ceva cand ıi vad pe al tii tinand anumite sarba-
ˆ ˆ ˆ
tori? Din cand ın cand, po ti organiza ceva special pen-
tru ei. Ba chiar le po ti face surprize oferindu-le cadouri.
Iar printre cele mai valoroase cadouri pe care le po ti
˘
face copiilor tai sunt timpul si iubirea ta.
˘ ˆ ˘ ˘
PRACTIC A INCHINAREA ADEVARATA
18 Pentru a-i fi placu ˘ ˘ ˘ ˘
ti lui Iehova, trebuie sa parasim
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
religia falsa si sa renun tam la obiceiurile si sarbatorile
˘ ˘ ˘ ˘
care au legatura cu aceasta. Dar trebuie si sa practicam
ˆ ˘ ˘
ınchinarea adevarata. Cum anume? O modalitate este
ˆ
aceea de a fi prezen ti cu regularitate la ıntrunirile cres-
ˆ
tine. (Citeste Evrei 10:24, 25.) Intrunirile sunt o par-
˘ ˆ ˘ ˘
te foarte importanta a ınchinarii adevarate. (Psalmul
ˆ ˆ ˘
22:22; 122:1) La ıntruniri, ne ıncurajam unii pe al tii.
(Romani 1:12)
19 Un alt aspect important al ınchin ˆ ˘ ˘
arii adevarate este
ˆ
acela de a le vorbi altora despre ceea ce ınve ti din Biblie.
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘
Lucrurile rele care se ıntampla pe pamant ıi tulbura pe
mul ti oameni. Poate cunosti si tu astfel de persoane. Vor-
˘ ˘
beste-le
despre minunata speran ta pe care o ai. Pe masu-
˘ ˆ
ra ce mergi la ıntrunirile crestine si le vorbesti altora de-
˘ ˘
spre adevarul din Biblie, vei dori sa nu mai ai nicio
˘ ˘ ˘
legatura cu religia falsa si cu obiceiurile ei. Vei fi fericit si
ˆ ˆ ˆ ˆ
Iehova ı ti va binecuvanta eforturile de a te ınchina lui ın
modul corect. (Maleahi 3:10)
˘ ˘ ˘ ˆ
17. Ce poti face pentru a-ti ajuta copiii sa nu simta ca pierd ceva cand
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ıi vad pe altii
ca tin
anumite sarbatori?
˘ ˆ
18. De ce trebuie sa mergem la ıntrunirile crestine?
˘ ˘
19. De ce este important sa le vorbesti altora despre adevarurile bi-
ˆ ˘
blice ınvatate?

ˆ
Cei care ıi slujesc lui Iehova
sunt fericiti
˘ ˘ ˆ ˘
PARASESTE
INCHINAREA FALSA
˘
„Iesi
ti din mijlocul lor si
separati-v
a . . . si nu mai
atingeti ce este necurat.” (2 Corinteni 6 :17)

˘ ˆ ˘ ˘
De ce este gresit
sa ne ınchinam la icoane si la stramosi?

Exodul 20:4, 5; 1 Ioan 5:21 Deuteronomul 18 :10 -12
˘ ˘
Iehova nu vrea sa folosim Cei care cred ca vorbesc cu
ˆ
icoane sau alte obiecte ın mor tii
vorbesc de fapt cu
ˆ
ınchinare. demonii.
LUI DUMNEZEU
˘ ˘ NU-I PLAC
TOATE SARBATORILE
˘ ˆ ˘
„Asigurati-v
a mereu de ceea ce ıi este placut
Domnului.” (Efeseni 5:10)

ˆ ˘
Cum ıti poti da seama daca e bine sau nu
˘ ˘ ˘
sa tii
o sarbatoare?
Ezechiel 44:23; Daniel 3:1-27
˘ ˘ ˘ ˘
2 Corinteni 6 :14, 15 Evita sarbatorile care glorifica
˘ ˘ ˘ ˆ
Afla daca are origini pagane. oameni, organizatii omenesti
Exodul 32:2-10 sau simboluri nationale.

˘
Chiar daca cei ce tin
o 1 Timotei 1:18, 19
˘ ˘ ˆ ˘
sarbatoare au intentii
bune, Gandeste-te
dinainte ce sa
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
sarbatoarea s-ar putea sa nu spui sau ce sa faci ıntr-o
˘ ˘
fie aprobata de Dumnezeu. anumita situatie; totusi,
˘ ˘ ˘
pastreaza-ti constiin
ta
curata
ˆ
ınaintea lui Iehova.
173
ˆ
FII AMABIL C AND LE VORBESTI

ALTORA DESPRE CREDINTA TA
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
„Vorbirea voastra sa fie ıntotdeauna placuta,
˘ ˘ ˘
dreasa cu sare, si
astfel veti sti
cum sa-i raspundeti
˘
fiecaruia.” (Coloseni 4:6)

Cum le-ai putea explica altora ceea ce crezi?

Matei 7:12 1 Petru 3:15
˘ ˘ ˘
Respecta alegerile altora, Apara-ti convingerile cu
ˆ
asa cum si tu doresti
ca ei blandete si respect.
˘
sa le respecte pe ale tale. Evrei 10:24, 25
ˆ
2 Timotei 2:24 La ıntruniri, poti primi
ˆ ˆ
Fii ıntotdeauna amabil si nu te ıncurajare si ajutorul necesar
ˆ ˘ ˘
certa cu altii cand le vorbesti
pentru a sti cum sa raspunzi la
ˆ ˘
despre ceea ce crezi. ıntrebarile despre credinta ta.
CAPITOLUL 17
˘
RUG ACIUNEA
– UN CADOU MINUNAT
ˆ ˘
IN COMPARATIE cu universul, planeta noastra este
˘ ˆ ˘ ˆ
foarte mica. Cand Iehova priveste spre Pamant, toti oa-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
menii sunt ca o picatura mica dintr-o galeata. (Psalmul
˘ ˆ
115:15; Isaia 40:15) E-adevarat, ın comparatie cu uni-
˘ ˆ
versul suntem foarte mici. Dar iata ce citim ın Psalmul
145:18, 19: „Iehova este aproape de toti cei ce-l chea-
˘ ˘ ˆ ˘
ma, de toti cei ce-l cheama ın adevar. El satisface dorin-
˘
ta celor ce se tem de el, le aude strigatul de ajutor si
ˆ ˘ ˘
ıi scapa”. Ce cadou extraordinar este rugaciunea! Ie-
˘
hova, Creatorul Atotputernic, vrea sa ne fie aproape si
˘ ˘ ˘
sa ne asculte rugaciunile. Da, rugaciunea este un privi-
legiu, un cadou special de la Iehova pentru fiecare din-
tre noi!
2 Totusi, Iehova ne asculta˘ doar daca˘ ıi ˆ
vorbim asa

˘
cum doreste el. Cum putem face aceasta? Sa vedem ce
˘
spune Biblia despre rugaciune.
˘ ˘
DE CE SA NE RUG AM LUI IEHOVA
3 Iehova vrea sa˘ ne rugam˘ ˘
lui, sau sa-i vorbim. De
ˆ
unde stim
acest lucru? Citeste
Filipeni 4:6, 7. Gandes-
˘ ˘
te-te la aceasta invitatie
iubitoare. Conducatorul uni-
˘
versului este sincer interesat de tine si vrea sa-i vorbesti

despre sentimentele si problemele tale.
˘ ˘
1, 2. De ce crezi ca rugaciunea este un cadou special? De ce trebu-
˘ ˘
ie sa stim
ce spune Biblia despre rugaciune?
˘ ˘
3. De ce trebuie sa ne rugam lui Iehova?
175
˘
„Fauritorul cerului si
˘ ˆ
al pamantului” doreste
˘ ˘
sa ne asculte rugaciunile.
(Psalmul 115:15)
4 ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
Rugaciunea ne ajuta sa avem o prietenie stransa
ˆ ˆ
cu Iehova. Cand doi prieteni ısi vorbesc cu regularita-
ˆ ˆ ˘
te despre gandurile, ıngrijorarile si sentimentele lor,
˘
prietenia dintre ei devine mai puternica. La fel stau lu-
˘ ˆ
crurile si cu rugaciunea. In Biblie, Iehova ne vorbeste
ˆ
despre gandurile si sentimentele sale si ne spune ce va
ˆ ˆ
face ın viitor. Si noi ıi putem vorbi cu regularitate lui
ˆ
Iehova despre cele mai adanci sentimente ale noastre.
˘
Astfel, prietenia noastra cu el va deveni tot mai puter-
˘
nica. (Iacov 4:8)
˘ ˘
CE FEL DE RUG ACIUNI ASCULTA DUMNEZEU?
5 Asculta˘ Iehova toate rugaciunile? ˘ ˆ
Nu. In zilele pro-
˘
fetului Isaia, Iehova le-a spus israeli tilor: „Chiar daca fa-
˘ ˆ ˘
ce ti multe rugaciuni, nu ascult; mainile va sunt pline de
ˆ ˘
sange”. (Isaia 1:15) Asadar, daca nu suntem aten ti, am
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
4. Cum ne ajuta rugaciunea sa ne ıntarim prietenia cu Iehova?
˘ ˘ ˘
5. De unde stim
ca Iehova nu asculta toate rugaciunile?
ˆ ˘
putea face lucruri care lui Iehova nu-i plac. Iar el nu ne

˘
va mai asculta rugaciunile.
6 Daca vrem ca Iehova sa˘ ne asculte rugaciunile,
˘ ˘
tre-
˘ ˘ ˆ
buie sa avem credin ta ın el. (Marcu 11:24) Apostolul Pa-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
vel explica: „Fara credin ta este imposibil sa-i fim placu ti
˘
lui Dumnezeu, fiindca cel ce se apropie de Dumne-
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
zeu trebuie sa creada ca el exista si ca devine rasplatito-
ˆ ˘ ˘
rul celor ce ıl cauta staruitor”. (Evrei 11:6) Dar nu este
˘ ˘ ˘ ˘
de-ajuns sa spunem ca avem credin ta. Trebuie sa ne do-
ˆ ˆ
vedim credin ta ascultand de Iehova ın fiecare zi. (Cites-
te Iacov 2:26.)
7 Cand ˆ ˘ ˘
ne rugam lui Iehova trebuie sa fim umili si
plini de respect. De ce? De exemplu, unui rege sau unui
presedinte i-am vorbi cu mult respect. Iehova este Atot-
puternicul Dumnezeu. Prin urmare, nu ar trebui oare
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
sa aratam si mai mult respect si umilin ta atunci cand
ˆ
ıi vorbim? (Geneza 17:1; Psalmul 138:6) De asemenea,
˘ ˘
trebuie sa ne rugam lui Iehova cu sinceritate si din ini-
˘ ˘ ˘
ma, nu doar sa repetam pe de rost aceleasi cuvinte. (Ma-
tei 6:7, 8)
8 Mai mult decat ˆ ˆ ˆ ˘
atat, cand ne rugam pentru un anu-
˘ ˘ ˘ ˘
mit lucru, trebuie sa ne straduim sa ac tionam potrivit cu
˘ ˘ ˘ ˘
rugaciunea noastra. De exemplu, daca ne rugam lui Ie-
˘
hova pentru cele necesare vie tii, nu putem sa fim lenesi
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
si sa astept am ca Iehova sa ne dea totul, atat timp cat noi
˘ ˆ ˘ ˘
suntem capabili sa ne castig am existen ta. Trebuie sa fim
ˆ ˘ ˘
6. De ce este credinta atat de importanta? Cum putem dovedi ca
˘
avem credint a?
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
7. a) De ce trebuie sa aratam respect si umilint a cand ne rugam lui
˘ ˆ ˘
Iehova? b) Cum putem dovedi ca suntem sinceri cand ne rugam?
˘ ˘ ˘
8. Dupa ce ne rugam cu privire la un anumit lucru, ce trebuie sa mai
facem?
˘
RUGACIUNEA – UN CADOU MINUNAT 177
˘ ˘ ˘
harnici si sa acceptam orice ˆ munca putem face. (Matei
˘ ˆ ˘
6:11; 2 Tesaloniceni 3:10) In plus, daca ıl rugam pe Ieho-
˘ ˘ ˘ ˘
va sa ne ajute sa nu mai facem ceva rau, trebuie sa evi-
˘ ˆ
tam orice situa tie care ne-ar starni dorin te gresite. (Co-
˘ ˘ ˆ ˆ ˆ ˘
loseni 3:5) Sa analizam ın continuare cateva ıntrebari pe
˘
care si le pun mul ti oameni cu privire la rugaciune.
ˆ ˘ ˘
INTREBARI DESPRE RUG ACIUNE
9 Cui trebuie sa˘ ne rugam? ˘
Isus si-a
ˆ ˘
ınva tat discipolii

˘ ˘ ˆ
sa se roage ‘Tatalui nostru, care este ın ceruri’. (Matei 6:9)
˘
El a mai spus: „Eu sunt calea, adevarul si via ta. Nimeni
˘ ˆ
nu vine la Tatal decat prin mine”. (Ioan 14:6) Prin urma-
˘ ˘
re, trebuie sa ne rugam doar lui Iehova prin Isus Cristos.
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
Ce ınseamna a ne ruga prin Isus? Inseamna a arata res-
pect pentru rolul special pe care l-a primit Isus de la Ie-
ˆ ˘ ˘ ˆ
hova. Asa cum am ınva tat, Isus a venit pe pamant pentru
˘
a ne salva din pacat si moarte. (Ioan 3:16; Romani 5:12)
˘
De asemenea, Iehova l-a numit Mare Preot si Judecator.
˘
(Ioan 5:22; Evrei 6:20) Doar daca recunoastem acest lu-
˘
cru, rugaciunile noastre vor fi acceptate de Iehova.
10 Trebuie sa˘ stam ˘ ˆ ˘
ıntr-o anumita pozi tie cand ne ru-
ˆ
˘ ˘ ˘ ˆ
gam? Nu, Iehova nu ne cere sa stam ın picioare, aseza ti
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
ori ın genunchi cand ne rugam. Din Biblie aflam ca ıi pu-
ˆ
tem vorbi lui Iehova ın orice pozi tie, dar aceasta trebuie
˘ ˘
sa fie plina de respect. (1 Cronici 17:16; Neemia 8:6; Da-
niel 6:10; Marcu 11:25) Pentru Iehova, cel mai mult con-
˘ ˆ ˘ ˘
teaza ce avem ın inima, nu pozi tia corpului. Putem sa ne
˘ ˆ ˆ ˆ
rugam cu voce tare sau ın gand, oriunde ne-am afla si ın
ˆ ˘
orice moment al zilei sau al nop tii. Cand ne rugam lui
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
9. Cui trebuie sa ne rugam? Ce ınvat am din Ioan 14:6 despre ruga-
ciune?
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
10. Trebuie sa stam ıntr-o anumita pozitie
cand ne rugam? Explica.
ˆ ˘
ˆ ˘ ˘
Iehova, putem avea ıncredere ca el ne aude, chiar daca ni-
meni altcineva nu ne aude. (Neemia 2:1-6)
11 Pentru ce anume ne putem ruga? Pentru orice
ˆ ˘
lucru care ıi este placut lui Iehova. Biblia spune: „Indi-
ˆ ˘
ferent ce am cere ın armonie cu voin ta sa, El ne asculta”.
˘ ˘
(1 Ioan 5:14) Putem sa ne rugam cu privire la lucruri
˘ ˘
personale? Da. Rugaciunea ar trebui sa fie ca o conversa-
˘
tie cu un prieten apropiat. Sa-i spunem lui Iehova tot ce
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
avem ın minte sau ın inima! (Psalmul 62:8) Sa-l rugam
˘ ˘ ˆ
sa ne dea spiritul sau sfant pentru a face ce este bine.
˘ ˆ
(Luca 11:13) De asemenea, sa-i cerem lui Iehova ın telep-
ciune pentru a lua decizii bune si putere pentru a face
˘ ˘ ˘
fa ta problemelor. (Iacov 1:5) Trebuie sa-l rugam pe Ie-
˘ ˘ ˆ
hova si sa ne ierte pacatele. (Efeseni 1:3, 7) In plus, pu-
˘ ˘
tem sa ne rugam pentru al tii, cum ar fi membrii familiei
sau fra tii si surorile din congrega tie. (Faptele 12:5; Colo-
seni 4:12)
12 Care sunt cele mai importante lucruri pentru
˘ ˘ ˘ ˘
care trebuie sa ne rugam? Cele ce au legatura cu Ieho-
˘ ˘
va si cu voin ta sa. Trebuie sa-i mul tumim din inima
pentru tot ce face pentru noi. (1 Cronici 29:10-13) Stim
˘ ˆ ˘ ˆ ˆ ˘
ca, atunci cand Isus a fost pe pamant, el si-a ınva tat dis-
˘
cipolii cum sa se roage. (Citeste Matei 6:9-13.) El le-a
˘ ˆ ˆ
spus sa se roage ın primul rand ca numele lui Dumne-
˘ ˆ ˘
zeu sa fie sfin tit, sau considerat sfant. Apoi Isus a aratat
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
ca trebuie sa ne rugam ca Regatul lui Dumnezeu sa vina,
˘ ˘ ˘ ˆ
iar voin ta lui Iehova sa se faca pe tot pamantul. Isus a
˘ ˘ ˘
mai spus ca, doar dupa ce ne rugam pentru aceste lu-
˘ ˘
cruri foarte importante, ar trebui sa ne rugam si pentru
11. Care sunt unele lucruri pentru care ne putem ruga lui Iehova?
˘ ˘
12. Care sunt cele mai importante lucruri pentru care sa ne rugam?
˘
˘ ˘
ce avem noi nevoie. Daca Iehova si voin ta sa ocupa pri-
ˆ ˘ ˘
mul loc ın rugaciunile noastre, aceasta arata ce este cel
mai important pentru noi.
13 Cat ˆ ˘ ˘
de lungi ar trebui sa fie rugaciunile noastre?
˘ ˆ
Biblia nu spune. Rugaciunile pot fi scurte sau lungi, ın
˘
func tie de situa tie. De exemplu, am putea rosti o ruga-
˘ ˆ ˘
ciune scurta ınainte de a lua masa, dar una mai lunga
ˆ ˘ ˘
13. Cat de lungi ar trebui sa fie rugaciunile noastre?
˘
Poti sa te rogi oriunde
ˆ
si oricand
180
˘ ˘
Iehova ne raspunde uneori la rugaciuni
oferindu-ne ajutor prin alti crestini

ˆ ˆ ˆ ˆ
cand ıi mul tumim lui Iehova sau cand ıi vorbim despre
ˆ ˘ ˘
ıngrijorarile noastre. (1 Samuel 1:12, 15) Nu vrem sa
˘ ˘ ˘
spunem rugaciuni lungi doar ca sa-i impresionam pe
˘
al tii, asa cum faceau unii din timpul lui Isus. (Luca
˘ ˘
20:46, 47) Pe Iehova nu-l impresioneaza astfel de ruga-
˘ ˘ ˘
ciuni. El doreste sa ne rugam din inima.
14 Cat ˆ ˘ ˘
de des ar trebui sa ne rugam? Iehova ne invi-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
ta sa-i vorbim cu regularitate. Biblia ne ındeamna ‘sa ne
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
rugam neıncetat’ si ‘sa perseveram ın rugaciune’. (Matei
26:41; Romani 12:12; 1 Tesaloniceni ˆ 5:17) Iehova este
ˆ ˘ ˆ
ıntotdeauna gata sa ne asculte. Ii putem multumi ın
fiecare zi pentru iubirea si generozitatea sa. De aseme-
ˆ ˆ ˆ ˆ ˘
nea, ıi putem cere ındrumare, putere si mangaiere. Daca
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
14. Cat de des ar trebui sa ne rugam? Ce ınvat am de aici despre Ie-
hova?
˘
˘ ˘
pretuim
cu adevarat rugaciunea, acest cadou minunat,
˘
vom folosi orice ocazie ca sa-i vorbim lui Iehova!
15 De ce trebuie sa spunem „amin” la sfar ˘ ˆ
situl
unei
˘ ˆ ˆ ˘ ˘
rugaciuni? Cuvantul „amin” ınseamna „cu siguran ta”
˘ ˆ ˘
sau „asa sa fie”. In acest mod, dovedim ca credem cu
˘ ˆ ˘ ˘
adevarat ce am spus ın rugaciune, cu alte cuvinte ca
˘ ˘
suntem sinceri. (Psalmul 41:13) Aflam din Biblie ca este
˘ ˆ ˆ
potrivit sa spunem „amin” – fie ın gand, fie cu voce
ˆ ˘ ˘
tare – la sfarsitul unei rugaciuni publice, pentru a arata
˘
ca suntem de acord cu ce s-a spus. (1 Cronici 16:36;
1 Corinteni 14:16)
˘ ˘
CUM NE RASPUNDE DUMNEZEU LA RUG ACIUNI
16 Chiar ne raspunde ˘ ˘ ˆ
Iehova la rugaciuni? Bineın te-
ˆ ˘ ˘
les. Biblia ıl numeste pe Dumnezeu „Ascultator al ruga-
˘ ˘
ciunii”. (Psalmul 65:2) Iehova asculta rugaciunile sin-
˘ ˆ
cere rostite de milioane de oameni si raspunde la ele ın
diferite feluri.
17 Iehova se foloseste de ıngeri ˆ ˘
si de slujitorii sai de
˘ ˆ ˘ ˘
pe pamant pentru a ne raspunde la rugaciuni. (Evrei
˘ ˘
1:13, 14) Mul ti oameni s-au rugat sa primeasca ajutor
ˆ ˘
pentru a ın telege Biblia si, la scurt timp dupa aceea, au
˘ ˘ ˆ
fost vizita ti de Martorii lui Iehova. Biblia arata ca ınge-
˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
rii participa la raspandirea vestii bune pe tot pamantul.
(Citeste Revela tia 14:6.) De asemenea, mul ti dintre noi
˘ ˘
ne-am rugat lui Iehova pentru o anumita problema sau
necesitate si apoi am primit ajutorul necesar de la un
frate crestin. (Proverbele 12:25; Iacov 2:16)
˘ ˆ ˘
15. De ce trebuie sa spunem „amin” la sfarsitul unei rugaciuni?
˘ ˘ ˘
16. Raspunde Iehova la rugaciuni? Explica.
ˆ ˘ ˘ ˆ
17. Cum se foloseste
Iehova de ıngeri si de slujitorii sai de pe pamant
˘ ˘
pentru a ne raspunde la rugaciuni?
ˆ ˘
18 ˆ ˘
Iehova se foloseste de spiritul sfant pentru a ne ras-
˘ ˆ ˆ
punde la rugaciuni. Cand ıi cerem ajutorul pentru a
˘ ˆ
face fa ta unei probleme, el ne poate oferi ındrumare si
˘ ˆ
putere prin spiritul sau sfant. (2 Corinteni 4:7) Iehova
˘ ˘
se foloseste si de Biblie pentru a ne raspunde la ruga-
˘ ˘ ˆ
ciuni si pentru a ne ajuta sa luam decizii ın telepte. De
ˆ ˘ ˘
exemplu, cand citim Biblia, am putea gasi versete care sa
ˆ ˆ
ne fie de folos. In plus, Iehova poate ındruma pe cineva
˘ ˆ ˘ ˘
care raspunde la ıntruniri sa spuna chiar ideea de care
ˆ ˆ ˘ ˆ
avem noi nevoie sau ıl poate ındruma pe un batran din
˘ ˘ ˆ
congrega tia crestin a sa ne ındrepte aten tia asupra unei
idei din Biblie. (Galateni 6:1)
19 Totusi, uneori poate ca˘ ne ıntreb ˆ ˘
am: „De ce Iehova

˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
nu mi-a raspuns ınca la rugaciune?”. Sa nu uitam ca el
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
stie
mai bine decat noi cand si cum sa ne raspunda la ru-
˘
gaciuni. El stie de ce avem nevoie. S-ar putea ca pentru
˘ ˘ ˘
un anumit lucru sa fie necesar sa ne rugam mai mult.
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
Astfel, aratam ca ne dorim din inima ceea ce ıi cerem
˘ ˘ ˘ ˆ
lui Iehovaˆ si ca avem cu adevarat credin ta ın el. (Luca
˘ ˘
11:5-10) In unele situa tii, Iehova ne raspunde la ruga-
˘ ˆ ˘
ciuni cum nu ne astept am. De exemplu, cand ne rugam
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
pentru o problema, Iehova poate ca nu o ınlatura, dar
˘ ˘ ˘
ne da putere ca sa-i facem fa ta. (Citeste Filipeni 4:13.)
20 Ce cadou minunat este rugaciunea! ˘
Putem fi si-
˘ ˘ ˆ ˘
guri ca Iehova ne asculta cand ne rugam lui. (Psalmul
ˆ
145:18) Si cu cat ne vom ruga mai mult lui Iehova, cu
ˆ ˘ ˘
atat mai puternica va fi prietenia noastra cu el!
ˆ
18. Cum se foloseste
Iehova de spiritul sfant si de Biblie pentru a ne
˘ ˘
raspunde la rugaciuni?
˘ ˘
19. De ce uneori am putea avea impresia ca Iehova nu ne raspunde
˘
la rugaciuni?
˘ ˘
20. De ce trebuie sa ne rugam des lui Iehova?
IEHOVA
˘ DORESTE
˘
SA NE ASCULTE RUGACIUNILE
˘
„Iehova este aproape de toti cei ce-l cheama,
˘ ˆ ˘
de toti cei ce-l cheama ın adevar.” (Psalmul 145:18)

˘ ˘
Ce trebuie sa facem daca vrem ca Iehova
˘ ˘
sa ne asculte rugaciunile?
Evrei 11:6 Matei 6:7, 8
˘ ˘ ˘ ˆ
Trebuie sa avem credint a. Trebuie sa fim sinceri cand
˘ ˘
Psalmul 138:6 ne rugam; nu trebuie sa
˘ ˘ ˘ ˘
Trebuie sa aratam respect repetam aceleasi cuvinte.
˘
si umilint a. Isaia 1:15
˘ ˘ ˆ
Iacov 2:26 Trebuie sa traim ın armonie
˘ ˘ cu vointa lui Dumnezeu.
Trebuie sa action am potrivit
˘
cu rugaciunile noastre.
ˆ ˘ ˘
INTREBARI DESPRE RUGACIUNE

˘ ˘ ˆ ˘
Cui trebuie sa ne rugam? Cat de lungi ar trebui sa fie
˘
Matei 6:9; Ioan 14:6 rugaciunile noastre?
˘ ˘ ˆ ˘ 1 Samuel 1:12, 15;
Trebuie sa stam ıntr-o anumita
ˆ ˘ Luca 20:46, 47
pozitie
cand ne rugam?
ˆ
1 Cronici 17:16; Cat de des ar trebui
˘ ˘
Neemia 8:5, 6; sa ne rugam?
Daniel 6:10; Marcu 11:25 Romani 12:12;
˘ 1 Tesaloniceni 5:17
Asculta Iehova chiar si
˘ ˆ ˆ
rugaciunile spuse ın gand? De ce spunem „amin” la
ˆ ˘
Neemia 2:1-6 sfarsitul
unei rugaciuni?
1 Cronici 16:36;
1 Corinteni 14:16
184
˘ ˘
PENTRU CE SA NE RUGAM
ˆ
„Indiferent ce am cere ın armonie cu vointa
sa,
˘
El ne asculta.” (1 Ioan 5:14)

Care sunt unele lucruri pentru care ne putem ruga?

Matei 6:9, 10 Iacov 1:5
˘ ˘ ˘ ˆ
Roaga-te ca vointa lui Iehova Roaga-te sa primesti ıntelepciune

˘ ˆ ˘ ˘
sa se ınfaptuiasca. pentru a lua decizii bune.
1 Cronici 29:10-13 Filipeni 4:13
˘ ˘ ˘
Arata-ti recunostin ta Roaga-te sa primesti putere
ˆ ˘ ˘
ın rugaciune. pentru a face fat a problemelor.
Matei 6:11-13 Efeseni 1:3, 7
˘ ˘ ˘ ˘
Roaga-te cu privire la Roaga-te sa-ti fie iertate pacatele.
˘ ˆ ˘
necesitatile si ıngrijorarile tale. Faptele 12:5
˘
Luca 11:13 Roaga-te pentru altii.
˘ ˆ
Roaga-te pentru spirit sfant.
˘
IEHOVA ˘NE RASPUNDE
LA RUGACIUNI
˘ ˘
„O, Ascultator al rugaciunii, la tine vor veni
oameni de orice fel.” (Psalmul 65:2)

˘ ˘
Cum ne raspunde Iehova la rugaciuni?
Proverbele 12:25; Revelatia
14:6 Filipeni 4:6, 7, 13
ˆ ˘
Iehova se poate folosi de ıngeri Iehova ne ofera pacea si puterea
si de oameni pentru a ne oferi de care avem nevoie pentru a
˘
ajutor. face fat a unei probleme.
2 Corinteni 4:7 Galateni 6:1; 2 Timotei 3:16, 17
˘ ˆ
Primim ajutorul necesar El ne da ıntelepciune
cu ajutorul
ˆ
prin spiritul sfant. Bibliei si al congregatiei.

CAPITOLUL 18
˘ ˆ
AR TREBUI SA IMI DEDIC
˘ ˘ VIATA

LUI DUMNEZEU SI SA MA BOTEZ?
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
DE CAND ai ınceput sa studiezi aceasta carte, ai ınvatat
˘
multe adevaruri din Biblie, cum ar fi promisiunea lui
˘
Dumnezeu referitoare la viata vesnic
a, starea mortilor

ˆ
si
speranta
ınvierii. (Eclesiastul 9:5; Luca 23:43; Ioan
˘ ˆ ˘
5:28, 29; Revelatia 21:3, 4) Poate ca ai ınceput sa asisti
ˆ ˘
la ıntrunirile Martorilor lui Iehova si ti-ai
dat seama c a
˘ ˆ ˘ ˘
ei practica ınchinarea adevarata. (Ioan 13:35) De ase-
˘ ˆ ˘
menea, poate ca ai deja o prietenie stransa cu Iehova si
ˆ ˆ ˘ ˘
1. Ce ıntrebare ıti pui, probabil, dupa ce ai studiat aceasta carte?
ˆ ˘
˘ ˆ ˘ ˆ
te-ai hotarat sa-i slujesti. Dar, probabil, te ıntrebi: „Ce
˘
ar trebui sa fac pentru a-i sluji lui Dumnezeu?”.
˘
2 Un barbat ˘
etiopian care a trait pe timpul lui Isus
ˆ ˘ ˆ
si-a
pus aceeasi ıntrebare. La un anumit timp dupa ın-
vierea lui Isus, un discipol pe nume Filip i-a predicat
˘ ˘
acestui barbat. Filip i-a adus dovezi ca Isus era Me-
ˆ
sia. Etiopianul a fost atat de impresionat de ceea ce a
ˆ ˆ ˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
aflat, ıncat a spus fara ıntarziere: „Iata o apa! Ce ma
ˆ ˘ ˘
ımpiedica sa fiu botezat?”. (Faptele 8:26-36)
3 Biblia arata˘ ın ˆ ˘ ˘
mod clar ca, daca vrei sa-i slujesti
˘

˘
lui Iehova, trebuie sa te botezi. Isus le-a spus conti-
˘
nuatorilor sai: „Faceti discipoli din oamenii tuturor
ˆ ˆ
natiunilor,
botezandu-i”. (Matei 28:19) Isus ınsusi
˘ ˘
ne-a lasat un exemplu prin faptul ca s-a botezat. El a
ˆ ˘
fost cufundatˆ complet ın apa, nu doar stropit pe cap.
ˆ ˘
(Matei 3:16) In prezent, cand o persoana este boteza-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
ta, ea trebuie sa fie cufundata complet ın apa.
4 Prin botez le arati altora ca vrei cu adevarat sa˘ fii
˘ ˘ ˘

˘
prieten cu Dumnezeu si sa-i slujesti. (Psalmul 40:7, 8)
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
Dar poate ca te ıntrebi: „Ce trebuie sa fac ca sa ma bo-
tez?”.
˘ ˘
CUNOSTIN
T A SI
CREDINT A
ˆ
5 Inainte de a te boteza, trebuie sa˘ ajungi sa-i
˘
cu-
˘ ˆ
nosti
pe Iehova si
pe Isus, cu alte cuvinte sa ınveti mai
ˆ ˘
multe despre ei. Tu deja ai ınceput sa faci aceasta stu-
˘ ˘
2. De ce a vrut barbatul etiopian sa fie botezat?
˘ ˘ ˘
3. a) Ce porunca le-a dat Isus discipolilor sai? b) Cum ar trebui sa
˘ ˘
fie botezata o persoana?
˘ ˘
4. Ce le arati altora prin botezul tau?
˘ ˆ
5. a) Ce trebuie sa faci ınainte de a te boteza? b) De ce sunt impor-
ˆ
tante ıntrunirile crestine?

˘ ˆ ˘ ˘
AR TREBUI SA IMI DEDIC VIATA
LUI DUMNEZEU SI
SA MA BOTEZ? 187
ˆ ˘
diind Biblia. (Citeste Ioan 17:3.) Acest lucru ınsa nu
˘ ˘ ˆ
este de-ajuns. Biblia spune ca trebuie sa cuno ˆ sti
ın
mod exact vointa lui Iehova. (Coloseni 1:9) Intruniri-
˘
le Martorilor lui Iehova te vor ajuta sa-l cunosti mai
˘ ˆ ˘
bine pe Iehova si sa te bucuri de o prietenie stransa cu
˘
el. De aceea, este important sa asisti cu regularitate la
ˆ
ıntruniri. (Evrei 10:24, 25)
6 Bineın ˆ ˘ ˘
teles,
Iehova nu asteapt a sa stii tot ce scrie
ˆ ˆ ˘
ın Biblie ınainte sa te botezi. El nu a asteptat nici din
˘ ˘ ˆ
partea barbatului etiopian sa stie totul ınainte de bo-
˘ ˆ ˘ ˘
tez. (Faptele 8:30, 31) Noi vom continua sa ınvat am
vesnic despre Dumnezeu. (Eclesiastul 3:11) Dar, pen-
˘ ˘
tru a fi botezat, trebuie sa cunosti si
sa accepti cel pu-
ˆ ˘ ˘ ˘
tin ınvat aturile de baza ale Bibliei. (Evrei 5:12)
7 Biblia spune: „Far ˘ ˘ ˘ ˘
a credint a este imposibil sa-i fim
˘
placuti lui Dumnezeu”. (Evrei 11:6) Prin urmare, trebu-
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
ie sa ai credint a ınainte sa te botezi. Din Biblie aflam ca
ˆ
unii oameni din anticul oras Corint, cand au auzit ce
spuneau discipolii lui Isus, „au crezut si s-au botezat”.
˘
(Faptele 18:8) Cu sigurant a, studiul Bibliei te-a ajutat si
˘ ˘ ˆ
pe tine sa ai credin ta ın promisiunile lui Dumnezeu si
ˆ ˘
ın jertfa lui Isus, care ne poate salva din pacat si moar-
te. (Iosua 23:14; Faptele 4:12; 2 Timotei 3:16, 17)
VORBESTE-LE
˘ ALTORA
DESPRE ADEVARURILE BIBLICE
8 ˆ ˆ ˘
Cu cat vei ınvata
mai multe din Biblie si vei ve-
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
dea cum te ajuta ea ın viat a, credinta
ta se va ıntari.
ˆ ˘ ˆ
6. Cat de multe trebuie sa stii
din Biblie ınainte de botez?
7. Cum te-a ajutat studiul Bibliei?
˘ ˆ
8. Ce te va ajuta sa le vorbesti
altora despre ce ınveti?

ˆ ˘
˘ ˆ
Vei dori sa le spui si altora ce ınve ti. (Ieremia 20:9;
˘
2 Corinteni 4:13) Dar cui ar trebui sa-i vorbesti despre
aceste lucruri?
9 Probabil ca˘ vei dori sa˘ le vorbesti despre ceea ce

ˆ
ınveti membrilor familiei, prietenilor, vecinilor sau
˘ ˘ ˆ
colegilor de munca. E bine daca ıti doresti acest lucru,
˘ ˆ
dar trebuie sa o faci ıntotdeauna cu respect si iubire.
˘ ˘
Dupa un timp, vei putea sa participi la lucrarea de
ˆ ˘ ˆ
predicare ımpreuna cu congregatia. Cand te vei simti
˘ ˘
pregatit, spune-i Martorului cu care studiezi Biblia ca
˘ ˆ ˘
vrei sa participi la lucrarea de predicare ımpreuna cu
˘ ˘ ˘ ˘ ˘
congregatia. Daca el vede ca esti pregatit si ca traiesti
ˆ ˘
ın armonie cu normele Bibliei, veti putea sta de vorba
˘ ˆ
cu doi batrani din congregatie.
10 De ce este necesara˘ aceasta˘ discutie? Batr ˘ ˆ
anii vor

˘ ˘ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
sa se asigure ca ıntelegi si
crezi ınvat aturile de baza ale
˘ ˘ ˆ
Bibliei, ca traiesti zi de zi ın armonie cu ceea ce spune
˘ ˘ ˘
Biblia si ca doresti cu adevarat sa devii Martor al lui Ie-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
hova. Nu trebuie sa uiti ca batranii au grija de toti mem-
brii congregatiei, deci si de tine. De aceea, nu trebuie
˘ ˘ ˘
sa-ti fie teama sa vorbesti cu ei. (Faptele 20:28; 1 Petru
˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
5:2, 3) Dupa aceasta discutie, batranii ıti vor spune
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
daca poti ıncepe sa predici ımpreuna cu congregatia.
˘ ˆ
11 Batranii ti-ar putea explica ce schimbari ˘
trebuie
˘ ˆ ˆ
sa mai faci ınainte de a participa la predicare ımpreu-
˘ ˘
na cu congregatia. De ce este important sa faci aceste
˘ ˆ
schimbari? Deoarece, cand le vorbim oamenilor de-
˘ ˆ ˆ
9, 10. a) Cui ai putea sa-i vorbesti
la ınceput despre ceea ce ınveti?

˘ ˘ ˘ ˆ ˘
b) Ce trebuie sa faci daca vrei sa predici ımpreuna cu congregatia?

ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˆ
11. De ce este atat de important sa faci schimbari ınainte sa ıncepi
˘ ˆ ˘
sa predici ımpreuna cu congregatia?
˘ ˆ ˘ ˘
LUI DUMNEZEU SI
SA MA BOTEZ? 189
ˆ ˘
spre Dumnezeu, noi ıl reprezentam pe Iehova si tre-
˘ ˘ ˆ
buie sa avem un mod de viat a care ıi aduce onoare.
(1 Corinteni 6:9, 10; Galateni 5:19-21)
ESTE NECESAR
˘ ˘ ˘ ˆ
SA TE C AIESTI
SI SA TE INTORCI
12
ˆ ˘ ˘
Inainte sa te poti boteza, trebuie sa mai faci anu-
˘ ˘ ˆ
miti pasi. Apostolul Petru a spus: „Cai ti-va si ıntoar-
˘ ˘ ˘ ˘
ceti-v a ca sa vi se stearg a pacatele”. (Faptele 3:19) Ce
ˆ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
ınseamna a te cai? Inseamna a-ti parea rau pentru ori-
˘ ˘
ce lucru gresit pe care l-ai facut. De exemplu, daca ai
˘ ˘
dus o viat a imorala din punct de vedere sexual, trebu-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˘
ie sa te caiesti. Si chiar daca toata viata ai ıncercat sa
˘ ˘
faci ce este bine, tot trebuie sa te caiesti, deoarece cu
˘ ˘
totii pacatuim si avem nevoie de iertarea lui Dumne-
zeu. (Romani 3:23; 5:12)
13 Dar ajunge doar sa- ˘ ˘ ˘ ˘
ti para rau pentru ce ai facut?
˘ ˘ ˆ
Nu. Apostolul Petru a mai spus ca trebuie ‘sa te ın-
ˆ ˘ ˘ ˘
torci’. Acest lucru ınseamna ca trebuie sa nu mai faci
˘ ˆ ˘
lucrurile rele din trecut si sa ıncepi sa faci ce este bine.
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
De exemplu, gandeste-te ca trebuie sa calatoresti pen-
˘
tru prima data spre un anumit loc. La un moment dat
ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘
ınsa, ıti dai seama ca mergi ın directia gresit a. Ce vei
˘ ˆ ˆ
face? Cu sigurant a, ıncetinesti, te opreˆ sti, te ıntorci,
ˆ ˆ ˘ ˘
iar apoi te ındrepti ın directia corecta. In mod asema-
˘ ˘ ˘
nator, pe masura ce studiezi Biblia, ti-ai putea da sea-
˘ ˘ ˘ ˆ ˘
ma ca trebuie sa faci unele schimbari ın viat a. Fii dis-
˘ ˆ ˘ ˘
pus ‘sa te ıntorci’, cu alte cuvinte sa te schimbi si sa
ˆ ˘
ıncepi sa faci ce este corect.
˘ ˘ ˘
12. De ce trebuie sa se caiasca toti oamenii?
ˆ ˘ ˆ
13. Ce ınseamna ‘a te ıntoarce’?
ˆ ˘
˘
DEDIC A-TI
VIATA
LUI DUMNEZEU
14 ˆ
Un alt pas important ınainte de botez este acela
ˆ
de a te dedica lui Iehova. Cum te dedici lui? Intr-o ru-
˘ ˆ ˘ ˆ
gaciune ıi promiti lui Iehova ca te vei ınchina doar lui
˘ ˘
si
ca cel mai important lucru din viata ta va fi sa faci
vointa lui. (Deuteronomul 6:15)
15 Cand ˆ ˆ ˘ ˆ
ıi promitem lui Iehova ca ıi vom sluji doar
ˆ ˆ
lui este ca atunci cand ıi promitem persoanei iubite
˘ ˘ ˆ
ca ne vom petrece tot restul vietii alaturi de ea. Gan-
˘ ˘
deste-te, de exemplu, la un barbat care curteaza o fe-
˘ ˘
meie. Dupa ce o cunoaste mai bine, el ajunge sa o iu-
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
beasca si ısi doreste sa se casatoreasca cu ea. Aceasta
˘ ˘ ˘ ˘
este o decizie serioasa, dar barbatul este gata sa faca
acest pas, deoarece o iubeste.
16 Pe masur ˘ ˘ ˆ
a ce ınveti mai multe despre Iehova,
˘ ˘
ajungi sa-l iubesti si
vrei sa faci tot ce poti pentru a-i
ˆ ˘ ˆ ˆ
sluji. Astfel, te vei simti ındemnat sa ıi promiti ıntr-o
˘ ˘ ˆ ˘
rugaciune ca ıi vei sluji doar lui. Biblia spune ca ori-
˘ ˘
cine vrea sa-l urmeze pe Isus trebuie „sa se renege pe
ˆ ˘ ˆ
sine”. (Marcu 8:34) Ce ınseamna acest lucru? Inseam-
˘ ˘ ˆ ˘
na sa pui pe primul loc ın viat a ascultarea de Iehova.
ˆ
Ceea ce doreste el este mult mai important decat do-
rintele sau planurile tale. (Citesti 1 Petru 4:2.)
˘ ˘ ˘
NU TREBUIE SA-TI
FIE TEAMA C A VEI GRESI

17 ˘ ˘
Unii nu se dedica lui Iehova deoarece se tem ca
nu-si
vor putea respecta promisiunea de a-i sluji. Ei
14. Cum te dedici lui Dumnezeu?
˘ ˘ ˘ ˘
15, 16. Cum ajunge o persoana sa-si doreasca sa se dedice lui Dum-
nezeu?
˘
17. De ce unii oameni nu se dedica lui Iehova?
˘ ˆ ˘ ˘
LUI DUMNEZEU SI
SA MA BOTEZ? 191
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
nu vor sa-l dezamageasca si se gandesc ca, daca nu ıi
˘
sunt dedicati lui, Iehova nu-i va trage la raspundere
pentru ceea ce fac.
18 Iubirea pentru Iehova te va ajuta sa˘ ınvingi ˆ
tea-
˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
ma ca ıl vei dezamagi. Pentru ca ıl iubesti, vei face
˘
tot posibilul sa-ti respecti promisiunea. (Eclesiastul
ˆ ˘
5:4; Coloseni 1:10) Nu te vei gandi ca este prea greu
˘
sa faci vointa lui Dumnezeu. Apostolul Ioan a scris:
˘ ˆ ˘ ˘
„Iata ce ınseamna iubirea pentru Dumnezeu: sa res-
˘
pectam poruncile sale. Si poruncile sale nu sunt gre-
le”. (1 Ioan 5:3)
19 Nu trebuie sa˘ fii perfect ca sa˘ te dedici lui Iehova.
˘ ˆ
El nu asteapt a de la noi mai mult decat putem face.
˘
(Psalmul 103:14)ˆ Iehova te va ajuta sa faci ce este bi-
ˆ ˘
ne. (Isaia 41:10) Increde-te ın Iehova din toata inima
ˆ ˘ ˘
ta, iar el „ıti va netezi cararile”. (Proverbele 3:5, 6)
˘
„O DECLARATIE
PUBLIC A”
20 Crezi ca˘ esti pregatit˘ ˘
sa te dedici lui Iehova?

˘ ˘ ˘
Dupa ce faci acest pas, esti pregatit pentru urmatorul:
botezul.
21 Spune-i coordonatorului corpului de batr ˘ ˆ
ani din
˘ ˘ ˘
congregatia ta ca te-ai dedicat lui Iehova si ca vrei sa
ˆ ˘ ˆ
te botezi. El va vorbi cu cativa batrani care apoi vor
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
revedea ımpreuna cu tine unele ınvat aturi biblice de
˘ ˘ ˘ ˘
baza. Daca vor considera ca esti pregatit pentru botez,
ˆ ˘ ˘
ei ıti vor spune ca te poti boteza la urmatorul congres
˘ ˆ ˘ ˆ ˘
18. Ce te va ajuta sa ınvingi teama ca ıl vei dezamagi pe Iehova?
˘ ˘ ˘
19. De ce nu ar trebui sa-ti fie teama sa te dedici lui Iehova?
˘ ˘
20. Dupa ce te dedici lui Dumnezeu, ce pas urmeaza?
˘
21, 22. Cum poti face „o declaratie publica” a credintei tale?
ˆ ˘
Inainte sa te botezi,
˘
trebuie sa studiezi Biblia
Credinta trebuie
˘ ˆ
sa te ındemne
˘
sa le vorbesti

altora despre
ce crezi
ˆ ˘
al Martorilor lui Iehova. Intr-o tema de
ˆ
la congres, vorbitorul va explica ce ın-
˘ ˘
seamna botezul. Apoi, le va pune doua
ˆ ˘
ıntrebari simple celor ce se vor boteza.
˘ ˆ ˆ ˘
Raspunzand cu „da” la acele ıntrebari,
˘
vei face „o declaratie
publica” a credintei
tale. (Romani 10:10)
˘ ˆ ˘ ˘
LUI DUMNEZEU SI
SA MA BOTEZ? 193
22 ˘ ˆ ˘
Urmeaza botezul. Vei fi cufundat complet ın apa.
˘ ˘
Botezul va fi o dovada pentru toti ca te-ai dedicat lui
˘
Iehova si
ca, din acel moment, esti
un Martor al lui Ie-
hova.
I-ai promis lui Iehova

˘ ˆ
ca ıi vei sluji?
Prin botez dovedesti

˘ ˘
ca vrei sa faci vointa
lui Dumnezeu
ˆ ˘
ˆ ˘
CE INSEAMNA BOTEZUL
23 ˘ ˘ ˘
Isus le-a spus discipolilor sai ca aveau sa fie bote-
ˆ ˘ ˆ
zati „ın numele Tatalui, al Fiului si al spirituluiˆ sfant”.
ˆ ˘
(Citeste Matei 28:19.) Ce ınseamna aceasta? Inseam-
˘ ˘ ˆ
na ca recunosti autoritatea lui Iehova, rolul lui Isus ın
ˆ ˆ
scopul lui Dumnezeu si modul ın care Dumnezeu ısi
ˆ ˆ
foloseste spiritul sfant pentru a-si ındeplini vointa.
(Psalmul 83:18; Matei 28:18; Galateni 5:22, 23; 2 Pe-
tru 1:21)
24 Botezul este un pas foarte important. Cufunda-
ˆ ˘ ˘ ˘
rea ın apa poate fi asemanata cu moartea, iar ridicarea
˘ ˘ ˆ ˆ
din apa cu revenirea la viat a. In ce sens? Cand esti cu-
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
fundat ın apa, ınseamna ca lasi ın urma modul de via-
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˘
t a din trecut. Iar, cand te ridici din apa, ınseamna ca
ˆ ˘ ˆ
ıncepi un nou mod de viat a, ın care faci vointa lui
˘ ˘ ˆ
Dumnezeu. Acest lucru arata ca, din acel moment, ıi
slujesti lui Iehova. Nu uita: Nu te-ai dedicat unui om,
˘
unei organizatii sau unei lucrari; tu ti-ai dedicat viata
lui Iehova.
25 Dedicarea te va ajuta sa˘ ai o prietenie strans ˆ ˘
a cu
ˆ ˘ ˘ ˘
Dumnezeu. (Psalmul 25:14) Insa daca o persoana este
˘ ˆ ˘ ˘ ˘
botezata nu ınseamna ca va fi si salvata. Apostolul
˘
Pavel a spus: „Continuati sa lucrati la propria salvare
˘
cu teama si tremur”. (Filipeni 2:12) Botezul este doar
ˆ ˘ ˆ
un ınceput. ˆ Dar cum poti ramane aproape de Ieho-
˘ ˘ ˆ
va? In ultimul capitol se va raspunde la aceasta ıntre-
bare.
ˆ ˘ ˆ ˘
23. Ce ınseamna a fi botezat „ın numele Tatalui, al Fiului si al spiri-
ˆ
tului sfant”?
ˆ ˘ ˆ ˘
24, 25. a) Ce ınseamna botezul? b) La ce ıntrebare se va raspunde
ˆ ˘
ın urmatorul capitol?
˘ ˘
AR TREBUI SA MA BOTEZ?
˘ ˘ ˘ ˆ ˘ ˘
„Iata o apa! Ce ma ımpiedica sa fiu botezat?”
(Faptele 8:36)

˘
De ce ar trebui sa te botezi si cum se face botezul?
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
Botezul arata ca lasi ın urma modul de viat a din trecut
ˆ ˘ ˆ
si ıncepi un nou mod de viat a, ın care faci vointa

lui Dumnezeu.
Matei 28:19, 20 Matei 3:16
˘ ˘
Trebuie sa fii botezat pentru Trebuie sa fii cufundat complet
ˆ ˘
a-i sluji lui Iehova. ın apa, la fel ca Isus.
Psalmul 40:8
˘ ˘
Botezul le arata altora ca vrei
˘
sa-i slujesti
lui Dumnezeu.
˘ ˘
IEHOVA NU ASTEAPT
A NICIODATA
PREA MULT DE LA TINE
˘ ˆ ˘
„Iata ce ınseamna iubirea pentru Dumnezeu:
˘ ˘
sa respectam poruncile sale. Si
poruncile sale
nu sunt grele.” (1 Ioan 5:3)

˘ ˆ ˘ ˘
De ce nu ar trebui sa ıti fie teama sa te dedici
lui Iehova?
Psalmul 103:14; Isaia 41:10 Coloseni 1:10
˘ ˘
Nu trebuie sa fii perfect ca sa Iubirea pentru Iehova te va
˘ ˆ ˘ ˆ
te dedici lui Iehova. El te va ajuta sa ınvingi teama ca ıl vei
˘ ˘
ajuta sa faci ce este bine. dezamagi.
196
PASI
CARE DUC LA BOTEZ
˘ ˘
„Placerea mea, o, Dumnezeul meu, este sa fac
ˆ ˆ
vointa
ta si
legea ta este ın adancul fiintei
mele.”
(Psalmul 40:8)

˘
Ce trebuie sa faci pentru a te dedica lui Iehova?
Ioan 17:3 1 Petru 4:2
˘ ˆ ˘
STUDIAZA CUVANTUL LUI DUMNEZEU DEDICA-TI
VIATA
LUI DUMNEZEU
˘ ˆ ˘ ˆ
Trebuie sa-i cunosti pe Iehova Intr-o rugaciune ıi promiti lui
ˆ ˘ ˆ
si pe Isus Cristos. Cu cat vei Iehova ca te vei ınchina doar
ˆ ˘ ˘
ınvata mai multe despre ei, lui si ca cel mai important
ˆ ˆ ˘
cu atat ıi vei iubi mai mult. lucru din viata ta va fi sa faci
Evrei 11:6 vointa lui.
ˆ ˘
INTARESTE-
TI
CREDINTA

˘ ˆ ˆ
Pune-ti toata ıncrederea ın
promisiunile lui Dumnezeu si
ˆ ˘
ın jertfa lui Isus, care poate sa
˘
ne salveze din pacat si moarte.
Faptele 3:19
˘
CAIESTE-TE

ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
Aceasta ınseamna sa ıti para
˘
sincer rau pentru toate
lucrurile rele pe care
˘
le-ai facut.
ˆ
INTOARCE-TE
ˆ ˘ ˘
Aceasta ınseamna sa nu mai
˘
faci lucruri rele si sa faci
ce este bine.
CAPITOLUL 19
˘ ˆ
RAMAI APROAPE DE IEHOVA
˘ ˘ ˘ ˘
IMAGINEAZA- TI
ca mergi pe strada si, dintr-odata, cerul
ˆ ˘ ˆ ˘ ˘ ˘
se ıntuneca. Incepe sa fulgere si sa tune; nu dupa mult
˘ ˘ ˘ ˘
timp, toarna cu galeata. Cau ti sa te adapostesti de furtu-
˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ ˘ ˆ
na. Cata usurare sim ti cand gasesti un loc ın care sa fii ın
˘ ˘
siguran ta si sa nu te uzi!
2 Noi ne aflam ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ
ıntr-o situa tie asemanatoare ın prezent.
ˆ ˘ ˘ ˘
Situa tia din lume se ınrauta teste pe zi ce trece. Poate ca te
ˆ ˘
ıntrebi:
ˆ „Unde as putea gasi ocrotire?”. Psalmistul a scris:
˘
„Ii voi spune lui Iehova: «Tu esti refugiul si fortarea ta
ˆ ˘ ˆ
mea, Dumnezeul meu ın care ma ıncred»”. (Psalmul
ˆ
91:2) Da, Iehova ne sus tine cand trecem prin probleme
˘ ˘ ˘
si ne da o speran ta minunata de viitor.
3 Cum ne ocroteste Iehova? El ne poate ajuta sa˘ facem

˘ ˘ ˆ
fa ta oricarei probleme. El este mult mai puternic decat
ˆ ˘ ˘ ˘
oricine ar ıncerca sa ne faca rau. De aceea, putem fi siguri
˘ ˆ ˆ ˘
ca, ın viitor, Iehova va ındrepta orice lucru rau care ni s-ar
ˆ ˆ ˆ ˆ ˘ ˘ ˘
putea ıntampla ın prezent. Biblia ne ıncurajeaza: „Sa va
˘ ˆ
pastra ti ın iubirea lui Dumnezeu”. (Iuda 21) Pentru a
ˆ ˘
primi ajutorul lui Iehova ın momentele grele, trebuie sa
˘ ˆ
ramanem aproape de el. Dar cum putem face acest lucru?
˘
CUM AR TREBUI SA REACTIONEZI

LA IUBIREA LUI DUMNEZEU
˘ ˆ
4 Pentru a ram ˘ ˆ
ane aproape de Iehova, trebuie sa ın te-
ˆ ˘ ˆ
legem cat de mult ne iubeste
el. Sa ne gandim la tot ce a
˘ ˆ
1, 2. Unde putem gasi ocrotire ın prezent?
ˆ
3. Cum ıl putem face pe Iehova refugiul nostru?
˘ ˘
4, 5. Cum a aratat Iehova ca ne iubeste?

ˆ ˘
˘ ˘ ˘ ˘
facut el pentru noi. Ne-a pregatit o locuin ta minunata,
˘ ˆ ˆ ˆ ˘
Pamantul, cu animalele si plantele lui ıncantatoare. De
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
asemenea, s-a ıngrijit sa avem apa si o hrana gustoasa. In
˘ ˘ ˘
Biblie, Iehova ne-a fˆ acut cunoscut numele sau si calita-
˘ ˘
tile sale deosebite. In plus, el si-a aratat iubirea fa ta de
ˆ ˘ ˆ ˘
noi cand l-a trimis pe pamant pe Isus, Fiul sau mult iu-
˘ ˘
bit, ca sa-si dea via ta pentru noi. (Ioan 3:16) Datorita
˘ ˘
jertfei lui Isus, noi avem o speran ta minunata de viitor.
5 Iehova a adus ın ˆ ˘
existen ta Regatul mesianic, un gu-
ˆ ˆ ˘
vern ceresc care, ın curand, va pune capat suferin tei. Re-
˘ ˆ ˆ
gatul va transforma pamantul ıntr-un paradis, unde to ti
˘ ˆ
oamenii vor trai ın pace si vor fi ferici ti pentru totdeau-
ˆ ˘ ˘
na. (Psalmul 37:29) Iehova ısi arata iubirea fa ta de noi si
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
prin faptul ca ne ınva ta cum sa avem o via ta frumoasa
ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
ınca de pe acum. Mai mult, el ne invita sa ne rugam lui
ˆ ˘ ˘
si este ıntotdeauna gata sa ne asculte rugaciunile. Da, Ie-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
hova ıi arata fiecarui om ca ıl iubeste.
6 Cum ar trebui sa˘ reac
tionezi la iubirea lui Iehova?
˘ ˘ ˘ ˘
Arata-i ca esti recunoscator pentru tot ce a facut pen-
tru tine. Din nefericire, mul ti oameni din zilele noastre
˘ ˆ ˆ ˆ
sunt nerecunoscatori. La fel s-a ıntamplat si cand Isus a
˘ ˆ
fost pe pamant. Cu o ocazie, Isus a vindecat zece leprosi,
dar numai unul dintre ei i-a mul tumit. (Luca 17:12-17)
˘ ˘ ˘ ˆ
Noi vrem sa fim asemenea acestui barbat si sa ıi mul tu-
ˆ
mim ıntotdeauna lui Iehova pentru iubirea sa.
7 Si noi trebuie sa˘ ıi ˆ ˘ ˘
aratam lui Iehova ca ıl iubim. Isus
˘ ˆ

˘ ˘ ˘ ˘
le-a spus discipolilor sai ca trebuie sa-l iubeasca pe Ieho-
˘ ˘
va cu toata inima, cu tot sufletul si cu toata mintea lor.
ˆ ˘
(Citeste Matei 22:37.) Ce ınseamna acest lucru?
˘
6. Cum ar trebui sa reactionezi
la iubirea lui Iehova?
ˆ ˘
7. Cat de mult ar trebui sa-l iubim pe Iehova?
˘ ˆ
RAMAI APROAPE DE IEHOVA 199
8 ˘ ˆ
Probabil, spunem ca ıl iubim pe Iehova. Dar e
˘ ˆ ˘
de-ajuns? Nu. Daca ıl iubim pe Iehova cu toata inima,
˘
cu tot sufletul si
cu toata mintea, dovedim aceasta prin
˘ ˘ ˘
faptele noastre. (Matei 7:16-20) Biblia arata clar ca, daca
ˆ ˘
ıl iubim pe Dumnezeu, respectam poruncile lui. Este
greu acest lucru? Nu, deoarece „poruncile sale nu sunt
grele”. (Citeste
1 Ioan 5:3.)
ˆ
9 Cand ˘ ˘ ˘
ascultam de Iehova, avem o via ta fericita si
˘ ˘
plina de satisfac tii. (Isaia 48:17, 18) Dar ce ne va ajuta sa
˘ ˆ ˘ ˆ
ramanem aproape de Iehova? Sa vedem ın continuare.
APROPIE-TE SI MAI MULT DE IEHOVA
10 ˆ ˘
Cum ai devenit prietenul lui Iehova? Ai ınceput sa
˘
studiezi Biblia, ai ajuns sa-l cunosti mai bine si ai legat o
ˆ ˘ ˘
prietenie stransa cu el. Aceasta prietenie este asemenea
˘
unui foc pe care vrei sa-l tii mereu aprins. Asa cum un
˘ ˘
foc are nevoie de lemne pentru a continua sa arda, si tu
˘ ˆ ˆ
trebuie sa ınve ti ıncontinuu despre Iehova. Astfel, prie-
˘ ˆ ˘
tenia ta cu el va ramane puternica. (Proverbele 2:1-5)
11 Pe masura ce vei continua sa˘ studiezi Biblia, ınv
˘ ˘ ˆ ˘
a-
˘ ˆ ˘
taturile ei ı ti vor atinge inima. Observa ce au sim tit doi
ˆ
dintre discipolii lui Isus ın timp ce el le explica unele
ˆ
profe tii biblice. Ei au spus: „Nu ne ardea inima ın noi
ˆ ˆ ˆ
cand ne vorbea pe drum, cand ne explica ın mod clar
Scripturile?”. (Luca 24:32)
12 Asemenea acestor discipoli, poate ca˘ si tu ai sim
tit o
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
8, 9. Cum putem sa-i aratam lui Iehova ca ıl iubim?
˘ ˘ ˆ
10. De ce trebuie sa continui sa ınveti despre Iehova?
ˆ ˘ ˘
11. Ce efect vor avea ınvat aturile Bibliei asupra ta?
ˆ ˆ ˘
12, 13. a) Ce s-ar putea ıntampla cu iubirea noastra pentru Dumne-
˘ ˘ ˘
zeu? b) Ce putem face ca iubirea noastra pentru Iehova sa nu se ra-
˘
ceasca?
ˆ ˘
ˆ ˆ ˘ ˆ
mare bucurie cand ai ınceput sa ın telegi Biblia. Astfel, ai
˘ ˘ ˘
ajuns sa-l cunosti pe Iehova si sa-l iubesti. Cu siguran ta,
˘ ˘ ˘ ˘
nu vrei ca aceasta iubire sa se raceasca. (Matei 24:12)
13 Dupa˘ ce devii prietenul lui Dumnezeu, trebuie sa˘
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
faci tot ce po ti ca prietenia cu el sa ramana puternica.
˘ ˘ ˆ ˘
Trebuie sa continui sa ınve ti despre el si despre Isus si
sa
ˆ ˆ ˘ ˆ
te gandesti cum po ti aplica ın via ta ceea ce ınve ti. (Ioan
ˆ ˆ ˘ ˆ
17:3) Cand citesti sau studiezi Biblia, ıntreaba-te: „Ce ın-
˘ ˘
va t de aici despre Iehova Dumnezeu? De ce trebuie sa-l
˘
iubesc cu toata inima si cu tot sufletul?”. (1 Timotei
4:15)
14 Daca˘ vorbesti cu regularitate cu un prieten bun,
ˆ
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
prietenia voastra nu va slabi. In mod asemanator, daca ıi
ˆ ˘
vorbim cu regularitate lui Iehova ın rugaciune, iubirea
˘ ˘ ˘ ˘ ˘ ˘
14. Cum ne ajuta rugaciunea sa ne pastram puternica iubirea pen-
tru Iehova?
Asemenea unui foc, iubirea ta pentru

ˆ ˘
Iehova trebuie ıntretinut
a pentru a nu
se stinge
˘ ˆ
˘ ˘ ˆ ˘
noastra pentru el va ramane puternica. (Citeste 1 Tesa-
˘
loniceni 5:17.) Rugaciunea este un cadou minunat de la
˘ ˘ ˆ ˆ
Tatal nostru ceresc. De aceea, trebuie sa ıi vorbim ıntot-
˘ ˘
deauna din inima. (Psalmul 62:8) Nu trebuie sa spunem
˘ ˘ ˘
rugaciuni pe de rost, ci sa folosim propriile cuvinte si sa
˘ ˘
vorbim cu sinceritate. Da, daca vom continua sa stu-
˘ ˘ ˘
diem Biblia si sa ne rugam din inima lui Iehova, iubirea
˘ ˘ ˆ ˘
noastra pentru el va ramane puternica.
˘
SA LE VORBIM ALTORA
DESPRE IEHOVA
15 Daca˘ vrem sa˘ ram ˘ ˆ
anem aproape de Iehova, trebuie
˘ ˘
si
sa le vorbim altora despre credin ta noastra. Este un
˘ ˘
adevarat privilegiu sa le vorbim oamenilor despre Ieho-
ˆ ˆ
va, asa cum citim ın Luca 1:74. In acelasi timp, aceas-
ta este o responsabilitate pe care Isus le-a dat-o tuturor
˘ ˘
crestinilor
adevara ti. Fiecare dintre noi trebuie sa predi-
˘ ˆ
ce vestea buna despre Regatul lui Dumnezeu. Ai ınceput
˘
deja sa faci acest lucru? (Matei 24:14; 28:19, 20)
16 Apostolul Pavel a privit lucrarea de predicare ca pe
˘
ceva foarte valoros; el a numit-o o „comoara”. (2 Corin-
teni 4:7) Faptul de a le vorbi altora despre Iehova si de-
˘ ˘
spre scopul sau este cea mai importanta lucrare. Aceasta
este o modalitate de a-i sluji lui Iehova, iar el pre tuieste
ˆ
ceea ce faci pentru el. (Evrei 6:10) Predicarea ı ti poate
˘ ˆ
aduce foloase si tie, si celor ce te asculta, deoarece atat
ˆ ˘ ˘ ˘
tu, cat si ei ve ti putea sa va apropia ti de Iehova si sa pri-
˘ ˘
mi ti via ta vesnic a. (Citeste 1 Corinteni 15:58.) Nu exis-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
ta nicio alta lucrare care sa- ti aduca atat de multe satis-
fac tii!
15, 16. Cum privesti
lucrarea de predicare?
ˆ ˘
17 ˘ ˘
Lucrarea de predicare este urgenta. Noi trebuie ‘sa
˘ ˆ
predicam cuvantul cu sentimentul urgen tei’. (2 Timotei
˘
4:2) Oamenii trebuie sa afle despre Regatul lui Dum-
nezeu. Biblia spune: „Ziua cea mare a lui Iehova este
ˆ
aproape! Este aproape si vine foarte repede”. Sfarsitul
ˆ ˆ
„nu va ıntarzia”! (Tefania 1:14; Habacuc 2:3) Da, foarte
ˆ ˆ
curand, Iehova va distruge lumea rea a lui Satan. Inain-
˘ ˆ ˆ ˘
te sa se ıntample aceste lucruri, oamenii trebuie sa fie
ˆ ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
avertiza ti, astfel ıncat sa aiba ocazia de a alege sa ıi slu-
˘
jeasca lui Iehova.
18 Iehova doreste sa-i ˘ ˆ ˆ ˘
aducem ınchinare ımpreuna cu
˘ ˆ ˘ ˘
al ti crestini adevara ti. In Biblie citim: „Sa ne interesam
˘ ˆ ˘
unii de al tii ca sa ne ındemnam la iubire si la fapte
˘ ˘ ˆ ˘
bune si sa nu neglijam ıntrunirea noastra, cum au unii
˘ ˆ ˘
obiceiul, ci sa ne ıncurajam unii pe al tii, si aceasta cu
ˆ ˆ ˘
atat mai mult cu cat vede ti ca ziua se apropie!”. (Evrei
˘ ˘
10:24, 25) Prin urmare, sa facem tot posibilul sa fim
ˆ
prezen ti la toate ıntrunirile. Acestea ne dau ocazia de a
ˆ ˆ ˘
ne ıncuraja si de a ne ıntari unii pe al tii.
ˆ
19 La ıntruniri, po gasi ˘
ti prieteni buni care te vor aju-
˘ ˆ ˆ
ta sa-i slujesti lui Iehova. Vei ıntalni diferi ti fra ti si surori
˘ ˘ ˘ ˆ
care, la fel ca tine, se straduiesc sa-i aduca ınchinare lui.
ˆ ˆ ˆ ˘
Dar si ei sunt imperfec ti si fac greseli. Cand se ıntampla
˘ ˆ
acest lucru, fii gata sa ıi ier ti. (Citeste Coloseni 3:13.)
˘ ˆ ˘
Concentreaza-te ıntotdeauna la calita tile fra tilor si ale
˘ ˆ
surorilor din congrega tie. Aceasta te va ajuta sa ıi iubesti
˘
mai mult si sa te apropii de Iehova.
˘
17. De ce este urgenta lucrarea de predicare?
˘ ˆ ˆ ˘
18. De ce trebuie sa-i aducem ınchinare lui Iehova ımpreuna cu alti
˘
crestini
adevarati?

˘ ˆ
19. Ce ne poate ajuta sa ıi iubim pe fratii
si surorile din congregatie?

˘ ˆ
˘ ˘
ADEVARATA VIAT A
20 Iehova vrea ca to prietenii lui sa˘ aiba˘ cea mai fru-
ti
˘ ˘ ˆ ˘ ˘ ˆ ˘
moasa via ta. Biblia ne ınva ta ca, ın viitor, via ta noastra
˘
va fi total diferita de cea din prezent.
ˆ
21 In viitor, nu vom trai ˘
doar 70 sau 80 de ani, ci vom
˘ ˘ ˘
trai vesnic. Atunci ne vom bucura de o sanatate perfec-
˘ ˘ ˆ ˆ
ta, de pace si de fericire pe un pamant transformat ın
˘ ˘ ˘
paradis. Biblia spune ca aceasta este „adevarata via ta”.
˘ ˘ ˘
Iehova promite ca ne va da aceasta via ta, dar noi trebu-
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ
ie sa ne straduim de pe acum ‘sa o apucam strans’. (1 Ti-
motei 6:12, 19)
22 Cum putem ‘apuca strans ˆ ˘ ˘
adevarata via ta’? Trebuie
˘ ˘ ˆ
‘sa facem binele’ si ‘sa fim boga ti ın fapte bune’. (1 Ti-
ˆ ˘ ˘ ˘ ˆ
motei 6:18) Aceasta ınseamna ca trebuie sa punem ın
˘ ˆ ˘ ˘
practica ceea ce ınva tam din Biblie. Totusi, nimeni nu
ˆ ˘ ˘ ˘
poate castiga adevarata via ta – via ta vesnic a – prin pro-
ˆ ˘
priile eforturi. Ea este un dar pe care Iehova ıl ofera slu-
˘ ˘ ˘
jitorilor sai fideli, fiind o dovada de ‘bunatate nemerita-
˘ ˘
ta’ din partea sa. (Romani 5:15) Tatal nostru ceresc vrea
˘ ˘ ˘
cu adevarat sa le dea acest dar slujitorilor sai fideli.
ˆ ˘ ˆ
23 Intreaba-te: „Ii slujesc lui Dumnezeu asa cum do-

˘ ˆ ˘ ˘
reste el?”. Daca ı ti dai seama ca trebuie sa mai faci une-
˘ ˆ
le schimbari, treci la ac tiune imediat. Cand ne bizuim
˘ ˘ ˘ ˘
pe Iehova si ne straduim din toata inima sa ascultam de
ˆ
el, Iehova va fi refugiul nostru. El ıi va ocroti pe slujito-
˘ ˆ
rii sai fideli ın ultimele zile ale lumii rele conduse de Sa-
˘ ˘ ˆ
tan. Apoi, ne va ajuta sa traim vesnic ın Paradis, asa
˘ ˘
20, 21. Ce este „adevarata viat a”?
ˆ ˘ ˘
22. a) Cum putem ‘apuca strans adevarata viat a’? b) De ce nu pu-
ˆ ˘
tem castiga
viata
vesnic
a prin propriile eforturi?
˘
23. De ce trebuie sa facem alegeri corecte acum?
ˆ ˘
˘ ˘
cum a promis. Da, putem avea parte de adevarata via ta
ˆ ˘
ın viitor daca facem alegeri corecte acum!
˘
Iehova vrea sa te bucuri
˘ ˘
de „adevarata viat a”.
˘
Vei ajunge sa te bucuri de ea?
IEHOVA TE IUBESTE

ˆ ˆ ˆ
„Atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ıncat l-a dat
˘ ˘ ˘
pe Fiul sau unic-nascut, pentru ca oricine manifesta
˘ ˆ ˘ ˘ ˘ ˘
credint a ın el sa nu fie distrus, ci sa aiba viat a
˘
vesnic
a.” (Ioan 3:16)

ˆ ˘ ˘
Cum ısi arata Dumnezeu iubirea fat a de tine?
Psalmul 91:2 1 Timotei 6:12, 19
˘
Iehova este refugiul nostru si Dumnezeu ne va da viat a
ˆ ˘
ne sustine
cand trecem prin vesnic
a. Atunci, ne vom
˘ ˘ ˘
probleme. bucura de o sanatate perfecta,
Psalmul 37:29 de pace si de fericire pe un
˘ ˘ ˘ ˘ ˆ ˆ
El ne da o sperant a minunata pamant transformat ın
de viitor. paradis.
˘ ˆ
IEHOVA VREA SA IL IUBESTI

˘ ˘ ˘
„Sa-l iubesti
pe Iehova, Dumnezeul tau, cu toata
˘ ˘
inima ta, cu tot sufletul tau si
cu toata mintea ta.”
(Matei 22:37)

ˆ ˘
La ce te ındeamna iubirea lui Dumnezeu?
Luca 17:12 -17 1 Ioan 5:3
˘ ˘
Fii recunoscator pentru tot ce Respecta poruncile
˘
a facut Dumnezeu pentru tine. lui Dumnezeu.
Matei 7:16-20 1 Timotei 6:18
˘ ˘ ˆ ˘ ˘
Arata ca ıl iubesti pe Straduieste-te
sa le faci bine
˘ ˆ
Dumnezeu facand vointa lui altora.
ˆ
ın fiecare zi.
206
˘ ˘ ˘
PASTREAZA-TI PUTERNIC A
IUBIREA PENTRU IEHOVA
˘ ˘ ˘ ˆ
„Sa va pastrati ın iubirea lui Dumnezeu.” (Iuda 21)

˘ ˘ ˆ
Ce te va ajuta sa ramai aproape de Iehova?
1 Tesaloniceni 5:17 Proverbele 2:1-5
˘ ˘ ˘ ˆ
Roaga-te des. Continua sa ınveti
Matei 28:19, 20; despre Iehova.
2 Timotei 4:2 Evrei 10:24, 25
˘ ˘ ˆ
Fa tot posibilul sa le vorbesti
Fii prezent la toate ıntrunirile.
altora despre Regatul lui Fratii
si surorile din congrega-
˘
Dumnezeu. tie
te vor ajuta sa te apropii si
mai mult de Iehova.
IEHOVA
1 ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Numele lui Dumnezeu este Iehova și înseamnă, după
cât se pare, „El face să devină”. Iehova este Dumnezeul
Atotputernic; el a creat totul. El are puterea de a face orice
dorește.
În ebraică, numele lui Dumnezeu se scria cu patru litere.
Transliterate, acestea sunt: YHWH sau IHVH. Numele lui
Dumnezeu apare în textul ebraic original al Bibliei de
aproape 7 000 de ori. Oameni din toată lumea folosesc
forme diferite ale numelui Iehova, pronunțându-l așa cum
se obișnuiește în limba lor.
Cap. 1, par. 15
2 ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
BIBLIA ESTE „INSPIRATĂ DE DUMNEZEU”
Autorul Bibliei este Dumnezeu, însă el a folosit oameni ca
să o scrie. Este ca și cum un director i-ar cere secretarei să
scrie o scrisoare; secretara este cea care scrie, însă ideile
sunt ale directorului. Dumnezeu a folosit spiritul său sfânt
pentru a-i îndruma pe scriitorii Bibliei să scrie gândurile
sale. Spiritul lui Dumnezeu i-a îndrumat în diferite feluri,
uneori prin viziuni sau prin vise, pe care apoi aceștia le-au
descris.
Cap. 2, par. 5
PRINCIPII
3 ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Un principiu este o învățătură din Biblie care explică un
adevăr de bază. De exemplu, principiul „tovărășiile rele
strică obiceiurile bune” ne înva ț ă că oamenii cu care
ne petrecem timpul ne influențează în bine sau în rău.
(1 Corinteni 15:33) Iar principiul „Ce seamănă omul, aceea
va și secera!” ne învață că nu putem scăpa de consecințele
acțiunilor noastre. (Galateni 6:7)
Cap. 2, par. 12
208 CE NE ÎNVAȚĂ BIBLIA?
PROFEȚIE
4 ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
O profeție este un mesaj din partea lui Dumnezeu. Poate
fi o explicație a voinței lui Dumnezeu, o învățătură de
natură morală, o poruncă sau o judecată. Poate fi și un
mesaj cu privire la ceva ce se va întâmpla în viitor. Multe
profeții biblice s-au împlinit deja.
Cap. 2, par. 13
5 ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
PROFEȚII DESPRE MESIA
Isus este cel care a împlinit numeroasele profeții biblice
referitoare la Mesia. Vezi chenarul „Profeții despre Mesia”.
Cap. 2, par. 17, n.s.
SCOPUL LUI IEHOVA CU PRIVIRE LA PĂMÂNT
6 ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Iehova a creat pământul ca acesta să fie un paradis și ca
oamenii care îl iubesc pe Iehova să locuiască pe el. Scopul
lui nu s-a schimbat. În curând, Dumnezeu va îndepărta
răutatea și le va oferi slujitorilor săi viață veșnică.
Cap. 3, par. 1
7 ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
SATAN DIAVOLUL
Satan este îngerul care a început o răzvrătire împotriva
lui Dumnezeu. El este numit Satan, care înseamn ă
„Împotrivitor”, pentru că el luptă împotriva lui Iehova.
El mai este numit Diavol, care înseamnă „Calomniator”.
El a primit acest nume deoarece spune minciuni despre
Dumnezeu și îi înșală pe oameni.
Cap. 3, par. 4
EVENIMENTUL PROFEȚIA ÎMPLINIREA
S-a născut în tribul Geneza 49:10 Luca 3:23-33
lui Iuda
A fost născut de o fecioară Isaia 7:14 Matei 1:18-25
A fost un descendent Isaia 9:7 Matei 1:1, 6-17

al regelui David
Iehova a spus despre Psalmul 2:7 Matei 3:17

Isus că este Fiul său
Mulți oameni nu au crezut Isaia 53:1 Ioan 12:37, 38

că Isus era Mesia
A intrat în Ierusalim Zaharia 9:9 Matei 21:1-9

călare pe un măgar
A fost trădat de un prieten Psalmul 41:9 Ioan 13:18, 21-30

apropiat
A fost trădat Zaharia 11:12 Matei 26:14 -16

pentru 30 de arginți
A tăcut în fața Isaia 53:7 Matei 27:11-14

acuzatorilor săi
S-a tras la sor ți Psalmul 22:18 Matei 27:35

pentru hainele lui
Unii și-au bătut joc de el Psalmul 22:7, 8 Matei 27:39-43

când a fost pe stâlp
Nu i-a fost zdrobit Psalmul 34:20 Ioan 19:33, 36

niciun os
A fost înmormântat Isaia 53:9 Matei 27:57-60

cu cei bogați
Învierea sa Psalmul 16:10 Faptele 2:24, 27
A fost înviat la viață Psalmul 110:1 Faptele 7:55, 56

cerească pentru a fi
la dreapta lui Dumnezeu
ÎNGERI
8 ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Iehova i-a creat pe îngeri cu mult timp înainte să creeze
pământul. Îngerii au fost creați să trăiască în cer. Există
peste o sută de milioane de îngeri. (Daniel 7:10) Ei au
nume și personalități diferite. Îngerii loiali dau dovadă de
umilință și refuză să primească închinarea oamenilor. Ei
au poziții și responsabilități diferite. Unele dintre aceste
responsabilități sunt: să slujească înaintea tronului lui
Iehova, să transmită mesajele sale, să-i ocrotească și să-i
îndrume pe slujitorii săi de pe pământ, s ă transmit ă
judec ă țile sale și s ă sus țin ă lucrarea de predicare.
(Psalmul 34:7; Revelația 14:6; 22:8, 9) În viitor, ei vor lupta
alături de Isus în războiul Armaghedonului. (Revelația
16:14, 16; 19:14, 15)
Cap. 3, par. 5; cap. 10, par. 1
9 ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
PĂCAT
Orice simțim, gândim sau facem împotriva lui Iehova sau
împotriva voinței sale este un păcat. Păcatul ne strică relația
de prietenie cu Dumnezeu. De aceea, Dumnezeu ne-a
dat legi și principii care ne ajută să nu păcătuim în mod
intenționat. Iehova a făcut totul perfect, dar când Adam și
Eva au ales să nu asculte de Iehova, ei au păcătuit și, prin
urmare, nu au mai fost perfecți. Ei au îmbătrânit și au murit.
Și noi îmbătrânim și murim, deoarece moștenim păcatul de
la Adam.
Cap. 3, par. 7; cap. 5, par. 3
10 ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
ARMAGHEDON
Este războiul în care Dumnezeu va distruge lumea lui Satan
și toată răutatea.
Cap. 3, par. 13; cap. 8, par. 18
NOTE EXPLICATIVE 211
11 REGATUL LUI DUMNEZEU

___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Regatul lui Dumnezeu este un guvern pe care Iehova l-a

adus în existență în cer. Regele acestui Regat este Isus
Cristos. În viitor, prin intermediul Regatului, Iehova va
înlătura toată răutatea. Regatul lui Dumnezeu va guverna
asupra pământului.
Cap. 3, par. 14
ISUS CRISTOS
12 ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Dumnezeu l-a creat pe Isus înainte de orice altceva. Iehova
l-a trimis pe Isus pe p ăm ânt ca s ă moar ă pentru toți
oamenii. După ce Isus a fost omorât, Iehova l-a înviat. Acum,
Isus guvernează în cer ca Rege al Regatului lui Dumnezeu.
Cap. 4, par. 2
13 ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
PROFEȚIA DESPRE CELE 70 DE SĂPTĂMÂNI
Biblia a profețit, sau a prezis, când avea să apară Mesia.
Acest lucru urma să se întâmple la sfârșitul perioadei
cunoscute ca „cele 69 de săptămâni”, care a început în
anul 455 î.e.n. și s-a încheiat în anul 29 e.n.
De unde știm că această perioadă s-a încheiat în anul
29 e.n.? Cele 69 de săptămâni au început în anul 455
î.e.n., când Neemia a ajuns la Ierusalim și a început să
reconstruiască orașul. (Daniel 9:25; Neemia 2:1, 5-8) Așa
cum cuvântul „duzină” ne face să ne gândim la numărul
12, tot așa cuvântul „săptămână” ne face să ne gândim la
numărul 7. Săptămânile menționate în această profeție nu
sunt săptămâni a câte șapte zile, ci sunt săptămâni a câte
șapte ani, în armonie cu regula care se aplică deseori în
profeții, și anume „o zi pentru un an”. (Numerele 14:34;
Ezechiel 4:6) Aceasta înseamnă că fiecare săptămână are
o durată de șapte ani și că toate cele 69 de săptămâni
durează 483 de ani (69 x 7). Dacă numărăm 483 de ani
începând cu anul 455 î.e.n., ajungem cu numărătoarea în
anul 29 e.n. Acesta este anul în care Isus a fost botezat și a

devenit Mesia. (Luca 3:1, 2, 21, 22)
Aceeași profeție mai menționează o săptămână, adică încă
șapte ani. În acest interval de timp, mai exact în anul 33 e.n.,
Mesia avea să fie ucis, iar, începând cu anul 36 e.n., vestea
bună despre Regatul lui Dumnezeu avea să fie predicată
tuturor națiunilor, nu doar evreilor. (Daniel 9:24-27)
Cap. 4, par. 7
„70 DE SĂPTĂMÂNI”
490 de ani
7 săptămâni 62 de săptămâni 1 săptămână

(49 de ani) (434 de ani) (7 ani)
455 406 Î.E.N. E.N. 29 33 36
„Darea ordinului Apare

de restabilire . . . Mesia
a Ierusalimului”
Mesia este
„nimicit”
Sfârșitul
celor„70 de
Ierusalim săptămâni”
reconstruit
ÎNVĂȚĂTURA FALSĂ DESPRE TREIME

14 ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Biblia învață că Iehova Dumnezeu este Creatorul și că el
l-a creat pe Isus înaintea tuturor celorlalte lucruri. (Coloseni
1:15, 16) Isus nu este Atotputernicul Dumnezeu. El nu a
spus niciodată că este egal cu Dumnezeu. De fapt, el a zis:
„Tatăl este mai mare decât mine”. (Ioan 14:28; 1 Corinteni
15:28) Dar unele religii predau doctrina despre Treime, și
anume că Dumnezeu este alcătuit din trei persoane: Tatăl,
Fiul și spiritul sf ânt. În realitate, cuvintele „treime” și
„trinitate” nici nu apar în Biblie. Învățătura despre Treime
este falsă.
Spiritul sfânt este for ța activă a lui Dumnezeu, puterea
sa invizibilă în acțiune, pe care el o folosește pentru
a-și realiza voința. Spiritul sfânt nu este o persoană. De
exemplu, despre primii creștini se spune că „s-au umplut
de spirit sfânt”. Însuși Iehova a spus: „Voi turna din
spiritul meu peste oameni de orice fel”. (Faptele 2:1-4, 17)
Cap. 4, par. 12; cap. 15, par. 17
15 ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
CRUCE
De ce nu folosesc creștinii adevărați crucea când se
închină lui Dumnezeu?
1) Crucea a fost folosită multă vreme în religiile false. În
Antichitate, crucea a fost folosită în închinarea la natură și
în ritualuri sexuale păgâne. În primii 300 de ani după
moartea lui Isus, creștinii nu au folosit crucea în închinare.
Mult mai târziu, împăratul roman Constantin a făcut
crucea un simbol al creștinismului. Ea a fost folosit ă
pentru ca tot mai mulți oameni să fie atrași la creștinism.
Dar crucea nu a avut nicio legătură cu Isus Cristos. Într-o
enciclopedie se spune: „Crucea poate fi întâlnită atât
în culturile precreștine, cât și în cele necreștine”. (New
Catholic Encyclopedia)
2) Isus nu a murit pe cruce. Cuvintele grecești traduse prin

„cruce” înseamnă „st âlp vertical”, „lemn” sau „copac”.
Într-o lucrare se explic ă: „Textul grecesc [al Noului
Testament] nu sugerează în niciun fel că ar fi vorba despre
două bucăți de lemn”. Isus a murit pe un stâlp vertical.
3) Iehova nu vrea să folosim icoane sau simboluri în
închinarea noastră. (Exodul 20:4, 5; 1 Corinteni 10 :14)
Cap. 5, par. 12
16 ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
COMEMORAREA
Isus le-a poruncit discipolilor să țină Comemorarea mor ții
sale. Ei fac acest lucru în fiecare an în 14 nisan, zi în care
israeliții sărbătoreau Paștele. La Comemorare sunt date
din mână în mână pâine și vin, care simbolizează corpul și
sângele lui Isus. Cei care vor domni alături de Isus în cer
mănâncă din pâine și beau din vin. Cei care au speranța de
a trăi veșnic pe pământ asistă cu respect la Comemorare,
dar nu mănâncă din pâine și nu beau din vin.
Cap. 5, par. 21
17 SUFLET
___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
În Biblia – Traducerea lumii noi, cuvântul „suflet” este

folosit cu referire la 1) o persoană, 2) un animal sau
3) viața unei persoane ori a unui animal. Vom vedea în
continuare câteva exemple.
O persoană. „În zilele lui Noe, . . . puțini oameni, adică
opt suflete, au fost purtați în siguranță prin apă”. (1 Petru
3:20) Aici, cuvântul „suflet” se referă la oameni: Noe și
soția lui, cei trei fii ai lor și soțiile acestora.
Un animal. „Dumnezeu a zis: «S ă mi șune în ape
viețuitoare [„suflete vii”, nota de subsol] și să zboare
păsări deasupra pământului, pe întinderea cerului!». Apoi
Dumnezeu a zis: «Să dea pământul viețuitoare [„suflete
vii”, nota de subsol] după felul lor: animale domestice,

animale târâtoare și animale sălbatice, după felul lor!». Și
așa a fost.” (Geneza 1:20, 24)
Viața unui om sau a unui animal. Iehova i-a spus lui
Moise: „Au murit toți cei care căutau să te omoare [„îți
căutau sufletul”, nota de subsol]”. (Exodul 4 :19) Când a
fost pe pământ, Isus a spus: „Eu sunt păstorul cel bun.
Păstorul cel bun își dă viața [„sufletul”, nota de subsol]
pentru oi”. (Ioan 10 :11)
De asemenea, când o persoană face un lucru „cu tot
sufletul”, înseamn ă că o face de bun ăvoie și cât de
bine poate. (Matei 22:37; Deuteronomul 6:5) Cuvântul
„suflet” poate fi folosit și cu referire la dorința sau la pofta
unei ființe. Expresia „suflet mort” se referă la un om mort
sau la corpul unui om mort. (Numerele 6:6; Proverbele
23:2; Hagai 2:13)
Cap. 6, par. 5; cap. 15, par. 17
18 ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
SPIRIT
Cuvântul ebraic și cuvântul grecesc traduse prin „spirit” în
Biblia – Traducerea lumii noi pot să însemne diferite lucruri.
Totuși, aceste cuvinte se referă întotdeauna la ceva invizibil
oamenilor, cum ar fi vântul sau respirația. De asemenea,
aceste cuvinte se pot referi la ființe spirituale sau la spiritul
sfânt, care este for ța activă a lui Dumnezeu. Biblia nu
învață că o parte din om continuă să trăiască după ce omul
moare. (Exodul 35:21; Matei 12:43; Luca 11:13)
Cap. 6, par. 5; cap. 15, par. 17
19 ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
GHEENĂ
Gheena este numele unei văi din apropierea Ierusalimului,
unde gunoaiele erau arse și distruse. Nu există nicio dovadă
că, pe timpul lui Isus, în această vale ar fi fost chinuiți sau
arși de vii oameni sau animale. Prin urmare, Gheena nu

reprezintă un loc invizibil unde oamenii care au murit sunt
chinuiți și arși veșnic. Când Isus a vorbit despre cei aruncați
în Gheenă, el s-a referit la o distrugere completă. (Matei
5:22; 10:28)
Cap. 7, par. 20
RUGĂCIUNEA „TATĂL NOSTRU”
20 ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Aceasta este rugăciunea-model prin care Isus și-a învățat
discipolii să se roage. De exemplu, Isus ne-a învățat să ne
rugăm astfel:
„Să fie sfințit numele tău”
Noi ne rugăm ca Iehova să își curețe numele, sau reputația,
de orice pată ori minciună spusă la adresa lui. Astfel, orice
persoană din cer sau de pe pământ va onora și va respecta
numele lui Dumnezeu.
„Să vină Regatul tău”
Ne rugăm ca guvernul lui Dumnezeu să distrugă lumea
rea a lui Satan, să conducă tot pământul și să-l transforme
în paradis.
„Să se facă voința ta . . . pe pământ”
Ne rugăm ca scopul lui Dumnezeu cu privire la pământ
să se împlinească, astfel încât oamenii ascultători să fie
perfecți și să trăiască veșnic în Paradis, așa cum a dorit
Iehova când i-a creat pe oameni.
Cap. 8, par. 2
21 ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
RĂSCUMPĂRAREA
Iehova a oferit răscumpărarea pentru a-i salva pe oameni
din păcat și moarte. Răscumpărarea a fost prețul necesar
pentru a fi plătit ă viața perfect ă pierdut ă de primul
om, Adam, și pentru a fi restabilită prietenia oamenilor
cu Iehova. Dumnezeu l-a trimis pe Isus pe pământ ca
să moară pentru toți păcătoșii. Datorită mor ții lui Isus,
oamenii au posibilitatea de a trăi pentru totdeauna și de a

deveni perfecți.
Cap. 8, par. 21; cap. 9, par. 13
22 DE CE ESTE ANUL 1914 ATÂT
DE IMPORTANT?
___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Din profeția lui Daniel, capitolul 4 aflăm că Dumnezeu

avea să aducă în existență Regatul în 1914.
Profe ția: Iehova i-a dat regelui Nebucadnețar un vis
profetic. În vis, el a văzut un copac mare care a fost tăiat.
Butucul a fost prins cu legături de fier și de aramă pentru a
nu mai putea crește o perioadă de „șapte timpuri”. După
aceea, copacul avea să crească din nou. (Daniel 4:1, 10-16)
Ce înseamnă profeția: Copacul reprezintă conducerea
lui Dumnezeu. Mulți ani, Iehova s-a folosit de regii din
Ierusalim pentru a conduce națiunea Israel. (1 Cronici
29:23) Însă acei regi au devenit infideli, iar conducerea lor a
luat sfârșit. Ierusalimul a fost distrus în anul 607 î.e.n. În
acel an au început cele „șapte timpuri”. (2 Regi 25:1, 8-10;
Ezechiel 21:25-27) Când Isus a spus „Ierusalimul va fi călcat
în picioare de națiuni până se vor împlini timpurile fixate
ale națiunilor”, el se referea la aceste „șapte timpuri”. (Luca
21:24) Așadar, cele „șapte timpuri” nu au luat sfârșit când
Isus a fost pe pământ. Iehova a promis că avea să numească
un Rege la sf ârșitul celor „șapte timpuri”. Conducerea
acestui nou Rege, Isus, avea să aducă mari binecuvântări
asupra poporului lui Dumnezeu de pe întregul pământ,
pentru totdeauna. (Luca 1:30-33)
Durata celor „șapte timpuri”: Cele „șapte timpuri” au
durat 2 520 de ani. Dacă numărăm 2 520 de ani începând
din anul 607 î.e.n., ajungem în anul 1914. În acest an,
Iehova l-a făcut pe Isus, pe Mesia, Rege al Regatului lui
Dumnezeu în ceruri.
PROFEȚIA
Un copac mare „Doborâți copacul”

(Daniel 4:10, 11) (Daniel 4:14)
Domnia Sfârșitul domniei
CE ÎNSEAMNĂ PROFEȚIA
Regi israeliți care au condus Ierusalimul a fost distrus,
poporul lui Dumnezeu iar domnia regilor israeliți
a luat sfârșit
octombrie
607 Î.E.N.
„Să treacă „Regatul va fi

șapte timpuri” din nou al tău”
(Daniel 4:16) (Daniel 4:26)
„Șapte timpuri” Domnia este restabilită
Isus începe
2 520 de ani să domnească în cer
ca Rege al Regatului
lui Dumnezeu
Î.E.N. E.N.
606 ani 1 913 ani octombrie
și 3 luni și 9 luni 1914 E.N.
„Ierusalimul va fi călcat
în picioare . . . până
se vor împlini timpurile
fixate ale națiunilor”
(Luca 21:24)
De unde știm că este vorba de 2 520 de ani? Biblia spune

că trei timpuri și jumătate sunt echivalentul a 1 260 de
zile. (Revelația 12:6, 14) Prin urmare, „șapte timpuri” este
dublul acestui număr, deci 2 520 de zile. Conform regulii
care se aplică deseori în profeții, și anume „o zi pentru un
an”, cele 2 520 de zile reprezintă 2 520 de ani. (Numerele
14 :34; Ezechiel 4:6)
Cap. 8, par. 23
ARHANGHELUL MIHAEL
23 ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Cuvântul „arhanghel” înseamnă „căpetenie a îngerilor”.
Biblia vorbește despre un singur arhanghel, iar numele lui
este Mihael. (Daniel 12:1; Iuda 9)
Mihael este Conducătorul armatei de îngeri fideli a lui
Dumnezeu. În Revelația 12:7 citim: „Mihael și îngerii lui
s-au luptat cu balaurul . . . și îngerii lui”. Cartea Revelația
spune că acest Conducător al armatei lui Dumnezeu este
Isus. Așadar, Mihael este alt nume al lui Isus. (Revelația
19:14 -16)
Cap. 9, par. 4
24 ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
ZILELE DIN URMĂ
Expresia se refer ă la perioada în care evenimente
importante aveau să aibă loc pe pământ chiar înainte ca
Regatul lui Dumnezeu să distrugă lumea lui Satan. Cu
referire la aceeași perioadă, Biblia folosește și alte expresii,
cum ar fi ‘ încheierea sistemului’ și „prezen ța Fiului
omului”. (Matei 24:3, 27, 37) „Zilele din urmă” au început
când Regatul lui Dumnezeu a început să domnească
în cer în 1914 și se vor sfârși când lumea lui Satan va fi
distrusă la Armaghedon. (2 Timotei 3:1; 2 Petru 3:3)
Cap. 9, par. 5
ÎNVIERE
25 ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Învierea este readucerea la viață de către Dumnezeu a
unei persoane care a murit. În Biblie sunt menționate
nouă învieri. Ilie, Elisei, Isus, Petru și Pavel au înviat
oameni. Aceste miracole au fost posibile doar prin puterea
lui Dumnezeu. Iehova promite că-i va învia la viață pe
pământ atât pe „cei drepți”, cât și pe „cei nedrepți”.
(Faptele 24 :15) Biblia vorbe ște și despre o înviere la
viață cerească. Aceasta are loc când cei aleși, sau unși,
de Dumnezeu sunt înviați în cer alături de Isus. (Ioan
5:28, 29; 11:25; Filipeni 3:11; Revelația 20:5, 6)
Cap. 9, par. 13
26 ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
SPIRITISM
Spiritismul este o practică greșită și se referă la încercarea
oamenilor de a comunica și de a lua legătura cu spiritele,
fie direct, fie prin intermediul cuiva, cum ar fi un vraci, un
vrăjitor sau un medium spiritist. Cei ce practică spiritismul
fac acest lucru deoarece cred în învățătura falsă că omul
are un spirit care continuă să trăiască după moarte și
devine o fantom ă cu puteri mari. Demonii încearc ă
s ă-i fac ă pe oameni s ă nu asculte de Dumnezeu.
Astrologia, ghicitul, magia, vr ăjitoria, supersti țiile,
ocultismul și puterile supranaturale au toate legătură cu
spiritismul. Multe căr ți, reviste, horoscoape, filme, desene
și chiar unele cântece fac ca magia, demonii și puterile
supranaturale să pară interesante sau lipsite de pericole.
Multe obiceiuri de înmormântare, cum ar fi parastasele,
pomenile, sacrificiile de animale sau priveghiul, au
legătură cu demonii. Unii oameni se droghează pentru
a primi și a folosi puterea demonilor. (Galateni 5:20;
Revelația 21:8)
Cap. 10, par. 10; cap. 16, par. 4
SUVERANITATEA LUI IEHOVA

27 ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Iehova este Dumnezeul Atotputernic. El a creat întregul
univers. (Revelația 15:3) De aceea, el este Proprietarul
tuturor lucrurilor și este Suveran, cu alte cuvinte are
autoritate deplină asupra întregii sale creații. (Psalmul
24 :1; Isaia 40:21-23; Revela ția 4 :11) El a f ăcut legi
pentru tot ce a creat. Iehova are și autoritatea de a numi
conducători. Când îl iubim pe Dumnezeu și ascultăm de
el, noi îi susținem suveranitatea. (1 Cronici 29 :11)
Cap. 11, par. 10
AVORT
28 ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Avortul este acțiunea voită prin care se provoacă moartea
unui copil nenăscut. Nu ne referim aici la un accident
sau la rezultatul unei reacții naturale a corpului uman.
Încă din momentul conceperii, copilul nu este pur și
simplu o altă parte a corpului mamei. El este o persoană
individuală.
Cap. 13, par. 5
TRANSFUZIE DE SÂNGE
29 ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Transfuzia de sânge este o procedură medicală prin care
sânge integral sau unul dintre cele patru componente
principale ale lui este introdus în corpul unei persoane.
Acesta poate proveni de la altă persoană sau din propriul
sânge care a fost stocat. Principalele componente ale
sângelui sunt plasma, globulele roșii (hematiile), globulele
albe (leucocitele) și plachetele sanguine (trombocitele).
Cap. 13, par. 13
DISCIPLINĂ
30 ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
În Biblie, cuvântul „disciplină” nu se referă pur și simplu
la pedeapsă. Când suntem disciplinați, suntem instruiți,
educați și corectați. Iehova nu este rău sau crud cu cei
pe care îi disciplinează. (Proverbele 4 :1, 2) El le-a lăsat
părinților un exemplu frumos. Modul său de a disciplina
este atât de eficient, încât cineva chiar poate ajunge
să iubească disciplinarea. (Proverbele 12:1) Iehova își
iubește slujitorii și îi instruiește. Prin modul în care îi
instruiește, el îi ajută să-și corecteze unele idei greșite și să
învețe să gândească și să acționeze așa cum dorește el.
Pentru părinți, a-și disciplina copiii înseamnă a-i ajuta să
înțeleagă motivele pentru care trebuie să fie ascultători.
Înseamnă și a-i ajuta să învețe să-l iubească pe Iehova și
Biblia, Cuvântul său, și să înțeleagă principiile din ea.
Cap. 14, par. 13
DEMONI
31 ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Aceștia sunt ființe invizibile, spirite rele care au puteri
supranaturale. Demonii sunt îngeri răi. Ei au devenit
răi când s-au făcut dușmani cu Dumnezeu, neascultând
de el. (Geneza 6:2; Iuda 6) Ei s-au alăturat lui Satan în
răzvrătirea împotriva lui Iehova. (Deuteronomul 32:17;
Luca 8 :30; Faptele 16:16; Iacov 2 :19)
Cap. 16, par. 4
Pentru mai multe informatii, accesati site-ul
˘
www.jw.org sau luati legatura cu Martorii lui Iehova.

Bhs M

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bhs M

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ce ne ı̂nvat ă Biblia?

Care este scopul lui Dumnezeu cu privire la noi? 3

CINE ESTE DUMNEZEU?

Iehova, are o semnificatie

POTI FI PRIETENUL LUI IEHOVA?

DUMNEZEU ARE UN NUME

De ce este important numele lui Dumnezeu?

Biblia – Traducerea lumii noi

BIBLIA ESTE O CARTE DE PROFETII

CARE ESTE SCOPUL

DUMNEZEU are un scop minunat cu privire la oameni.

UN DUSMAN AL LUI DUMNEZEU

Care este scopul lui Dumnezeu cu privire la oameni?

REGATUL LUI DUMNEZEU

REGATUL LUI DUMNEZEU

Ce va face pentru noi Regatul lui Dumnezeu?

La botez, Isus a devenit Mesia,

DE UNDE A VENIT ISUS?

18 Isus i-a iubit mult pe oameni si le-a purtat de gri-

CARE este cel mai frumos cadou pe care l-ai primit

21 Fii prezent la Comemorarea mor tii lui Cristos.

moarte”. (Faptele 7:60) De asemenea, apostolul Pavel

Iehova i-a creat

fi de nesuportat. Ne sim tim neajutora ti, deoarece nu

CE ESTE REGATUL LUI DUMNEZEU?

guvern este numit Regatul lui Dumnezeu. Isus este

Regatul lui Dumnezeu

Ce este Regatul lui Dumnezeu?

ISUS VA FI ˘ CEL MAI BUN

fi lipsuri de alimente”. (Ma-

pentru omenire. (Revelatia 7:9) Iar ei fac acest lucru

„Dumnezeul meu si-a trimis

exemplu, unii locuitori ai orasului Efes comunicau cu

Cine sunt demonii si de ce sunt ei periculosi?

De ce Iehova nu a trecut cu vederea acuzatia

CUM POTI DEVENI

„Atinge-te de oasele si de carnea lui si sigur te va bleste-

12 Iov nu stia nimic despre acuza tiile lui Satan si

ra de pacea si fericirea de care au parte prietenii loiali ai

Poti deveni prietenul lui Dumnezeu?

IOV A FOST PRIETENUL˘ LUI

Cum l-a atacat Satan pe Iov si cum a reactionat

Cum poti deveni prietenul lui Iehova?

IEHOVA este „Dumnezeul cel viu”. (Ieremia 10:10) El es-

Isus este un exemplu bun pentru fiecare membru al familiei

Dumnezeu. (Proverbele 17:21, 25) De aceea, e foarte

cem vointa lui Dumnezeu. El a spus: „Intrati pe poarta

zeu si copiii Diavolului se recunosc prin aceasta: Cine nu

16 Dumnezeu va accepta ınchinarea ˆ ˘

1 Tesaloniceni 2:13; Ioan 3:36; Faptele 4 :12

Cum le-ai putea explica altora ceea ce crezi?

putea face lucruri care lui Iehova nu-i plac. Iar el nu ne

Care sunt unele lucruri pentru care ne putem ruga?

I-ai promis lui Iehova

Prin botez dovedesti

Asemenea unui foc, iubirea ta pentru

A fost un descendent Isaia 9:7 Matei 1:1, 6-17

Iehova a spus despre Psalmul 2:7 Matei 3:17

Mulți oameni nu au crezut Isaia 53:1 Ioan 12:37, 38

A intrat în Ierusalim Zaharia 9:9 Matei 21:1-9

A fost trădat de un prieten Psalmul 41:9 Ioan 13:18, 21-30

A fost trădat Zaharia 11:12 Matei 26:14 -16

A tăcut în fața Isaia 53:7 Matei 27:11-14