Cap - 3 - Aplicatii Ale Curriculumului Adaptat - B5 - PG 35-70

Aplicaţii în adaptarea curriculară
CAPITOLUL 3
APLICAŢII ÎN ADAPTAREA CURRICULARĂ
Elaborarea oricărui plan de intervenţie personalizat sau plan

educaţional individualizat presupune şi stabilirea domeniilor prioritare
ale intervenţiei educative pe ariile curriculare:
Educaţia senzorial - motrică primară;
Educaţia cognitivă;
Comunicare şi limbaj;
Formarea autonomiei personale şi sociale;
Ştiinţe. Cunoaşterea mediului;
Arte. Activităţi artistice;
Terapii specifice.
Astfel, pentru aria psihomotricitate - stimulare plurisenzorială se
au în vedere următoarele nivele de dezvoltare:
Construirea relaţiilor spaţiale;
Dezvoltarea cauzalităţii operaţionale;
Cunoaşterea şi dezvoltarea schemei corporale;
Lateralitatea;
Structurarea spaţială - orientarea temporală;
Elementele pregrafice, grafismele;
cu obiectivele de referinţă specifice.
Ariei curriculare ce înglobează formarea autonomiei personale şi
sociale îi corespund nivelele de dezvoltare referitoare la:
Formarea şi dezvoltarea autoservirii şi autoîngrijirii;
Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare;
Formarea şi dezvoltarea comportamentului social;
cu obiectivele de referinţă specifice.
35
ÎNVĂŢĂM ÎMPREUNĂ - repere metodologice în educaţia incluzivă
Pentru aria curriculară ştiinţe - cunoaşterea mediului, nivelele de

dezvoltare se referă la:
Formarea şi dezvoltarea interesului faţă de mediul
înconjurător şi faţă de propria persoană;
Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de utilizare a
propriilor simţuri pentru a observa şi a investiga
mediul înconjurător;
Formarea şi dezvoltarea înţelegerii noţiunilor de cauză
şi efect.
La aria curriculară a activităţilor artistice (educaţie plastică şi
muzică) nivelele de dezvoltare specifice se referă în principal la:
Educarea explorării lumii şi alegerea unor teme simple
de lucru;
Educarea utilizării unor materiale şi instrumente de lucru;
Educarea evaluării propriei creaţii artistice.
3.1. PEI în ariile curriculare stimulare cognitivă şi

limbaj şi comunicare
Pentru ariile curiculare stimulare cognitivă şi limbaj şi

comunicare, este propusă în cele ce urmează o modalitate practică de
realizare a unui Plan Educaţional Individualizat (PEI).
3.1.1. Stimulare cognitivă
Nivele de dezvoltare:
Educaţia proceselor perceptive şi reprezentative;
Educaţia proceselor atenţiei;
Educaţia proceselor memoriei;
Educaţia proceselor gândirii;
36
Obiective de referinţă:
 Realizarea integralităţii percepţiei;

 Exersarea formării reprezentărilor;
 Centrarea în câmpul perceptiv în domeniile: vizual,
auditiv, tactil kinestezic;
 Centrarea în câmpul perceptiv verbal;
 Stimularea şi formarea capacităţii de conservare a
informaţiei într-o formă acceptabilă pe o perioadă mai
lungă de timp;
 Formarea şi dezvoltarea volumului memoriei;
 Formarea unor noţiuni individuale, particulare şi generale;
 Formarea unor noţiuni empirice;
 Formarea capacităţii de cunoaştere şi utilizare a
conceptelor specifice matematicii;
 Stimularea mecanismelor de inhibiţie în timpul unor
activităţi;
 Antrenarea mecanismelor de autocontrol asupra reacţiilor
motrice.
Planificarea şi realizarea activităţilor prezentate în continuare este

specifică elevului N. P., în vârstă de 8 ani, diagnosticat cu Sindrom
Down şi o vârstă mentală de 6 ani (conform MPRC).
37
Durata: 06.10.2003 - 31.10.2003, 2 ore/săptămână, 4 săptămâni
Obiective Metode şi resurse Evaluare/

operaţionale didactice Observaţii
1. Să discrimineze - Învăţarea mediată;
obiecte având - Strategii de analiză a datelor
drept criteriu realului; Activităţile se vor
două forme „Think-Work-Comunication” relua cu o anumită
geometrice - Exerciţii de clasificare a diferitelor regularitate pentru
fundamentale: obiecte după criteriuL dat a se obţine o cât
pătrat, cerc; (Grupează după model, mai bună
Grupează după criteriul meu); engramare
- Jocuri ce implică formarea
conceptelor fundamentale după Se vor încerca
săptămâna 1 programul Mary Baratta-Lorton; diferite asocieri şi
- Experimentarea atingerii corporale medieri de tipul
ca formă de recompensă; S-H-O-H-R având
săptămâna 2 - Exerciţii de concentrare asupra în vedere princi-
propriului corp prin activităţi piile învăţării
specifice de autocontrol şi mediate.
exersarea unor gesturi
(„Stai nemişcat”, „Listening
2. Să identifice Body!”, „Fă după mine”);
anumite gesturi „Suntem la teatrul de păpuşi;”
şi modificări ale - Experimentarea unor acţiuni, Obiectivele vor fi
propriului corp; urmărirea mişcării corpurilor sau reluate pentru a se
diferitelor jucării manipularea realiza o
acestora; consolidare
- Exersarea reacţiilor de mişcare prin adecvată.
săptămâna 3 manipularea unor cuburi, jetoane
după modelul dat Joc didactic.
(„Cubul culorilor,”, „Cum face?”,
„Fă ca mine!”) Număr sporit de
- Utilizarea unor basme terapeutice exersări pentru
pentru facilitarea exprimării fiecare tip de
emoţionale; exerciţii.
38

3. Să integreze - Exerciţii de sortare după diferite
perceptiv un criterii (după criteriul formei şi Joc didactic.
obiect dat criteriul culoare);
(percepţia - Exerciţii de sortarea după criteriul
formei, mărimii, mărimi şi culorii (ex.„Lumea Activităţile se vor
culorii) piticilor roşi”); relua cu o anumită
- Strategii de autocontrol, de regularitate pentru
inhibare a impulsurilor, utilizarea a se obţine o cât
de recompense comestibile; mai bună
- Utilizarea unor tehnici de engramare
menţinere a atenţiei copilului:
săptămâna 4 - adresarea unei întrebări simple;
- utilizarea numelui copilului în
întrebare sau în materialul cu
care se lucrează;
- utilizarea unei intensităţi reduse
a vocii în oferirea instrucţiunilor;
- fragmentarea activităţii şi a
temelor în unităţi mici care să
poată fi monitorizate şi care să
poată fi realizate şi recompensate; Obiectivele vor fi
- utilizarea unui „listening body” reluate pentru a se
- utilizarea unor instrucţiuni clare realiza o
şi simple bazate pe indici vizuali consolidare
şi verbali; adecvată.
- programarea unor pauze pentru a
menţine interesul şi atenţia; Se realizează pe tot
- Suport concret pentru o stimulare parcursul anului
polimodală;
- Organizarea în camera de resurse a
unor locuri alternative de
menţinere a atenţiei;
39

1. Să discrimineze - Învăţarea mediată;
obiecte având - Exerciţii de clasificare a diferitelor
drept criteriu obiecte după criteriu formă; Activităţile se vor
două forme („Grupează după model”, relua cu o anumită
geometrice „Grupează după criteriul meu”) regularitate pentru
fundamentale: - Exerciţii de discriminare („La a facilita realiza-
cerc, pătrat cumpărături”, „Să călătorim în rea transferului
lumea cerc, pătrat…”) dintr-un domeniu
- Exerciţii de personalizare a unor în altul.
săptămâna 1 forme („Eu sunt cercul şi …”)
- Exerciţii de identificare a unor Se vor încerca
obiecte cu forma dată din diferite asocieri şi
mediul înconjurător; medieri de tipul
- Exerciţii de reproducere a formei S-H-O-H-R având
respective cu suport; în vedere princi-
2. Să identifice - Exerciţii de concentrare asupra piile învăţării
anumite gesturi propriului corp prin activităţi mediate.
şi modificări ale specifice de autocontrol şi
propriului corp; exersarea unor gesturi; („Stai Având în vedere că
nemişcat”, „Listening Body!”, educarea
„Fă după mine”; „Suntem la proceselor
teatrul de păpuşi”) senzoriale-motorii
săptămâna 2 - Experimentarea unor acţiuni, primare este
urmărirea mişcării corpurilor sau fundamentală
a diferitelor jucării manipularea pentru dezvoltarea
acestora; („Suntem la teatrul de globală a copilului
păpuşi”) şi constituie punc-
- Experimentarea unor acţiuni, tul de plecare în
urmărirea mişcării corpurilor sau dezvoltarea unor
diferitelor jucării manipularea abilităţi şi deprin-
acestora; deri cognitive,
lingvistice,
40

- Exersarea reacţiilor de mişcare prin comunicaţionale şi
manipularea unor cuburi, jetoane sociale se impune
după modelul dat („Cubul realizarea unei
culorilor,”, „Cum face?”, „Fă ca abordări inter-
mine!”); disciplinare a
3. Să integreze - Exerciţii de sortare după diferite acestei dimensiuni
perceptiv un criterii (după criteriul formei şi având scop
obiect dat criteriul culoare); facilitarea
(percepţia - Exerciţii de sortare după criteriul transferului şi o
formei, mărimii, mărimii şi culorii (ex. „Lumea conservare
culorii); piticilor roşii”); temeinică şi fidelă
- Exerciţii de discriminare („La a informaţiei.
cumpărături”, „Să călătorim în
săptămâna 3 lumea celor roşii, galbeni,…”)
- Exerciţii de personalizare a unor Număr sporit de
culori („Eu sunt piticul roşu şi exersări pentru
vreau să am lucruri roşii”) fiecare tip de
- Strategii de antrenare a percepţiei exerciţii.
şi atenţiei vizuale („Magazinul
fermecat”, „Magazinul toamnei”,
săptămâna 4 „Concursul steguleţelor”prin care
copilul sortează în cutii obiectele Joc didactic.
după criteriul culorilor.
- Exerciţii de recunoaştere a
culorilor obiectelor naturale
(„Ce culoare se potriveşte”); Se realizează pe tot
- Utilizarea unor tehnici de parcursul anului
- adresarea unei întrebări simple;
săptămâna 5 - utilizarea numelui copilului în
care se lucrează şi a unei
intensităţi reduse a vocii;
poată fi realizate şi recompensate;
- utilizarea unor instrucţiuni clare
şi simple bazate pe indici vizuali.
41

1. Să identifice - Învăţarea mediată; Fişă de lucru;
corect mulţimi - Exerciţii de realizarea
cu 1, 2 şi 3 corespondenţei număr - cantitate Activităţile se vor
elemente; pentru numerele 1-3; relua cu o anumită
- Exerciţii de discriminare a regularitate pentru
mulţimilor cu mai multe s-au mai a facilita realiza-
puţine elemente; rea transferului
săptămâna 1 - Exerciţii de consolidare a dintr-un domeniu
reprezentări cifrei 1; în altul.
- Utilizarea de incastre şi puzzel.
- Exerciţi de identificare a Se vor încerca
mulţimilor cu 1, 2, 3 elemente diferite asocieri şi
(pe concret); medieri de tipul
2. Să identifice - Exerciţi de identificare a S-H-O-H-R având
corect mulţimi mulţimilor cu 1, 2, 3 elemente în vedere princi-
cu 3, 4 şi 5 (pe imagini cu suport); piile învăţării
elemente; - Exerciţii de identificare a mulţimi mediate.
cu mai multe sau mai puţine
elemente;
- Se organizează concurs între P. şi Joc didactic.
psihopedagog , acesta din urmă
greşind intenţionat, oferind prilejul Fişă de lucru;
lui P. de a-l corecta;
- Completarea unor fişe pe care sunt
mulţimi cu diferite obiecte,
completarea cifrei şi indicarea
numărului de elemente; Număr sporit de
- Exerciţii cu acelaşi obiect în poziţii exersări pentru
diferite pentru a facilita realizarea fiecare tip de
transferului şi pentru a nu fi dus în exerciţii.
eroare de poziţionarea acestora
(conservarea cantităţii);
42

- Exerciţii de pregătire a muscula-
turii fine şi grosiere pentru scris Datorită timpului
(morişca, ploaia, cântatul la pian); prea scurt
- Exerciţii de formarea a cifrelor obiectivele vor fi
3. Să scrie corect 1, 2, 3, 4, 5, din sârmă, plastilină reluate deoarece la
cifrele 1, 2, 3, pentru o mai bună reprezentare evaluare criteriile
4 şi 5; spaţială; se îndeplinesc
- Exerciţi de scriere a cifrei în nisip, aleatoriu.
praf, făină;
- Exerciţii de scriere a cifrei cu
ghidaj; Datorită
- Exerciţii de scriere a cifrei după dificultăţilor de
model şi pe un suport punctat; realizare a gestului
săptămâna 2 - Utilizarea unor tehnici de rectiliniu şi
menţinere a atenţiei copilului: absenţei celui
- adresarea unei întrebări simple; rotativ se vor
- utilizarea numelui copilului în adapta cifrele;
întrebare sau în materialul cu care
se lucrează;
- utilizarea unei intensităţi reduse a P. întâmpină
vocii în oferirea instrucţiunilor; dificultăţi în
- utilizarea unor instrucţiuni clare realizarea cifrelor
şi simple bazate pe indici vizuali fără suport punctat
şi verbali; şi în perceperea
- programarea unor pauze pentru a succesiuni cifrelor
menţine interesul şi atenţia; de aceea
- Suport concret pentru o stimulare obiectivele 2 şi 3
polimodală; vor fi reluate.
43

1. Să identifice - Învăţarea mediată;
corect mulţimi - Exerciţii de realizare a Fişă de lucru;
cu 6, 7 şi 8 corespondenţei număr - cantitate
elemente; pentru numerele 5-8; Activităţile se vor
- Exerciţii de discriminare a relua cu o anumită
mulţimilor cu mai multe sau mai regularitate pentru
puţine elemente; a facilita realiza-
săptămâna 1 - Exerciţii de consolidare a rea transferului
reprezentării cifrei 1; dintr-un domeniu
- Exerciţii de identificare a în altul.;
mulţimilor cu 6, 7, 8, elemente
săptămâna 2 (pe suport intuitiv, concret); Se vor încerca
- Exerciţii de identificare a diferite asocieri şi
mulţimilor cu 6, 7, 8, elemente medieri de tipul
(pe imagini, cu suport intuitiv); S-H-O-H-R având
- Exerciţii de identificare a mulţimi în vedere princi-
cu mai multe sau mai puţine piile învăţării
elemente; mediate.
- Se organizează concurs între P. şi
2. Să scrie corect psihopedagog , acesta din urmă
cifrele 6, 7, 8; greşind intenţionat, oferind prilejul Joc didactic.
lui P. de a-l corecta;
- Completarea unor fişe pe care sunt Fişă de lucru;
(conservarea cantităţi);
turii fine şi grosiere pentru scris
(morişca, ploaia, cântatul la pian);
44

- Exerciţii de formarea a cifrei doi
din sârmă, plastilină pentru o mai
bună reprezentare spaţială; Datorită timpului
- Exerciţii de scriere a cifrei în nisip, prea scurt
3. Să realizeze praf, făină; obiectivele vor fi
corespondenţa - Exerciţii de scriere a cifrei cu reluate deoarece la
număr-cantitate ghidaj; evaluare criteriile
pentru nr. 1-8; - Exerciţii de scriere a cifrei după se îndeplinesc
model şi pe un suport punctat; aleatoriu
- Exerciţii de utilizare a diferitelor
fiinţe şi obiecte pentru a conştien-
săptămâna 3 tiza succesiunea 1,2,3,4,5,6,7,8;
- Exerciţii cu obiecte concrete şi cu Datorită
cifre magnetice pentru a ilustra dificultăţilor de
săptămâna 4 corespondenţa număr - cantitate; realizare a gestului
- Utilizarea unor tehnici de rectiliniu şi
menţinere a atenţiei copilului: absenţei celui
- adresarea unei întrebări simple; rotativ se vor
- utilizarea numelui copilului în adapta cifrele;
care se lucrează;
- utilizarea unei intensităţi reduse Se realizează pe tot
a vocii în oferirea instrucţiunilor; parcursul anului
şi simple bazate pe indici vizuali
şi verbali;
- programarea unor pauze pentru a Obiectivul 3 se va
menţine interesul şi atenţia; relua;
- Suport concret pentru o stimulare
polimodală;
45

corect mulţimi - Exerciţii de realizare a Fişă de lucru;
cu diverse corespondenţei număr - cantitate
elemente din pentru numerele 1, 2, 3,4,5,6,7,8; Activităţile se vor
concentrul 0 - 8; - Exerciţii de discriminare a relua cu o anumită
mulţimilor cu mai multe sau mai regularitate pentru
- Exerciţii de consolidare a rea transferului
reprezentări cifrelor: 1 - 8 dintr-un domeniu
săptămâna 1 - Exerciţii de identificare a în altul.;
mulţimilor cu mai multe elemente
(pe suport concret); Se vor încerca
săptămâna 2 - Exerciţii de identificare a diferite asocieri şi
mulţimilor cu mai multe elemente medieri de tipul
(pe imagini, cu suport intuitiv); S-H-O-H-R având
elemente; mediate.
cifrele 0 - 8; greşind intenţionat, oferind prilejul Joc didactic.
P. de al corecta;
cu cifra corespunzătoare şi
indicarea numărului de elemente; Număr sporit de
săptămâna 3 diferite pentru a facilita realizarea fiecare tip de
săptămâna 4 (conservarea cantităţii);
(morişca, ploaia, cântatul la pian);
46

- Exerciţii de formarea a cifrei trei
din sârmă, plastilină pentru o mai
bună reprezentare spaţială;
- Exerciţi de scriere a cifrei în nisip, Datorită timpului
praf, făină; prea scurt
- Exerciţii de scriere a cifrei cu obiectivele vor fi
ghidaj; reluate deoarece la
- Exerciţii de scriere a cifrei după evaluare criteriile
model şi pe un suport punctat; se îndeplinesc
- Exerciţii de utilizare a diferitelor aleatoriu.
3. Să realizeze fiinţe şi obiecte pentru a
corespondenţa conştientiza succesiunea:
număr-cantitate 1, 2, 3, 4,5, 6,7,8;
pentru cifrele: - Exerciţii cu obiecte concrete şi cu
9 -10. cifre magnetice pentru a ilustra
corespondenţa număr cantitate; Datorită
- Utilizarea unor tehnici de dificultăţilor de
menţinere a atenţiei copilului: realizare a gestului
- adresarea unei întrebări simple; rectiliniu şi
- utilizarea numelui copilului în absenţei celui
întrebare sau în materialul rotativ se vor
cu care se lucrează; adapta cifrele;
şi simple bazate pe indici vizuali Fişă de lucru;
şi verbali;
- programarea unor pauze pentru
a menţine interesul şi atenţia;
polimodală;
47

corect mulţimi - Exerciţii de realizarea Fişă de lucru;
cu 1-10 elemente corespondenţei număr - cantitate
pentru numerele 1,-10; Activităţile se vor
- Exerciţii de discriminare a relua cu o anumită
mulţimilor cu mai multe s-au mai regularitate pentru
- Exerciţii de consolidare a rea transferului
reprezentării cifrelor 1, 2, 3, 4; dintr-un domeniu
săptămâna 1 - Exerciţi de identificare a în altul.;
mulţimilor cu 1, 2, 3 sau mai multe
elemente (pe concret); Se vor încerca
săptămâna 2 - Exerciţi de identificare a diferite asocieri şi
mulţimilor cu 1, 2, 3 sau mai multe medieri de tipul
elemente (pe imagini cu suport); S-H-O-H-R având
elemente; mediate.
cifrele 1-10; greşind intenţionat, oferind prilejul Joc didactic.
P. de al corecta;
transferului şi să nu fie dus în exerciţii.
(conservarea cantităţi);
(morişca, ploaia, cântatul la
pian);
48

- Exerciţii de formarea a cifrei 4 din
sârmă, plastilină pentru o mai bună
reprezentare spaţială;
- Exerciţii de scriere a cifrei 4 în Datorită timpului
nisip, praf, făină; prea scurt
- Exerciţii de scriere a cifrei cu obiectivele vor fi
3. Să realizeze ghidaj; reluate deoarece la
corespondenţa - Exerciţii de scriere a cifrei 4 după evaluare criteriile
număr-cantitate model şi pe un suport punctat; se îndeplinesc
pentru cifrele: - Exerciţii de utilizare a diferitelor aleatoriu.
1-10; fiinţe şi obiecte pentru a
conştientiza succesiunea 1, 2, 3 ,4;
- Exerciţii cu obiecte concrete şi cu Datorită
cifre magnetice pentru a ilustra dificultăţilor de
săptămâna 3 corespondenţa număr cantitate; realizare a gestului
- Exerciţii pe baza unor fişe de lucru rectiliniu şi
care să ilustreze corespondenţa absenţei celui
săptămâna 4 număr-cantitate; rotativ se vor
- Utilizarea unor tehnici de adapta cifrele;
- utilizarea numelui copilului în Joc didactic;
întrebare sau în materialul
cu care se lucrează; Fişă de lucru;
şi verbali;
menţine interesul şi atenţia;
polimodală;
49
3.1.2. Limbaj şi comunicare
Nivele de dezvoltare:
Formarea şi dezvoltarea abilităţilor prelingvistice;

Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de receptare
şi exprimare a mesajelor;
Formarea şi elaborarea competenţelor prelexice / lexic;
Formarea şi elaborarea competenţelor pregrafice / grafic.
Obiective de referinţă:
 Dezvoltarea atenţiei;
 Dezvoltarea percepţiei vizuale, auditive, tactile;
 Dezvoltarea capacităţii de asociere a unei imagini cu
obiectul concret;
 Formarea abilităţilor de înţelegere a sensului, cuvintelor,
situaţiilor;
 Formarea abilităţilor de aşi folosi mişcările corpului,
semnele, simbolurile, mimica pentru a comunica mesaje;
 Dezvoltarea capacităţii de coordonare ochi - mână;
 Dezvoltarea abilităţilor solicitate de actul grafo-lexic
(analiză, sinteză, comparaţie);
 Dezvoltarea capacităţii de identificare a literelor /
grafemelor şi asocierea lor cu sunetul corespunzător.
50

stimuli variaţi - Învăţarea prin cooperare;
din mediu - Strategii de analiză a datelor Activităţile se vor
(auditivi, vizual, realului; relua cu o anumită
tactil, gustativi, - Jocuri de diferenţiere a stimulilor regularitate pentru
olfactivi) (Ce se aude?, Ce se vede?, Ce se a se obţine o cât
simte?...). mai bună
- Jocuri de identificarea a unor engramare,
sunete familiale (Ghici cine sunt creşterea fidelităţi
săptămâna 1 eu?, Ce s-a auzit?) şi uşurinţa
- Jocuri de sesizare a unor persoane reactualizării
din apropiere (Cine sunt eu, cum achiziţiilor.
săptămâna 2 miroase…?)
- Jocuri de identificare a unor sunete Jocul didactic
din natură (Jocuri cu onomatopee,
Cum face….? Cine face?); Se vor încerca
- Exerciţii de stereognozie; diferite asocieri şi
- Jocuri de localizare a zgomotelor medieri de tipul
(„Unde sunt?”, „Unde auzi….?”) S-H-O-H-R având
- Strategii de dezvoltare a în vedere princi-
2. Să identifice verbalismului: piile învăţării
stimuli sonori - verbalizarea permanentă a mediate.
produşi de activităţilor cotidiene realizate
obiecte, împreună cu copilul; Se realizează pe tot
persoane, - folosirea concomitentă a parcursul anului
animale cuvintelor cu gesturile;
(sunete, - solicitarea copilului la realizarea Datorită
onomatopee, unor consemne din 1-2 secvenţe; diagnosticului, este
zgomote) - Jocuri de dramă („Animalul necesar să se
preferat”, „Ziua de naştere”, acorde o atenţie
„Obiectul preferat”); deosebită acestui
domeniu. Se va
urmări dezvoltarea
auzului fonematic,
51

3. Să identifice - Exerciţii ce vizează comunicarea a atenţiei şi memo-
sensul unor pe baza unor gesturi simple; riei auditive
gesturi simple - Exerciţii de imitare a unor gesturi respectiv a celei
sau complexe. şi stabilire a semnificaţiei acestora vizuale, acestea
(„Fii oglinda mea!”); fiind aspecte esen-
- Exerciţii pentru însuşirea unor ţiale în însuşirea
conduite verbale esenţiale unei forme de
(forme de salut, de indicare a unor comunicare şi dez-
obiecte, etc.); voltarea limbajului
- Strategii de autocontrol, de expresiv.
inhibare a impulsurilor, Se realizează pe tot
săptămâna 3 recompensarea şi încurajarea parcursul anului
permanentă a copilului;
- Utilizarea unor tehnici de Pe baza evaluării
săptămâna 4 menţinere a atenţiei copilului şi finale se constata
dezvoltare a comunicării: că P. cunoaşte
- menţinerea contactului vizual literele A; T; M;
- adresarea unei întrebări simple; însă acestea erau
- adresarea copilului pronunţându-i insuficient
numele; consolidate atât
- cererea copilului să aducă obiecte sub aspectul
cunoscute; pronunţiei cât şi al
- utilizarea unei intensităţi reduse a reprezentării
vocii în oferirea instrucţiunilor; grafice.
poată fi realizate şi recompensate; Având în vedere
- organizarea jocului de grup diagnosticul de
alternând rolurile copilului; alalie se vor relua
- utilizarea unor instrucţiuni clare obiectivele 2 şi 3
şi simple bazate pe indici vizuali pentru a dezvolta
şi verbali; capacităţile de
- programarea unor pauze pentru a percepere a unor
menţine interesul şi atenţia; mesaje şi de a
- Suport concret pentru o stimulare transmite altele.
polimodală;
52

- Învăţarea mediată;
1. Să scrie corect - Exerciţii de pregătire a muscula-
diverse litere în turii fine şi grosiere pentru scris Este necesară
scrierea cărora (morişca, ploaia etc); menţinerea
întâmpină - Exerciţii de formarea a literei A strategiilor de
dificultăţi; din sârmă, plastilină pentru o mai dezvoltare a
bună reprezentare spaţială; verbalismului.
- Exerciţii de scriere a literei A în
nisip, praf, făină; Datorită
- Exerciţii de scriere cu ghidaj; dificultăţilor de
săptămâna 1 - Exerciţii de scriere a literei A după realizare a gestului
model şi pe un suport punctat; rectiliniu şi
- Exerciţii de scriere a literei fără absenţei celui
săptămâna 2 ghidaj şi suport punctat; rotativ P. va scrie
- Exerciţii de recunoaştere a literei; doar litere de tipar
- Jocuri de identificare a unor sunete (majuscule).
din natură (Jocuri cu onomatopee,
Cum face….? Cine face?); Se vor încerca
- Jocuri de localizare a zgomotelor diferite asocieri şi
(„Unde sunt?”, „Unde auzi….?”) medieri de tipul
2. Să identifice - Strategii de dezvoltare a S-H-O-H-R având
stimulii sonori verbalismului: în vedere princi-
produşi de - verbalizarea permanentă a piile învăţării
obiecte persoane, activităţilor cotidiene realizate mediate.
animale (sunete, împreună cu copilul;
onomatopee, - folosirea concomitentă a Fişe de lucru.
zgomote) cuvintelor şi gesturilor;
- solicitarea copilului la realizarea
săptămâna 3 unor consemne din 1-2 secvenţe;
- folosirea de gesturi paralel cu
vorbirea;
53

- Jocuri de dramă („Animalul Datorită
preferat”, „Ziua de naştere”, diagnosticului, este
„Obiectul preferat”, „Emoţii, necesar să se
3. Să identifice sentimente”); acorde o atenţie
sensul unor - Strategii de autocontrol, de deosebită acestui
gesturi simple inhibare a impulsurilor, domeniu. Se va
sau complexe. recompensarea şi încurajarea urmări dezvoltarea
permanentă a copilului; auzului fonematic,
- Utilizarea unor tehnici de a atenţiei şi
menţinere a atenţiei copilului şi memoriei auditive
dezvoltarea comunicări: respectiv celei
săptămâna 4 - menţinerea contactului vizual; vizuale, acestea
- adresarea unei întrebări simple; fiind aspecte
- adresarea către copil esenţiale în
săptămâna 5 pronunţându-i numele; însuşirea unei
- cererea copilului să aducă obiecte forme de
cunoscute; comunicare şi
- utilizarea unei intensităţi reduse a dezvoltarea
vocii în oferirea instrucţiunilor; limbajului
- fragmentarea activităţii şi a expresiv.
poată fi monitorizate şi care să Joc didactic.
poată fi realizate şi recompensate;
- organizarea jocului de grup Se propune
alternând rolurile copilului; continuarea
- utilizarea unor instrucţiuni clare exerciţiilor de
şi simple bazate pe indici vizuali educarea auzului
şi verbali; fonematic şi de
- programarea unor pauze pentru a formare a
menţine interesul şi atenţia; abilităţilor de
- Suport concret pentru o stimulare comunicare.
polimodală;
54

litera T, precum turii fine şi grosiere pentru scris Vom apela în
şi diverse (morişca, ploaia, cântatul la pian); continuare la
cuvinte; - Exerciţii de formarea a literei T strategiile de
din sârmă, plastilină pentru o mai dezvoltare a
- Exerciţii de scriere a literei T în
nisip, praf, făină;
- Exerciţii de scriere cu ghidaj; Fişă de lucru.
- Exerciţii de scriere a literei T după
model şi pe un suport punctat; Se vor încerca
- Exerciţi de scriere a literei fără diferite asocieri şi
săptămâna 1 ghidaj şi suport punctat; medieri de tipul
- Exerciţii de recunoaştere a literei; S-H-O-H-R având
- Exerciţii cu onomatopee; în vedere princi-
- Exerciţii de imitaţie; piile învăţării
2. Să pronunţe - Exerciţii în oglindă; mediate.
corect sunetul T - Exerciţii cu silabe (directe, inverse)
izolat şi în care conţin sunetul T în poziţie
cuvinte; iniţială - medie - finală;
- Exerciţii cu cuvinte mono şi Datorită
bisilabice ce conţin sunetul T; diagnosticului, este
- Jocuri de identificare a unor sunete necesar să se
3. Să identifice din natură (Jocuri cu onomatopee, acorde o atenţie
stimulii sonori Cum face….? Cine face?); deosebită acestui
produşi de - Jocuri de localizare a zgomotelor domeniu. Se va
obiecte, persoane, („Unde sunt?”, „Unde auzi….?”) urmări dezvoltarea
animale (sunete, - Exerciţii de identificare a unor auzului fonematic,
onomatopee, sunete scoase de diferite obiecte a atenţiei şi
zgomote) (ceas, clopoţel, etc); memoriei auditive
- Strategii de dezvoltare a respectiv celei
verbalismului. vizuale, acestea
55

- Jocuri de dramă („Animalul fiind aspecte
preferat”, „Ziua de naştere”, esenţiale în
„Obiectul preferat”, „Emoţii, însuşirea unei
sentimente”); forme de
- Exerciţii de ascultare a unor comunicare şi
4. Să asculte povestiri scurte („O poveste cu dezvoltarea
povestiri scurte; fulgi de zăpadă”, „Crăiasa limbajului
zăpezii”); expresiv.
- Exerciţii de înţelegere a
povestirilor simple („Luna
cadourilor”);
săptămâna 2 - Dramatizarea povestirilor pentru a
facilita înţelegerea;
- Strategii de autocontrol, de
inhibare a impulsurilor, Datorită
recompensarea şi încurajarea dificultăţilor de
permanentă a copilului; realizare a gestului
- Utilizarea unor tehnici de rectiliniu şi
menţinere a atenţiei copilului şi absenţei celui
dezvoltarea comunicării: rotativ Maria va
- menţinerea contactului vizual; scrie doar litere de
- adresarea unei întrebări simple; tipar (majuscule).
- adresarea către copil
pronunţându-i numele; Joc didactic.
- cererea copilului să aducă obiecte
cunoscute; Se realizează pe tot
- utilizarea unei intensităţi reduse a parcursul anului
vocii în oferirea instrucţiunilor;
poată fi monitorizate, realizate şi
recompensate;
- organizarea jocului de grup
alternând rolurile copilului;
şi verbali;
menţine interesul şi atenţia;
56

litera D şi turii fine şi grosiere pentru scris Vom apela în
diverse cuvinte (morişca, ploaia, cântatul la pian); continuare la
din 2, 3 sau 4 - Exerciţii de formarea a literei D strategiile de
silabe; din sârmă, plastilină pentru o mai dezvoltare a
- Exerciţii de scriere a literei D în
- Exerciţii de scriere a D cu ghidaj;
- Exerciţii de scriere a literei D după Se vor încerca
săptămâna 1 model şi pe un suport punctat; diferite asocieri şi
- Exerciţii de scriere a literei fără medieri de tipul
ghidaj şi suport punctat; S-H-O-H-R având
săptămâna 2 - Exerciţii de recunoaştere a literei; în vedere princi-
- Exerciţii cu onomatopee; piile învăţării
- Exerciţii de imitaţie; mediate.
- Exerciţii în oglindă;
- Exerciţii cu silabe (directe, inverse)
care conţin sunetul D în poziţie Fişă de lucru.
2. Să pronunţe iniţială - medie - finală;
corect sunetul D - Exerciţii cu cuvinte mono şi
izolat şi în bisilabice ce conţin sunetul D; Datorită
cuvinte; - Jocuri de identificare a unor sunete diagnosticului, este
din natură (Jocuri cu onomatopee, necesar să se
Cum face….? Cine face?); acorde o atenţie
- Jocuri de localizare a zgomotelor deosebită acestui
(„Unde sunt?”, „Unde auzi….?”) domeniu. Se va
3. Să identifice - Exerciţii de identificare a unor urmări dezvoltarea
stimulii sonori sunete scoase de diferite obiecte auzului fonematic,
produşi de (ceas, clopoţel, etc); a atenţiei şi
obiecte persoane, - Strategii de dezvoltare a memoriei auditive
animale (sunete, verbalismului: respectiv celei
onomatopee, - verbalizarea permanentă a vizuale, acestea
zgomote); activităţilor cotidiene realizate; fiind aspecte
- folosirea concomitentă a esenţiale în
cuvintelor cu gesturile; însuşirea unei
57

- solicitarea copilului la realizarea forme de
săptămâna 3 unor consemne din 1-2 secvenţe; comunicare şi
- folosirea de gesturi paralel cu dezvoltarea
vorbirea; limbajului expresiv.
săptămâna 4 - Exerciţii de ascultare a unor
povestiri scurte („Cenuşăreasa”,
„Fata babei şi fata moşului”);
- Exerciţii de înţelegere a
povestirilor simple
4. Să asculte („Cenuşăreasa”); Datorită
povestiri scurte - Dramatizarea povestirilor pentru dificultăţilor de
a facilita înţelegerea; realizare a gestului
- Strategii de autocontrol, de rectiliniu şi
inhibare a impulsurilor, absenţei celui
recompensarea şi încurajarea rotativ Maria va
permanentă a copilului; scrie doar litere de
- Utilizarea unor tehnici de tipar (majuscule);
menţinere a atenţiei copilului şi
dezvoltarea comunicării:
- menţinerea contactului vizual Joc didactic;
- adresarea către copil
pronunţându-i numele;
- cererea copilului să aducă
obiecte cunoscute;
recompensate;
şi verbali;
menţine interesul şi atenţia.
58

diverse litere şi turii fine şi grosiere pentru scris Vom apela în
cuvinte care să (morişca, ploaia, cântatul la pian); continuare la
conţină aceste - Exerciţii de formarea a literei M strategiile de
litere. din sârmă, plastilină pentru o mai dezvoltare a
- Exerciţii de scriere a literei M în
- Exerciţii de scriere a M cu ghidaj;
săptămâna 1 - Exerciţii de scriere a literei M după Se vor încerca
model şi pe un suport punctat; diferite asocieri şi
- Exerciţii de scriere a literei fără medieri de tipul
săptămâna 2 ghidaj şi suport punctat; S-H-O-H-R având
- Exerciţii de recunoaştere a literei; în vedere princi-
- Exerciţii cu onomatopee; piile învăţării
- Exerciţii de imitaţie; mediate.
- Exerciţii în oglindă;
- Exerciţii cu silabe (directe, inverse)
2. Să pronunţe care conţin sunetul M în poziţie Fişă de lucru;
corect sunetul M iniţială - medie - finală;
izolat şi în - Exerciţii cu cuvinte mono şi Datorită
cuvinte; bisilabice ce conţin sunetul M; diagnosticului,
- Jocuri de identificare a unor sunete este necesar să se
din natură (Jocuri cu onomatopee, acorde o atenţie
3. Să identifice Cum face….? Cine face?); deosebită acestui
stimulii sonori - Jocuri de localizare a zgomotelor domeniu. Se va
produşi de („Unde sunt?”, „Unde auzi….?”) urmări dezvoltarea
obiecte, persoane, - Exerciţii de identificare a unor auzului fonematic,
animale (sunete, sunete scoase de diferite obiecte a atenţiei şi
onomatopee, (ceas, clopoţel, etc); memoriei auditive
zgomote) - Strategii de dezvoltare a respectiv celei
verbalismului. vizuale, acestea
59

- Jocuri de dramă („Animalul fiind aspecte
săptămâna 3 preferat”, „Ziua de naştere”, esenţiale în
„Obiectul preferat”, „Emoţii, însuşirea unei
sentimente”); forme de
săptămâna 4 - Exerciţii de ascultare a unor comunicare şi
povestiri scurte („Casa din oală”, dezvoltarea
„Albă ca Zăpada”); limbajului
4. Să asculte - Exerciţiide înţelegere a povestirilor expresiv.
povestiri scurte; simple („Pinochio”);
- Dramatizarea povestirilor pentru a
facilita înţelegerea; Joc didactic.
inhibare a impulsurilor,
recompensarea şi încurajarea
- Utilizarea unor tehnici de Datorită
menţinere a atenţiei copilului şi dificultăţilor de
dezvoltarea comunicării: realizare a gestului
- menţinerea contactului vizual; rectiliniu şi
- adresarea unei întrebări simple; absenţei celui
- adresarea către copil rotativ P. va scrie
pronunţându-i numele; doar litere de tipar
- cererea copilului să aducă obiecte (majuscule).
cunoscute;
recompensate;
şi simple bazate pe indici uzuali
şi verbali;
menţine interesul şi atenţia.
60

literele parcurse turii fine şi grosiere pentru scris Vom apela în
şi cuvinte care să (morişca, ploaia, cântatul la pian); continuare la
conţină aceste - Exerciţii de formarea a literei E strategiile de
litere; din sârmă, plastilină pentru o mai dezvoltare a
bună reprezentare spaţială; verbalismului..
- Exerciţii de scriere a literei E în
- Exerciţii de scriere a E cu ghidaj;
săptămâna 3 - Exerciţii de scriere a literei E după Se vor încerca
model şi pe un suport punctat; diferite asocieri şi
- Exerciţii de scriere a literei fără medieri de tipul S-
săptămâna 4 ghidaj şi suport punctat; H-O-H-R având în
- Exerciţii de recunoaştere a literei; vedere principiile
- Exerciţii cu onomatopee; învăţării mediate.
- Exerciţii de imitaţie;
2. Să pronunţe - Exerciţii în oglindă; Fişă de lucru;
corect diverse - Exerciţii cu silabe (directe, inverse)
sunete izolat şi care conţin sunetul M în poziţie Datorită
în cuvinte; iniţială - medie - finală; diagnosticului, este
- Exerciţii cu cuvinte mono şi necesar să se
bisilabice ce conţin sunetul M; acorde o atenţie
- Jocuri de identificare a unor sunete deosebită acestui
3. Să identifice din natură (Jocuri cu onomatopee, domeniu. Se va
stimulii sonori Cum face….? Cine face?); urmări dezvoltarea
produşi de - Jocuri de localizare a zgomotelor auzului fonematic,
obiecte, persoane, („Unde sunt?”, „Unde auzi….?”) a atenţiei şi
animale (sunete, - Exerciţii de identificare a unor memoriei auditive
onomatopee, sunete scoase de diferite obiecte respectiv celei
zgomote) (ceas, clopoţel, etc); vizuale, acestea
61

- Strategii de dezvoltare a fiind aspecte
săptămâna 3 verbalismului: esenţiale în
- verbalizarea permanentă a însuşirea unei
activităţilor cotidiene realizate forme de
săptămâna 4 împreună cu copilul; comunicare şi
- folosirea concomitentă a dezvoltarea
cuvintelor cu gesturile; limbajului
- solicitarea copilului la realizarea expresiv.
unor consemne din 1-2 secvenţe;
- folosirea de gesturi paralel cu
vorbirea;
- Exerciţii de antrenare a limbajului Joc didactic.
verbal şi nonverbal („Eu îşi spun tu
îmi arăţi”, „Tu îmi arăţi eu îţi
spun”);
- Exerciţii de realizarea unor
comenzi simple (Joc de rol: Datorită
„Prinţesa şi slujitori”); dificultăţilor de
- Exerciţii de ascultare a unor realizare a gestului
povestiri scurte („Purceluşul şi rectiliniu şi
4. Să asculte lupul”, „Punguţa cu doi bani”); absenţei celui
povestiri scurte; - Exerciţii de înţelegere a rotativ P. va scrie
povestirilor simple doar litere de tipar
(„Punguţa cu doi bani”); (majuscule).
- Dramatizarea povestirilor pentru a
facilita înţelegerea;
inhibare a impulsurilor,
recompensarea şi încurajarea
- Utilizarea unor tehnici de
menţinere a atenţiei copilului şi
dezvoltarea comunicării:
- menţinerea contactului vizual;
- cererea copilului să aducă
obiecte cunoscute;
a vocii în oferirea instrucţiunilor.
62
3.2. Proiectul unei unităţi de învăţare - Copii cu CES
În cele ce urmează este prezentată o modalitate de predare şi în

acelaşi timp o reuşită cale de cunoaştere a:
 specificului dizabilităţii de învăţare;
 istoricului politicilor şi drepturilor persoanelor cu
dizabilităţi de învăţare;
 mijloacelor de integrare a copiilor dizabilităţi;
 specificului muncii în centrele locale de asistenţă a
persoanelor cu dizabilităţi de învăţare.
Materialul este structurat sub forma unui ciclu de patru lecţii
predate în învăţământul elementar din Irlanda, adaptat din cercetarea
condusă de Emer Ring (2000) în parţiala realizare a gradului M. Ed. la
St Patrick's College, Drumcondra.
Lecţia 1
Unitatea de legătură: Scopul lecţiei: dobândirea de

Relaţionarea cu ceilalţi. informaţii exacte cu privire la
definiţii, preponderenţa şi
Strategii de predare: discuţii, originea dizabilităţii de învăţare.
afirmaţii cu final deschis.
Materiale de predare: fotografii, video, retroproiector, flip chart.
Stadiul 1
Pelicula Prieteni Rapizi este arătată clasei (Cercetarea St. Michael’s
House, 1991). Informaţia următoare este apoi prezentată copiilor pe folii,
folosind retroproiectorul. Copiii sunt încurajaţi să ceară clarificări, dacă
acestea sunt necesare.
Definiţia Dizabilităţii de Învăţare: Dizabilitatea de învăţare, reliefează
o capacitate de învăţare afectată, nefiind capabili să înveţe lucrurile la fel
de repede ca alţi oameni. Ei au nevoie de ajutor în plus pentru a-şi
dezvolta capacităţile sau potenţialul.
Preponderenta Dizabilităţii de Învăţare: Aproximativ 26000 oameni
din Irlanda au disabilităţi de învăţare, din care peste 6000 sunt copii sub
15 ani. (Departamentul de Egalitate şi Reformă Legislativă, 1996).
63
Cauzele Dizabilităţii de Învăţare: Unii oameni sunt născuţi cu o

dizabilitate de învăţare care are o cauza genetica. Unii oameni au
dizabilităţi de învăţare din cauza problemelor la naştere, a bolilor sau
accidentelor survenite în copilăria timpurie. În viitor, o proporţie mai
mare de oameni va avea dizabilităţi severe, deoarece avantajele medicale
recente le-au permis să supravieţuiască în copilărie.
Stadiul 2
Pe perechi, cereţi copiilor să scrie cuvintele pe care le-au auzit şi care
identifică prin ele oamenii cu dizabilităţi de învăţare. Cereţi fiecărei
perechi să prezinte clasei ceea ce au scris. Educatorii înregistrează
răspunsurile pe un flip chart.
Explicaţi copiilor că oamenii cu dizabilităţi de învăţare cer ca un limbaj
potrivit să fie folosit pentru descrierea dizabilităţii. Faceţi distincţia între
dizabilitatea de învăţare şi dizabilitatea psihică şi de sănătate mintală.
Prezentaţi următoarele pe o folie:
 nu identificaţi niciodată oamenii doar prin dizabilitatea pe care o au,
spuneţi mai bine “o persoana cu o dizabilitate”;
 evitaţi folosirea sintagmei “suferă de o dizabilitate”;
 nu folosiţi termenul “handicapat”;
 folosiţi expresia “fără dizabilităţi” în loc de “normal”;
 nu folosiţi niciodată cuvinte care exprimă atitudini negative.
Stadiul 3
Explicaţi copiilor că oamenii cu disabilităţi de învăţare diferă mult în
ceea ce priveşte nivelul de sprijin de care au nevoie. Ei pot fi bogaţi sau
săraci. Ei pot fi tineri, adulţi sau bătrâni, elevi, angajaţi etc.
Copiilor li se arată fotografii cu retroproiectorul pentru a ilustra
similaritatea dintre oamenii cu sau fără disabilităţi de învăţare.
Stadiul 4
Se citeşte clasei un extras din Piciorul Meu Stâng (Brown, 1954).
Copiilor li se cere să scrie pe o coală cu titlul “imaginează-ti...” cum s-ar
simţi dacă ar avea o dizabilitate de învăţare. Sunt încurajaţi să-şi discute
răspunsurile pe perechi şi să relateze răspunsurile celuilalt întregii clase.
64
Lecţia 2
Unitatea de legătura: Scopul lecţiei: formarea unei

Dezvoltarea cetăţeniei. perspective istorice asupra
dezvoltării politicilor privind
Strategii de predare: dizabilităţile de învăţare şi iniţierea
discuţii şi acord/dezacord. în gândirea critică privind drepturile
oamenilor cu dizabilităţi de
învăţare.
Materiale de predare: media, internet, poveşti, retroproiector, flip chart
Stadiul 1
Copiilor li se prezintă următoarea informaţie: În secolele 17 şi 18
oamenii cu dizabilităţi de învăţare erau consideraţi a fi incapabili să
înveţe, iar interacţiunile cu oamenii cu dizabilităţi erau dominate de
frică şi constrângere. În secolul 19 oamenii cu dizabilităţi de învăţare
erau plasaţi în aziluri care-i ţineau departe de privirile societăţii
(Andrews, 2001).
Apoi, profesorul citeşte un extras din Skallagrigg, un roman care descrie
primele ore petrecute într-un azil de către un băiat (Horwood, 1987).
Profesorul explică cum în secolul 20 a fost recunoscut faptul că oamenii
cu disabilităţi de învăţare au aceleaşi drepturi ca şi aceia dintre noi care
nu au aceste disabilităţi de învăţare.
Stadiul 2
Profesorul explică faptul că în Irlanda s-au semnat o serie de acorduri
internaţionale care au la bază principii ca egalitatea, justeţea,
nediscriminarea şi implicarea. Profesorul se asigura că elevii înţeleg
ultimele principii de pe parcursul discuţiei. Elevii sunt informaţi că
aceste acorduri subliniază drepturile la care toţi oamenii sunt îndreptăţiţi
şi că ele stabilesc drepturile de supravieţuire, drepturile de dezvoltare,
drepturile de protecţie şi drepturile de implicare. O subliniere a fiecăruia
din aceste drepturi este prezentată pe o folie şi elevii sunt invitaţi să dea
feed-back prin comentarii şi întrebări.
65
Stadiul 3
Următoarea listă de documente este prezentată pe o folie:
 Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (Naţiunile Unite, 1948);
 Convenţia Europeană privind Drepturile Omului (Consiliul Europei,
1990);
 Convenţia Naţiunilor Unite privind Drepturile Copilului (Naţiunile
Unite, 1990);
 Declaraţia de la Salamanca (Organizaţia Educaţională, Ştiinţifică şi
Culturală a Naţiunilor Unite şi Ministerul Educaţiei şi Ştiinţei, Spania,
1994).
Profesorul oferă acces la fiecare din aceste documente. Elevilor li se cere
individual să aleagă articole şi să le citească clasei. Clasa este invitată să
amplaseze aceste articole în drepturi de supravieţuire, de dezvoltare, de
protecţie sau de implicare.
Stadiul 4
Se citeşte clasei o copie a unui articol de ziar care critică jocurile para-
olimpice de pe o folie. (Synon, 2000).
Clasa este împărţită în grupuri de patru şi se dau fiecărui grup cartonaşe
cu cuvintele “Acord” şi “Dezacord.” Odată ce profesorul a citit o frază
din articol, fiecare grup discută problema şi arată clasei cartonaşul care
reprezintă opinia grupului. Răspunsurile la fiecare frază sunt înregistrate
pe un flip chart şi printr-o discuţie scurtă se trag concluzii şi se va
finaliza lecţia.
66
Lecţia 3
Unitatea de legătură: Scopul lecţiei: conştientizarea

Relaţionarea cu ceilalţi. elevilor faţă de aşteptările
oamenilor cu dizabilităţi de
Strategii de Predare: discuţii. învăţare şi ilustrarea similarităţilor
dintre aspiraţiile oamenilor cu
dizabilităţi de învăţare şi ceilalţi.
Materiale de predare: foi de lucru, video, retroproiector, flip chart.
Stadiul 1
Sunt împărţite foi de lucru individuale şi se cere fiecărui elev să
completeze cel puţin trei spaţii libere a foii de lucru intitulate
“aşteptările mele de la viaţă când o să am 21 de ani”. Elevilor li se cere
să întoarcă foile de lucru pe bancă.
Stadiul 2
Profesorul explică faptul că oamenii cu dizabilităţi şi-au exprimat dorinţa
de a-şi împărtăşi opiniile. Comisia privind Statutul Oamenilor cu
Dizabilităţi s-a angajat într-un proces consultativ ce cuprindea întreaga
naţiune incluzând oamenii cu dizabilităţi şi îngrijitorii lor înainte de a-şi
publica raportul. Profesorul arată elevilor o copie a raportului şi citeşte
unele extrase cu voce tare de la care face referiri la următoarele arii
prezentate pe o folie:
 drepturile oamenilor cu dizabilităţi;
 educaţie;
 venit;
 muncă;
 bariere de mediu;
 îngrijirea sănătăţii;
 locuinţa;
 acces la informaţie.
67
Stadiul 3
Elevii urmăresc filmarea video, Construirea Aşteptărilor, (Big Pond
Productions, 1997) şi în prealabil li se cere să se concentreze pe ariile de
mai sus.
Stadiul 4
Elevilor li se cere să completeze coloana foii de lucru intitulate “Ce vor
tinerii cu dizabilităţi de învăţare”.
Este completată o listă pe un flip chart comparând similarităţile şi
diferenţele dintre ceea ce vor tinerii cu dizabilităţi de învăţare şi ceea ce
vor semenii lor care nu au aceste dizabilităţi.
Este susţinută o discuţie pentru a explora motivele pentru aceste
diferenţe.
Bariera dintre aşteptările oamenilor cu dizabilităţi şi realitatea pe care o
trăiesc este examinată folosind informaţii din Pachetul de Antrenament
de Construcţie a Aşteptărilor, (Fundaţia de Sănătate Mintală, 2000) care
este prezentat pe o folie.
68
Lecţia 4
Unitatea de legătura: Scopul lecţiei: identificarea

Relaţionarea cu ceilalţi. modurilor de asistare a integrării
elevilor cu dizabilităţi de învăţare în
Strategii de predare: şcolile de masă.
clasificare, discuţie si joc de rol.
Materiale de predare: flip chart, scaun cu rotile, povestirea.
Stadiul 1
Este prezentat clasei un invitat care este director la un centru local.
Munca în centru este descrisă în relaţie cu relaxarea, activităţi de timp
liber, vacanţe, abilităţi sociale şi scheme de prietenie. Este descrisă
participarea la Olimpiade Speciale şi motto-ul pentru Olimpiadele
Speciale 2003, “lasă-mă să câştig, iar dacă nu pot câştiga, lasă-mă să fiu
curajos în încercare” este scris pe flip chart şi este discutat.
Stadiul 2
Sunt prezentate clasei o serie de afirmaţii pentru a stimula discuţia şi
sunt discutate individual. Elevii sunt încurajaţi să caute clarificări la
problemele ridicate.
Stadiul 3
Invitatul încurajează elevii să contribuie la integrarea elevilor cu
dizabilităţi de învăţare în şcoală, prin includerea lor în jocuri, activităţi
pe terenul de joacă, conversaţii şi activităţi în clasa. Li se cere elevilor să
fie agili la semne de huliganism, etichetare (poreclire) şi comportament
discriminativ faţă de elevii cu dizabilităţi de învăţare. Elevilor li se spune
că persoanele cu dizabilităţi de învăţare (colegi de-ai lor) trebuie să
lucreze din greu ca să înveţe şi au nevoie de multă încurajare şi de mult
suport care cere ca succesele mici să fie recunoscute şi lăudate.
Stadiul 4
Dizabilitatea fizică este diferenţiată de dizabilitatea de învăţare. Invitatul
selectează doi elevi pentru a simula pe cel care foloseşte căruciorul cu
69
rotile şi îngrijitorul, folosind un cărucior cu rotile de la centru. Ambilor

elevi li se cere să descrie experienţa şi clasei. Este discutată importanţa
comunicării, sunt explicate replicile non-verbale şi limbajul semnelor.
Este citită clasei următoarea povestire: Acum câteva săptămâni, am fost
la un meci de fotbal, unde juca Mark, fiul unui prieten de-al meu. Scorul
era 2:1, pentru echipa lui Mark. Oamenii strigau cuvinte de încurajare
din tribune pe măsura ce jucătorii se mişcau pe teren. Mai rămăsese mai
puţin de un minut din meci, când mingea s-a rostogolit în faţa unui
coechipier de-al lui Mark, Ian, cu strigate de “şuteaz-o” răsunând pe
teren. Ian a dat tot ce avea mai bun în el, iar mulţimea a căzut în tăcere în
timp ce mingea a zburat în poarta. Ian a marcat bine, dar în poarta
greşită, finalizând meciul cu scor egal. Pentru un moment s-a făcut
linişte, deoarece Jan avea Sindromul Down şi pentru el nu exista un
asemenea lucru ca poarta greşită. Toate golurile au fost celebrate cu o
îmbrăţişare voioasa din partea lui Ian. Tăcerea a fost întreruptă în final
când Jan, cu faţa radiind de bucurie, l-a strâns pe Mark, l-a îmbrăţişat şi a
strigat “Am marcat, am marcat, toată lumea a câştigat, toată lumea a
câştigat”, (Anonim, 2001).
Bibliografie:
1. Big Pond Productions, (1997). Building expectations [Film].

Available from The Mental Health Foundation, 37 Mortimer
Street, London WIN 8JU, England.
2. Central Regional Council and Forth Valley Health Board,
Scotland. (1991). Just like us. Larbert, Scotland: Central
Regional Council and Forth Valley Health Board.
3. Gash, H., Feerick, A., (1996). Promoting equality through
changing attitudes towards children with mental handicap. Irish
Educational Studies, 15, 237-251.
4. Muşu, I., Taflan, A., (coord.) (1999). Terapia educaţională
integrată, Ed. Pro Humanitate, Bucureşti.
5. Quicke, J., Beasley, K., Morrison, C., (1990). Challenging
prejudice through education. The story of a mental handicap
awareness curriculum project. London: Falmer Press.
70

Cap - 3 - Aplicatii Ale Curriculumului Adaptat - B5 - PG 35-70

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cap - 3 - Aplicatii Ale Curriculumului Adaptat - B5 - PG 35-70

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Aplicaţii în adaptarea curriculară

APLICAŢII ÎN ADAPTAREA CURRICULARĂ

Elaborarea oricărui plan de intervenţie personalizat sau plan

Pentru aria curriculară ştiinţe - cunoaşterea mediului, nivelele de

3.1. PEI în ariile curriculare stimulare cognitivă şi

Pentru ariile curiculare stimulare cognitivă şi limbaj şi

3.1.1. Stimulare cognitivă

 Realizarea integralităţii percepţiei;

Planificarea şi realizarea activităţilor prezentate în continuare este

Durata: 06.10.2003 - 31.10.2003, 2 ore/săptămână, 4 săptămâni

Obiective Metode şi resurse Evaluare/

Obiective Metode şi resurse Evaluare/

Durata: 03.11.2003 - 05.12.2003, 2 ore/săptămână, 5 săptămâni

Obiective Metode şi resurse Evaluare/

Obiective Metode şi resurse Evaluare/

Durata: 08.12.2003 - 19.12.2003, 2 ore/săptămână, 2 săptămâni

Obiective Metode şi resurse Evaluare/

Obiective Metode şi resurse Evaluare/

Durata: 05.01.2004 - 30.02.2004, 2 ore/săptămână, 4 săptămâni

Obiective Metode şi resurse Evaluare/

Obiective Metode şi resurse Evaluare/

Durata: 02.02.2004 - 01.03.2004, 2 ore/săptămână, 4 săptămâni

Obiective Metode şi resurse Evaluare/

Obiective Metode şi resurse Evaluare/

Durata: 01.03.2004 - 29.03.2004, 2 ore/săptămână, 4 săptămâni

Obiective Metode şi resurse Evaluare/

Obiective Metode şi resurse Evaluare/

3.1.2. Limbaj şi comunicare

Formarea şi dezvoltarea abilităţilor prelingvistice;

Durata: 06.10.2003 - 31.10.2003, 2 ore/săptămână, 4 săptămâni

Obiective Metode şi resurse Evaluare/

Obiective Metode şi resurse Evaluare/

Durata: 03.11.2003 - 05.12.2003, 2 ore/săptămână, 5 săptămâni

Obiective Metode şi resurse Evaluare/

Obiective Metode şi resurse Evaluare/

Durata: 08.12.2003 - 19.12.2003, 2 ore/săptămână, 2 săptămâni

Obiective Metode şi resurse Evaluare/

Obiective Metode şi resurse Evaluare/

Durata: 05.01.2004 - 30.01.2004, 2 ore/săptămână, 4 săptămâni

Obiective Metode şi resurse Evaluare/

Durata: 02.02.2004 - 27.02.2004, 2 ore/săptămână, 4 săptămâni

Obiective Metode şi resurse Evaluare/

Obiective Metode şi resurse Evaluare/

Durata: 01.03.2004 - 26.03.2004, 2 ore/săptămână, 4 săptămâni

Obiective Metode şi resurse Evaluare/

Obiective Metode şi resurse Evaluare/

3.2. Proiectul unei unităţi de învăţare - Copii cu CES

În cele ce urmează este prezentată o modalitate de predare şi în

Unitatea de legătură: Scopul lecţiei: dobândirea de

Materiale de predare: fotografii, video, retroproiector, flip chart.

Cauzele Dizabilităţii de Învăţare: Unii oameni sunt născuţi cu o

Unitatea de legătura: Scopul lecţiei: formarea unei

Materiale de predare: media, internet, poveşti, retroproiector, flip chart

Unitatea de legătură: Scopul lecţiei: conştientizarea

Materiale de predare: foi de lucru, video, retroproiector, flip chart.

Unitatea de legătura: Scopul lecţiei: identificarea

Materiale de predare: flip chart, scaun cu rotile, povestirea.

rotile şi îngrijitorul, folosind un cărucior cu rotile de la centru. Ambilor

1. Big Pond Productions, (1997). Building expectations [Film].

S-ar putea să vă placă și