VASILE l'AltVAS, GllTICA ,., \ ' 1. V'\R!tTA FIt:RVLUI I~ O,\el,\
\TTUL
o mare lacună in materialul nostru de informaţie e li~sa cerce~rilor
in trmru/i-i din Dacia. Chiar În Apus, informaţia cea. mlll bogată ŞI pre_
ţioas1i. asupra hallstattului s'a dat~rit ~p1i.rii movllelo~ funerar~ ~in
aceast! epod. Mormintele au ofent oblcctele ~ele m~1 car~cten.stlce
pe cari le posedă Muzeele de acolo. Va trebui ~I la nOI pe vIItor sll se
dea o atenţie cât mai mare necropo!elor. ".
Deasemenea nici archeologia aşcz!nlor nll e prea bogatli I~ cer~etăn.
A fost dealtfel o tendinţ1i. general1i. pan! nu demult, ~e a slUdu\ obiectele
~~:~e~o~;~ ~~~~r:u c~u!~~;i~~e~cea ~;c~~rr~:v::~:~'as~;;~e;~U::I:~
~~~;ft~~~~§§1~~~~
mite materialul analizat mai sus , atât cAt este ŞI aşa cum este.
Armtle. Toate rpedele pe care le cunoaştem pllnă acum din Dacia
hallstattianli, in afar1l de cele scythice, sunt de hronz: EI~ ald~esc,
atAt prin forma mânerului, cât şi a .'amei. (cu d~u!i Hhşun~, o simpli
continuare a tipmilor din bronzul m:lI Ve<:hlU 1). Smgu ra sabie de bronz
cu mllnerul ornat cu antene, găsitl la Rundorf (Szaszbuda, Bodendorf)
in jud. Târnava Mare (v. mai sus, p. 308) şi care ar do~ument~ pre-
zenţa formelor hallstattiene aici, e, dup1i. cat se pare, un str~p.l~ Impon
~:~~~~~i7:~:~:t:;::t;~;2;~~::s;~~c~:~i:U~~::~!~~:E;~::::~~
i~a~~::a;:~~~t~:s~::~z~~~~:o~:~: ~~s;ac~ge~iit~:tea:r:l~I~~~i;~:I'~;i::
adudl. Ia ei noul tip, su perior din punct de vedere combativ, al s~biei
mari de fier hallstattiene , C3re se fa brica În Alpi in Olari cantităţi şi se
rAspândca pe o mare suprafaţ3 a Europei. ~ingt.~~ul d~culllent din
Dacia doveditor al cunoaşterei aici ş i a nou e l săbII lungi apusene de
fier (tipul recent din hallstatt ] ), e spada ~scythi~~. dela D~bolii de J~5.
Această srad§. - de fier - are dimensiunile s1\blllor lungi de fier din
~detiPuridedbiidin brom:ullV'W1gattlalkinec ke, in .'It.
X IX 1899, p. 321.
www.cimec.ro
1. IIt\LL$T.
Apus, caracteristice pentru prillwl Hallstatt (tip 11), deci inainte de a.
700. Anume ea are exact lungimea unei săbii de paradă, cu mAnerul
foarte ornal, gllsiUl la H allstatt: J 13 cm. 1), dar se deosebeşte cu totul
de aceasta aUt prin lama cat şi prin m1nerul ei. - Spada dela Dobolii
de Jos r1lmftne Însll o excep\ie: ea reprezintă, ca d. p. tezaurul dela
f\likhalkovo. o s inteză mai degrabă geto-cimmerid decât geto-scythicl,
În orice caz eleme1lte orie1llale prelucrate hallrtaU;all. Regula rlimâne în
hallstanu l I getic, întrebuinţarea spedei de bronz de lu ngimi destu l de
vuriate (mai ales de 60--80 cm.), dar neajungând mai n iciodat1i. Ia lun-
gllOi le de peste un metru ale s!biilor de fier din hallstaltul I şi nici la
scurtimi le de 30-40 CI1l . a le f}>umna lcloft de fier din hallstattul II.
Dimpotri vli, odatli cu venirea Scythi lor-cari reprezint1\ în cu ltura
lor hallstallul II - nu mai g1lsim în Dacia decât spada scurtă, r. pum-
nalul, de fier, o:scythice., Dar nu numai Dacia prin Scythi trecuse la
spada-pumnal, c i şi restul Europei adoptase În hallstattul 11 acclaş
tip de arm1l ofensiv1i scurtll, cu mănerul Însll. prcv1i.zut cu antene ').
Mai mu lt, nici chiar spedele scythice cu un singu r tăiş nu sunt carac-
teristice exclusiv pentru ci, - ci şi spaela scurtă central-europeanll cu-
noaşte acest tip în Italia nordic1i şi În Germania sudică 3), Exact după.
cum, la r!indul ci, spada scythid\, În modele ca acel dela Ananino, În
Estul Rusiei, cunoaşte m!l.nerul de ti p vestic, cu antene f). Prin ur-
mate .i ncidentul scythic. nu inseamn3. pentru Dacia ieşirea ei din dru-
mul ch' iliza\iei înconjurătoare, centrale şi sudesteuropene, ci numai o
oarecare colorare ceva mai puternid\ a civi l iza ţi ei getice cu elemente
risl\ritene, şi anume, exclusiv pe terenul artei militare, dup! cum vom
demonstra indat1i mai pe larg la studiul sllgeţilor.
Alături de spadă oamenii bronzului IV dacic întrebuinţeaz.ll. ca armll
ofensiv:'!: lancea. F1\r1i indocaU\, v1\rfurilc de Illnci gllsite În Dacia bron-
zu lui 1V sunt printre ccle mai elegante, daci nu şi cele mai variate, din
Europa. Edeajunssl\citlimd.p. numai tipuriledcla SUJeni lân gl\ T.-Mu·
reşului (pl. X1X, fig. 1). dela Fi::Cflll GI'crlii (fig. 203), dela Şpăblaca'), ori
cel mult dela [,d::tlrpatak (fig, 259), deoarece e o perfect1\. unitate Între
') eL Dl!chc:lcue II a, p. ']a7, cu ']:z6, fiS. a78,!.
a) V.111 D&helelle !I:z, p, 731 .qq.
')/bid.,P.73S.
') T . llgrcn, L'ipoqlle d'Anrmillo, p. I J, - iar pentru pumnalele siberiene de bronz
CUllntene, v. D&heletle III, p. 6']. er. ,i i\·linnll, o. C., p. 2.49 cu 242.
') Hampel, 8,on:=H.o, II, pl. CXL IV ,i CXLI JI.
L
,.
toate: tocul care cuprinde lemnu lll\ncii,larg şi prelungit conic până la
vârfu l tAişului, iar cele două ari pi ale t1\işului destul de late şi nu prea
lungi , de un contur pronun\at de frunzl, fie simplă, fi e lobatii. Ia bau,
fie pur J anccolată. Nu cunoaştem din Dacia vftrfuri de 11lnci cu aripile
ajunle 1). Dar lăncile mai sus descrise const itue numai inventarul hali.
statlului 1 getic. Dela venirea Scythilor lăncile su nt , ca şi in V, de
fier. Vârfurile de H\ncÎ sunt lungi şi cu aripile foarte inguste. Totuş ca
ti p ele de riv ă direct din lăncile de bronz: acelaş toc gol de prins În el
Fig. 2.70. Secure de lupti liptungaro-
romAnt dupll H ampc l , n,on:kor 111,pl .
CC LV , fig.,..
lemnu l hampei , aceeaş ncrvură med i ană carc cont inuă tocul prelungit
conic pâniila vârful tl1i şului, aceeaş formii de foae lanceolat1\ acontu-
ru lui. Un exemplar foar te bine plistrllt am rcprodus mai sus in fig.
246 , din mormll.ntul dela Ai ud. Alte câteva :lvem d in mormintele scy-
thi ce enumerate de noi mai sus, p. 352 ş i 360, dar incA nepublicate.
Oatreia,teribiHi,armiiofensid a hallstattului 11 dacic e securea Jubld,
scythicl, de fie r, găsi tl În mormintele dela Aj"d şi GIi",bl1f (v. fig. 245 şi
~,împreunli cu spatia , dar flrli lance , Aceast!l. arm4 nu e de confundat
nici cu străvechea b;~7mjs-labrys, nici cu "nealttl de întrebuinţare zil-
nid, cunoscutl şi din bronzul nostru IV , securea propriu zisă, şi nici
') V. Ia Okhelelle II 1, p. 219 ,i fig. 69.
www.cimec.ro
VI . VARSTA F I I!RULU I I N DAC IA._ '. IIALL~ATTUL
cu toporul dub lu În forml de târnlcop, f!lcut de obiceiu nu de bronz,
ci de aram;'1 cu ratI, şi ca racterizat de Nagy ca tScythiet. Nu avem pân1i
acum nici un studiu complet de tipologie a acestor topoare şi securi
(pentru securile duble de lupt! dela Glasinac, v. mai jos, p. 424), ş i
m1 folosesc de ocazia prezentI spre a atrage aten{ia cercetltorilor asupra
problemei topoarelor şi securi lor din Dacia În bronzul II[ ş i IV şi in
b1llstauul 1 şi Il. In adevAr bronzul . ungaro-român. cunoaşte ş i el,
ca armti, nu ca unea ltli, -securea de luptib cu un singur tliş ş i cu muche
inahli., ornatii În form ll de buton la panea opus1i 1). Dar securea dubUl
de fier din mormintele scythice - platli, şi identi c!' la cele doull capete -
nu are nimic de-a face cu vreuna d in formel e bronzu lui , care sunt
fie Olai rotund masive, cu două tă i ş uri , fie plate dar cu un singur t ll. i ş
(print re acestea În special tipice formele din care deriv!' tipu l Ţufalău) ' ).
Locuitori i Daciei n 'au fo losit nici in hallstattull-cel puţin p!tnl acum
nU am găs it dec!!t foarte rar varfuri de săgeţi de bronz anteri oare Scy-
thila r - cum par a nu fi utilizat în tot bronzul, arcul ca armli curent1l. de
luptA. Aceastac cu atat mai interesant , cu cât neoliticii ş i eneoliticii au
fost şi la noi, ca ş i in alte părţi , a rcaşi. VArfurile de sdgeti de metal g1l.si te
in Dacia rep rez in tă apar iţia popoarelor de s t epă ş i deşert ajunse aici,
intre Europenii În general dispreţuitori ai arcu lui '). Ca ş i Grecii ş i
Roman ii, Ca şi Cellii ş i Germanii, Dacii întrebuinţează În special armele
de l uptă corp la corp. Ş i e caracteristic că nici in privinţa anei rlsboi u-
lui Scyth ii n 'au putut schimba pc Geţi. Cilnd Geţii din Carpaţi reiau
ofensiva vio l e ntă Împotriva intruşilor, În sec . 1V a. Chr ., ei nu l uptă
CU arcul, ci poate cu spada de mod ă cclticA, ori, mai ales, cu săbi il e curbe
de modll. locală. Numai În ţinuturil e de câmp ş i de stepll. dela S ş i E
Carpaţ il o r, pllnll. În Dobrogea , Ge{ii accept1i metodelescythice, lu ptând
C2 arcaş i dlăr i . - Mormintele scythi ce din Dac ia conţin, aproape fără:
e:<cepţie, un numă:r destu l de mare de vârfuri de slI.ge ţi , de bronz (cf.
d. p. fi g 245 ş i 248). 'r oate aceste săge ţi sunt d douille; in cc priveştc
" Vez i tiflUI d clas ic la ll.einccke , in AS. XIX 1899, p. 226 ,i ef. fi. 239,
:41 ,i 3:.11. Altrcl, numeroase exemplare, la II l1mpcl Brom:kor, 1- 111.
'l V. d. p. Dkheleue, II I , p. H7; H ampcl, Bro~kor III, pl. CCLV, 4; II , pl.
CL'{.'<lV, 1: ef. IIrt.cit. al lui MOfIiI În BII/. COnl. M o"., IV 1911, p. 8$ (p. \--ederi)
pUI. cit. al lui AndricfCICu dC5pre bronr.uriledeiaSinaill,lnai ' us,p. 390, n. 6.
') cr. ,i 06cheleHe II 2, p. 747: pc:nlru epoca Halh.tatl. Dar a<:(;l1Iu e adevlf1lt
ia ce ne pri\'e,te,,i pc!ntru epoca bronzului. V. tot~i la H ampcl Bro"d,or, 1 pl.
X,XVIII elle"11 , . duri de dgeţ i din v!lMlta bronzulu i.
,,8 V.... SILEPARVAN.GIJ,7ICII
aripioarele, ele au fie dou::!, ca nişte vilrfuri minuscule de l:1nci, fie trei,
fie chiar patru; in ultimul caz ins~ relieful lor e aproape disparent,
aşa d avem mai mult o ţint!i piramidal1i cu patru laturi (v. fig. 248).
Aproape în totdeauna aceste vftrfuri de săgeti su nt prev:1zute la bOUl
cu un dinte recurbat În jos, menit 53 se prindl'l. În corpul victimei la in.
cercarea de a scoate din ran!i varful săgeţii. - Nu cunoaştem din halt-
stattul getic niciun vârf de s!i.geat!i de fier. Chiar În Delta Dun1rii,
vârfurile de săgeţi scythicc glisitc Hing3 c.'1raorm:1O (jud. Tulcea), de
acelaş tip cu cele ardelene (trei muchi, dinte recurbat În jos), sunt tOt
de bronz 1), deşi În regiunile POnlului Euxin întrebuinţarea fierului
trebui a 81\ fie, in chip firesc, mult mai frecventi'l decât în Carpaţi,
având in vedere comerţu l cu fier şi oţel pc care·1 f1\.ceau in hallstattul
J şi 11 indigenij de pe coasta meridional1\. a Pontului ' ).
Au întrebuinţat Geţii din bronz şi hallstatt carele de /IIPltl? Credem
eli da. C~ei roatele de car g~site la Arca/ia (la V de Bistriţa) În Solnoc
Dobâca sunt prea mari, de 0.80 m. diametru '), pentru a fi apar;inut
unui simplu carvotiv{v. fi~ . 208). Dimpotrivilatât prin forma cât şi prin
num~rul lor (dou~, iar nu patru) aceste roate au apartinut unui car
de lupt~ de tip sudic, mycenian, ca şi dipylian. Dacii astfel di: care au
fost întrebuinţate de locuitorii Oaciei şi in bronzul J lI , contemporan
cu Mycene şi cu vremea feodal1\ a celor mai vechi poeme homerice,
nu putem incit afirma. Carul dela Arealia e de sigur din bronzul IV,
contemporan cu carele de lupt1i analoage din Etruria .), şi poate chiar
in leg1\turli directii cu puternica influenţli tvi llanovianli. Ia noi. dnce·
pând din prima vârstli a fierului popoarele italice au început să·şi im.
mormllnteze r1lsboinicii de rang Înalt pe carele lor de luptă. '). Credem
dl şi caru l de bronz dela Arcalia a f1\cut parte dintr'un inventar funerar.
J oseph Arneth public5.nd În 1851 În ale sale Archacologische Ana/ecten ~
roatele carului dela Arcalia, afUltoare in posesiunea familiei contelui
Nicolae Esztcrhazy, zice: $Sie wurden in einem Walde des Dorfes
' ) Moiail. in Bul. Com. Mort., II I , 1910. p. 173 1<1·; ef. rig. II dc:.lll p. 176.
') Vezi desp re Chalybii de nici, D&helelle , o. r., 11 2, p. H5·
') GooI!I, Skiuen, in ASL.XIII, p. 531 ,i pl. I V, fig. 14·- Cf. p. diametre, D~_
chdelle 11 :1, p. 750 sq.
' ) V.literatura chestiunii la Dfehelette, 112, p. 747 ,qq.
') D&hclettc,l. c. , p. 748.
') Separat-Abdruck aus den SilZunpbcrichtcn der k. Akademie dtr Wissen_
• chaften 1851, I.und :;t.lieCt,WÎen 18S ' ,P· II, CO I. 1 ,iplanf8Xrx.
www.cimec.ro
Arokallja, Oobokaer Comitatcs, am Ausgange des letzten Jahrhundertcs
bei Bistritz gefunden. Ihre technische Ausfiihrung bietet Lehrreiches
dar. Solchc Rader Bind so seltcn, das mir nur drei ahnliche bekannt
sind .. " (deatunci s'au mai găsit, şi anume lol În ţillilt antic getic, lângă
Acos, În comit. Sarol din Slovacia 1), În Carpaţii nordici, la l\leaz1\-
noapte de Caşo\·ia). Solche Rader beweiscn die se1tene H ohe der tcch-
nischcn Arbciten in dicsen Lândern, die kaum Aehnliches jetzt aus-
zufGhren im Stande warent. Dad aceste care erau fabricate chiar la
noi, sau, Întocmai ca vasele ~etrusce., erau importate din Sudvestul
\·eneto·illyr, e greu de hotl1rit, câtă vreme nu avem exempla re mai
numeroase. Posibil s1l. fi fost importate. Un orice cnz e caracteristic
pentn! cu ltura d in .bc l âge du bronze. ' ) getic, ad i că d in hallstattul
1, el principi i locali se prezentau la răsboiu înarmaţi şi echipaţi intocmai
C:I eroii Jliadei.
In adev~r, avem dovezi că răsboinicii din Dacia purtau ş i cOI!uri,
e\'entual chiar CII;rase şi ",e",ide şi putem cu oarecare probabilitate
afi rma că a\'eau şi scutllr;.
In depozitul dela Hajdu-Băszormeny avem un COl! de bronz (cc. mai
sus,P . 310ş i fig.199)deacelaş tip ca acelea pe care le exportau ltali cii
in N germanie: Lindenschmit public3 J) unul absolut identic g3sit
la Selsdorf IAngli Dobbertin În l\lecklenburg. I ar coifurile, tot tetruscu,
glSite la Şaarl şi la Endrlki(v. maisus,p . 38+ sq.)au fost tot flirli vizier3 şi
(lti ap!ir3tor i de urechi, ca un simplu vas cilin dro-conic, cu un buton
in vârf, adicli Întocmai ca ş i cele dela Hajdu şi Selsdorf, precum
"edem, pe primul , la Muzeul din Sibiiu , iar pc al doilea dela Ham·
pel, Bro"zkor 1, pl. XXX I J 1. Ca epocă ne aflăm in hallstattul 1.
Printre fragmentele de pl!l.ci subţ iri de bronz g!\site la Şptfl"oca ')
,,'em unele care au putut fi întrebuinţate nu pentru a acoperi cu elc
cingăto ri, ci /orice de piele gr03sl1. La Ri"yasze"tltird/y în SV Ungariei
dincoace de D rava, s'a glisit chiar o CI/emida autentică veche villano-
\~ană, împodobită cu obicinuitele figuri de linii geometri ce punctate
1) Goo'" 1. C., p. 530,i pl. I V, (Îg. '3, cu Hampel, 8,.ondo,. 1, pl. LIX, 1.
1) er. M4rton. in cit. comunicare dela Monaco, p. 66: in mormintele din 'bel
19t du bronu hongroi •• in N Ungariei obiecte de forml ball'ta" amesteatte cu cele
de formA a brontuluÎ: v. utmple la p. 6'].
Il L. LindtnllChmit, Vie AIID'IOmu unsUD' heidnischen Vtirzcit, 1, Maint .864,
XI. Hefl, Tafell, fig. 2 .
') Hampel, D,o".ko, II, pl. eL.
 VI VA- RSTA f'fERULU I f~ DAC IA "IIALLSTAT1' UI ,

(roţi crucifere) şi palmipec!ele tradiţionale 1), Întocmai cum in N, la ~Iag.
deburg În Germania şi la l-I a\land in Suedia s'au ~Sil reuturi de
acelaş stil şi aceea ş origi ne S), de formli aproape rotundii (doar
puţin oval:\).
Dacit nu ni s'a p1!.strnt din Dacia nicio cnem idi'i, nicio cui rasă şi
ni ciun scut , cauza credem a fi aceea di. foi le de bronz bl tut pc care le
exportau Italicii erau foarte s ub\ iri şi nu servcau decât ca aplice perte
alt mll/~rial, pielc ori lemn , cu scop exclusiv de podoab:t. Pavliza astfel
ob\inut1i., deşi rezistentii atunci, ş i folosi toare, nu s 'a putut conServa
in cu rsul mi leniilor, ca obiectele masive de meta l. Dar aceastit tehnid
a bronzului, de altfel ca şi a aurului aplicat, era larg practica tli În Dacia,
precum ne-o dovedesc foile de bronz de pe cing1tror i ( Spt1ll1uca, Suseni,
Cllitent a , Periw, etc.) şi foile de aur de pe podoahele fi e de bronz, fie
iar::l.ş de piele sau de lemn, ca ace lea dela TllfohTlI, Ollaca, Beba-Vtcht,
etc. Ni se pare deci probabil c1t nici În aceust1t privinţi'i Dacia nu a
p utut constitui o excepţi e dela forme le de civili zaţie nordadriatică,
aşa de r1!.sp ândite În Întreaga Europli, şi la noi nu mai PUţin
m~_
Totuş este necesar de observat c!i scuturile, cuirasele şi cnemidele_
arme defemifJe - fabricate destul de adesea şi in material mai masiv
metalic in Etruria 3), iar d. p. in E Adriaticei aduse direct d in Grecia
ş i prezentând forme autentice de tip grec archaic '), sunt in general
obiecte mai rari - sau chiar absente - in inventarul mormintelor hali·
intre po~.oabele ~e ~ronz, multiplu ornamentale, pc care le purtau pe piept
1~~:;~~lld~er~;!~~~nr~~~~~i l~il~st;~~~~lcfh~~;~~ ::~::, ~~. ~~;~~~fi
:~~t J~:!a'd~ur~~:~~i ~~e ~~'~ i~:::.:\~i~~nlâ~nf~~td~:~f~ln~:a~::~~ ;~
care-I vor fi purtat ŞI un II luptAtOri pedeştri, au purtat cuirasă, cnemide
şi scul. Când au v~nit .Scythii, căI.lI..reţ i arcaşi , cari dela distanţi\ acopereau
pe adversar cu o gnndl n!!. desăge\1 cu vârful de bronz, prevăzut cu dintele
~r~d. ce le \inea fix ate În ca rnea rlinitului, Thrac ii din Carpaţ i au fost
b1rul.ţ l. i\ I o num en~ c1e arc hc~l ogi ce ne arat!!. că bronzul IV dacic, pre-
lungit pllnA la ventrea Scytlu lor, trece oarecum brusc În forme ale li e-
lulu~, care nu ".paq~ncau tradiţi e i loca le. Spede1e scurte ş i Hincilc
de fier su nt scyt luce, Hlr nu getice-evoluate. Mai mu lt: s pre deosebire
de ~ronzu l 1V = hallstatt 1, când aproape nu e fo rmă su dvcsti că şi
\·cstICit, pe care s~ n'o ÎnUiJnim ş i in Dacia, in hallstattul Il nu mai
gisi m aici nici spa da-pumnal hallsta tti a nă târzie, nici situ lele cu decor
figu rat greco-orien tal, ni ci formele elenice pătrunse În aceasta vreme
, in Dahna\ ia şi ca re, pe drumul străvechiu comercial d in bronzu l III
~ I~dc~:, ~:~t~~:~~~~~!I.d~~~t~1~t~:r~, i~e~:~~~e~~~[e;:U~~in I~:~I:~
când formele de artli industrialli nordponticli, grcco-i ra n iallă, in noua
fa~I, sa r lU~to-~otică,. au invadat intreaga Europli ce ntra l ă, ş i in parte
chiar vesticii, IO loculOd formele provincia l romane ale secolelor III

§;[~lf.~~~~~~E~:i~~!:~
st:l.ttiene din Europa central1l., vesticii şi nordic1l 1l). De sigur, ca şi ca·
rele de l uptă, aceste arme de mare lux erau aproape exclusiv intrebuin·
\ate de şefi. Raritatea lor nu poate deci mira. Pentru şe li se fAceau în.
totdeauna lucruri excepţionale, poate ch iar specia l comandate: discurile
convexe dela K lcin-G lein în St iria, care au servit ca phalere ori paftale
ornamen tale prinse de o curea, alcl\tuesc d. p. un adevl\rat unicum d~ tot archeologia : La T cne-u l dacic se aldl.tueşte pe baza striiveche

') Idrlll, ,bid. III. pl. CCXV, 1 (neexlIcl interp retat). cu Hcineckc, in AS. XIX ::!:'a~:~~t:i:~e:~~t.i ~aŞ~a~~o;~: ~l ~:C~~I~~e:~l::~~~~I:~ C~:~~:i1~~~
1899,P.3 18cu pl. l . DO.6. o \'~m controla .ma i jos Înc§. odatit cu stud iul La Tcne-u lui din intreaga
1) Lindenachmit, o. C., I II Maiul. 1881 . VII I-Iefl, T ufei II , No. I- J.
1) V. d. p.lu Linden!IChmit, o. C., 1. XI l-Ieft, T arel 1, fig. 4- 5, scutul dela Df"llll, Dac.le: ,?eeace IOsli rl\mftne stabil it e eli Scythii nu Îmboglţesc viaţa
,i 6--7
')
cuiraaa dela Grmoble.
V~zÎla Fiala . i n Wiss. Mirt. o. Hom. 1, p. 135: O cnemidA de la Gluinac,-,i
~a ttu l II cu forme care s1I Înlocui ască. deplin pe cele

III Goo6s,l. C., pl. II I fig. S, o cu.irasl del.Klein.GleininSliria,-,icr. D6chelellt. 'l Vezi o reproducere lei Il Coou, f.c., ploi I! fig. Q, cu p. 512; explicaţiaene -

:::::~:~~E~'~;(:~,:::~;:;:';2~~~:~~~:~;~:~~::;;':;;; I~:~~~~ ~:~~~

11 2, p . 719 sqq.,-aJlhuri de cnemide lipice h.lIstatticnc (v. l~ill.l a, f. c. III , p. 7,
II ,i La popoarele
1)
dela GI:!!inac).
I S,
<lChice lipst!St: in luUstatl: Dtchelcttc, I I 2,7 18.

www.cimec.ro
 VA S ILE P}.RVAN .GKTICA
central~europene, ci împicderd numai c,'olclia acestor forme locale, sa..
răcind ch'iliza\ia getid!. in hallstaltul Il.
Unelttle, vasele şi obiectele de gospoJ(Trie tati/ied, ,,, metal. Dad din
hallstattul dacic tot mai avem plistrate mAcar un num;1r oarecare de
arme de fier, În majoritatea cazurilor, sc)'thice, - apoi uneltele şi obiec.
tele de gospodru-ie făcute din noul metal in ţinulul getic sunt extrem
de rare. E drept d\ tumulii sunt Înd În mare parte nes1ipa\i, dar nu e
mai puţin adevărat că cei distru şi de locuitori pentru a·şi potrivI ogoa.
rele au dat o sumă foarte import:mt!!. de descoperiri, printre ca ri ohiee.
tele de care vorbim nu intr!!. aproape cu nici·un exemplar, Aceasta.
li psă este insii general europeanA: probabi l din Cauza ncrezistenţei
fierului la agenţii chimiei , ceeace a f!!.cut să disparA cele mai multe din
obiectele prea puţin massi\'e fAcu te din acest metal.
Dar cauz...1 principală pentru care acest capitol de archeologie a fie~
rului e aşa de slab reprezentat În hallstatt, la noi eq şi aiurea, e pred·
derea pe care o are Înd!. mereu bronzul. De.1bia in varsta La Tene vom
avea fabricate de fier in mass!!.: urmarea e, că din La Tene, ,cu toati
nere7.istenţa fierului la oxidare, tot ni s'au p~strat foarte numeroase
obie~te, ilustrând atât domeniul vic\ei militare cât şi cel al traiului
Totuş e o întrebare pe care ,1. p. Dcchelette n'a pus·o În chip ah.
solut clar pentru GaUia, Întruc~l el a admis În general, in Vest, pre·
lungirea bronzului 1V adesea pan!!. in la Tene 1 1): alt awt Hallstattie7ll'i
seceri fi ~ecurj defier? Căci acestea două sunt uneltele clasice ale vieţii
rurale civilizate. Credem a putea da pentru Dacia rl1spunsu l hotlrÎt, cli nÎl.
In adevăr În prelungirea formelor de securi d JOI/ilie din bronzul
IV constatlim în .Unga ria. apariţ ia unui tip ale c!\rui prelungiri le \'om
glsl deopotriv!\ În L a Tene ca şi - chiar -- pe vremea năvăliri lor bar-
bare (epoca merovingiană). E anume vorba de Ui\irea din ce În ce mai
pronun\atli a tăişului securei d dOflille, Întăi\! în forma dela BrflJllţ (v.
fig . 194)' sau dela Gyermel in comitatul Komarom ') , iar apoi În forma
deadreptul .:merovingianib din ţinutul Botlyhdd În Taina 3), La această
www.cimec.ro
evoluţie participau şi secu riie ti ailcroftS. dup1i cum vedem dintr'un
eXem~lu tot d~n ţinutul Bonyhdd 1).. iar dupll cum reiese dintr'un exem-
plu din ,comit: Bereg '), s~curi l e cu .gaurA tTans\'ersaIă, tip .ungan,
$3galhyrsl~.,on .cum ~ll ma., fost numite, adidi. tip ŢufaMu, urmau şi
e~e aceeaş.1 tendtn\li tlPOIOgldi, 1n adevăr gau ra pentru m:'lner a secu·
nlor de fier dela Ornavasso În Italia nordiCA - late la tăiş ca tipurile
de bronz dela Bonyhad - e strict ori7.ontal:'! ca a securilor tip Tu-
fal!!.,u, şi ca şi la ~ulte ~in acestea, e prelungită pe milner, la partea su-
penoar!!., spre a I mbdl.ţ l şa cOt mai mult din lemnu l pe care e Îmml1-
nuşaHI. ,5) - exact ca t~purile din Dereg 4) sau, mai ales, cele, de origine
~epre~ld,\Ingare.' publicate de H:l.Inpel În Brollzkor 11, CLXX lV, no. 1,-·
Iar t!!.lşul securci e extrem de l!i\it. Ori, in vreme ce Dcchelettc ob-
servil că securile tip Ornavasso ucsscmhlcnt de la fa~on la plus frap-
~a;~v~n~~c:!e:),I~h::id~:Ţe:t~ u:;g:c~:;: !:~u~e~~~i~:3~i~xn:~~~:
su nt destul de târzii ş i de originII exotic!!..
Credem deci cli Ceţii au dezvoltat- tot În materialul vechiu de
bronz - ÎII tjm~ul . /wl/stalllliui tipurile de securi înşirate mai sus şi
documentate dlO Vest ca transpuse in fier, deabia din La Tenc
inainte.
1n ce priveşte seceri le, incA şi Reinecke observase'} evoluarea for-
mel.or ~rus~ curbate din bronzul JV spre o formli mult mai deschisA .
~trlbulI~ ladlşi ş~ aceastA form!i ballstattului, ca o adaptare, ind tot
In m:He~JaI}11 vechtu, la nou ele tipuri care se anunţau În fier şi vor fi
de fapt Introduse şi la noi in La Tene .
Aceste fenomene de persistenţ:'! .ale forme lor bronzului şi În hall-
stattu l II n,e sunt dealtf~ 1 documenta~e şi din NV celtic: in Belgica, un
mormânt dlO a doua pcnoadi'i halls tattmnă contine incli O secure d douille
debrollz ' ).
,Aeela ş va fi fost cazu l cu cuţitelc din hallstattul II dacic: tipurile
~(brOnzul 1V) pe cari le avem bine ilu st rate princxcm-
1) Hampcl,/. t.., no,., fi Rdnecke,l. (.., no. %S.
:~ ~::!;I:,';;~~o;,I:~s~:'r~~~;', ~:', ~;,~f~!: ~;=12~o. %.
') Jlllmpd, 1, t. .
:~ ~~~h~;~e 1~~: :'. ~J2~7 c':'~~U:i~i'g~9;;. ambele gl$ite in Fnlncia.
') D~cheletle 11 %, p. 5S4 Iq., 795 ,i fig. JI6, J.
1

plelede1aGllf terjţa '),delaCohalm ') (Reps: ma i j~. fig. 328), or~ dela
SIIse"i 3) se vor fi continuat şi dup3 venirea Scythllor. In morn\lntele
acestora s'au glsit ins3 şi (uţitt de fier, cu mâncrul de lemn, ca acela
dela Târgul-l\lureşului 1). Deascmenea În Banat, unde influenţa vestiCă
şi importul de lucrur i occidentale uu. fost l1l~i puternice , I\li~leker
notead de repetate ori glsirea de CUţltc de fier, e drept. ou mtot·
deauna bine definite dacl. d in hallstatt ori din La Tene.
Odatl clarificatll această proporţie dintre bronz şi fi er În inventarul
Daciei hallstattiene , sil exami nam tipuri le principale de unelte cari ne
s unt documentate aici, milcar in bronz, şi eventual excl usiv din hali.
stattul r (deşi, elim am arlitat, convingerea noastr1\ c dI. pot fi admise
ca folosite tot aşa de bine şi in hallstatt ul II ). • :~~e~t~!~~t~l:l~i~~:~ ~~~c~~:i~t:~~~e;~r~~;Oi:~~;i~e :;::::~, b~~:d:~P~~
Securi. Aproape fără excepţie dcpozitele de bronz IV din Dacia
~::~:::~~~ ::~~~ie,:::5:;:::5~~~:,~~~:~;,~;:~~:;:d:~,~:~~::~~;:~
3 ailerons, cu tipul clasic pentru bronzul Ulrziu , .1l. doui!le. Cre~, după
exam inarea depozitelor până acum publicate, că DaCia are I~ hall_
stattul 1 şi Il , in întrebuinţarea cu rentil. numai securi ca douillet, iar
nu si ta ailerons.. n depozit din Bihor el. foarte interesant pentru va-
riet~tea obiectelor ce conţine, ne arat1\. in chip clar şi aproape complet
;'~::~:';:~~::':~::'~~~~::~~:':~'~Ş~:I:~~~;~~~~;I:~:~;:J;:~~~~~J~:
de modă ma i llou3 - e singura reprezcntat.l!.. L a fel la Brdduţ in Odor-
~l;~;~ î~:~~;t~ilac~l~'::l~:~,~i ~~~a:~~t~~:~I;~l~:~r~'~:~Sel~~:' ::c~~~les:~~
!I~~t ~~I~~ă~~~iln}~~e t~~:: ~~ide~:~:~~ v::.us~O;!a~~i~~a:: ~~~im~ ~~n:~'l:~~
~r, ÎnASL. X IIl , pl. x. fig .4::
:; ~:~:::i>f::~,:;~ ~i ~~~~~',: ::,,':' ~,hi;';. P~~"::,:":'~;."
' ) H llmpel . Dron::kOJ' 1- 111 , pauim.
') l bid., III . pl. CCx..XVI
:~ ~~n;I:~~ :~~ei'1I;~~I~e~:li~81~:linYJn În Dacia I 1914,
' ) Hlmpd. Bron:kor III , pl. CCXVIII.
'') CL D t!chelcllc 111. p.::54 sq.
www.cimec.ro
\'1. VARSTA F ' EIWLU. l:-l I)\ C IA ,. IIALLSTATrUL
in aceasH' direcţ i e, dat fiind c3 seceri le sunt incă mai numeroase decIt
sccurile in multe d in depozitele de bronz din Dacia. De fapt nu forma
in care era prelucrat metalu l, ci metalul Însu ş era pre\ios. Credem c3
problema a fost pus!l greş it. Adevlrata mOfleld~obiec t prei storici1 e
oCtea (fire tl'a SI!1'f)jt practic 10 lIimic: inelele de bronz sau de au r, care
nici mlicar ca podoabe nu puteau fi intrebuinţate , even tu al metalul
preţios, dar impropriu in practică , modelat in fo rm ~ de obiecte uzuale,
tca d. p. secur i le de (Iur dela Tu falll.u , acelea pot fi adevaratA monetli.
Pe câ nd celt-urile ori, eventua l, seceri le de bronz, etc., acestea s unt
tot atfi t de mult monete prccum era bou l ori ca lul viu, pc care-! schi mbai
ar duce la rezultate dintre cele mai caracteristice pentru cu ltura acelor
vremi.
Dar Dacia mai are ~i topoarele şi securi le de broDz, ca ş i, ma i ales
de aramă. cu gau ra pentru m:1ner ttransversaHi." adic!l parale!!l cu t~işu l
(ca astlzi), iar nu perpendicula r~ pc el , ca la teelte•. Su nt topoarele
duble , greoae şi massive, sunt topoarele s imple şi topoarele-ciocane
tot aşa de grele, sunt securile drepte , alcătu ind cu muchea prelungit!l
!~r~~~~~~a;~ ic::~::: ~: I~~~~:u m~::i~e:O;:~u~;i~~ ;:u~~e;eş~u;~~
padobi~li cu tot felu l de nervuri curbe ori chi ar spirale (ef. p. toate fig .
256); ŞI toate aceste forme se găsesc pânain Urali şi Caucaz. Nagy le-a zis la
unele scythice (topoare le duble) , la altele agathyrr ice (secu rile multiform
arcuite) : a mbele se rewisesc şi in Troia Vl1, cele d in urmă şi În hall -
stauu! caucas ian 1). La Troia l e~au dus Getc-Cimmerieni i. In Caucaz le
:~t a;otdl~e~:t~i~o~;:~:1~;r~;~;'6:~;ri~n~~i:~ ~~c:~rp~ l~u::\!~~~;
În haJlstattu l 1. Fapt e c!l aceste form e nu sunt comune in depozitele
!:3b~~~Z b~~~z~;~:i :ie;~:~~ Îl~n;:r~~1~n:~!~ i:~Y;~i~~o~~u~et:~:i~c;oa7~:
apar izolat. Sunt autoc htone, sau sunt importatc ? Şi cât de vechi sunt
diferitele tipuri reprezentate la noi ? Ne este permis a socoti un ele
din ele, ca toporul . ! !irnltcop, drept contemporane chiar cu bronzul 1 ?
Iată o serie de intreb ăr i la care nu c datoria noastrli de a rlispunde, dar
 VAS1LEPARV,\N, GHTICA
,06
carc, dadi ar fi fost clucidate anterior lu cri\ri i de falit, ar fi dat-suntem
sigu ri -cantn"bulii preJioase la istoria hallstattului (nu numai a bron_
zului!) getic l ).
Vom atrage acum atenţia asupra unui singur fapt. Dacia În intre_
gimea ei face parte din Vest prin lipul de securi !l douillc care se gl.
se~te comun pretutindeni. Securile lip Tufall1u nu se g1sesc la cAmp,
~~ ~e;l1~~!:i'nd~;~~~:c::t: :::::~~i~o~CJl!~~~~::~~:~~I::'i~u1~~~~
Scythi, dar nici chiar Cinuncrieni. Dar tradiţia istorică ne vorbeşte
de nlivliliri comune spre Miazăzi , începând ehi"f odată cu anii 1000
a. Chr., ale Cimmericnilor Însoţiţi de Thracii 1'rcres ' ), cari În sec. VIU
ajung p!\n1i. În Asia-Mici\ şi barbarizcazli 'l'roia V11 3). De fapt Trtrii
sunt Thraci din S Dunl1rii, cari mcrg la Troia Însoţiţi de Thracii
(Geti) din Carpaţi, şi aceştia, probabil, prin vecinl1tatea lor cu Cim~
merienii, posedau şi anume forme specific orientale, cimrneriene, ca
aceea a securii curbate tip Tufall1u.
Clltite. Ni s'au păstrat exemplare bine datate, prin alte obiecte din
depozitele de bronz respective, ca aparlinilnd epocei de dqpl1 1000,
din Bihor ') (v. mai sus, fig. 2,57), dela Cllfleriţa 1), dela Cohalm unulfoane
frumos şi bine pastrat-lung de 21,5 cl1l-acum În Muzeul Brukenthal'),
dela SUSC71Î (v. p1. XiX, 1), etc . Ca şi celelalte fabricate ale bronzului
ungaro-romiln cle sunt În general de aceeaş form~ ca şi in Pannonia,
') l'11n:\ astAzi e ine! Coarte Colositoare lucrarei lui Fran%\'01l Puluky. A ridtlr
M I IJU'aro,,:;li8ban 13udnresta 1883, publiClII,iin 1. Hermani , CC\'11 preacwull, in
U''Iarische Revlle rv 1884, p. 2.97 .qq. ,i 386 aqq, •• ub titluIDieK"pferuit jn U'Igarn,_
de,i nu nWllaÎ amAnuntele. darchiartcmn principalii nu se mai poate ' U5 l ine, Dt
v,CL-eao lucrare, PIlI asuprntv;lrtnei de arnmllt,ciasupra yrupci de obiecte de ITiunt
din Dacia ,i l inulurile inconjuriitoare e a!H!l.ziincfi o nevoe ncÎmplinitll. AceutltIJ
atAt mai mult cu cit o mull ime de Corme importante lipsesc la I'ulu,ky.
') V. Ia noi mai .us, Cap, 1, p. 3 sqq. ,i cap, VI, p. 363 aq{l·
') In o.Jc\'ărinTroia noi gilsim wpoarc1e dubl e din Diicillinc1dclllinceputulrnilt.
niului intliiu, Înainte dc "enirea Scythilor,l'rinurmareinoricccazlcoriu.tKythicit
I lui Na8Y trebuie sil cadii. ,i pcntru Dacill,Se pune acum intrebarea dacA tOIUfiseeurik
tip t'j'ufallut nu sunt cum\'11 in D .. cia un import din Est ori din Sud·Eu, iu ca
cc le·ar fi Colosit in Dacia ar fi foste\·"ntuallot de·ai no,lr; (Ge,i), dar din c\Qa
maiboglltA.
t) Hampcl, DI0,,;:kor III. pl. CCXXV I.
') Goosa, SkÎntll, În ASL. X II I, p . 495·
") Unde se mai afli ,i alte exemplare ardelene; cel dela Cohalm (lUps) e
I'Cprodus ,i de GQOss, 1, C., pe pl. X, fig, II. er.la noi rlg.3 28 .
www.cimec.ro
un ~el de S prelung, cu mftncrul de obiceiu dintr'o bucat! cu lama, dar
turtl.t astf~1 ca sI poatll fi c!!.ptuşit ca ş i azi cu lemn ori os pe ambele
P!!.r.'I. Cu~ltcle ~ela Su~e"i î~s!!. sunt de tipul ta languetttt şi ta soie.,
~1:lr ::~;'î:~~:I~~~~O:;:~f:;lî~cb:~;~~il ş:~e :~::~~s::~~::i C~~i:~~;
de bronz ~!islt~ In DaCia e destul de redus '), şi nu, cum s'a crezut,
destu! de slmpl,lst, pentruc1 ~le ar fi fost înlocuite prin cuţite de fier Încl1
d,eb lOc.eputurtle hallstat.tul~~, ci, bl1nuim, mai degrabA, pentrucll, mate-
r1 ~ lul fimd scump, lOCUitOrii concentrau mai multe nevoi asupra ace-
lel~ş un~lte, cum eril securea, secerea, ori chiar spada şi pumnalu l (deşi
mal ran c.a spedcle, avem totuş mai multe pumnale -- spezi scurte-
decât cU.lltc de b~on.z, În depozitele de bronz pânl1 acum descoperite) .
In ce priveşte cuţitele de fier, am notat şi mai sus, di. ele sunt mai nu-
meroas,e ~n mormintele şi aşezliri l e din Banat, unde importul din V
era ma l VIU, dar se IPsesc şi În Ardeal, începând, fireşte. mai ales cu ve~
~ire; Scythilor. J udec~nd dupl1 .exemplarul dela T . ~Mureşu1u i 1), glsit
tntr un mormdnt scythlc (cf. mal 5U3, fig. 241), forma acestor cuţite era
~:it~lcs~:t~:n~A:t~~:~~~ cu a celor de bronz. Tradiţia se pllstra deci şi
Brice. CUI1O!cuteie brice g!l.site in Apus, din vremea ultimA a bron~
zului. cu dou~ tl1işur i convexe, sau cele de tip italic, din prima vlrstl1
Il fieru lui cu un singur t1ii~, tot con\'ex (şi mergând pânlla forma aproape
complet rotundl1 ·- ca bncele de bronz, cu dou!!. tllişuri) ş i cu lama foarte
lat!!., in 8f~rş it bricele cu unul sau două tă i şuri din hallstattul ceJtic,
cu I~m~. aJura.tl1. "), nu a~ar in Dacia. E o int!hnplare? Sau, cumva,
locultOnt Daclel aveau Ş I în hallstall ace1aş port ca şi În La "fene.
In adevi'i.r l?aci i i~torici poartl1 barbi'i. şi mustllţi: pentru Îngrijirea lor
erau f~~lfeCile de tipu l cunoscu t , pe cari le vom vedeâ reproduse mai jos.
De ~ncl.u nu ~ra nici.o nevoie. "rotuş nu acesta fusese Întotdeauna portul
~DacJ3. Dup!!. idolii masculini de lut ars din vremea
~t.;t~~~~~;t;I~~§.::~~:{~~i::,~g~~:~iliif,~E;~:~~~~:~:~~
') er. ,i Goou. 1. t., p. 49S.
') Ko\·!l.c., in DolllOlratok VI p. 26J.
i.\,~I~Uel~8;i::~e:II:'~:I~i~lelte 112. p. S5J. 5JJ ,i 53 • ,i mai alea 87 ;
8 8
ef. t!i e:
-~ -

eneolit idi şi a bronzu lui (foarte caracteristic e capul tie statueti'l. gllsit
la D~lIa in B:tn:lt şi public.'n de Milleker in Alt. XXV 19°5, p. 90),
ori. m:li ales dup~ reprczenti\rilc mnseuline În metal, din primul hali.
stau (cLcnrul dela SlrCltweg) 1), În\e1ege m dl raderea comp l et ă a bArbii
ş i must5ţilor a fost un timp În uz şi prin regiunile noastre. Destul e!i,
din descoperiri le de p â nă acum, nu putem afirma prezenţa bricelor
În hallsulllui dacic.
Seceri. Jn c~ nu existi'!. o lucrare serioasA ş i completA asupra tipolo.
giei scceril or de bronz din Dacia. Archeologii s'au OClipUt deobiceiu
sau de tipologia armelor, sa u de cea il podoabelor de metal, În special
a fibulcJor. Secerilc au fost 11I.5atc În pltr!1s irc ş i lucrul e păguhit o r pentru
in\e1e ge reni s to ric.cu lturaIă a acelci vremi.llladcv1\r vari etatea formelor
de seceri ş i a moti"elor decorative C ll care sunt Împodobite pare infi _
nit ll. . Fi ec.'lre depoz it o feră tipuri particu lare ş i anume nu dc o s in gură
clas1\, ci :tde" l1rat e colcC\ii de forme din cele mai variate. Erau loate
. aceste forme produsul aceluia ş sa u ace l ora ş i uldicre loca le? Sau, tre·
bui e si'!. punem ş i noi problema acclui (In (o llectalleum, care ar fi depo.
zi tele : adicli avem lucruri disparate de ori gini tohl l diferite ş i cxotice,
ncre prezenu\nd o induslrie l oca l ă, ci numai un fel de comcr\ cu .fier
vechi m J), adunat de pe la loca lnici spre a fi schimbat cu alte fabri·
cale nou:1 , miI/se de I/l!guston' di1/ ltltd parte, d . p. din S V italic, dar şi
de oriunde altfel se Illai turnau astfel de obiecte. O atare argumentare
e absolut neadmisibiHi.. Clici Dacia posedll nu numai descoperiri de
depozi te de bronz ci ş i numeroase tipare de arme ş i unelte 3). E drept
d nici statistica acestor preţi oasc monumente, r!\sp1\ndite prin tot felul
de mici publica ţii provinciale Încli nu existA. Iar penlru sinteza ce o
facem nu ajunge numai vechea cu legere de material a lui Coasa- de
obiceill citat de toat1l lumea ')-cu atnt mai mult d\ nici nu are
nimic din Dacia propriu zisl1, deş l chiar pe vremea lui, la 1876, erau
destule forme cunoscute ş i de aici. E de ajuns în nCC:lst!\ privin\ll s.li
') L:I lll!chc:kuc: 11 2, p. 595.
f) er. III Iloi mai 8UI, p. 3 . 8, n . ' KJ.
') r. d. p.la H ampc:1 În AS., XIII .879, p. '32 Iqq.: tÎpllre de U'u,.i, de pumnal,
de virf d e lallce (reprodusc: , i in n,.on:zko,. I pl. Il); 1. rMmlh6r, in AS. XX II
' 902, p. 27 1 aqq., tipare de securi tiptTufallut (III Ptdro in AMldl), tic lecw-Î .ip
vutic,de m ai multe fduri,etc.
' ) In dtatde SAillzm, din ASL. X III , p. 516 I<lq . Chi"r lIampcl În n"on~ko,.
nue8uficicnt.
www.cimec.ro
' - -_ _V_, _v '.....;
It'f="A IIHRU ~IIAI·-:C.
r..'T.::::·c:-:-:rU-
= L ---
cităm acum turn~toria de bronz (după tipar ul Hlncii, bronz IV) dela
{O/arlu;" (Fugyivăsdrhely, În Bihor) 1), cu frumoasele tiparc de piatr~
de nisip pentru seuri (tipar PNltru "oud exemplare deodaJd), vârfuri
de llinci şi pumnalc, descoperite Încă din r8j4., spre a ne face o idee
de dlt de necomplctA crâ lucrarca lui Cooss chiar pcntru acea vreme.
Dup1\ cum am relevat şi mai sus, p. 297 sqq. c foartc probabil cA pAn?l
~:r~:I~~, v~;~~z~~I!i irA:~s a~:~:~e Î~~rCn~:i~~a~~~~li~~:I;u~::ldeh;I~:!~~~~r~i~
f~;!~i~Si:i,;,:!;i~;~,~~~;~:'~l~i:~~~:~~::i";2~~~:~~:~:;t~:~~i}~;~~
cll tipuril e noui1 de un ehe, fabri catc de Cel~i În fi er, trebu iau sA se deo.
scbe3scă total de cele vechi , În bronz. D e fapt, formele cehicc reprezintă
excl usiv epaca 1...:1 T cne, cţj nd ştim că Dacia intr!\ cu totul În alte as.
pecte de cultur!\. Ateli erelc dela Mut/etui În Carpaţii get ici de Nord ne ,
şi dau o co lecţie aproape com pleti1 de unelte uzua le de tipul nou (v. mai
jos fig. 329 sqq.) . Printre acestea secerilc sunt reprezentate de o formă
analoagA cu celc actuale: subţire şi În!,'Ust.li, de contur ca al unei luni
noui, dar Încă mai larg dcschis!l'). Muzeul Brukenthal d in S ibiiu
posedn alnturea de forme de fier romont şi o s umă La Te-ne. Dar despre
toate acestea vom mai vorbi in celc ce urmeazli. Ceeace trebuie sa 8ta.
bilim acum, c numai acest fapt: hallstattul dacic nu posedn - prc cAt
ne ajută p1\ni'!. ac um descoperirile - o formă partieu l ară dc secere, fi e
in bronz, fie În ficr, ci doar o lI şoarl\ modificare În timpul bronzului
IV 2 a sece rii de tip mai vcchiu 3): cel puţin aşa e inclinat Reinecke
sli conchidi\ d in apariţi:l acelei forme de seceri de o curbură mai des.
chisll ca in epacele :Interioare. Nc-am permite t otllŞ a obscrvâ că depo.
zite cle bronz bine dcfin ile ca epocă, precum e acel dela Şpălnaea (in
Aib:l-de-Jos) '), cel dcla Susen i (în Mureş.Turda) oS), cel dela Panticcll
(Pânczclcsch În Sol noc~Dob:1ca) '), ccl dela K emccse (în Szabolcs) 7), cc l
1) V. Ia lI oc:rn~8, in AS. XX IV 1904. plllnp dela p. 205. cu lutul dtl. p. 208, u.
:: ~;~in::~~~~,I~h~e.k~l~ ~!,~::~I ~:~~':ii:.S:2~q(h cu pl. V, rig. 2.
') I hlinpcl, D'o,,~k{J,. II pl. CXLVlJ fi CX L VIII.
.) V. planta X IX. fiU. 1, la noi mai JOI. ,i d. A. Filimon. in Dodo 1 1924.
1) IIl1mpc:l, 1. 1'. , p l. CXL IIJ .
') J1 nmpc:l, D,.o,,:,kOl' III , pl. CXCV I ,i CCX.XX III.
L
=--_____VASILE pAR-VAN, ObTICA
dela pusztabodoly6 (in Bihor) '),cel dela Kajnyikfalva (tot in Bihor) 1), De dou,a me~ale -aur şi ~rom;- şi de patru origini-italic1l, greacli,
etc., posedâ deopotrivli. tipuri de seceri închise şi mai deschise, ba chiar loca~A-şet,cli ŞI locală-scythlcli - sunt vasele de lux întrebuinţate in
cum e cazul la Şpl\lnaca. de modele vestice, cu buton ~i . 3. languctte:: ?acla I~tre a ..1000 şi 3OO~. Ch.r . Cum influenţa greacli directli incepe
nllituri de modelul tA crocheu caracteristic pentru Dacia cu ţinuturil~ 10 ~acla deabia odatll cu ŞI mal ales duptf venirea Scythilol" În aceste
vecine spre N (Polonia) şi E (Rusia sudic1\. pânA in Cnucaz) 3). Este pAr.ll v~m tr:J.t~ int~~u chestiunea vaselor de origine italică şi locală­
deci destul de nesigur de a stabili un tip precis de secere pentru han- getlcl1, Iar apOI, tot Impreunli, pe cele scytho-elenice.
stattul 1 getic. E mai probabil d\ diferitele forme au coexista! p!lnli. tarziu' Am. exami~at ~.ai sus, p. 308 sqq., În ol"dine geografic1i obiectele impor-
in orice caz put<!m şi cu accst prilej constata sinteza de forme orien~ tate dlll h:lha ŞI 10 general din SV: printre ele În primul rând stliteau
tate (dupll. vastul teritoriu pe care se int\l.mpinll., le-am zice gcto-cimme_
ricne), «cu cârlig., şi de forme occidentale (int!llnitc până. în Gallia), de
celelalte tipuri, mai sus notate.
Ddl/i, tesk,JiertIslrae, ciocat/e, casmale de mineri, 2;(lblde de frâu. I11JJi/e,
ctc. Dcpozitcle de bronz de pe vremea primului hallstatt ne-au docu·
mentat la Glllteriţa (în Sibi iu) , împrejurul Sighiloarei (in basenul Târ.
navei-Mari) '), la Şpdblqca (în Alba-de· Jos) &), la Potsdg (in T.-Arieş) f),
in Bihor 7), speciile de unelte şi obiecte uzuale mai sus notate. Dupli ins~i
numele depozitelor s'a inţeles îndatli. di e vorba de aparitia acestor
unelte în complexul unor forme dintre cele Illai variate, dar cu pre-
dominarea tipurilor vestice şi central-europene. De notat d. p. cioca-
nele în form!!. de «ce1te., dela gimnaziul din Sighişoara ti). Ar fi deci
de prisos ali insistăm mai mult. descriind În am!\nunte lucruri de un
caracter comun la finele bronzului şi În inceputurile hallstattului.
Asupra unui singur instrument ne vom opri o clipă: ciocanul-târnăcop
(Pichel) , în foroU. de puternic cuiu cu profil poligonal şi Îmm~nuşare
d, aileronst, g3sit Împreun~ cu mai multe d!i.llÎ în form!!. de securi a
douille la GUlleriţa '): Gooss l'a comparat cu un obiect analog găsit
Într'o min1i. de sare dela Hallstatt şi l-a atribuit aceluiaş uz. Plirerea
e destul de verosimilli dat~ fiind bogăţia în sare a Ardealului. vasele, şi anume aproape exclusiv de doul1. tipuri: unul mai vechiu
Sli trecem acum la examinarea vascIor de metal glisite in Dacia. lcdlddrrllele hemisferice,- altul ceva mai nou, situlele. Am afirmat atunci
dl vascle de br~n~ de ~rirnul tip sunt tot italice, iar nu. cumva, locale.
') Jbili., p l. CCIV. Sl1. le vedem fihatla. LlIldenschmit, în lucrarea sa des citatA: Die Allv-
*) Ibid., pl. CCV fi CCVI.
1)
')
ef. Dk.hclette III, p. :l69·
Goou, Skium, in ASL. XIII. p. 496 .q. cu pl. X. ~~::r p~'~:~~ :~~:~;'::'i~: ::h~e':;al~~~ ~~~l c~ii~:~~ ~~I~ n~!i :;u:~:~
1) Hampd, Dron:;kof Il. pl. CXLV ,i CXLVI. exempl~re de clild 1l~uşe g~ite pânll acum, dela Rossin l:1ngli Anclam,
') lbid., pl. CLXVI. p11slra~ I~ l'''l~zeu l ~I~ StCtllO. Vasul e impodobit (v . fig. 272) pe buzl1
') Hamp('\, I1r01l.:ko, 111. pl. CCx.xVI.
1) Unul del. Ntudorf in eercul Albei de Sua ,i eelalllh dela CII/tui/a: Goost. /. C.,
cu t~CI ŞIr.UrI de 11011 pedate, conturate la r indu l lor de linii reliefate
p. 0496,i pl. X fig. 10 (er.la Ok.ht.lctle 111. p. 27S.cioonde .naloage) ,ifig.6. contl?uu, .lar pe p:1ntcce cu butoni înconjuraţi de cercuri reliefate con-
t, Reprodua de Goou, l. C., pl. X. fig. :l. centrice Ş I cu o banda de perle din care se desfac protomele de kbede

www.cimec.ro

binc cunoscute. Linii punctate conrurcaz.l\, definind acest din urm~ orna-
ment. Toartcle de forma ştiută, În cruce, d te douli. de fiecare parte, Sunt
Îarll.ş împodobite cu şiruri de lriple cercuri concentrice şi buton i. Avem
deci ornamen tarea clasică a Silulclor şi discurilor ornamentale nord-ita_
lice cunoscute din întreaga Europii a bronzului I Vşi hallstatlului 11). De
obicciu dild!l.ruşcle italice su nt sau f1lră o rnamente, sau - in orice caz_
mai modest ornamentatedecât situlcle . Totu ş avem chiar de pe teritoriul
veche i Dacii atât dcla BrtTduţ (in Odorheiu) cllt şi dela MdriapQC$ (în Sza-
boles) : cr. fi g. 196 şi 201, clUdll.ri ornamentatc Cli tipiccle linii de perle
(butoni obţinuţi prin batere f3 U rcpollssct) incadrate de linii punctate.
Se p:lre cl situ lele au fost mai putin c!l.lItate În Dacia ; ele sunt mult
mai rare decâlc!ild!l.ruşele: c drept Însă, Slllll excmplareautemice
sud vestice, bogat împodobite (atât cea dela /Jaitlu-1J6r:::6rmh IY cât
şi cea dela SitlyO), Întocmai ca la locul lor de origi ne ') ,- În vreme ce,
dimpotrivă, unele din dl dll.rll şe au putut fi imitate şi de :I i noştri chiar
În ateJjerele din Dacia . Nu vom repeta aici în şirarea descoperirilor
flcu tll mai sus, la p. 306 sqq. Ci vom accentu a numlti un fapt. Dacll ni
s'au păstrat dintre vasele de stil italic numai situle şi d l.ldll.ri, i.ar nu
şi vase de tipul urnelor, aceasta nu Înseamn~ eli respectivele frumoase
fabricateilalicede bronz au r ămas necunoscute În Dacia. Am notat mai
sus, p . 306, cazul dela T.-Murtfului, c u imitarc,," in pământ ars a unui
vas de metal ca acelea găsite la Corntlo in Italia. Firesc lucru , olarul
dela T.-rVJureşu lui a avut Înaintca sa modelu l însu ş, În mctal. Dar
foile de bronz din care erau flicut e vaselc de mare lux - dcstinate
numai a eonserva lichide-erau mu lt mai su bţiri şi deci mai puţi "
rezistente decât percţii căldl\rilor menite a fi aşezate pe trepiede şi
expuse chiar focului , spre a se fi erbe În ele: lucru care cerca o masi-
vitate mult mai compactll a respectivelor vase .
Este deasemenea neverosimil ca ltalicii sl1 nu fi exportat În Dacia
şi cisleo E cunoscută bogata descoperire de ciste ta corc\onst deJa Kurd
În T olna, deci de pe malul pannonic al Dun!l.rii 3). Este puţin prob abil
' ) Vezi tot III Lindensc.:hmit. \'o l. JII ,caietVI I,pl .2,i3;Vol. IV, pl. 19: W'lde
av.:m o aitulA , i do uA cl.ld ilru~ ÎmpreunA cu o cupA d e l ur dintr'un tum,,/ .., tiin Ger_
miniA audicii.
1) A se C(lmpar~ de pildl litulele noastre cu cea gAsiti la Riwli, proy. Veronl, Dt.
chelene ll 2.,p.76 :t.
') Ve:r.i literat ura ehcstiunii la Hampcl, n,o,,1I1wr II . p. 73 Iq. 1-4 ciste intr'un mirt
vasdcbron:r..
www.cimec.ro
5-5 VI. VÂRSTA I>J ERULUI IN DAC IA.- •. 1IA1.L!iTA·I"1'UI.
\.ca exportu l acestor vase sl\ se fi oprit aici. Dar nu trebu ie de alt11 parte
uitalcă aceastIl. formli, cAreia îi f!lceau co ncuren ţl vasele de lemn cu
cercuri şi apli ce de metal, cunoscute mai ales din epoca La T ene 1), dnr
de sigur folosite şi mai inai nte, nu putd: avea acceaş cAutare ca frumoasele
silulc', cAldiruşe şi cupe de un profi l executabil exclusi v in metal.
Dacia poseeUi În prima vârstA a fieru lui deopo trivll. CUpt de tip italic,
aşa cum sunt acelea dcla Fiz~flll Cholii (v. fig . 203) ş i de lip hallstattian
alpin, cum au fOSl acelea, pierdute , dela Sighiloara (cr. mai s us, p. 384-
cu cap . IV p. 197). E putin probabil ca e1egantele cupe dela Fi zeşu l­
Gherlii s11 fi fost fabri cate În Dlcia: cu atât lUa i mult (;u cât ele s 'a, J
Fi".:t7J.ec"cldc bronzd.n Muzeu! Brukenlhal.Sibiiu.
g!sit împreun ă cu fragmente de cA ld !lruşe tip norditalie ş i c!l unele d in
aceste cupe sunt împodobite cu motivul şirclor orizontale de butoni,
incadrate de linii duble punctate, de o execUţie evident ita l ică. Dealtfel
ins:1şvar i e latea tipurilor : folt În act:1aş depozit, indid1 un evident eclee-
lism comercial.
Nu mai puţin fre cvente sunt În Dacia ş i tellilt c u toart ă, tOt de
origine norditalidl., <1 Ş3 cum le gâsim de la H ajdu-BtSszOrm6ny') până
in Basarabia :!.). Reproducem aici fi g. 273 frumo slI l exe mplar din Mu -
zeul Brukenthal, g~s it in Ardcal ş i reprezentând tipul Oarecum clasic al
acestor vase, genera l ră!'Ipân dite în toatll. Europa, din Callia ş i Italia
pă nă in Scandinavi:t4), in bronzul IV vesteu ropean 5) ca ş i dacic , deci
') Cf. Dtchdel1c 11 3. p. 1457. eL pentru ~" bronzului, voI. II 1, p. :t86, nOla 6.
Il HlI.mpcl, IJroukor, 1, pl. LXV, 1 : v. , i pl. LXIV, ri g :t.
') CL E. Dunircllnu- Vu!pc, L'tsp/msione dd/e cit'ilta ito/ichc Vlrso I'O,it"'t,~.
inl:.°phemeris Docorom(mu III ' 92.5.
') D ~chelctl e II 1,1,.2.87.
..es't~U~:;::I~~ttt, /, C., p. :186 arimlii el .ceste VISe se ""sest: chiar in bronzul III
 VASILEP,\RVAN, Gl;'T ICA
Ide pe la a. incoace şi astfel alcătuind, Î~p.reu.n!l cu tcli~dllruşelet
1000
Je bronz stratul cel mai vechiu de importuri Itailce la nOI.
Dcche1cttc atribue toate vasele de tip siwhI, cistd, CIIplr, g~ite in
N Alpilor uzu lui funerar 1), şi anume din a~b~le faze h~l1stattiene.
Au servit la acelaş scop cdldtlrufele de tip nordltahc? Teor~t'c, da. Ele
erau, ca şi situ lele, vase de t mare aparaa: de se va fi fiert 10 ele,. se.~·a
fi f!i.cut aceasta tot numai la ceremonii solemne, eventual la sacnficllie
,.,
prelucrate neindcmânatcc şi naiv, dupli tradi{ia de tcaneluri. a bronzului;
cel de al patrulea e simplu, dar cu marginea triplu profilatii foarte adânc.
Toate aceste vase - de tipul cupe-au avut ml'i.nuşi În genul celor
bine cunoscute din bronzu l I VI) ş i hallstatt 1). Toate patru sunt
lucrate în tradiţia bronzului IV. cu orna-
mente (butoni) taU repoussCt chiar pe m1!.·
nuşi şi cu linii de tperle. pe marginile

~t:S:~ud~~~~~O~:;i:t:ut'::;!~~;!:, ~~rv~:e a~~I~~:: ~~~,i::n~~.rf~/~,i~aa;.~t:

Brrldul ca şi la Fi:::ef/d-Clterlii, la CUiterlţ" ca ŞI la flajdll-&Jszorminy
;;~:,,~~z~~,;:,:S~~~:; c~e;~e;::e P:c~~~~i~:~~::. ci~:o~:, ~:~~;t~t~:
marja unor negustori: cel dela Fl'zeş spec,al~st 10 «cite.,. cel d~la
H aj du În sdb;i, cel dela Guştcriţa mare angroSISt. de bronzun, proprl~_
tar dc atelier, ca şi d. p . cel dela Şplllnaca. Alături de mar.fa lo~ah\, slibu,
~~c~i~cc~~\~~~~I~i a::~:it:_~~~;~;~iri:n~~~ ţ ~~:~tfi~.strlilO!l~ Importatli:
D ar dup:\ modele din Apus ştiau şi ai noştr.' sl toar~,e. ŞI s1\ ba~ă fa·
vasului:ry. Pe cât ne putem da seamii numai
dup3 fotografii, vasele tâ godrons. (Ia H am·
pel, 1. c., no. 1-3)searat1i,cum am spus,
a fi ma i mult ocanelate. in trad i ţi'a l ocalii
a bronzului , bine cunoscutii dup!!. vasele de
lut şi clasicaplicat!l În sintez1!. cu hallstattu l
pc urna funerad dela T .. Murcşului 4),_
iar nu propriu zis tgodronatet i aceste vase
sunt' dealtfel şi prin triplul (no. 1), rcsp.
~:~~~ţ~~:'r:a-;;~~::~ ti~~C ~~~:~~~:I~~a~S:~~ ~:~~+?t:E~~~a:~ ~~E

~~~~~~~~~~~I~~~~~gl~
Şi dadi. roatele ca ru/Ili de lupld dela A rca/ia vor fi fost I~porta.te dm
~~ f:;~~~ca~~:~a;:r I~'~~ ~~~~i s:l:e~:~~~~t~: ~~;l~~~~ -:~~~~:n:I::~~
velor hallstattiene contemporane - fabricate la noi, de meşterii orf3uran,
bine cunoscuţi dupl'i. podoabele de aur de to t ~e1ul . pe ca.ri Înc1\. din v~e.
mea mai veche a bronzului le produceau la n(ll, nu numai pen~ru ~evolle
interne, ci şi pentru exportu l pân1\. departe în Boemia , Germama ~' Sc~~.
dinâvia (v. mai sus , p. 338 sqq. şi cf. mai jos paragrafu l despre bl~uteru).
Tezaurul din Bihor e compus din patru vase de aur, piistrate aZI la Mu·
zeul din Viena i). Trei din ele sunt oarecum ta godro~s., c~ vasele gre·
ceşti archaicc glisit e la Glasinac (v. mai sus, p. 374 ŞI cu fig. 274), dar
:~ ~~~~:,I ~~o~~:f>!6·III. pl. CCXLVI. _rtproduse la noi În pl. XIII, 3-6.
din bronzul IV. CAt priveşte vasu l nO.4, u. HUiZ. 1 189J. p. IJ6
~I eruni.ca acelea, ana loage, gllsitein Franţa,
cam din aceea~ vreme: ca tip Îns:! ceva mai vechi 6) . D acă no. 1 şi 4 sunt de
o formli destul de com un1i,general hallstattianli,decalotllsfericli(iarnu de
profil unghiu lar), in schimb no . 2 ş i 3 au acea complicaţi e unghiularii de
profil, pe care, cum am accentuat şi mai sus, o g~im la vasele tA godrons.
archaice greceşti ca şi, dealtfel, la unele vase de bronz hallstattiene cu
bu::rele rrlsJrâ,tte ori::on taL ca ale noastrc t). Totuş ne va fi perm is a re-
IC\'3 aic i un fapt remarcab il: Întocma i cum pentru vasele greceş li a
godrons ne putem urca În diutarea motivului decorativ pân~ la cupele
pictate de stil K amares din Cnossos, tot aşa pentru ideea vaselor c u
taneluri concentrice spre ftlndul vasului (deci un fel de godrons â creux)
putem g!l.sl modelele geometrice in cutare vas encolitic din comitatu l
~I S lovaciei centrale?}, adică în teritoriu - de sigu r
1) D&:.hcle!te, II I, p. 2.87.
1) / bid. II 2.,P.77 8.
') ef. O(!chelette 111 . p • .:87.
' ) Koda, Dolgo::atok, VI ' 9 15. p. 2~8.
') Deehcletle III , p. 287, fig. 108, no. )--4.
') Jbid. 11 2,p.642.
') Pentru ambele exemple v. (ig. dda Hoernu·Mtn(!;hin. o. t., p. 259.

www.cimec.ro
 ·.6 VASILE I'ARV"N, CiA'TICA
Înd!. cel pu\in din bronzul III - getic, sau in cutare cratiţli larg des.
chis!i dela Bouţeşti l ângă Focşani. de stil cuculcnian n, posibil incA
din cneolitic aşezare nord-lhracică 1). Sunt deci evoluţii paralele cari
din dnd in când se Întâlnesc, pentru ca Sudul mai bogat, prelucrat
de Orient, slt ajute Nordului a face un pas mai repede, ieşind din per-
petua vegctare tradiţionalist3.
In ce priveşte frumosul vas de aur dela Biia, in care motivele
loc::! lc ale bronzului III şi IV dacicsul\t combinatcclI elemcnteco_
munc şi Sud vestului, norditalic. trimet la analiza sti li st icli pe care
i-am flcut-o mai sus, la p. 330 sq.
Fenomenu l originaliHiţii mai mari in urla aurului dccl\t în II bron-
zului, chiar in materie de vase, e ca racteristic şi uşor explicabil la noi
I îl~' ;~IT~~\\'ta~~~:~~~~~i:~ ~~:~I;a:r:i l:c:~~~C~'~;~el~t~i ~~h(~;~ ~ti~~~
gin:l\ia artistic-decorativă. se exercitau În Sud, mai ales În bronzul IV
şi hallstattul 1, În special pe meL'llul mai eftin şi l)rclucrabil in massă,
spre a fi exportat, bronzul. Sudul putca deci trimitc in chip continuu
t şi din plin opere de artii supcrioarii in bronz, nu În aur. Dar aur,ul din
I~:~~ii e;~tr::~~a~;-::r::I:t;:~:I~~a~~~:;)~~~:~t:q~·~ 1:::I::~~na~:~
duluL latl1 deci de ce gi\sim in Dacia hallstattian!\ v.lse de bronz, pur
italice şi pur vestic-alpi ne şi, all1turea, vase de aur de un sti l evident
local, chiar dacii in anume linii structurale ori motive dccortltive se
vede că autorii lor au cunoscut şi lumea greco-italic1i de prinprejurul
:lIlilor 1000 a. Chr. Dealtfel aceast1i cunoaştere intimil a Vestului şi
Sudului de către orflurarii dacici ai bronzu lui I V şi hallstattului 1 o
vom constat~ şi mai jos la examimlrea podoabelor de aur caracteristice
pentru acc\e timpuri.
Simultan cu apar iţia Scythi lor În Dacia incep a se ar1ita şi fabrica -
tele clene de origine di rectli ioniană., venite din Rlis!\rit- pril\ Marea-
Neagrli _ iar nu din Apus, prin Marea Adriatid\. Lucru l era firesc.
Scythii veneau deacolo: furnisori i lor cu fabricate de metal de o arta.
supe rioarli dimâneau şi mai departe Grecii dela Ponlu l Euxin: daca.
armele şi podoabele comune, vasele de uz comun, in special marile
cazane de bronz (v . mai sus, p. 9 sqq.), ornamentele barbare aleearelor de
vagabondat ca nomazi şi ale carelor de procesiuni funebre (mai sus,
') lncAine:dit.
www.cimec.ro
p. 21 s~q .), şi le ?ute~u face Scyth.ii singuri, apoi pentru oglinzi, vase
de lux I~ aur, argmt Ş I. bronz, aplice de metal pe tolbele de s3geţi , inele,
pendantlve, etc.,. trebUIau s3 apeleze la Greci. Iar Grecii invliţand dru-
mul spre ~ar~aţl, c~n~ştcau direct şi aceâ fabuloasl ţarli a aurului cu
te~t~;r~~.n:~s~:;:~' Iar nu scythi (1), bogaţi in podoabe şi moleşiţi
Ca şi in Apus , vasele de bronz greceşti de origine ionian!i apar deci
~7~~~ ~:n~~~~ ~~':f~~,~t(~:~l~~i ~:~!i ;~~ă:Q:~ ~:e~I~~:: ~~U!~iu:~~:
p. 17 sq " cu fig. 8 ş i 9 şi pl. II, fig . I ş i 2), celălalt (lIydria dela BetIe
În Bereg: pl. XVIII , fig. 1 şi 2) foarte probabil tot dintr'un mormant
dar gă.sit în albia unui pOr!!u, ceeace inseamnli di a fost târit la o oar~
care distanţ!i de locul unde apa, rupând malul cu morm!l.ntul, a furat şi
dus mai departe obiectele depuse acolo 1).
. H~dria dela Bene este unul dintre cele mai vechi vase ioniene gli-
slte.1O hallst.'1.ttul european. Dacă ţinem apoi seamă de num1\rul ex.-
c~Pţl~nal de redus al. descoperi:i l o~ de vase archaice greceşti în N AI-
pilor.), aceast~ hy~ne e propriU ZIS un tmictlm . Clici hydria g~itl în
Elveţia, la GracJn.olll lângli Berna, singura aflat3 in Europa centrala
afarli de a noaslrli, e de un lip deosebit, ma i apropiat de forma oval1\
şi pan~coas3 pe care o vor lua aceste vase în sec. V. Hydria noastră
a. avut 10 a,farl de cele douli mllnuşi laterale, orizontale, pllstrate, ind
ŞI una ver~lcali1, legând umerii vasulu i cu gâtui, aşa cum e cazul chiar
la Grachwlll, dar care s'a rupt, spre marea pagubI a noastr1\ : În adev1\r
aceste ~!inuş i sunt deobiceiu decorate în sec. VI Într'un chip foarte
bogat ŞI cu tot felu l de compoziţii anthropomorfe şi tberiomorfe de
stil oriental. Totuş avem destule elemente pentru datare in stilizarea
~':~~~ca~~~~~.~~:~:. 1:~erl~~~~i:Ulb~i::in:ia::U~ri~e:a~~Jf~Şu~a~:z:ii ;~:i~=~
rele spnJ m l t~ pe un glob. Capu l sirenei e stil izat în s up rafeţe unghiu-
Iare, dur..e, ~I e:-: se ~are - acoperit de un v:1l) sus~inut de o diadem4
care dli I1ltre~e l figUri aspectul Aphroditelor de tip «fen ician. gă.s i te la
R~l~d~, ca ŞI la Histria, şi aparţin!!nd toate sec. VI a. Chr. O anal iză
SlIhstlc3 am1\nunţit!i. - aşa cum a f1\cut-o P6sta - duce la concluzia,
d~Y~;i~;::~~~~;~::,7~:~~ :!ui.~~.'~~~.'.~:·,;~:~;bo~
1) ce. Dk:heltllt 112, p. ,8:l . qq.
,.8 VASILE pARVAN, GETICA
VI. VARSTA f'IEMULU I IN DACIA. r. HALLSTATrUL

De factură pur scythic!1, numai cu inrâuriri greceşti, e insli marele

care ni se pare singura admisibiHi, cA data acestei hydrii e prima jurm_
cazan ~ela ~rlaru, descris de noi mai sus, cap . I, p. 9 sqq . (ef. pl. I,
late a sec. VI a. Chr.
fig. I ŞI ~), dm ~ec. V-:IV a. Chr. Astfel de vase, fie turnate pe loc, fie
Pe unde 3 ajuns acest frumos obiect archaic elen in Carpaţii nordici?
Pe calea Scythilor, adic1i dela Pontul Euxin prin Moldova şi Galitia, a~use ~m . l~usla ~U.dICli, ~nde era şi rlim1nea centrul puterii seythe,
cum dela inceput a presupus Kovacs? Ori, cum propune POsta, dela
s au gă~lt ŞI I.n Gahţl3 (mal sus, p. 360) ş i, se pare, şi la Bonţeşti lângli
FocşaOl (mal sus, eap. 1, p. 8, n. 6) . Originea acestui tip de vase nu e
Chalkis În Euboea - admis şi de ci ca şi de Dcchelettc 1) drept centru
a:-iatidi, duplicum s'a crezut,ci,am ar1l.tat maisus,cap.l,p.lJ, central~
principal al fabricatelor arcbaice şi clasice de bronzurÎ greceşti -prin
ŞI sudesteuropean3. Ea pare a fi fost imitat1l. de Seythi după marile
Thasos, valea r1iului Axios. apoi, prin Triballia, În valea Tisei şi de-aici
tocmai in Carpaţii Slovaciei? InclinAm 3. crede - dup.!!. cum am notat
şi mai sus, În cap. 1, p. 7 - cA aceste fabricate, ori e1l. porni au din Eu.
boca, ori din Asia-MicA . luau drumul m1l.rii, c!!.tre Olbia şi Histria,
iar deacolo p11.trundeau În interior, Întocmai ca fabricatelc ceramice
----rl1
corintiene din sec. VII şi VI gitsite pfin1\ în Podo!ia 1).
La ceala1tli extremitate a lumii getice, cea sudicli, pe Dunlirc, IAngă ,
~---- _____:J
Giurgiu, a fost găsit intr 'un tumuluJ dela Btllt1l1oaia un UP'I' ionian
de gust greco-scythic, aparţinând cel mai tirziu sec. V a. Chr. L-am
descris şi interpretat mai sus,cap.I,p.17sqq.(cf.şi pl.lI,fig.1 şiz),cu
prilejul examinlirii migraţiilor scythe pe valea Dunl1rii În sus, şi nu Fig. 275. Vlldc pAmint ara. (Muu. Fi,. 276. Vu de plimllnt an.
mai reviu aici . Voiu observa numai cl de data aceasta avem de-a face ul din Timi~ ...a). (MuzculdinTimitoara).
cu o operli de artă introdusll in lumea geto-scythie1\ pe drumul Dunlirii')
şi anume din emporiu l care domina acest drum, pAnă În fundul Tran- vase archaice grecClti şi centra leuropene cu picior, din cari au derivat
silvaniei, pe munţi i Sebeşului .), Histria, cea mai veche colonie mile~ in ~allst3ttul vestic basenc1e votive de sacrificiu purtate pe care pro-
sian3 d in tot Pontu! de N şi V. ceslOn~le cu patru roate. - Dealtfel nu ar fi acesta singurul caz de
paraJelis~ halJstatto-scythic cunoscut. Armele şi , mai ales, podoabele
1) O.c., Il 2, p. 756,-undese relc"ea:&lintli,cI dela Chafkj,lirta vuelorcle
~e c~re Ş I de cor?, sc~thice, oferli ind o sumă de alte exemple, doved ind
bron2 a trecut la Cumatl ~i Capua in Italia fi el deci multe lucruri grecefti archaicc
Insp1rarea scythld din cultura locaM în t â l nită in Europa dela 800 3. Chr.
orientlliitante gAsite: la N A1pilor pot fi din Cumac, iar nu din CJralhis.
') Ol!chelette 11 2, p. 759, necunoscllnd 1uficient antichitAtile din R Europei incoace.
afirmi el_Ies colonie8 grecque:s de la me:r Noire: n'lIvaicnt pllS cxerc~ une influen<:c Turb~ rlirile .~rod~se de Scyt~i în Carpaţi şi în general la Dunărea
senlible sur l'Europe centrale lupremier 1gedufe... ,i ton ne peutouribuerauxim. d~ J os Ş I de M IJloc. 10 sc~. V~ I ŞI VI a. Chr. ali împiedecat răspândirca
portations penetrant par le cou"' inftrieur du Danube un rale prq,ondb"ant dlJlI dm ~est.spr~ DaCia II tlpu~tlor de vase de metal şi chiar de pământ,
le dfvdoppcment de la culture ballstatticnncI. De fapt lot ce e IlQlbtaLtian IC)'tJric
in OMciR, pIIni spre Boemia ,i PllOnonill, iar in Throcia pAnA in Rhodope (v. , i mai lua,
ca ŞI a lIpunlor de arme Ş I unelte caracteristice halJstattului Il sud-
cap. 1, p. 33 ,i cap. V panim) e de origine clcniclpontjcd: vase, oijlin2i, podoabe de restic şi vestic 1). In schimb forme caracteristice s'au ivit aic i. Renexul
aur,i Ifgint, aplioe de aur, argint ,i bronz, etc. lor il pute~ A urmări Î~S!i. doarl1 in podoabele scythice, asupra cărora
1) Vezi asupra pitrunderii elenice pe Ounire in lUI, incA din hallstatt, comuni. ne·am opnt IOdeJung 10 cap. 1, şi în eera mica geto-scythicli din haU-
carea mea ,i mai Înainte citati: Plnltration htllbtjqutl el IKlllni'tjque da", la vaUh dy
stattul II, adică Între 700 şi 300 a. Chr., pe care o vom urm1l.rl acum.
Don~, Bucure,ti, Bul. Secf. Hist., Acad. Rom. X 192J.
' ) Şi 1. dplturile din vara anului 1925 la COltq,i, lub direqia d-Iui Teodo~,
d-nii Ferenezy,i Simu,asistenliiali,augl.it in burgul dllcicdcacolo, alltureade <:c. plt:~r;~ ri;~~im:~ '~fde!~~' con,ideraţiile yenerale asupra acestui fenomen de dea·
ramicl La Tt:ne. monete din H.iltrill.

www.cimec.ro
 VASII.E . PÂRVAN. GIITICA VI. VARSTA F IERUl-UI IN DACIA _ •• HALLS1WT''1' UL

Cuamica. Printre cele mai frumoase probleme ale istorici artei in.
dustriale protoistorice, e de sigur tipologia şi ornamentica ceramicei
bronzului dacic. AUiturea de formele vestice din Banat şi Crişann de
CAmp, înrudite cu ceramica p::mnonic!\, dar B.cAnd totuş familie apane,
înviorat de proeminenţe organice, se imbog1l.ţeşte ca decoraţie cu mi-
nunatele incizii adftnci, de o rarli frumuseţii şi complicaţie a moti-
vului ornamental, amintindu-ne deaproape anume ceşti din Knossos
in stilul Kamares (Hoernes-Menghin, p. 414 sqq.). StrAns inruditc
ca spirit decorativ, dar preferllnd motivul unghiular fa\1I. de cel spiral,
sunt celelalte forme, ale bronzului muntean, din balta Dun1l.rii, la
Boiall l!l.ngli C:l.llirnşi: tot incizii adânci cu linii şi benzi, insli cu
.Schachbrettmusten şi meandre unghiulare tipice, destu l de diferite

Fig. 279. Vas delaC01JQmaÎn Fig. 280. Ft'1Igm, de vu dela

Trei-Scaune. (M~.N.S.S!. Ghid/aldU În Trei-Seaune.
Gheorghe). (Muz.SL Gheorghe).

de cele intrebuinţate În Ardea l. Dar ş i Într'o parte şi in alta constatăm:

leg:Hur!\ cu ceramica mai veche, pictatlt ş i incizatA, din eneoliticul
Fig. 277.Vude pllmAntarsdelaGllunt. Fig. 278. Vu de pl. local şi sud vestic şi pân1l. in hallstattul sud germanie şi vestungar da-
mllnt .... dclIlGhcrnt·
,iginMun:fj.Turda,dupl AS.XX 1<)00, nubian 1), continuitate a motivelor ş i În mare parte chiar a tehnicei
II'gÎn Mure,-Turda,
p. 213. 1/3 m. n.CL,i Hoernet·Men·
dup!!. At.xx. 1900,
decorative. Totu ş formele 8unt cvoluate Într'o dirccţie carc' anunţ1l. el
ghin. Urg.d. b.K., p .... IS, fig . 1.
p.208.1 !3 m . n • au sosit alte vremi .
• itutul,p.416 .
In adevltr urnele, ind!. dc formlt Ş ornamentare a bronzu lui mijlociu,
aşa cum se vede din pildele ce reproducem in fig. 275 sq. şi 282 cu 28 5 găsite la Covama ori la Ghidfaldtl (Cid6falva) În Trei-Scaune (v.fig.279
~i pc pl. XX fig. 4, dela Muzeu l din Timi,oara, avem formele proprii tran· sqq.ş i pI.XX Il 2), ori mai ales cea dela Barooll, tot acolo (v. fi g. 267Şi
silvane dela Glzl'mesig în Mureş· Turda (fig . 277 sq.) ori cele din cimi· pl. XXII 2), sunt evident din aceeaş fami lie cu urnele hallstattiencdi n
tirul de urne dela Pusztaszentjdnos 1) în Dihor, al cliror profil elegant. Alpi 1) ş i pot fi În bun1l. pace atribuite bronzului nostru IV, În vreme
~e cari vorbiam mai înainte,atAt din Ardeal cât ş i din
1) ce. Ia Hampel, Dronzkor 11 p. 121 ,i 1'1. CXXXVIII, cu ,·al. 1, pl. LXXV
:.eNÎ:e~:;~;:t~.:;~~::v:~~i::~ra~,I~~t~:!:.~.~~i:~ 1:::i~i1tim: ':m~!:!~!~~~li:.L~~d;;:~h~,I,.O~::, 1, caiet XII, pl . Jj Dtchelelle
1\ Ve~i vasele din Araoviala D&helette 112, p. 810.
II 2, p.8181q.;

i%roruluipec:are-lfolOKIU1'I.

www.cimec.ro
 VI . VA\(STA .' IERULUI I N DACI A- •• II.Au.sTA'rrU I~

Un altmoimântconţineo umă ca ş i cea precedentl,iar in urn1t, con.

Muntenia Îşi au principala Înnorire În bronzu l III, cu posi bile prelungiri ţinând resturile arse ale mortu lui, nu o cratiţ3, ci o cupă cu dou!!. toarte.
Însă şi mai târziu, pin!!. in haUstatt. Fapt e, d\ ceştile cu ~na sa~ d~ul Lângli uml se mai afla şi un al treilea mic vas .
toarte din mormintele fScythice. nu sunt decât O .populanzar~ leftrnl In sfArşit tot din aşezarea aceasta a bronzului Kovacs a mai scos ş i
a ceştilor analoage din bronzul III şi IV (a se compara fig . 282, 285

.
un vas Iriplu, comlll,;cani (v .fig.z89),a cărui naturltrebuie să ne-o ex-
sqq. şi 3°3, cu fig. 283 sq., 301 sq. şi 304)' . .
Dar mai ales e hotlirÎtor pentru ceram lca bronzuluI

~I'
IV dacic ceeace constatlim În mormintele dela B andul
de Ctîmpie (Mezdband) În Mureş Turda , săpate de ~o­

JJ
--------]
:~~:I\:~~::;/~'~~
vacs 1). [n urne d(" o forma oarecum tr~nc~~nlcă,
. I:Jrgi sus ş i strâmte jos, de o fa cturi'l prlmltl~l1 şi

jlddll inT rei·Sca.

;~~E5r~~i~~;~i~';~:~e:~it~1~:~;;'~:~~:~1,~~:;;~i.:
chea manierl1 a bronzu lui , in special bogat ilustrată
în B altat, şi cunoscută şi din marea cratiţli l~ba~I.~e!a
~
dela
Fig. ~8J. Ce,l i din morml\n l ul «8cythic. 11 0. 9
fg .• i1Iure,"I11i. duplKovllc:a.lnDolgo#(l.
toh, VI 191$ , p.a67.
Fig. ~84' Ccqc1l din mormAn_
tulno.Jde1uPiltM,dupft.ltoaka,
in Dolgo:ulloh, IV, 19 I J, P.z40.

plidim lOt prin ritualul libaţiunil o r fun ebre. iar tipolo~ i c prin vasele
hallstattime cu coroane de v1tscioare, ori prin cele celtiberice contem-
uneGh:;~).Sr. ;~i ~~~o::i~~~1 i;:c~dObit1i. cu un br!iu de IOCIZU In porane : ,n vas cu douli mici cupc periferice lipite de el'), ori prin vase

domin! (ef. fig .•86 şi pl. XXII, fig.

2). In plus, cupe mai mici, cu doull
toarte, de forml quasi-identică cu cel~
tScythice. , ori cu una, de forml1 ma l
specific a bronzului, s'au. gAsit tot
inl1i.u ntrul urnei celei man; aşezarea
dup1i. Kovacs era aceasta: cr~tiţa 10-
bat1i. cu cenuşa şi oasele calclOate ale
mortu lui fusese pusă pe gura urnei,
iar în cratiţli, peste resturile mortului , Fig. 28s. Vas de pft.m1lnt Fig.z86.Urnl ,i cratiţli. dda D(lndulde
ceaşca. De fapt, cratiţa, conţinând al1!(MlluuldinTimi. Câmpie, dupll Kov4 cs in Dolgo::otoh,
cenuşa şi ceaşca şi pe care I~ovacs a ,oarll). I V 19lJ ,pl.delll P.270.

gl'lsit-or" urn1l. , nu pe urnI, Ş I nu (lCli~

zutli Înl1l.untru înainte ca urna sli se fi
umplut de plimânu , ci dela Încep~t
l~ig. z8z. Vase de plmlnt ara.
(MU7.eul din Tim i,oara).
ca acel de aur dela Vâlci-Trftn t), atribuit de Andri eşescu bronzului
Il, iar de min e s fâ r şitului bronzului III.
pusli inlliuntru, exact cum le-a gAsIt. . Dar fase le lobate caracteristice pentru bronzul mai vechiu ş i aici
Kov ăcs, corespunde 1" tot111 ritullti Jfmebru dm J~alls~altf~l tlesltc. c~nstatat evident aparţinând bronzului IV dacic (hallstattul 1), stabilesc , Îm-
deopotrivli in Elveţia, Bavaria, Lorena. Belgia ŞI chiar Pyrenci ').
' ) Cr.O.xbdette. 1T 2. p. 8 u fq. V. ,i vasele triple de tip norditalic reproduae
de E. Dn1reanu-Vul pe, 1. c.

~ ~e:lt::: I~ ri~:~tt:6~t~~'p~Î 8JI~1 ::q~uri:~' 3S2:~ 6.

1) Cr.AndriefCac:u.PlrVll n , T tflQUrul dtla V61ci· Tr6n, pl&n.fa.

www.cimec.ro
preunl\ cu acele cupe quasi-scythice, legAtura cu hatlstattul Il 1): mor_
mintele acythicet cuprind exact acelaş inventar ceramic, deşi morţii
sunt inhumaţi, iar nu arşi: Ilma, cratila şi etafca. Dacă vom amint I
cA şi mormintele haUstattiene dela Glasinae conţin tot tipul de ceaşcă
cu doul1 toarte Înalte '), cunoscut din bronzul nostru IV, ori chiar cel
cu o toart11 3), al3turea de skyphoi greceşti cu douli toarte 4), Întocmai
cum g11sim dealtfel dupla secure de fier, ca arm11 de luptl1, la răsboinicîi
inhumat i acolo cu alemide greufli şi servindu-se drept coifuri de rase
de bronz greceşti tdgodronst 6), vom inţelege cli dela Bandul-de-Ca.npie
FiG. 288. Cqti dela
Fig. 287. CeAlci dela
Ba,ltlul tiI C4mpil, Bandlll d,C4mpi" dupl
duplKo\'lia, În Dol- Kovia, În Dolgo2alok.
g02alok, IV 1913, pl. IV 1913,pl.~la
delap·:z.7 0 •
şi pAn11 la Glasinac e o singurli lume, cu rituri adesea diferite, <ar cu
forme de civilizaţie asemAnAtoare. Suprapunerea superficialA sqthicll
peste lumea noastrll din bronzul IV este astfel sigur caracteriznA În
Ardeal şi, am zice, postulatA şi la Adriatica (cf. Daursii de cari amvorbit
mai sus, în cap. 1, p . 38 şi cap . V, p. 22.9) '
Tot unei urne hallstattiene credem d aparţine şi fragmentu l dea Bita
În Trei-Scaune, tot la Muzeul din Sf. Gheorghe (mai sus, fig. 2.6ry, care
prin banda sa orizontalA de ceretlri concentrice, încheind jos z·na de
canelUri orizontale (bine cunoscute din hallstattull dacic prin vau! dela
T.-Mureşului care imitâ pe cele de metal dela Corneto: v. mi sus,
fig. '91 şi 192), ne aminteşte atât pe cele din Germania sudicli, pitate'),
1) C ... tilelobatea'auglsit,ilaSis/niO<1Ta,undeataţiaLaTtneepebaulai,'cehi
halltlatlieneduplcum se \'we,idinplaCli ,·otivlcu,pir.le,dcacri51 mai,u'lp. 384.
') Cf. d. p. Fiala, În IV. M. a. B. H. 1, p. 160.
l)lbid.,p I 3 8 ,fig2.8şi\'o1.III,p.lo.fig.22..
')Ibid.,l.p. 132.,rig.9,ip. 140, fig. 36.
") l bid.,p. I34 ,qq·
4j O.!chclctte Jl2,p. 818,i I.indcnschmit. o. t. 1, ClIietXlI, pl 3·
www.cimec.ro
cllt şi pe cele dela Oedenburg, incizate ori pictate 1). Nu mai puţin
ballstattian e tiparul dela Jlieni, tot În Trei-Scaune (fig. 26g), deimpri-
mat ornamente cu dublul p1l.trat Înscris unul În altul , aş~ cum le gAsim
pe vasele din tumllli sud-germanici contemporani ').
Dar un/a tipic haJlstattianl e în Dacia cea bitroncconicll, dela forma
archi-barbar1i dela 1'imitoara, cu procminenţele ei quasi-neolitice (v.
fig. 290 ş i pl. XX III , fig. 2.), trecll.nd prin formele mai organi23te dela Blaj
(fig. 291 şi 292 şi pl. XXIII, fig. 1) şi culmin~d cu interesanta varietate
de profite dela 7'.-Murefului (cf. fig. 240 şi 294 sqq.). O cât de superficiali
comparaţie a acestui tip de urnli cu cel propriu al bronzului, cum îl avem
d. p. dela 0::1111 sau dela Ret; În
Trei-Scaune (v. fig. 299 şi 300),
ne aratA imediat transformarea
tipologicA produsl de influenţa
formelor villanoviene in p.!!.rţile
noastre . Totuş tradiţia populari,
eXtrem de conservativl, n'a pli- ~~~ ~~~tI~ed,el~!",;"trt~~ ~::.n~~~~
risit nici vechile forme locale Dolgo:;atok,IV1913,pl.dc1apg.2.72.
de urni'l-borcan, cu gura mai
larg.!!. ca fundul, aşa cum le-am Întâlnit la Bandul-de-C'mpie in
bronzul IV, sau de urnA-chiup, cu multe toarte verticale cum se În-
d.lnesc la Tinosu l chiar În La Tene III 3). In insula din lacul Boian
glisiOl deopotriv~ urna largli la guri, ca un ghiveciu. asemAn!toare cu
cele dela Band şi urna de tip Borsod, cum apare şi În Bosnia t). AceastA
continu.!!. Întreţesere de tipuri vechi ş i nouA, de motive vestice
ajunse pe valea Dun.!!.rii În jos şi de motive estice infiltrate deopotrivA
din stânga şi din dreapta Dunlrii, d.!!. ceramicei haJlstattiene din Dacia
un caracter extrem de complicat. Dealtfel aceeaş amestecare de tipuri
vechi quasi-neo!it ice, lucrate În tehnic11 primitiv1t, şi tipuri nou1\ ce1-
tice, lucrate cu roata, va fi de reţinut şi la caracterizarea civi liza-
ţiei getice din a doua v!lrst~ ti. fierului, dela a. 300 a. Chr. incoace.
O formA de titlu! cu picior, ascmMAtoare ca idee, nu şi ca profil, cu
urnele din Gallia meridionaJli , imitate dupA vasele italo-grece din prima
1) ef. Hoernea-Mcnghin , p . .559 ,i 483.
1) Lindcnschmit, o. t. 1, eliet XII. pl. 3, fig. 3: cf.,i fig. 6.
a) Radu ,i Ecuterin. Vulp~. Sdpdturil, tir/o Ti_J (in Dodo 1 1924).
') V. Chril{Ctcu, Sdp4turil, dtlo Boion (in Dodo 11 1925), cu Pirvan in OrpMtlI
JII,llqq.
,/

53'
vârstl\ a fierului 1). s'a ~it in mormAntul .scythict ilO. 1 dela Pi,e"" În conurilor CU nelipsitele proeminenţe: patru, in cruce. Este clar cll. aici
Huniedoara '): fig. 293 . Aceastli urn1\ e împodobitli cu patru pr~mi­ avem de-a face cu doull. elemente degenerate ale artei b ronzului : JO pro-
neoţe, dintre cari douli sunt tratate, dup!l vechea manierll neoliticli, drept filul vasului, care porneşte dela un original de tipul dela Timişoara,
urechi ~i sunt gău rite în direcţie verticali1. Putem consider~ această mai jos, fig. 303, dar e apoi puţin modificat dupll. noua formll. a urnelor
form!i de urn1\ drept o altd încercare a olarilor noştri, pc IAngl\ cea dela villanovizate: 2° proemi-
T .-M urcşu lui , de a reprodrlCt complet, redând ş i piciorul de bază , .nenţele, devenite din or-
vasele italice de metal, cari le veneau din SV. Şi mai putem adliuga că ganiu, ca pe vasele dela
dac1\ la T .-Mureş ului era vorba de un model din Italia centralli, ma i Ghernesig, numai apli-
cate, pi\stra,nd Însllaşeza ­
rea În cruce. care pe vre-
mile mai vechi ditdea va-
sului În perspectiva ver- Fig. 293. Vase di n mormintele .t<:ythicct dela
ticalit un aspect pur ş i P i,ehi, dupl Roska, in DO/IO%(ltok, IV ' 91]. p.
simplu romboidal convex 2]4 ,i 236.

(v. mai sus, fi g. 278), ori

ch.iar concav: numai patrulater 1). Inel odatl deci perfect! continuitate
mtre bronz ş i haJlstatt din
punctul de vedere al popu-
1aţie i de bau a Daciei,-care,
sub valurile de idei ş i de po-
poare noull., ce se ab1\teau
Fig. 291. Vas tscythic:t Fig. 21)2. VIIlJ tlcythia dela asupra ei, se adapta numai,
Fig. 290. Vas
de la Timi/oora. deIaBloj.(lVIu%.ooleg. Dlaj(laMuz.coleg. Dethlcn lanouele rmprejur1ri, dar nu

~~,,;.9~u~~t:!~B~~~mD;/;;:~:kn~V 2I:;~~ ;~ n~~:~:~:u~ea ~~::e~i~!

(Muz.Tim.) Jkthlen din Aiud). din Aiud).

vechiu (prata-etrusc: 1000-800 a. Chr.) şi cu profil convex de sus P.237.q. tenţă.

plina jos 3), la Pişchi este evident1l. inspiraţia dintr 'un model nord- O altâ formA a bronzului
italie din perioada Benacci II (900--'j'So) şi cu partea superioară în trecutll. aproape nesc himbat! În hallstattul Il getic (~cythic.) e cea a
profil C01ICtlV 4). cupci cu O singuri'l. toart11, aşa cu m se vede imediat din comparaţia Între
Ind!. un tip nou şi interesant e acela din mormântul t8cythi ct no. 2. de cupa din brom. dcla Timqoara, fig. 282, şi cupa (lin mormllntul (!Scy-
la PilChi '): fi g. 294. E vorba de o cup1l. cu ° singur1l. toartll. înaltll., dar tbiCf no. 3 dela PifChi ' ), fig. 284, ori cupele din mormintele tscythice.
ava,nd nu un profil simplu conic, ca de obiceiu (v. mai jos), ci bitronc- dela T .-MIlUfJlllli J ), din fig. 283, 301 ş i 302. Ceeace e Însi extrem
conic, În felul urnelor, şi, iarll.ş împodobit pe linia de intersecţie a bazelor de interesant, e di ş i formele de cupă co o singur1\. toartl, mai
bogat profilat e, din bronzul bllnll.ţean (fig. 285 ş i 303) se reglsesc în
') Dtthelette 11 2, p. 817 cu fig. ]29 fi 330. mormintele tscythice. dela T .-Mureşului, fie şi într'o formll mai
") M. Rodea, in Dolgoifawh, IV 191 ], p. 2]•.
') V. planta dela D ttheleue 11 2,5]], 7.On:l de aU5, no. 9,-dupli. MontelillJ. ' ) Vase: nou delCOperite in Cimpi. munteanii ,i cari \'ar apare in D acia II.
') Idtm, ibid., p. 538, w oa de mijloc, no. 8,- idem. ' )RosIta.I, c·.P.240.
l) La ROllta, J. C. , p. 238. 1) Kovlles, in Dofgofllatok VI 1915, p . 259 sqq.

www.cimec.ro
primitivli şi s~racli, fig. 283 şi 302, şi, fireşte,impodobitecu proeminenţele
locale caracteristice, a dror varietate de aşezare pe urnele din aceleaşi
morminte am vlizut-o in fig. 295 sqq.
Fig. 296. Urne din mOi1Tl. qcythicet
Fig. 29S. Umedinmorm .•acyt hice t
dt- IQ7'g. _l\1urtll,lui,du pAKodcs . în dela Tg.·l\1urtllllui.dupA K o,"'cI. in
DoIgo.ntoh. VI 191$. P.264 ,i 26$.
D olgOlfotok, VI 191$ , P.2S9,i 2.6 1.
Un tip de ccaşcli neîntâlnit nici la Pişchi, nici la T.-Mureşului, e aceea
cu douli toatte, cunoscuti (v. fig. 287) din bronzul dela Ba.ndIlI-de-
Cdmpie 1), şi pe care o regbim Întocmai În mormintele scythlce dela
G6mba, (v. fig . 263, !i pl. XXIll, fi g . 1).
Fig. 397. Urni din morm. tscyt hict Fig. 298. Urne din marin. flC)'t hicet
no. 1. dela Tg._Murtţllltlj ,duplKo- dcl~ Tg._Mllrtluf'li. dupl KovăQ In
v/lca in D olgo::otokV I1 9J $.P. :57. Dolgo.alok VI 1915. p. :6:,i 267.
Dar Întocmai cum În mormintele dela Dand g~im ca inventar fu-
nerar, aproape obligator,rmll'l, cratiţa şi eeaFea , aşa şi in mormintele din
hallstattul 11 dacic. Cratiţa din aceste morminte nu mai e lobatl, ci
cu marginea perfect dreapt!!. şi disfrântă puţin spre interior: forma ei
e analoag:!!. cu cea a ceştilor biin!!.ţene din vArsta bronzului (fig. 2820), minus
toarta. In schimb ea are obicinuitele patru proeminenţe în cruce, din
care două - opuse - glurite, cum c cazul la Ieafaldu În Trei-Scaune
1) Iden\. ibid.• IV '913. pl. 5 dela p. :70,i 6 dela p. 372.
www.cimec.ro
(fig. 2066), sau, tot patru, dar neregulat aşezate, douli câte douli (deci
inel o degenerare În plus), cum e cratiţa dela Piţehi 1), din mormAntul 2,
şi ceva mai regulat, la cratiţele dela T.-Murefului ' ), in mormintele
1 şi 2: fi g. 305·
Fig. 299. Va. delK O"UII (Trei- Fig. 300. Vas dela RetÎ In Trei-Sca-
Scaune), laMuz.dinSf.Gheorghc. une, la Muz. din Sf.Gh.:orghe.
Astfel dari toatc formele ceramice ale hallstattului daco-scythic sunt
evolu ări ale tipurilor mai vcchi, din bronz. E aici o perfeca continui-
tatc, mult mai ev i dentă decAt aceea ce se poate constata În arta meta-
lelor. Explicaţia nu e grea. Clasa bogatl1, cu şefii nou veniţi din RAslirit ,
Fig. 301. Cqti din morm. tacylhiut dela F ig. 302.. ee,li din mortT\. tscyt hict no. 8
T,.-Murtlu/uj, dupll. Kov4cs in Dolgo- deJa Tg. -MurtIUllli. duplKov4ee.in Dol-
.atoh VI 19 15 . p . 2$9 , i 2.6,. gozatok VI 19'5. p. 266.
rlmânc un timp neasimilabill. Formele de lux ale bronzului IV gctic
se continul1- ca la Aiud - in plin§ vremc scythicl, paralel cu for-
mele orientale, aduse de nhălitori. Dar poporul sirac, massa imigraţilor
Scythi, afiAndu-se în minoritatc, adoptă formele locale, ale indigenilor
Geţi: aşa se I !l.mureşte de ce, daci a\'em arme ori podoabe de metal
tseythice., nu avem în schimb o «ceramică scythiel•. E drept eli nomadul
nici nu intre buinţeaz!i bucuros vasul B.r!1micios de lut, ci preferi lemnul
')Rosb.l. c .• p. 236.
' ) Kodee. l.c.• p. 257 ,i 2.59.
 VASILE pARYAN, Gh7/CA
ori metalul. Dar În Dacia transilvan! Scythii au trebuit do dcvie seden_
tari, deoarece nu aveau câmpia infinit! din Muntenia ori din Ungaria,
pentru vagabondarca cu turmele şi hcrgheliile lor. Tomş ci nu au creat
o industrie ceramică proprie, ci au adoptat-o pc cea locală.
Ne mai râm:\ne de spus un cuvAnt despre vasele cu incizii adânci,
sau cum le spune , cu un termen excelent Dechc1ette, exci::ate (li decor
excise) 1), gMite în insula din lacul BoitUi (Ialomiţa), precum şi la Na_
zâru, in jud. Brl1i1a 3).Am arătat mai sus t."'\ tradiţia excisiei eveche in
bronzul nostru , dar am notat că motivele decorative sunt esenţial altele
Fig. 30J. Vude pl- Fig. 3°4. CqIÎ din morm. tlcythicee
mAnt an.(Muz. din dela Tg._Mur~,.dui dllpJ KodCl, in
Timi,oara). Dolgo~olok VI 1915, p. 26.. ,i 265.
dec:l.t cele dela Boian, unde mai degrabl trebuie sa cliueim analogii din
ceramica exeizată sudgerman1, austriad, boemă, a primului hal1statt, con-
tinuatlt şi În al doilea, dar in Germania pictatt1 peste excizii, in vreme
ce la noi, ca şi in Franţa, excÎziile apar numai cu albul încrustat în ele
drept singură coloare deoseb itll pe corpul cenuşiu (altfel de o past.5.
foarte fin!i, asem!in!itoare cu cea din La Tcne) al vasului. In mijlocul
hatlstattului 1 dela Dunll.rea getici\, vasele dela Nazl1ru şi dela Boian
alclituesc o problcmli aparte: ca şi în V, leg1l.turile lor cu bronzul III
de o parte, cu hallstattul de alta , rll. mân Înc., obscure 3).
Obiectele de podoabd. Imbr:1d\mintea b!l.rbltteasc1l. şi femeiascli. geticl
ne este cunoscuei destul de bine din L a Tcne, dupa descrierile autorilor
1) 112, p. 819 aq. Ce. p. Nazlrll , Istrati in Ari, At. Rom. XXXI V 1912, Mem.
$eCI. Şt. p. Us.
:~ ~/~i ~=:t!:~I :~ P~82~.0~iJdf~ ,~:!~.~:~L.A!:~~ ~~n ~: 'I~' I~~:', ~~~;;
Iqq.,cupla~edelIP . 358,i360lqq.decomparatcuceledtlaBoian.
www.cimec.ro
VI. VARSTA FIERUI..U I IN DACIA ,. HAI..1..STA'M'UL
şi dupli monumente. (V. mai sus, cap. III, p . 16<) . Dad În hall-
staU a fost la fe l, ne indoim. Hallstattul a trebuit, firesc, sli continue
bron~ul, ~UP:i ~um am .arlit.at cu atâtea ocazii mai sus. Dar dominaţia
scyth'cli ŞI apoi putermca mfluenţli ce1ticli au trebuit sli aduc! intre
700 a. Chr., când Scythii ('cup1l. Dacia, şi ]-100 p. Chr., de' dnd
avem şti ri~e literare şi monumentale care ilustrează mai amllnunţit
portu l getlc, oarecare 8chimb1l.ri în vechile tradiţii. E de prisos a face
ipoteze şi reconst ituiri pentru hallstatt, lu .indu-ne dupll La Tene-ul
III: ele ar fi gratuite. In adevăr examinând podoabele de corp d in
bronzul IV (haJlstatt 1) şi din hallstattul II dacic, constatăm eli ele
au corespu ns unei imbr1iell.minţi care în generalită~ile ei a putut fi ase-
mănătoare cu cea din La Tcne, În aOl:1nunte Însă a lrebuit s!i fi e di-
fe ritll.
Cj"gdlori ti apliu.
Atât b:'lrbaţiicAt şi fe-
meile şi-au impodobit
bucuroshaincleînbron-
zul l Vcud iferiteap lice
de metal, în general de Fig. 305. tCupU (cratite) din morm. flcythicet
bronz, dar adesea şi de dela T,.oMuTtIUlui, dupl KoVli.t:a in Dolgo~otok
aur, fie fixatedireCl pe Vl 1915, p. 257 ,i 259·
curele, ca În cazul cin-
gătorilor, fie numai SUS ţinute ca nişte nasturi , prin chiotori speciale,
de curele ori cordoane petrecute peste dimaşa- tunicli de cAnepli, de
in, oride ltln!i.
~u purtat ehimire de piele p lacate cu bronz (ŞpdblOca, CllfleriJa
PeClca, Kemecse, Sttse1li) , ori eventual chiar' cu aur 1) (ca la Hallstatt şi Fo-
kort't)') numai femeile,cum crede Dechelette 3),ori cumva, precum suntem
noi înclinaţi a crede, ş i bl1rb aţii? Aplieele respective de bronz glisite
la noi provin din .depozite., iar nu din morminte. D eaceea nu ne
1) Cf.mai lua, fig. 222, nO . 9,ap l ica l atldellllrdincolec;:ţiaEgger,analolgiicucele
dela Hallstatt (ef. Dkhelctte, Il 2, p. 86 1) ,iFokorl1,-ac pare din Ardeal. H oernCI.
ÎDrev. cit.maijoJ,notn 2,e de plrerecl lceste benzi de aur luni Ultrlii,iarnuaplic:e
decingAtori.
,) Hoernel -Menghin, o. t ., p. 23; ef. principalele piese din tezaurlll dela Fokorl1
11 Hoernea, in 7alrrb.d. Z.-K./. "i,'. Denk",., \Vien, I V ll}O6, p. 74: la noi fig. 220.
1} O. c., II z, p. 83 1, citllnd pe Homer, care dl femeilor epitetlll de tDCQ)~ •
.a.W'Q)l/~"i 856.

putem pronunţă. în perfectă libertate de spirit. Dar dupli curelele, e drept,
înguste, iar nu de Iă~imea de c. 10 cm. ca la chimirul dela Guşteriţa
(v. fig. z06), cu care sunt reprezentaţi încinşi Geţii de pe monumentul
triumfal dela Adamclissi, putem blinui eli şi in bronz şi hallstatt stIi·
moşii noştri se vor fi încins peste dlmnşa l!lsat~ pe deasupra pamalo-
nilor cu cin~tori de piele. - Motivele ornamentale ale aplicclor de
cinga1tori dela ŞpAlnaca, Guşteriţa, Suseni şi Pecica sunt toate geometrice.
In vreme ce insli la ŞplHnaca nu avem decât motivele banale ca spirala,
zigzagul, S-urilc, U -urile, ori valul, iar la Pecica iar!iş tot numai linii
indiferente, la Guşteriţa avem îneii in plus o adevlirntll sintezi\ de sim-
bole religioase hallstattiene (moştenite încA din bronz), crucea, roata,
triunghiul,ctc., iar la Suseni in special motivul religios al securci duble,
ca şi la Guşteriţa, -cu care de altfel Susenii sunt înrudiţi şi prin alte
motive decorative mai de amlinunt. Portul acestor chimire e general '
european: cultura villanovianli le cunoaşte ş i s'a fAcut chiar presupunerea
d şi chimirele de forma pe care o descriem acum ne-au venit tuturora, din
l)yrenei pânll În Carpaţi, tot din Italia 1). Lliţimea acestor chimire e varia-
billi dela z la 20 cm. Ceeace e insli capital, e faprul constatat de Piroutet .),
eli aceste cinglilori erau purtate nu pe pântece, ci «un peu au-dessus des
hanches•. Pentru noi cei de azi, cari vedem pe Românii din munte
purtând pânli azi aceste enorme chimire de piele, tot ca În hallstatt,
sprijinite pe şolduri, iar nu ţinând p antecele, e uşoarli ispita de a mai
g!isi Încli un element de continuitate culturalli daci~ din protoistorie
şi până azi. Un studiu al ornamcndirii chimirelor actuale în comparaţie
cu foarte numeroasele chimire hallstattiene, bine p~trate (vorbim de
partea metalicli şi de decoraţia ei) atât din Italia şi din Apus cât şi dela
noi, ar fi În orice caz de un mare interes.
Un al doilea element de împodobire a imbr!lc!lminţii sunt 7lasturii
mici şi , mai ales, discurile convexe mari, mergând pân1i la diametre de
peste 1 5-20 cm., i arliş, şi un gen şi cellilalt, În gcnerlll, de bronz, dar,
în anumite cazuri ,ca laFokoru 3 ),laŞmig f.)ori la 1'"fa1dll'),şi de aur. Ştim
din bronzul mai vechiu eli femeile purtau cinglitori de ţinut bine strânse
') D«helette 112, p. 861.
') l...a D6chdette,l.c., p. 8S9.
') V. locurile cilate II p. 431,nota 2.
t) V. mai IUJ,lap . 329, ckscrierca lor Ilmlnunlill t i cr. 11 urml, pI.XIII,fig.lti 2.
') VC2i reproducerea lor la Arneth, citlltde Arcila«JlogucM Analthttn, Wien 18Sl,
plan,a XIV, dupl care la noi, in fig. 265.
www.cimec.ro
- - -"1 . V}.RS·I·~ ..' I-:::
ERc::
UL-,-,
UI-:-
IN-C-O- AC:-IA- - - - - - -
in brâu fustele largi, şi cari , simple cordoane împletite, de o textil1i
oarcc..:1re, erau inchci.:1tc drept 1.:1 mijloc cu o enorml!. paIta rotundli:
un diSC convex, cu un Ilmbo foarte În.:1lt la mijloc J), de bronz, SilU de
aur. B~onzul IV ungaro-român cunoaşte numeroase exemple de astfel de
dt.!' c~rt conve.'\:e c.u umbo 2) şi cu suprafaţ.:1 externă în genere Împodobit!l
~~~t:p~:~~e~U;b~~i~~S:n~~~~: ~:~~~t~::t~~~ l~r~e~~~riI ţ(~~i ~:i ~:t~
fig. 20~ ŞI Z5?), ca ŞI dm hallstattul U, din cutare morm!lm scythic
dela Allld (v. fig. 247). Este, cred, clar, că aceste Brustscheibell mari ori
(ol/lants mici, fixate pe cur<':le (în felu l cum ne :lratli o descoperir~ În-
tAmpl1\toare dela Dolyan în N6gdd: În loc de curea a fost o s1rm!l
de bro~z - pusă În două - care ţinea respectivii cOli/mas) 3), - au
putut f~ purtate ca un fel de plta/erae şi de bdrbaţi, cruciş ori vertical
peste PI~pt, eventua l aplicele mai mici În .:1cest gen erau fie fixate pe
curele ŞI apărlitori de piele, fie chiar cusute pe h.:1inli: cum credem că
a fost de .pildli În ~pecia l cazul Cll nlistureii de aur dela ŢllfaltTII (eL
.fig. 265) ŞI dela Ştmg (v. pl. XIII, fig. I şi 2), ori. cei de bronz dela
~.-Alrlreiu"li4), car~ au de douli ~i\rţi (unu l, dela Şmig, de p.:1tru părţi) În
diametru, pe margme, d.tc o mtc1i gaurli prin care trecea firul cu care
erau pri.nşi: eli aceste podo.:1be erau purtate şi de blirbaţi, iar nu numai
de femel, ni se pare a reieşi de o parte din circumstanţele în care au fost
descoperite şi discurile convexe şi nasturii, iar de alta din anume monu-
~ente archeol~~ic.e. perfect ~impezi. Nasturii sunt evident şi bărbliteşti
fimd descopc nţl Ş I m mormmte de r!lsboinici scythi, aşa Încât nu credem
:~;r~;:~~~E~~~~~:;;:~~~:~eb~~~';~l:;~;;,~r~~: Il:'~~~:~~ ~::~~;~~~
Itrlha vArste~ fieru lul, erau toate .podoabe abdom inal e feminine, În genu l I
~~.ft;:~I~~I~ig~r;;l:~~t~ ~~a;~~~~: 5~eDber~~:li ~::ten!n::~t~:tÎ:i:i~::I;:
J.~:ti;~:~~I~~~~;~~~' IT:~a;;::~':'::'~~:;:~;;'~1 '::;"~Pdl,,",a 1, H,m"..,
t) Hllmpel. DrOIl::kor II. pl. CLX.
~:~g:~~~ţ ~'i~:~i~~t~{0:f~~~~i::~::;~,f~,::~r~:~:=,,::~
1) ce. Dfchcleue 11 2, "'. 864 sqq.
 VASILE I' ARVAN , GAT /C A VI . vA Hs-rA VIE lt UI. UI IN DAC IA._ 1. HALLS·' ·A'["'·UL

decorativ!, cum purtau r1l.sboinicii haUstanieni, pl inse pe pieptare, Pe columna lui Traian atat bllrbaţii, cât şi femeile gcte sunt cu man-
probabil de piele, trei discuri mari (ar fi tocmai dimensiunile obicinuite tale, resp. mantii lungi pe umeri, iar tc3valerul thract e pe toate monu·
de 10-25 cm. în diametru), douli În dreptul dnilor şi al treilea abdo- mentele, rie de cult, fie funerare, reprezentat cu O mantie scurti flutu-
minal, at~t ca podoabli cat şi ca aplirare 1). Ori, adt descoperirile dela rând În vint. Dael pentru purtarea climăşilor şi bracae·lor Dacii nu
Şpdlnaca în Alba-de- Jos '), ori dela Fels6-Dobs::sa, În Abauj-Torna 1), aveau nevoie - ca şi Scythii - de ace de siguranţli, pentru prinderea
ori dela Kenderes in Heves '), cAt şi acelea din V Ungariei, ca la Ve/em mantalelor pe umeri, ori la gât, aceste copci mobile erau de cel mai
in Vas, ori la Kurd in Tolna 1), par a indica, chiar numai prin speciile mare folos. Am arătat mai sus la ce lux ajunsese in privinţa fibulelor
de obiecte cuprinse in depozite, caracterul masculin al inventarului de ,le bel Age du bronze.t dacic: exemplare ca acel dela Susen; (cf. fig. 307
bronz ascuns acolo. Cum am spus insi,
pieptarele italice ne demonstreazii indubi-
tabil nu numai uzul, ci şi maniera Cum
aceste discuri erau purtate de bnrbaţi.-E
dealtfel şi aici , ca şi În cazul cinglitorilor,
inguste ori late, de avut in vedere influ_
enţa reciprocli, exercitatli În totdeauna de
podoabele cu care se infrumuseţeazli cele
douli sexe, dela unul asupra celuilalt: şi
anume, cu atât mai mult atunci, c!lnd even-
tual moda este adus!i din alt~ parte. Şi,
cum am notat şi mai sus, se pare cl şi în
portul cinglitor ilor şi in acel al paftalelor
rotunde Italia a avut un cuvânt important
Fig. Jo6. M din dcpo:or.itu) de spus În regiunile noastre . In adevlir în
ddaBudedin Sz.abolCl, dupi V şi N discurile convexe şi cingltorile sunt
Hampel, Drondor II mai mult podoabe feminine, in vreme ce
pl. CLVI. Ia noi, ca şi in Italia, ele aparţin am-
belor sexe, evident cu o stilizare deosebită.
Dar pentru astfel de caracterizliri în am~nunte materialul dela noi
e ind prea redus şi fragmentar, spre a insista mai mult asupra acestui
şi p1. XII , fig. 3) pllstrat complet, ori cel din muzeul dela Budapesta,
punct.
fr~gme~tar (pl.. XlJ fig. 2), ne arată că fibu la era la Geţii din Carpaţi
prmpreJurul amlor 1000 a. Chr. una din cele mai caracteristice podoabe
') Lindenachmit, o. C., 1, caiet III, pl. 1, Cig. 3 cu textul; ef. ,i Goo.. , Skium,
fn ASL.XIII, p. 477 Iq.Cf.penuutnplul disc fn unul ,i discuriledc.aurdelaLongt
ale imbr!l:climinţii lor . Inlocuind acul propriu zis din vremea mai veche
Wo"d, II Pulnky, in U",orilduReclie IV 188.4, p . 428,_contcmporane cu lkba păstrat in uz şi în bronzul IV 1), fibulele devin tot mai frecvente cu d~
Vuhe: mii SUI, fig. 2JJ la p. 341.
') Hlmpel. Brmurlwr II pl. CXLVI.
') Kc.nner, in Arcmvj. K. oater7. Gudl."q. XXIV, p. 36 3 Iqq.
') Hlmpel, 1. c. pl. CLVIII.
1) /de"" ibid .• voI. III, pl. cal, CCXXXV. CCXXXVI, etc.

www.cimec.ro

"',,6"--_ __ _ ~AS 'LE PÂRVAN, GI:.-rtCA
ne apropiem de vremea propriu zis istoridi. Nu voitl repeta aici studiul
mai sus citat (p. 290 şi nota 3i cf.P·3 1 9) , alluiLudovicMarton,asup ra
fibulelordin ultima vreme a hronzului (ballstatt 1) şi din vremea fierului
fSCythic.În Ungaria şi Ardeal (adiel din întregul haUstatt ungara-român) ,
ci mă voiu mărgini a nota la ro.nd principalele tipuri de fibule comune
la noi, treptat-treptat, din bronzul IV inccpltor p;in1l. cll.tre Începuturile
La Tene-ului .
Dacia e dintru inceputurile ncolitice o adevllrată patrie a spiralei,
iur ornamcntica bronzului dacic c În cea mai mare parte spiraliforrnă.
FiII'. 308. Fibulll de bron~ dela Mtd"td~:e, in Anll. după Hampd, Bro".:kQr 1, pl. XL.
Nu e deci nici o minune că principalele tipuri de fibul e din bronzul IV
dacic sunt, sau marca fibuHi pluri spi raHi, 'cu scurt, tip Susetli (fig. 30 i).
sau fibula bispiralll, «ochelari., tip Fi::eşfll Ghcrlii (fig. 203 )' Mărimea
unora din aceste fibule este aşa de exagerată, înc!\t firescnevineg:l.ndul
ci respcctivul obiect nu servia practic. ci era un simplu ex·volo. Astfel
splendida fibulă dela Mcdved:::e În Arva (Carpaţii Slovaciei de NV:
ţinut sigur getic), cu cinci pendantive În chip de capete de lebede şi
CXLIX; cu noare lati convexA, la 7"'Murqullli, ibid., \"01. III , pl. CCX.XIVi cu
bulbconiConn, ibidLmi in sfllflÎt Coane frumoase ace cu bulbi ori cu cruci hallslat·
tÎent 11\"Cm ,i dela 1ara d~ jos in Turda.Afi~, ibid., \'01. 1 1>1. LU, no. 4. 5 ,i 6.
www.cimec.ro
549 ~~ERU LUI IN DACIA. T. H ALI..9TArfUL
cinci s!,ir~le(v. fig. 308) l)arenu mai puţin de 36 cm . lungime. O altl fi·
bu l~dlO ţinutul Ordftiei ' ), tip tOChelarit, are 21 cm., deci numai 2 cm. mai
pUţl~ dec:\t ce.a dela Suseni. Aceeaşi mărime au pendantivele tip oochelari.
dela T.-Sever", (v . pl. XXV fig. 1). Aceste dimensiuni uriaşe ale fibulelor
nu sunt un fenomen i7~lat, dacic. Hallstattul sud vestic cunoaşte exageriiri
as~m!in~toare : s 'a~ gitslt fibule de tip curent sudcsteuropean, in arc, ori
sp lr~l~ m tocbelnn., a eliror lungime ajunge pân!i la 33 cm. 3). Este clar
col mei enormele fibule dacice, nici ccle illyrice, nu au fost purtate de cât
cel n~u.l t de şe fi ori preo~i, la marile so lemnitll.ţ i, aşa cum pe vremea
nll.vll.hnlor sarmato.gotice, În sec . lII-IV p .
Chr., au fost purtate In ceremon ii podoabele
din tes3uru l dela Pielroasn. De fapt fibu-
:~Ie.~~:il:~'/.t,e ri~II~~~~tie:~i fi~~~~e, 7.~i : ; : :
a,,~au deobiceiu doară 5 -8 cm. lungi me 4) şi
cra un mare lux când ajungeau la dimensiuni
de 10, J5 ori chiar 19 cm.ca la Pi:::efulGherlii 6) Fig. 309. Podoabi de aur
ori la J11aros-Portlls'). deori8ineardeleanllaM .
tie:\,lll.;~~ ~~l f~~~I:.I;e~~lrusf~:~I~~IJ::;~~~~~ ~:'~I ~~~~I~·S2d.u~
2
(bronzul IV) avem, ca al doilea tip particular, P·3 1.
fibula în arc, absolut caracteristică pentru hallstattul 11 (cscythict) .
Atât la T.:Murefltlui 7 ), cât ş i la PilchiS), s'au g1sit astfel de fibule Înd
de bronz, Iar nu de fier. Ele sunt tratate drept tScythicet. De fapt, cum
:lIn accentuat şi mai sus, doar ritul inhum!!rii dacii le caracterizează
~I~~~~:'~::~~~::~::::; ~:~II;:;I.n:l~::./;~~,:~':;':g~;O;:;:;;,1 d:~;
') ReprodUIA In Goosa, 1. C., pl. VII, fig . 8.
bul:~ i:a~~';.~:~(1:;;/,r.p~·r:~~h, in IV. M. a. BfI., III 1895, p. 510 sq.: pentru jj-
:~ ;~,:~~: ';r~~o~eI;J7.'~::;cl!a ~~~a'~~:i.M. (1. BIl .• 1Il1895, p. IJ Iqq.
::~~::;'~:~i:~~~:~~:~~. ~~5z~:~~n::R~~~::ti!~~e~:1:7= dd:n:u~::n~
Olll.;~m~:~.CI . in Dolgotalok VI 1915. p. 263 cu z66 ti JIZ: din nenorocire nu indic:A
') nO$U, ibjd., IV 19'J. p. 234. ::35 fig.::, no. 3 şi 3a şi p. ::~5.
drept str!\ine (Celii din toate timpurile ,i-au ars morţii), căci altfel,
despre Scythi ştim c~ nu aveau nevoie de fibule . In orice caz la Pi,e"i
s'a Ilcut destul de atent sl1 plltura pentru a se re leva exact locul fibulei
lângli schelet: tdellfupra m"ănllui stângt. Dar tot În acel mormânt
(no. 1) s'a relevat că mortul purtase pe fiunte (din nenorocire nu s'a
stabilit de descoperitori sexul sche letului) o roat.!!. de bronz cu alte patru
mtile lipite pe margini in Ciuce (cunoscut omarnent hallstattian gbi t
şi intr'un mOimânt scythic blirb:1tesc dela Aiud: fig. 24; cu 242). Perle
de os ar indica mai departe cameteiul feminin (nici o arm.!!.. lângă
schelet) al morlllântului acestuia (ca şi al celui de sub no. 2). Cum po_
doabele sunt vestice şi portu l fibulei e localI), avem cumva aici de-a face
cu morminte de femei tScythet, ad i că gete , luate in clslltorie de Scythi
ş i inhumate dup11 ritul acestora? Ori eventual cu femei autentic scythe,
dar trccute la ftTlodat vestiel1 de a se îmbr.!!.cA I)? Fapt rlimAne, cll fi~
bu lele, chi ar la Hallstatt. sunt foarte mre in mormintele de blirbaţi
din prima epocll, in vreme ce dimpotrivli mormintele de femei conţin
fie fibule eochelari., fie fibule .În arct 3) .
sa:~:~~r:~~ ~a~:~ ş~ f;;a~:~,(I:~~V~'C:~~~' ~~~~:c~~: ;~~1udne~aai;~i:e~~r~~~
ceputuri ale vârstei fieru lui , deci Înainte de a. 1000. Rlspândindu-se
treptat În tot E illyric şi thraeic, ele sunt, ca şi fibulele În arc, mai ales
caracteristice pentru a doua perioadli .hallstntt iană din Alpi şi din Car~
paţi. La noi s'au gl1sit exemplare la Dtf)a şi la Maros-Portm, deci pe
drumul Mureşului În sus, În leglitudl. cu penctraţia cu lturii vestice '),
Aş fi insli. inclinat s11 precizez: inoit/te de stabilirea Scytbilor in Dacia.
Şi voiu arăta numaidecât, de ce.
La fel, Întfllnim fibula tip CNtosa la Omdea-JIIlare, la Alba-Iulia
,i într'un al treilea loc, necunoscut, din Ardeal'). Acest lip spe<:ific
italie, din vremea din urmă a primei epoce a fierului, este iarllş destul
de rlispândit În Estu l Adrillticei şi prezenţa sa la noi este extrem de pre~
ţioasă, de oarece ne arată c11 dup:1liniştirea turburlirilor produse de Scythi
----
1) Interesant e cA fi la Pr0lttQ.l\1u4 ,i Rndb/1fJ a,'cm tot (i bule in tarc. alAturu
cu lucruri lCythioe : mai '1.1', p . 355 cu 385.
1) Mormintul 1'"",;, dela Pr0f'ta.Mutl e ligur al mlei femei: ca datA c. sec. VII
•. Chr .: m.i lUI, p. 355.
') D~cheletle, II a, p. 845, unde le dA ,i bibliogrltfia chestiunii.
') Vezi citatele mai IUS, p. 383 ,i 381.
') ef. m~i '1.15, p. 377 ,i 38 1; ef. p. 439.
www.cimec.ro
în sec. VII şi impiedecarea destul de Îndelungată ~i multi laterală a
legăturilor Daciei cu Vestul, secolul al V-lea (vremea lui Herodot.
c1nd se pierduse pâna şi amintirea scythismului Agathyrşilor ardeleni)
vede din nou restabilite raporturile noastre cu Apusul, de data aceasta
pentru c. 1000 de ani, când venirea Slavilor oi le rupe iarl, şi ne aruncă
În ju mătatea orientala a lu mii mediteraneene.
In adevl!.r, alltturea de forma obicinuită, deci de pe la finele sec. VI,
c. SOO a. Chr., a fibulei Certosa dela Alba-Iulia, adt fibula dela Oradea-
fttlare. scytho-elenizatlt cu motivul capului de berbece, care o impodo.
~te, cât şi cea arde/tană, de provenien,.!!. necunoscutI, iaraş desvol-
tare din sec. V a tipului mai vechiu Certosa 1), dovedesc ca: de pe la
a. 450 in spre noi Dacia reia complet leg!1turile cu Apusul.
Aceste legături fuseser~ intrerupte probabil prin a. 700 a. Chr. Oei
nu poate fi o întâmplare că fibula a navicella joac1l un rol aşa de şters
la noi. Tip vechiu italic, ea apucase a plitrunde aici împreuni cu nume-
roasele fabricate de bronz norditalice. Dar puternic concurată de tipul
indigen al fibulei bi- ,i pluri-spirale şi de tipul ilIyric al fibulei în arc,
ea nu reuşise pâna la venirea Scythilor al!. se Înfi1treze suficient în re·
giunile noastre. Mai recente ca fibu lele a navicella, fibulele hal1stattiene
tirzii cu resort bilateral sunt. cel puţin deocamdată, total absente din
Dacia şi, nu mai puţin, fibulele serpentijorme şi cele !4rd resort. care
deasemenea aparţin tot celei de-a doua perioade a primei vâ.rste a fie-
ruJui. Dar acest fenomen e. tocmai, un simplu pendant la absenţa din
Dacia a situ lelor cu decor figurat de stil greco~oriental. caracteristice
În Vestu l veneto-iIlyr şi alpin pentru sec. VII-VI a. ehr. Este o per-
fectA înllinţuire de fapte, care duce la una şi aceeaş concluzie : sărăcirea
culturii din Dacia În hallstattul Il, atât prin împiedecarea evo luţiei
locale a bronzului IV spre completa lui fuziune cu fierul 1 şi II vestic,
cât şi prin oprirea curentului intens de circu laţie comercială şi cultu-
raHl dela Adriatica spre Dacia şi Înapoi.
Oamenii bronzului III şi IV dacic flicuserlt un lux neînchipuit de
podoabe de metal ale trupului: plirul. fruntea, gâtui, urechile, braţele ,
pieptul, picioarele, pentru toate se nlscocise de fAurarii in bronz şi
in aur o înfrumuseţare speciallt, - spirala având fireşte partea leului
ca motiv decorativ, iar sArma rotuod!1 ori plltrată, nu pIlicile massive,
1).A.upra tipului de (ibule CertolaÎn haUstanul tungan v. in I~al oblervl~
liilt lui M'rton, in AS. XXXIII 1913, p. 331, cu indicsli. principalelor plreri.
 V~LUIINOACI~UL

alcătuind materialul prim, artistic. Când Cimmerienii intâiu, ScYlhii ~ i nu mai puţin lanţurile de cârlionţi de aur (ca in fig. 235) din tezaurul de
pe unnâ, începuseră, indatâ după a . 1000, a Înspliimântâ cu migratiile la Tllfaldu l ). Tot la aceste podoabe atârnate, de gât, de haine. ori de fibule,
lor pc pacinicii şi bine înstâriţii locuitori ai Daciei, cultura local!! a uhi_ trebuie sti. adăug3m coliereJe de perle: dellur, ca la Sarasdu, - de bro"z. ca
mului bronz era aici la apogeu . Năv~litorii au gAsit În Dacia forme de la G'lllui/a '),-de os, ca la Pilc"i3), - de pllSld albd, ca la T.+ll1urt+
Împodobire a trupului care nu le-nu displ1icUl nici lor. Deaceea nu va lU[lli"). - ori chiar de pdmânt ars, ca În multe Jocuri '). ]n ce priveşte
mirâ faptu l de a g-lsi În mormintele scythice şi podoabe de trup ale
bronzului local IV. Sit le luăm pe r!lnd,
A lega cu lănţişoare cele două fibule c~re-
prindeau pe umeri haina femeilor era un obi-

~
'
ceiu comun spre sfârşitul hallstattului şia trecut
apoi şi În La Tene J); îl vom consta.ta dealtfel
ş i la noi (v. mai jos fig. 368). Dar această modestă
podoabă era a nimica toadl. faţ!!. de pcndantivele
de tot fclu l care ornau pe oamen ii bronzului
IV. Din Alba-Iulia şi deJa Sf. Gheorghe avem
nişte frumoase pendamivc dc bronz compuse
din cercuri ÎnHl.n~uite, de un gust şi tip local
transilvan (v. fig . 3Io)!). Dela Potsdg În Arieş­
_ plăci de o form1\. stilizat1\. a securii duble 3).
Fig. 310. P~ndanlÎ\' de Nu pentm oameni, ci pentru caii Înhăma\i
bronz dela Sj. G/Il:orghe, la carele de luptă, ale căror roate le-am găsit
după liampc.l , Bro"zkor la Arcali a, par a fi fast complicatele pendan_
1, pl. L..XlI. tive cu motivu l roatei solare dela Kemec$l! În
Szabolcs ') ş i din alte plirţi A). deşi nimic nu
împiedecA să fi fost purtate şi dc oameni: fig. 311 sq.,dacii avem În vedere ~
acele cruci tubulare găsite la Ai/ldpe dealul Cocoşului, Împreunăcu roatele_
crucifere servind de cQlI/auls(cf. fig, 244),erau doară simp letboabetde co- Fig. 311. Pendanlivdebronz, Fig. 312. P~ndamiv de bronz giait
lip tungaro·romAn •• după
la n ş i cA enormele fibul c plurispirale dela S use"i ori dela l'Iifedvedze erau in comil. SzabolCfl, după Hampel>-
IIl1T1pel,8roll::.kor,I IJ ,p.157. B ro"zkor,l lI,p .15 6 .
mai ales bogate prin pcndantivcle lor 1). Dar tot penda ntive au fost ~i
m inunatele spi rale plate de aur dclu Sorllsdu în Maramureş (fig, 212 sq.)
pericle ele sticld, de c/tjhlimba1'. de filtiei şi de mdrgelm, ele lipsesc - prc-
') Cf. Ob;:hclcllc 112., p. 852.. dt am putut cont ro l:'! - din Dac ia bronzu lui IV şi a hallstattll iui 6),_
1) V. Inai tUl, p. 381
1) Hampd, Bro"zkor II, pl. CLXV. Liste complele 1:_ Hlll\1pel, o. c., III. p.
144-149. V. limbolul religios al securi i duble ,i pe cingAlmiie delA S"selli ti
~; g:;: i~ :.S~" ~~~ I~~l.p~I!~ ~j~~~;2~f. ,i fig. 6 ,i Hampel, Bron::kor 11 1,1'. 'J8.

CUI/trila. ') RotkM, Dolgo.a/ok IV 1913, p. 2J9.

') Hampel, o. c .. III, pl. CXCV I i ef. p. 156. ') Ko\"CfI, ibjd" V I 1915. p. 2.6J .
,i ,i ~ ) Cf. Goou, 1. C., p. 492.
l) lbjd., p. 157

• ) l\Illi tUS , p. 4J5

149 sqq.
dj{erile piqi ale tUngariei.); ef.
,i
,i
1, pl. LIV 2. (din 8i/IOr). ['II. LXII ,i urm . ( din.
pl. CXII.
436; el. de altfel ,ifig. :::04 , i :159·
') Chi"r in Crecio, .pre d~o&ebire de lIIyria cu Ballslatlul alpin
rnlfAin epocafierului:d.Dkhc:lC:lle Il2,p. 87J,inola6 .
,i Italia, ombr(l

www.cimec.ro
 VI . VÂRSTA FI ERULUI IN DA CIA.- ' . I-IALLSTAT'TUII

spre deosebire de La Tene, d.nd, in special, sticla va deveni foane
frecventl1 pretutindeni.
Daci acei cârlionţi de aur dela Ţufalău ş i din atA-tea alte locuri ale Ardea~
lului , de cari am vorbit mai sus, au servit şi ca podoabl1 a p3.rului la
femei, nu ştim . Dar pare verosimilli explicaţia dată pentru spira1ele
duble, legate intre ele prin una mid, aşezat! perpendicular pe planul
celor douli mari, şi prin care trecea viţa de p3.r, ca d. p. spirala reprodus!
la Gooss,l.c., pl. IX, fig. 7, cu p. 491. Totuş şi aici portul acestor spi~
rale a ad.rnat de dimensiunile lor; cAci nu prea vedem cum putea PUrta
o femeie astfel de spirale duble - pe tAmple, probabil- atunci când
ele atingeau dimensiunile formidabile ale celor dela Prozor 1).
Tnorice caz femeile
din vremea bronzului
amintite mai sus, p. 435 şi nota J, cu fig. 306, e greu de hotArit dacl au
fost ace de cap ori de hainli. Ele aparţin În adevlir bronzului IV, dar par
s fi mai de grab:!. ace ornamentale pentru ÎmbrAcAminte.
Dar principala podoabA a capului a fost Întotdeauna diadema. I-lampel
a clasificat tipurile din bronzul ungaro-român, găsind patru mai impor-
tante 1). Printre acestea de sigur exemplarul de sârmA de aur, cu patru
spirale, reprodus de Hampel in vo i. III, p. 239, reprezintă stilul caracte-
ristic pentru bronzul IV carpatic: fig. 313. Totuş,din ce in ce mai mult,
spre hallstattul Il, diademele de foi de aur devin mai predilecte, ş i, alli-
[urca de aceea descrisA mai sus , p. 352 sqq., cu pl. XV fig. 3, dela Mik-
halkovo, ar fi poate sli considerăm drept fragmente din aceleaşi podoabe
şi plAcile deaur dela Carat'; ori Beba-Veche (mai sus, P'342). Un uz analog
par a fi avut rotiţele dela AituL ş i dela PifChi (fig. 247 ş i 242), dintre cari

~
işiprinseserlipl1rul_ ultima a fost glsit! chiar pe fruntea rliposatului ').
Încli din bronzulI-cu Cunoaştem urui; purtaţi in Dacia atat din bronzul IV dt şi din

.-' :~~ 1~:~~:11 c~orfe~r:
chipuri, dupA epoce.
Dintre exemplarele_
puţine - glsite p'-nă
acum la noi, nu am pu·
tea ins! atribui vreu.
nul hallstattului '). Celc
douAsprezecebuciţigl_
Fig. 3 13. Di.deml de fir de aur de tip 'W\gnro-
site la Vad (Re.v, in Bi·
hor) 3) su nt asemlină.
romAn•• dupl Hampd. Bron~lwr, IU. p. 239·
toare cu cele dela Fel-
s6-Dobsza (În Abauj-Torna) oi) deci ceva mai vechi ca. vremea de
c. .
are ne ocupAm. Acul dela Vdrd, deasemenea il· 1n ce priveşte acele
hallstatt. Din marele depozit de bronz dela Gtqteriţa avem p.!l.strate
douA dintre tipurile cunoscute ş i din Vest: 10 cel in formă de panglici,
ornat:!. pc partea extern:!. cu gravuri şi trecutA prin ureche cu simplul
fir subţire cu care se terminl1 banda latA şi care se înnoadă de o chio-
toare la capAtul celăl alt S), Întocmai ca modelele analoage dela HaJl-
stat t), şi 2° cel in formli de tpendeloquet conic , care era, la rAndul lui
prins de cercelul propriu zis, ce trece:\ prin ureche'): ambele forme
de cercei dela Cuşteriţa sunt de bronz şi aparţin, ca şi tot depozitul,
bronzului IV (hallstatt 1). Nu mai puţin apare şi a treia formA vestici
de cercei, cea În chip de cornu l lunii, gol pe dinlAuntru, şi sfâ rşind în-
tr'un fir subţire care trecea prin ureche, la Barla În Maramureş, de
data aceasta În aur'). Alte exemple, dintre cari unul dela Veţelpe Mureş.
') Bro".hor III , p. fU aqq. V. pt:ntru exemplifi care Între .ltele di.dcma del.
Mtdlll~d.fI in Arl'll din bronzul IV, jbjd. YOI. 1, pl. XXXVIII 1. Altele lot acolo,
,i
plan,. cit . ceH urm.

~~~~I~@I~i~E4~~
, ) Rosk., in Dolgo:(ltQh IV 19'3. p. 234 ,i 2"5, cu fig. 2 dela p. 235 no. 1. De
l'Gt.ttotUfică foile de aur dela Cara"joriDtb(l Vullt ar putcafi , i aimple apliccpe
bainc (cf. mIIi JOI. P.g ...... 9&q.): o desdna,ieaigurlnuli aepo.te,firqte . glli, .tlta
\'femedtcondi,iunileinc.re , '.flcut de.coperireanu ne d.uluficiente indiCII,ii.
') Goo." 1. '., pl. Vill fig. 2,CU textul dela p ... 89, unde Insi expliClţiae gre,iti
pentru H.mmeradorf - GlllkTi,a, ,i le potri"e,te num.i pentru Bor,a (v. m.i jo,).
') ce. Ieri. de exemple 1. D«.heleUe. 112, p. 8.401 .
') Hampel. Br01Ukor Il, p. 126
') Ar,hitJ j. ot. G.-q. XXIV, p. 365, fig. 5.. · ,i
~) GOO88 , 1. '., pl. VIII fig. 1 Cp. Ofchelctte II 2, p. 8 .. 2 ,i 843.
') CL nota 2. ' ) Seidl,În Arehiu J. Ot. G.·q., XV, p. 3'7, cu fig. 59. eL OkhcJctlc, 1. '., p. 8..0.

www.cimec.ro

citead Gooss 1). Tot tipul 3. dar în două variante. una netedă şi cea~
laltă CU brazde transversale, ni e cunoscut dela S(lrasăIl, În Maramureş
(fig. 215 şi 216), iarăşi de aur.
Dar aceste trei forme, prin care iocl odată Dacia se arati strâns l egată
cu Apusu l, par a fi fost înlocuite În hallstatlul .scythic. de aşa zisele
bdi.ţi'i.ri.cercei, de dimensiuni respectabile, fllcute dintr'un fir de bronz
indoit in cerc şi cu capetele prelucrate in formit conicit (cL fig . 241 sqq.).
Din cauza ml'irimii lor aceste cercuri au fost interpretate- dealtfel ca şi
cercei i «type rubannc. apuseni ') - în general drept brăţitri, şi nu f11ră
dreptate. Citci, deşl Kov:ics ne asiguri'i că cercurile respective au fost
gitsite de-a dreapta şi de-a stânga capu lui , Hlngll urechi, şi nu într'un
~ill~~~)~ ::~~~n;;;s~~~~e~ec~ s~~~l~i :~~~I~~I;t~:P~~~l!iş~:~aOp:~::~lî~!;t~l:~
îngropte la baza conurilor care le inchid f:1<' foarle grea trecerea prin
ureche a acestor cercuri : ele au trebuit, deci, sit fie ccl mult atârnate
de adevllralii cercei, dar şi in acest caz au fost aşâ de grele inCiÎ.t Între_
buin\uea lor ca (lpendeloques. a trebuit să fie destul de rară.
Torqllcs. Au purtat şi Gelii colane de sârOlll de bronz ori de aur,
sau acest ornament al gâtului e numai scythic şi cehic? Spre deosebire
de Vest, unde aceste coliere sunt rare şi lipsite de orice insemnl1tate
artjsucit 4), ţinuturile getice prezintli numeroase exemplare, de cel mai
mare interes 6). Care e caracteru l şi vechimea lor? Am putea. r1spunde
eli ele incep odatli cu bronzu l '), aşa incAt oricare ar fi fost locuitorii
Daciei in prima jumittate a mileniului al ) I-Iea, ei au purtat În orice
caz aceste podoabc 7). Massive la inceput cle se subţiazl\ În bronzul IV
şi sunt decorate prin mijlocul torsiunii, capetele ritmânAndu·lc mereu
rllsucite Într'o micit spiralA').
Ceeace este ins1\. mai ales p reţios şi În sti lul acestor podoabe, e per·
[ecta continuitate di n bronz la hallstatt: ast fel t ipul din bronzu l IV
1) L. C., p. 489.
') D4!chelcuc, 1. C., p. 84z.
") Dolgol:(ltokVI1 9 I S,P. 26J,cutcx tu ldclap. 258, 260, Jlo.i311.
') D&:helcttc 11 2, p. 84 1 cu p. 839·
~) ef. lista dela GOOSll, /. c. X III, p.488: din nenorocÎrt", CII de obicciu la Gooa,
insuficient caracterizate ,i datate.
') eL ti Rcinecke, in A.s. XIX 1899, p. 240.
') I'cnlfu exemple ". Hllmpd. BrOp/::kur 1- 111. O liltA a lor in "01. III, p.
J2SSqq.
') V. cazul dela Kmd"u in Hc\'cs, I-Iampcl, o. c. II, pl. CLVII.
www.cimec.ro
'~
"-
nordcarpatic dela Kras::"ohorka În Ărva (fig. 314) 1), contemporan cu
obiecteJe dela Fizeşu l- Gherlii şi cu Villanova matură, c Ilrli Îndoea li\
începutul d in care va deriva tipul - acesta de aur-dela Rakamaz,
pe 'fisa de sus, În Szabolcs (fig. z50), datat ca din sec. VI a. Chr .:), deci
de pe vremea Scythilor, dar reprezentând o străveche arUl localii, ge-
rid, al clirei centru era În Ardeal.
II
1,
1
,1[
~
Fig. J 14. Torque.debronz,dda Kral:::"a- Fig·3 1S· Torqucadcargintdin
IIorkoÎn Ărva,dupl Hampcl,Bro,,:::kQr, III SC6mpici (Ardt(1/) ,d upl J :r~.
p!. CLx..x..'aV, fig. 1. glâsinAS.XXIV 11)04, 1'. 175.
Dimpotrivii , ~vcm a ne gândi la Vestul celto-illyrie, alpi n şi itali e,
~lunci c!lnd examinl1m colane ş i b ră\lri , de bronz, ca acelea dela Nagy-
Gaj În Torantal, cu motivu l capetelor de păscri, aşa de fami liar arte i
veneto-illyre, stilizat În suprafeţe cu totul geometrizatc (fi g. 238). Cum
am observat ş i cu alt prilej, Ba natu l c mai strâns legat cu SV dec!l.t restul
Daeiei şi În special cadri laterul transilvan. Deasemeneae de caracter exotic. '
cu tot zigzagu l şi pu nctele gravate pe capetele stil izate, tot, aproximativ,/
zoomorf, acel fragment de torques de argint, gi\sit undeva În S tcâm-
piei. Ardealului şi publi cat destul de sumar de J. Teglas (fig. 315) 3).
1) La Hampd, ti . c. I II , pl . CLX.XXIV, cu Rcineckc. in Alt XIX 1899, p. J J I.
') V. mai SUlI, cap. 1, p. 7 ti C:lp. VI, 1). J58.
') AS. X.XIV '904, p. 17S.
.... 6
Dealtfel ultimele două tipuri de colanc, S lr~in e de evoluţia l ocală, fac
trecerea dintre hallstatt şi La Tene. Ele Înscamn1i, ca şi fibulelc «Cer~
tOS3., reluarea contactului cu Apusul din ce În ce mai cellizat şi deci
inceputul vremilor Dou3 şi În Dacia, uo moment nu an ţa tă oriental de
Seythi .
Tot din al doilea hallstatt credem a fi ş i torques-ul de argint dela
Slillgeorgiu - Trăscdu, in Turda-Arieş, r!\sucit. ca in vremea bronzului IV
loca l, dar cu capetele frumos stilizate în chip de lebcde, potrivit clasă.
eului motiv sud vestic 1): fig . 262. Acest catun a fost ~sit Împreună cu
mai multe obiecte de bronz. Lipsa de spirit istoric 3 descoperitorului ne
las!!. Îosli Cliră nici un am~nunt asupra tipului, cronologic, al acestor
obiecte, astfel Încât datarea noastrli e s lll.bitli prin absenţa mijlocului
celui mai puternic de precizare: mediul in care s'a făcut descoperirea.
Un loc intermediar intre şiragurile de perle (v. mai sus) şi coLierele
massive il ocupI colanele compuse din spirale t'ubulare (un fel de perle
lungi obţ inute prin r~uc i rea in spirală compactA pe un cuiu subţire,
a firului de metal de profil plan, convex, rotund ori unghiular). Nici
aceastA podoabli nu e o inovaţie a hallstattului tscythic•. Ea se regăseşte,
la fcl, in bronzul ungara-român 1) ş i În cutare mormânt cscythia dela
Pile"i'): fig. 243. Şi in acest caz hallstattull1 getic e o perfectA continuare
a civilizaţiei mai vechi locale, iar nu o Forml orientalll, străinâ.
Dar podoaba de corp cea mai frecvent!!. şi oarecum indispensa_
bilă a fost în toate timpurile brdţara (resp. inelele de picioarc).
Şi asupra acestui ornament stilul ş i-a exercitat cel mai activ şi neintre_
rupt evoluţia sa . Am examinat mai sus Într'un lung paragraf desFlşu­
rarea artei aurului in Dacia, în special pc baza formelor brliţârilor.
Nu vom reveni acum asupra celor spuse, ci vom c1asifida numai pe SCU"
tipurile de bdl.ţări din Dacia Între tooo şi 300 a. Chr. indiferent de ma-
terialul în care erau acute şi de origini le lor etnografice.
Cele mai vechi, incli din bronzul IlI, dar sensibil modificate În bronzul
IV, şi, prin excelenţă tipice pentru cultura gctic!!., sunt br1ţ1rile massive,
foarte frecvent de aur, cu spirale la capete. Am descris mai sus, p . 325 sqq.
evoluţia lor dela tipurile Fin'ghia:: spre tipul Bellye, adicl1 dela ideea
constructiv1 în bard, spre cea în placd (cF. fi g. 2 11 , 218 sqq., 228 sqq.)
') J. Tqlu. in AO. XXIII 1903. p. 3°4.
1) Cf. d. p. Hampc.l, Bro1Ukor tii, pl. Cl,.XXXVIII.
1) Rosu, in Dolgo%otok, IV '913, p. 239·
www.cimec.ro
Un alt tip, tot aşâ de vechiu , şi continuAnd şi in halls latlul 1 e acela
tot de bară, deschis!!. , deobiceiu ornată prin gravuri lineare ~i puncte,
şi cu capetele turtite : o specie mai credincioasJ. formelor vechi ne apare
(v. fig. 204, no. 2, cu 11 şi 19) la Şp4lnaca (ind in bronz pur), o alta, cu
o
modificări sud vestice, la Fin'ghiaz (fig. 2(9).
Un al treilea e cel din Utlg şi Ber~g , de
bare goale pe dinlăuntru ş i Împodobite cu
proeminente (fig. 3t6). Din acest lip care
aparţine inc1 bronzului IV deriv1 tipul
propriu hallstattian dela Hajdu-S:::obosJl/O
(fig. 317), unde apare şi un alt element, cel
al brazdelor transversalc, care vor duce la
crearea unei adev1rate rotiţe de angrenaj
(tipul Aiud,fig. 246:hallstauII).Dar acest Q:~_
element ornamental e vecruu: el apare la S4· -J '\0:#
rtIsdu În pendantivele fig. 2t6, poate cercei,
posibil îns1 şi de alt UZI).
Un al patrulea tip e cel quasi-închis
dela Nagy-Gdj in Torontal (fig. 238), ori
cu totul închis, dela Mojna În TArnava-
),lare (acesta de aur : fig. 237) cu o stilizare
geometr ică a motivelor zoomorfe, în spe-
cial acela simbolic al capului de paJmi-
pedA. Acest tip este prin excel e nţ! haU-
stattian şi s'a desvoltat sub influenţa for-
melor italice, ş i in parte il1yro-ce1tice.
Un al cincilea tip, Închjs, c acela pă rând
a deriva din vechea br1ţarl1 massivli din Fig. 316. BrAtlri de bronz din
epoca bronzului, de secţiun e triangularli, comit.Ung,iBereg,duplHam_
~i~~::;I:~!~~:a~:: ~::!~: :~o:~I! n~~~ ~11'.~~;;;~i:.l.
tice (ef. Deehelette Il 2, p. 833 sqq.) şi
adnd motive ornamentale triunghiulare ~i romboidale strWlc de
spiritul decorativ din bronz. Un frumos exemplar de acest tip ni
°
') ef. razi a e\"Oluţiei ace'lui tip, dealtfel bine documentat in bron%ul ungatO-
romAn, de roatA dinţllA, in bronzul IV tln:.iu dell Budtd In Suboles. II Hampel,
BtMl.%lwr II , pl. Cl,.VI, 00. 20,
."
,6, \1 VAR,<;'rA f' IE RULUI I~ DA CIA , . IIAI,L"'~I'.... rTUI

s'a păstrat dintr'un mormânt aşa zis tscythic. dela Aiud (fig. 246, formele getice de dupli a. 300, deşi sch imbate, vor fi totuş o simp lă evcr
lu\Îe şi completare a vieţii locale mai vechi .
nODi~'3celaş mormânt avem un al şaselea lip. iarăşi de caracter vestic,

- -.-
inchis, de aspectul unei roate dinţate (fig. 216, no. J). Pornind dela cunoscutul pasaj din Herodot privitor la bogliţia in
In sfârşit un al şaptelea tip, acesta spec ial tscYlhic. şi, dupA cum aur a Agathyrşilor, diferiţi archeologi ca Nagy ori Mărton au incercat
am arl'itat şi mai sus, găsit in morminte chiar ceu :;:;ac~~I~~~r:i!ep~:r:;~~ s!1 identifice ca scythicc diferite tezaure din Dacia În frunte cu cele
dela ŢuJaMu, Firighia::: ori Gyoma. Totuş când am examinat stilistic,
Olc de bronz,groase de C3, mai sus p. 363 sqq.,aces te mll.rturii t'Scythice., n'am g3sit nimic seythic În

0=
mm.ÎndoiteÎn cerc des.

A~
2 ele, ori mll.car clenic-pontic, De fapt Dacia nu prezintll. aproape nimic

'~~\": A chis,şi cu c'pcteletermi.

nate În conuri,-un motiv
din splendoarea materialll. şi chiar artistidl. a culturi i scythice din N

,
şi În N Alpilor pen.
lipic
trubrl\ţlrilcmassive tânii
hallstatticnecu capetele in
butoni coniformi 1), d.,r
altfel neconstituind o in-
Fig. Jli. Bnlţiiri de. bron:l (a),i de aur(b) dela rudire mai apropiat! cu
H(ljd';.S::obol::16. tip HallsI9tt (dupl AE. XVIII bdi.ţlirile acestea din Dacia.
1898.p · H)' Ln adevăr, Întocmai ca şi
oglinzile, ori figllrineled'e
animale de pe clopo\eii seythici, ori săgeţi l e şi spedele scythice.
aşa şi aceste brăţări se găsesc exclusiv În legătură cu lranienii din
Dacia , fie la T.-Mllr~fllllli, fie la Pifchi ori aiurea . E probabil dar-J.
o formă pe care au adlls-o cu ei din Rusia sudică. Dar ceeace e tot aşa
de caracteristic, e di aceste bdţări nu se găsesc !lidiri în l egătură cu
populaţia locală şi nu dau naştere nici unui tip La 'fene dacic. Pe când
dimpotrivă alte elemente ale hallstattului fScythic., de fapt getic, VOr
fi roditoare şi mai t:1rziu cum vom vedea mai jos, la examinarea culturii
La Tene ll).
Trebuie deci să repetlim şi Cll prilejul trecerii În revistă a tipurilOi
de brllţ1l.ri getice dintre 1000 şi 300 a. Chr, ceeace am accentuat mereu
mai sus: perfecta continuitate cu civi l izaţia 10cal11, străveche, a bron-
zului, şi cu civi li zaţia vestică, a Italiei ~i a Europei centrale. Nu e intre
oamenii bronzului IV şi cei ai La Tcne-ului IT nici un hiatus, iar
Mării Negre, Nici vase, nici podoabe, de argint şi aur, aşa cum s'au
g~sit in Rusia şi chiar în Oulgaria, in mormintele "regale. de acolo.
Mai mult: chiar fabricatel e greceşti pure su nt rare in tepoca scythic!i..t
a Daciei, Dac~ facem În sfârşit abstracţie de plăcile de argint dcla Cra-
iova -aplice de harnaşament - duse În 1918 la Berlin, şi care su nt
Ebsolut identice cu cele tot de argint dela Krasnokutsk pe N ipru J),
dup11 cum se poate vedeâ din comparaţia fig, 252 cu 254, nu ne mai ră­
mâne de c!lt doară speranţa unor descoperiri viitoare in nenum:l.l'3ţii
tumuli din Moldova, Muntenia şi Dobrogea, cu care s11 ne mâng1iem
de s3răcia actua l ă in orice fcl de mărturii mai bogate scythice,
Am cercetat mai sus, În cap. 1, o scrie de aspecte ale vieţii scythice
din Dacia adud.nd şi materialul comparativ necesar pentru fixarea
legăturilor dintre ,civilizaţia iranian11 dela noi şi cea din Rusia sudicli,
resp. din Asia-Micll.. Dar am lăsat atunci la o parte d.tevâ Întreb1ri
şi discuţii de monumente, care ar puteâ arunca o l umină particulară
asupra unor anume aspecte din viaţa geticll. insăş.
Se ştie 1) c1i printre caractcristicele luxului scythic erau aplicele şi
pai ll ette- le de aur, «fluturii. de foi de aur, eu care-şi impodobiau hai-
nele, cllsând pe ele ;tcestc foiţe, şi anume adesea acoperind chiar cu
tOlUl ţesătura subt bogăţia decoraţiei metalice . Avem ş i din Dacia
astfel de foi de aur. Care c caracleru llor stilistic?
Considerând absolut toate foile de au r - plane ori convexe - pre-
vbute cu ~uri laterale, drept aplice de haine: deci, dela Şmig şi ŢII_
faldll, ca şi dela Dt/aca, dela Carau; ca şi dela Beba-Veche, şi tot aşâ

\) D&:helcll~ II::.. p, S33, cu fig. 337, no. 3. I} eLI. Minru, o. t •• p. 168,i 167 cu p. 267 .
1) :\"u cunosc Iinoi, cum l'au gil.sitin Veit,brAliride fier, de,\. desigur :lutrt' ,) Minns, o.e., p.62 ,i inclo mu1lime de alte loc:uri,notllttollein ind icclap.
709, sub platn in uythie lift".

www.cimec.ro
 VASILE rAR\'AN. G l!TJC.I ,6,
conurile de tablli de bronz dela Ş pălnaca J) in Alba de Jos, de~a POlsag
in Arieşt), dela T .• Mllreflllu;3), etc., nu VSim in nici unul. dm aceste
ornamente nimic oriental. Dimpotriv!!. ele sunt generice pentru
bronzu l IV ungaro-romll.n şi sunt - ceeace e capi~1 - atât c~
formA. cat şi ca uz anterioare sosirii Scythilor la tlO, . Dac!!. deci,
În afarA de curele, ele au fost prinse şi pe ,stofc,. aceasta nu a
fost la noi o modli scythidi, ci mai veche, deCI vorbmd etnogr~fic,
şi getiul (cum În Vest - d. p. În com . Zala - ea era de sigu r
iIlţ~'C~l~~Vi'lr aplice1e de aur cu cari Sc~thii îşi î~podobiau hainele, ~i
anume deopotrivă, bl1rbaţii ca şi feme ile (esAdl.clmca. p~mea la nevoie
şi bronz, exact ca În Dacia bronzului ] V), erau c~sutc ma! alc.s ~e mar-
gini ncând bordur!i, dar adesea şi În câmpu l liber al. stofel ŞI aveau
forme şi mitrimi foarte variate, fiind Însli îndeobşte l1ustrat~ au re-
poussc cu figuraţii de caracter religios, cu. mo!iv~ ::oomorf~ ono cu de~
semne convenţionale ca palmete, rozete ŞI edmţ.t de lup. ). Excmple
de astfel de aplice pe haine se pot vedeâ la Minns, Scythians and Greeks,
pp. 15 8, 17 8 , 184, 192, 197,208, etc. Ele sunt foarte ad~a patrulat.er~,
iar nu rotunde ca În Dacia. In orice caz ele au motive caractenstlC
scythice, ca acela al cerbu lui culcat, aşâ c~m il glisi~ in pl~chetele ~e
aur cusute pe vilul de cap dela Sini(lVka 1.11 gub. Kiev') ŞI r~mase In
sitll, li pite de ţeasta mortului, ori splend~de scene ~reco-8~ythlce,. ca la
Kul-Oba t). Nimic din toate aceste motive pe aphccle dm DaCIa. ]n
general ele sunt rotunde ori ovale ~i impodobite doarit Cll cerc~ri
de perle Împrejurul unui buton reliefat central, sau, cel .mult., ca la 7u-
falău, şi cu spiralele caracteristice lumii noastre carpattce ~flg. 26 5). In
ce priveşte aplicele de aur convexe dela Ot1~ca, cle p~ezlOta. sau p~­
doabe În linii punctate de tradiţie a bronzulUI ves~-dncl~ ~vol~te seml-
spirale), sau reminiscenţe sudice şi vestice (myce~lcne ŞI. t1IY~lce).' sau,
direct motive identic stilizate ca in h? Ilstattu l dm BosOla: flgunle de
cai af~ontaţi de pe discul convex reprodus şi de Hoernes '), cari se
1) Hampd, B ,on:tko, Il, 1'1. CXLIX. "o. 12.
1) Ibid. , pl. CLXV, no. 12.
1) Ibid., ,-oI. III, pl. CCXX IV, no. 1".
') Minn•• o. t .• p. 6z .
: t:f~~:i::.:i. ~' ~:~:I ;;,:::: :u~:'::iiJ:;~'u ""il<,
www.cimec.ro
~ VI \ ·.' RST A I' IERUI.UI IN DA CI .' . . • . IIALLSTATTUL
regâsesc în linii perfect asemllnlltoare În cerbu l (1) de pe cnemida dela
Glasinac 1).
Ind mai pUţin dedlt pl1\cile de cusut pe haine, de tip scythic, se g~_
sesc toate acele variate pendantive - de inspiraţie greco-scythică_
tot de prins la haine, aşa cum s'au glisit în numl1r enorm la Ccrtomli k
şi în alte p!iqi 1).
Şi totuş este ciur cli În dmpia dela S Carpaţilor, unde Scythii trebuiau
sA se simtA mult mai acas!i la ei ca in munţi, fie ch iar şi În vitile largi
ale Mureşului, Oltului ş i Ttlrnavclor, hall5tattul II getic este intens
colorat de forme greco-scythice. Fireşte, nu avem pânit acum nimic
din bogliţia şi splendoarea de vase, br!iţ11ri, cercei, diademe, temporale,
aplice, pendantive, d.in S Rusiei. Dar chiar numai cazanu l dela Scor-
ţaru, figurina de berbece, ori pieptenele dela Bucureşti, basenu l dela
Bltl!inoaia '), ori pl!icile de harnaşament dela Craiova sunt deajuns
pent~u a ne arlita autenticitatea scythismului din cAmpia munteanli,
in directA le~tur!l. cu cel din S Rusiei. Din acest punct de vedere În
special plăcile de harnaşament dela CraiQfJa sunt preţioase. Ca şi cele
dela Kramoklltsk (v. mai sus, fig. 252 şi 254), ele reprezintA stilul scythic
nordic al animalelor utilizate ca motive decorative. Dupll cum cu drep-
tate observă Minns , p. 167, acest sti l ne este cunoscut mai ales din În~
cepulurile evu lui mediu, când Sarmatii umplu din nou Europa cu mer
deie artistice iraniene, resp . siberiene. Ca şi la Kr:lSnokutsk ind, aşa
şi la Craiova , avem de-a face cu artă veritabil scylhicA. Şi dovada ne
este procuratA de alte monumente, unul din Dacia , altul din Pannonia,
de origine ambele din castre romane, unu l dela Crisufii (Maroskeresztur)
lâng!!. T.-Mureşului (fig. 255), cellllait deJa Bregetio(fig . 394), reproducAnd
absolut credincios, în fibule, vechiu l motiv scyth ic de pe Nipru şi de
pe Jiu. Acest motiv, care împreunli cu altele de rem iniscenţll hallstatto-
La Tcne, dela Bregetio (v. fig. 394), ne aminteşte în stilizareacapetelor
de animale În specia l fibulele dela Mi!dlOlkovo (mai jos pl. XV fig. 1,4
şi 5) ori animalele dela /Jdlj, şi PO{Qchioi (pl. XVI fig. 4 şi mai sus,
fig. 226), e cu totul altfel tratat in vremea ni1.vlilirilor din sec. IV şicei
urm. li de ajuns s!l comparlim d. p. cu pllieile dela Craiova şi derivatele
1) Fiala, i" IV. i\t. Q. nu. III 1895. p. 15 'q. cu fig. 39 ~i ~o: ambele monu.
:::::_~~~~"cia ,i Bosnia) fiind probabi l iaU de origine, iaU micar de influenţi
1) Cf. Mi""., p. 157 .qq.
') Pcntru aculca ,i o Iwni altele '·czi capitolul J al aculei lucrlri.
 ,6.
lor podoaba de bronz glsitit Într'un morml1nt din timpul migraţiilor la balaurul cu gura c~cată, pe care-l gllsim in vremea roman!!. reprezentat
Pds::to în Hcves, fig. 318, pentru :lîoţelege cl În sec. IVa. Chr. neafllim pe monumente, atAt de caracter profan (luptele lui Traian cu Dacii,
incit in tradiţia bună greco-scythicl, fie şi atunci când technica e mai pe columna traian!i: v. fig. 359Şi pl. XVII fig. 2). dt şi de caracter rdigios
curând orientall1, in vreme ce în sec. IV p. Chr. orientalismul birueşte (tcavalerul thrac.cu stindardul de luptă: v. pl. XVII fig. I şi HampeJ, În
total şi pentru a in,elege operele de artit ale vremii trebuie s1\ mergem AE, XXI II f903, p. 327,361, etc). Iar cât priveşte motivulşarpclui pro-
priu zis, din cutare inel spital tScythic., acesta va fi extrem de activ in
în Persia, Turkestan şi Siberia.
Tot aşa avem a judeca vasul de plim!lnt dela j\'luhip"lzta În Borsod,
de arHi 10cal1\. puternic il1f1uen\at~ de cca greco-scYlhicl dela sfârşitul
haUstattului (fig. 258), atunci când îi glsim la
N{)VocerlwsR str!i.ncpolu l din vremea sarmatică,
În aur (Ia 1\Ilinos. p. 235) : aceleaşi motive de
inspiraţie revin in cele dou!\ epoce de artA greco-
iranianli, dar in vreme ce prima, cea sCYlhidi (pe
o
~Od
bază veche ionic!i) a avut doar un r1i.sunel
local, cea sarmatic!l., reînnoită prin elemente au-
tentice din Asia, s'a întins peste tot. defmind
o Întreag!i perioadli :l culturii europene.
Fig. 318. Podoll~ de Dar mai e incă o serie de obiecte 'tscythicet

:~:~~:.~:~;;~~~ ~~s~:ui~~:c:~~::~~ ~:~~s;,aJ~~a~r:~!l ş~et~~

H c\'es. dupâ Hllmpd, electron gllo::.ite destul de frecvent in Dacia şi in
.in Alt X 1890. p.8,.
fig. 4.
Ungaria, fie netede, fie cu crcsl1iturÎ transversale
dese (v. fig. 319), în genul cerceilor dela Slidisliu
(fig. 216), şi cu unul din capete stilizat adesea in
chip de protom1\ de animal fantastic: balaur, şarpe, etc. I ).
Ori noi cunoaştem astfel de bcstii spl1imo:lse tocmai din lumea cim-
mero-scythicA. Inelele de electron dela Pilin (fig. 319, no. 14) Îşi au
analogiile în protomele dela Minussinsk (Minns, p . 244), dela Ananino
(P. 2S8), din tezaurul de pe Qxus (p. 256), dela Susa (p. 27 1) şi În general
din derivaţiile turano-sibedene ale monştri l or str~vechi mesopotamiei,
izvorul tuturor celor urm!tori (cf. Minns, p. 280, cu Schiifer-An-
<Irae, Die K,lnst des alten Oriertts, Berlin 1925. p, 50 3, 53 6 , 555)·
Nici acest element n'a dmas neroditor În Dacia . Probabil În hall-
slattul II , dupli modelele orientale, a fost compus stindardul dacic, cu
1) eL pentru inelele de electron deJlI Pilin, bar. Ny4ry adnotat de Râmer, in Al.
lJII8,o,P. 127 .q. fig.S.'fi 8.-illrpc:nlru intrc:agaoolecţîcunglro-romA.nIl.Rei­
necke. in Alt. XVII 189" p. 23,
&&@f~~
F~!~:~r~~;h::~~ei~~~::~~~c~~~~~n~~c~:,~~~~y,nl~~~':;;:-
La,"fcne-ul mai t!l.rziu, c!lnd tezm.rele de argint decice devin prin ba-
gl\ţi3 lor un adevl1rat fJlendanu la vechea înflorire a artei auru lui din
bronzul IV = hallstatt 1 şi din Începuturile hallstattului Il.
!i~;,m~i;~r~~1i;~~~::~~~Oag~~:ii~~~~~ :;;~~l:~na~;::~~:~i~~;~~~~ ~Xalş~ ~~'I~
Illll tlllmm .pe clO~Oţ ll de car şi în figurincle dela Bucureşti şi din Ar-
d~al (v. mal ~us., fig. 1,0 sqq.).- n'a creat un curent în D:lcia. Deprinşi
dm strl1vecht tllnpufl cu stilul geometric, - despl1r,iţi de renaştere:l
decoraţiilor figurative, umane şi zoomorfe din hallstattul J1 sud vestic
tocm:l.i pri~ n!ivala scyt~ ic1\, - intraţi În datA dupA biruirea şi asimi lare;
Scythllor 10 cercul de IOfiuenţ11 celtic, i arlş geometrizant şi abstract,
d~ş~an şi el al naturalismului, - Getii din Carpaţi vor r1imâoe ne-
atlOşl de .cur~ntul sudic, anthropomorf şi zoomorf, fie greco-scythic,
fie greco-tllYflc, fie greco-italic, astfe l încât produsele lor sculpturale

www.cimec.ro

din epOC:l romanii se vor res imţi de aceastii striiveche nccunoştinţll şi
înstriiinare faţii de legile de expresie ale plasticului viu.
Sit examinlim deci acum În scurt, ca încheiere a studiu lui de detaliu
de mai sus, care e înf:ll.ţişarca generalli a culturii din Dacia intre 1000
ş i 300 a. Chr., deosebind ce e local de ce e influ enţI striiinli.
Locuitorii Daciei sunt în Br. IV (H . 1) şi H. Il continuatorii direcţi,
ca neam şi ocupaţii ai locuitorilor din TIr. III. Oriunde s'au (iicut cer-
cctl\ri intensi ve, in Solnoc-Dobâca, in Siilagiu, În Bihor, in Trei-Scaune,
\~~ :ear~::d:t:'i I~~;l~lit~n~~~ :e~~:z~~u~~~;~n:;:I[o::~~:~~:e::t;O~~i~ •
\~~:~,;~ ~~~~:~v a:~;::ei ~:r~~i:fo:~~:t:§.În f~~O~Z) ~t~a~~~~~i.Ş~;;~:~
nu joac1\ decât un rol şters . Fierul nici atât. Studiul aşezlirilor din bron-
zul IV ne aratli d ele su nt o sim pHl prelungire a acelora din bronzul II I.
l~e~ai~~r~t~;~ţ:\~ocŞ~I;~ :~f~~~~ ~~:::::t;,iC~uOc~~b~:a~\:~~ 7t:::
general1\. ş i la o mare c reş tere a popu l aţ i eI . Ven irea Scythilor ' la a. iOO
avut urmliri foarte pligubitoare: dacll n'au putut schimba cultUl a in -
',1
digcni lor, ci dimpotrivă au fost ei treptat desnaţionalizaţ i , În schimb
prin pr1\d1\ciuni le lor dela inccput ş i apoi prin gospodlhia lor nomad;"
Îndelungat!\ au turburat şi s1rlicit înfloritoarea viaţ! agricol!i pe care
o ai1siserii aic i.
Aşeziir i l e din Dacia între 1000 ş i JOO a. Chr. sunt de douii feluri :
f burgllri, pe in1\lţimi ori in poz iţii aplirate natural prin cursuri de ape,
ori mari şanţuri naturale, - şi sale. Burgurile au un inventar mai bogat
'şi ales : mult meta l şi frumoasi'i ceramicli, de tipuri totdeauna caracte-
ristice pentru ultima moMa dominant!i. Sa/ele au un inven tar s!l.rac:
metal aproape deloc, iar ceramic!i de o foarte incăpiiţâna t li tendinţ~
conservativi'i, cu elemente neolit ice p!lstrate chin r peste epoca noastră
până in a doua perioadi'i a ficrulu i. Aceasta din urmi'i împrejurare face
foarte grea caracterizarea şi dalarea salelor din bronzu l IV ş i hallstauul
II , deoarece ne aflAm cu resturile lor de culturA Într'un fel de perpe-
tuu ev primitiv, foarte incet ş i puţin evoluat, aşa Înc!lt numai graţie
exemplarelor adesea izolate de tip 11011 avem putinţa de a şti c1\ am trecut
de vremea mai veche a bronzu lui. Acolo unde intâmplarea slip!l.turii
nu ne d!\ ş i aceste ti puri noul (d. p. forme vi llanoviene), r!l.m1l.nem
e.."(trcm de î n cu rcaţi în ce pr i veşte data mai precis!!..
www.cimec.ro
, 67 _ _-,,:.::.
r .~vA~RST~
A~FI~ER~"L~U:..o1Il";::'D
~ A:=.:
crA~.:..':
•. ~
"A~LI~.~~
rA·~"'.'::.'
LL,----_~
,Bllrgllri/e locuite de tdomnii. locali şi oamenii lor par a fi fost destul ,
de numeroase. O statisti cli a lor nu există însli, cercetArile pe teren fiind
pAni'i astAzi m1i.rginite numai la câteva loea litlţi caracteristice, fi e În
'Ardeal, fie În Vechiul Regat. Mulţimea vârfurilor de l11nci şi a spedclor
1 şi pumnalelor de bronz gisite in ttdepozitelet de bronz din Dacia ne
face s1i. presupunem o das(I Il rdsboillicilor liberi destul de numcroas1l
În Dacia bronzului IV . Dup1\ descoperiri, plnii azi cel puţin, Înd!. izo-
late, Itfii întrebuinţau la r!isboiu carele de lrlplif ş i se api'irau de lovituri I
cu sCllll1n', pla/ole. COIfuri şi cllrmide. Pânii la venirea Scyth ilor locui-
tori i Daciei nu întrebuinţa u arcul ş i s1i.geata, deşi accast1i. armii le fusese
bine cu noscutll în vremi le mai vech i. Se pare însli ci'i vremea de cul-
minant1\ Înflorire a bronzului: II , II 1 ş i IV, schimbase felul de lupti'i
şi in p1i.rţile noastre. Posibil Înslt ca glotofii sit fi luptat ma i departe cu
si'igc\i cu vârful de site."C, aHlturea de dom"ii cari luptau numai cu arme
de metal, lancea şi spada, ş i exclusiv În atacul corp la corp. Nu avem
Încii material suficient in situ (singurul utilizabil). spre a ne putea pro-
nunţa cu probabilitate.
Totu ş , cu toată frecven ţa armelor În dcpozitele de bronz din Dacia,
!se pare cli rbboaiele nu erau prea pustiitoare şi nu împiedecau nici cir-
:cu l aţia comercia l ă Într'un chip ma i serios. I n adevăr tot bron::ul I V
dacic nu e altceva -ca aspect cultural - decât un hallstolt I SIli generis. j
Toate formele importante ale civilizaţiei italice ş i veneto-iJlyrice ale
hallstattu lui I apar şi În Dacia. Fabricate autentice sud vestice, aduse prin
(comer.1 la noi şi chiar dincolo, În Galiţia şi PodoJia, se gl'sesc În ruine ş i în
depOZite la un loc cu produsele industriei locale. I nvers, fabricate ge·
tice - În special podoabele de aur specifice lumii noastre - se con-
\statii În numiir insemnat rlispAndite pânli la Marea Baltici'i.. Putem chiar
identifica principalele drumu ri ş i rlispântii : v~i le Dunării, Mureşului
şi Someşu l u i : cele două dintâi de leg!turii spre SV; cea din urmi'i,
spre NV, de racordare, de o parte cu drumu l peste pasur ile Slovaciei
spre Nistru, iar de alta peste aceleaş i pasuri spre Elba ş i Vistula. Mari
rbpântii comercial-culturale sunt : Banatul, in Miaz1l.zi, - Biborul cu
~;us~sl ~!n~'l~~eş~il~i !~ ~l~~~~~;, ~~!i~Zaa::;t:C~~;â~~~ :::~ r
Îi:
narea de bogi1ţii din toate direcţii l e a dat naştere unei inf10riri)
economice cu totul excepţiona l e, lucru care se documenteazi'i..:
de o .parte prin m u lţimea, de alta prin varietatea obiectelor des-
copente.
 -
,68
Ca şi clasa ţilr1ineasd, arislocraţia din Dacia bronzului I V, şi chiar
din hallstattul II , dupl1 veni rea Scythi lor, t profund COTlurtJotivă, Po-
doabe le ş i vosclc de aur fabricate in Dacia, fir eşte exclusiv pentru uzul
principilor locali, sunt o conti nuare sti li stică aşa de credincioasă a tra_
diţi ei bronzului mai vechiu, Încat d. p. brl\ţări l e de aur dela Firighiaz
au fost fals datate ca ma; vechi decât bronzul IV. pcmruc1t ofcrÎau o
structu ră oarecum archaic1i a formelor. Acestui cOTTServatism getie se
d a toreşte constituirea un ei arte a aurului specific daciu, ale cl!rei pre-
lungir i ş i influ e nţe se intind p â nă foa rte departe ş i pânll ad ânc În epoca
scythicll, de jur împrejurul massivului carpatic.
Portul bi'lrbi1.tcsc ş i femei esc, cel puţin la cci bogaţi, e de o r ară so.
lemnitate ş i de un fast foarte ceremonios, chiar atunci c!lnd metalul
întrebuinţat pentru c reşterea efecttl lui decorativ nu e auru l, ci numai
bronzu l. N u numai obicinuitele brăţ ăr i ş i inele de picioare, cercei ş i
inele, cola ne bărb:'!.teşti ş i fe m ei eş ti , dar cxtrem de variate ace de ph
~ i de haine, fibule enorme, diademe ş i, mai presus de toate, aplice şi
pendantive cusute pe haine, fix ate pe cingă t o ri late p!lnl1 la 20 cm.,
pe pi eptare ş i pe c urCJe de tot felul, împodobesc pe oamenii bronzului
IV ş i, în parte, cât a permis nenoroc irca scyt hidi, ai hallstattului II.
Evident aceste e xhibiţii de lux ş i vanitate aveau nevoie de un mediu
l:r~7r::~~n~t î~ ~~o:;~:a zŞ~i::r~~~~:~~ua~~nal1~~~:r~;~:~~:~:, ::~:;~
dobitii feuda li geţ i spre a se adm ira ş i invidia reciproc . Iar principele
, Ia curtea cAruia se adunau, trebuia el insuş s!l. dovedeasca. excelenţa sa
prin podoabe Încă mai bogate ca ale oaspeţilor sAi. A şa avem de pildll.
~n nl~~\~:C;;~::'!.lr:r: ~:eld::~:r~1 :;~~ue:: dJ~ ;~~U~~I ~~:i~~c~:~~\ms~~ă~~ I
sub munte dădu se la so l emni t ăţ i «h:.l1ebardierilon săi de gardă , făcând
(tia haie" «hachcs d'armes, (securi) massive de allr; or i pe ccl:'!.lalt feud al
~~na;:;utul Bihoru lui, care întrebuinţa la banchete vase în întregime
Ifab~~c~~~el~eI::lti~eln~Ş:;i!~ ~~::~u~~o~~:t ;~~~c~~ f~~:~~~cC~~~P~~~I:::
aducllnd aici s itu lele ş i că ld:'!.ruşeJe lor Împodobite cu decoraţ ii geome-
trice au repousse şi cu simbole solare ale religiei general răspândi te in
Europa centralli şi vestică pentru tApollo. eJ-l yperborcult,-ca la 8rtrduţ,Ia 1
Cll/leriţa, ln Alba Iulia, la Fizcflll-Ghcrlii, etc. , ori cupele lor elegante ea
la Fizeful·Glterlii, ori carele minunate de lupt1\ ca la Arca/ia, ori
www.cimec.ro
.560 \" 1 \·Aft ...r.\ H I'RULUI IN D.\ CIA. r. Il AL'..sT ...·.... r UL
'o'J'lfi/~ lor eetru!Ce., ori c hiar săbiilt cu antene, aici in Dacia total necu-
noSCute, etc ., etc. O societate bogată, numeroasă şi cu gust pentru fru-
mos, ea in săş patroană a unei variate şi subtile arte decorative originale,
~;I~:i:i~;:::~iC;;e~~i:~!i c~i ~~e~:~e ~e;!!;!~o~:sa;t:Z~::o;zct~: ~~=I
rani " egoliandi causa consisllmt~s, cari cu vreo 700--800 an i mai târziu
vor umplea lumea Meditcranei cu co/egii/e lor aşezate intre străin i şi
barbari până. În fun du l Asiei Mici, Germaniei şi Galliei ,-şi car i, n u
~~i riu~~i~i'st:~r I:~g~ti~~~~~~~;c~:~~iut~~dr~:' : !i ~~~i~~~:b:~~tea/
eNobi li. şi fco muni t, toţi deopotrivă, după strAvechiul rit indoeuro-
pean, îşi ardeau morţi i ş i Ic Îmmorm!intau cenuşa în cim iti re comune
- ..d.m puri de urnet - ori izolate - intr 'un sicriu· de lespezi ~1nch i­
l.;\nd-o Într'o urn ă; o cupA Înso\ia pc mort - de sigu r pentru a avea
cu ce bea la banchetul din cer cu zei i, - ~i o cratiţ:'!. f1icea pereche
cupei - fl ră indoeală rentru a primi pe ea demllncarea divină . Pe rugul
care arsese mortu l se mistuiseră adesea haine scumpe şi podoabe de
aur, d in cari c5.teoda t ă mai descoperim fragmente in cenu şa mortului .
Şi, archeologia nu ne-a dat până acum m.!!.rturia emOţi ona nt!!:, dar is-
mria ne încredinţează, eli pe rugul bă.rbaţilor nu odat:'!. se arunca de vie
~i so ţi a, pen tru a- I urma flI.râ întârziere În cer.
Monumente nu meroase atât din bronzul IV cât ~ i din hall stattu l II
ne documenteazA şi în Dac ia cultul solar: carul c u cazan de sacri fi ciu
şi cele douăsprezece prolome de lebede (pasărea sacră a lui Apolion)
Igăsit În părţi l e Ortlfliei, barca solarli gi'i.sitâ in pă qil e Sd/marlllui, nu-
meroasele roţi ornamental e, indeobşte cruciferc, dela Fizefu/-Gherlii,
dela Ailld, dela Kemecse, etc., purtate ca pendantive apotropaeice, ori
grava te pe cillg1\tori lc de bronz, ca la Cllfleriţa, - n csfllrşi ta intre-
buinţare a cerCU/lii de pcrl e Împrejurul unui buton central, pe podoa-
I bele de au r şi bronz, ctc ., etc ., spre a nu mai vorbI de acele cu f1 0arca
in formi'i. de crucc, de pendantivele şi gravu rile cu securea dubl1l, de gravu-
riie cu ca ii consac raţi i a răş Soarclu i ş i de tOate ornamcntăr il e solare italice
de pe vasele originar sudvcstice dela noi. T oate aceste mărturii arat1l
c.ll. simbolul solar nu putea fi indiferent Geţilor noştri, dacă-I acceptau
şi· 1 repetau ei în ş i ş i. Dar mormintele 4IScythice, ne spun incA mai mult
decât at âta. Iranienii aceştia Îş i avuscră şi ei acasă În Asia un zeu su-
prem ceresc, de caracter lu minos: Soarele. L ui Mithras ei îi dlideau
ca tovari'i.şl feminin.!!. p c A"ail;s. Dar în Sudul Rusiei ei găsiserl1 pe
I
.,8
marea, slrlivechca divinitate feminini:i. mediteraneanA, prci'ldoetlroptant1,
a producţiunii, a radirii, a vieţii, a m611tuirii chiar, prin îlllpărt~ania
cu blutura sacr:1 pe care ea vecinic o ţine În cupa ad/l.ncll. punat!!. hieratic
cu ambele mâni inaintea pieptului (inci'!. din Troia Il: cf. Hoernes,
o. C' I p. 361, fig. 7). - aşa cum o vedem pe atâtea reprezentări din
Sudul Rusiei (bibl. mai sus, În cap. 1 şi ef. p. 164) şi se daser1\ robi eL
Iar accea~ str!i.veche divinil.'ltc feminin1i domnise şi în tot neoliticul şi
cncoliticul Daciei şi urme ale cultului ci tr1\iau încă pretutindeni în
~~:~~a~:~~a~~~il~ă~c:~m~:'1t~~a:~ i~~~~'~:·; ~:e:u::~nCl~~ !n l~~e~~r~:
vremea bronzulu i şi nu a mu rit nici pftnă azi, ci numai a devenit
..Maica Domnului •. Ori iată dI., În morminte de inhumarc, deci tscy_
thicCi, la Ailld, ca şi la Pqch;(v . fig. 247 şi 242) vedem cA pefruntea mor-
tu lui a fost aşezată o roa/tI solar:1 cu alte patru cercuri (" crl/u pe mar-
gini le ei . Jar s imbolul acesta apotropaeic nu e specific scythic, ci eco_
mun dacic şi european central. Ni se pare a surprinde unul dintre mo-
mentele evoluţiei Agathyrşilor dela scythism (ÎncA. inhumare) spre ge-
tism (cult al ceru lui, reprezentat prin roata solad). Ştiam, din texte,
di. Zalmoxis e zeu l fumind şi c1i. Ceţii trag cu «arcurilet (suntem - cu
Herodot - dupâ venirea Scythilor areafi în Dacia) În cer atunci cAnd
e furtunii, spre a ajuta zeului suprem să alunge demoni i Întunecaţi
cari-i ascund faţa (v. mai sus, p . 151-153). Af1iim acum din inventarul
depozitelor şi mormintelor, că simbolele solare sudvestice şi vestice
nu erau refuzate nici de Ceţi , ba chiar nici de Scythi i de pe 1\lur~. cari
treptat se getizau.
Şi totuş faţă de bogăţia de rel ic,.i i archeologice privitoare la cultul
«Marei Zei ţct şi al animalelor sacrc, pc carc-I g1isim În cneoliticul dacic :
idoli , •.coarne de consacraţi e., mese şi scaune ca mobili er simbolic al
banchetul ui divin cu Zeii subp1l.m!inteni , etc., b ronzu l I V şi hallstattulll
getie e relativ s!i.rac în mt\ rturii t:teologicct. E un fel de vreme (l1/ico-
ttică, Încă naiv ş i proasp!1t indoeuropcanA. Zeulu i nu i se dâ o imagine
de cu lt a n trop omorfă, aşa dupi\ cum omu l care o are, şi-o distruge
la moarte prin foc, spre a se putea d in nou diviniza. Concluziile trase
ma i sus in cap. III asupra religiei getice, ca fi ind o rel igie nord iclt, ura-
nianii, se confi r mă deplin prin resturile archeologice.
Dac! n!lvlilirile iraniene împ i edecă timp de vreun secol şi j umătate
(VII-VI , 1), legătu rile pe vremuri aşa de intense cu Vestul, în schimb
în Dacia nu e nici o soluţie de continuitate Între halistattuii (bronz IV)
www.cimec.ro
VI VARST" PIE-RULUI IN DACIA._ 1. LA ·r2NE. UL
şi hallstattul lI, şi anume, mai ales În cultura rural! a satelor. Nobilii
_ e drept - au suferit: o parte căzuţi În lupte, ori prl1daţi şi robiţi,
alta, cei rllmaşi, in orice caz, s!irli.citi . Deaceea hallstattul 11 dacic e
lipsit de m1i.rturii ale unei arte industriale de lux, importate ca pe vre-
muri din SV italo-illyric. Doar câteva lucruri archaice greceşti. Dar
puţine, şi venite pe la R1\să.rit, prin Scythi. Totuş nobilimea dacid(
nu piere: La Tene-ul o va revede:\ În întreaga ei vechc putere, bogăţie
şi iubire de stdiluc ire reprezentativil; va fi epoca tezaurelor de argint
dace, a burgvrilor de piatr1l. pe vârfuri le munţi lor, etc. Jn schimb
satele par a-şi fi continuat făr1l. nici o tu rburare viaţa lor dinainte
şi sub sti\pânitorii de un limpven i ţ i din R1isi\rit. Ceramiea popu larli d in
hallstattul ll e o contÎlluare bine susţinută a ccramieei din bronzu l
IV, iar ceramica din La Ti:fle-u l gerie e o limpede şi vari ată desvol-
tare a unor tipuri hallstaltiene generale bine cunoscute În italia şi Alpi
pAnă in valea Dun!irii dejos şi În fundu l Carpaţi l or nordestici. Formele
ceramice n1iscute În hallstattul nostru prin imitarea unor tipuri me-
talice venite din Vest se pcrfecţioneaz3 şi se popuiarizeazii in La
fene alcătuind o facies specificI gerică a acestei culturi de origine
greeo-celticil, occidentalii.
Cat priveşte pe Scylltii cari treptat sunt asimi laţi ori alungaţi, prea
putin ne mai rămâne dela ei ca amintire în vremile urmltoare: protomele
de animale fantastice la podoabele de metal preţ i os şi poate şi la stitl-
dardele dacice ; o ma i mare accentuare a cultului .Marei Zeitet; de sigur
armele scythicc, şi anume procedee de tactică şi strategie, dat fiind
rolu l areati/or ccTlări pe cari-i introduc şi Geţii in organizarea lor mi li-
IarA; În sUrşit anume elemente nouil. solare, În cultul thracic al zeilor
cav-a}erÎ. Dar toate aceste aporturi scythice sunt vizibile monumental
abia in La T ene şi În vremea romann.. Prin urmare va îi să. revenim asu-
pra lor la locu l cuven it.
Cu acestea trecem la a doua par te a capitolului VI: L a 1'er,c-ul getic.
In anu l 335 a. Ch r., dnd Alexandru cel Mare trecuse Dun!!.rea la
Getii din dmpia munteană 1), printre soliile vecini lor d irect interesaţi
de amestecu l Macedoneanului in t reburi le dela Dun!lrea de J08, ve-
nite sil-I salute la Întoarcerea lui spre casă, era şi una dela .CeiJii 10-
') V. mai IU', cap. II , p. -43 ,qq.

cu itori la golfu l ioniCl, adidl. Ia Adriatica. E un punct cronologic de
cea mai mare importanţli ş i cu atat mai sigu r cu cât el este fixat de Un
contemporan, martor ocu lar al evenimentelor, Ptolemaios al lui Lagos.
Nu abiâ dela 280 a. Chr. Încoace 1), ci indii de pe la mijlocul secolului al
IV~lea a. Chr. infl uenţ.'1 celtidl. Ia Geţii din Dacia a putut fi activ1i. Daci
deci mai sus am luat ca punct de pleca re al celei de-a doua v1rste a fie-
rului anu l 300 a . Chr. nu am înţeles sli anlicipi'l.m , ci mai degrabl!. si
postpunem prudent inceputurile cpocei La T e ne la o dat3 cA-nd n'ar
mai putea fi ni ci o di sc uţie des pre exi s te nţa ei absolut sigurli pe tOt
teritoriul Daciei.
E caracteristic În aceasti'l. privinţ3 ca Paul Reinec ke, pornind dela
un punct de vedere pur sti listi c, constat?i existenţa primei perioade La
Tene: 400-300 a. Chr. (Ia el La Tene B) atdt la Scdriaf În Odorheiu,
; c!\~ şi la ~rejmc~ (T artlau l âng~ Brafov~ şi In \Vurmloch l â~gll K~Pisclt: in
pomul Ş I al treilea loc dupi f.bulele dm La T ene-ul vecluu glislte acolo,
În al doilea dupi obiectele dintr'un morm'-nt (duse la muzeul din Si-
biiu: h a rna şame nt , resturi de car, cercuri de butuc şi ş i ne de roat3 , resturi
de spedc, ctc .) '). Cu atât mai mult dec i vom putca constatâ mai jos
\resturi La T ene din scc . IVa. Chr. atât În V Dnciei În Cllmpia T isei,
cât ş i in S ei, in câmpia Dun3. rii. Cât pr iveşte N V: regiunea getică
'dinspre Muncaciu am accentuat ş i mai sus p. 298, cl a trebu it sl cu·
noascl1 pe Celţi ind dela inceputurile La Tcne-ulu i propriu ').
'rotu ş ar fi o greşală si trecem Dacia printre regiu nile Europei cen_ !
trale carc au cunoscut deopotrivl1 toate perioadele celei de-a doua epoce
a fierului . Cercul de ficr ccltic s'a strâns complet în jurul massivului
carpatic locu it de Geţi, de ~abia în cursul sec. III a. Chr. 4). Ş i în Dacia,
ca.şi in Cehoslovacia şi Jugosl:wia, ca .ş i intr'o mare parte a Ungariei,
La Time-ul este intens activ deabia din a doua peri oa dă a lui , c. 300
a. Chr. (Reinccke: La Tene C) ' ).
1) D:lta marilor nliv!iliri cc1ticc in peninsula balcanicii: mai sut , CIII'. 11 , p . 65 ,i wm
1) Paul Rcinc:cke, 211r Ketmt"iu dcr La Tbu-Dt"hmtiler dcr ZonenorduJtirts dtr
Alpcn, in Feststlrrift ::m' Feier du 50-jiihr. lJduhens del r6rn.-gerrn . CtlllralPllustrmu::"u
MoiM,l\lainz J90:z,p.61.
1) PAstrAm. cu Tisdller. vechea implirl ire in tre i epocc La T~ne, numind (cu Forrn)
i..aTi:!ne_ul AalluiReineeke ( 1 ".,P.58.q.)Archaeo-La T~c.Însensu l detre«re
deb llallstallul ultim spre ade\ilratu l La T~ne dllcÎe.
.) V. mai IW, cap. 11, p. 65 ,iurm.
') eL Dt!chelette, o. c. II J. p . 919 cu p. 915. Vom reveni moi jos cu amlmJIIle·
www.cimec.ro
,6,
Numiiru l aşez.o1ri l or aparţinând vârstei a lI-a a fierului e aşa de mare I
in Dacia inc!!.t o înşirare topografidi a descoperirilor ar fi cu totul oţioasli.
Experienţa noastr;l. pe teren ne-a arl tat d ele se g-lsesc dcopotrivli de
bogate şi caracteristice at ât În Ardeal cât şi in Muntenia ş i Moldova- !
Harta 111 , pe care am alcătu it- o exclusiv pe baze bibli ografice, e mai I
mult un exemplu despre genera litatea extinder ii culturii La T cne la
noi, dccât un conspect de tota l al l oca litll.ţilor. In aceastli privinţll. cste
de ajuns să spunem c..l\ numai j udeţu l Trei Scaunc, . relevat» de rcg rc~
tatul Dr. Lâszl6 şi colaboratorii săi, ori regiunea dela S de Bu cure ş ti,
\iin Durnas ş i pânll. in l1.ir!l.gan, «relevat~. de mine şi colaboratorii mei,
cuprinde zeci de l oca li d\ţ i L a T ene, cari abia de pot inC::ipe:\ pc o hart!l
de scam mai modest3. Aceast1i putcrnicli extensiune şi intensitate a
culturii La Tene în Dnc ia scutindu-ne de în ş irarea paqialll. il desco-
peririlor ne oblig!l ins3 dimpotrivli a tratâ cu amAnunte fon1JcLe spe-
cifice regiuni lor noastre , distingând eventua l tiPurile particu lare care
s'ar fi constituit în cutare ţinut spre deosebire de altul. Astfel darli in
cele de mai jos vom încerca o sinteză tipologic-cronologicll a eul-
turei La T ene in D acia pe baza materialului publicat pânA acum şi, În
parte, a materialului inedit cules de noi prin muzee şi djn s1i pAturi,
dovedind, credem, destul de conving:1tor- împotriva pll.rerilor de pAnl!i.
acum, exprimate in special de Reinecke J) şi Marton ') - cA La Tine-ul
dacic e de fapt o formă bine illdividuali:::ată, cul1uraL fi el1wgrafic, a La
Tene-1tLui gel/croL european.
Şi Înel un lucru trebuie accentuat incli dela început: a atribui cul-
tura La T ene din D acia unei po pul a ţii celtice, era posibil inainte de
a se cunoaşte cnormul număr de aşezAri La Tcne presll.rate pe toaU
intinderea Daciei ; aSlllzi însli, dnd nu mai judecllm după ClÎteva obiecte
izolate de prin muzec, ci dupll Îns3ş resturilc autentice de pe teren,
trebu ie s3 Înţelegem adevll.rata stare de lucruri, care c asemănlttoare
cu aceea din regiunile pur germane din N, intens p1ttrunse de f orme
dt CI/lil/u1, dar nu ş i de populaţie cehicA. Geţii în conjuraţi, incepând
din sec. IV , de jur Împrejur de neamuri cellice, care nu nUITh'li a u trecut
pe aici, ci S'J U a şezat s tatornic, pemru a fi apoi treptat-treptat cuccrite
1) Ikinecke, l. e., p. 54 dcva.lorcazA La T~ne-ul estic ; el crede ci aceastJ epoci
decu huro ar fi numlli ccho-germanidl., iar IUstrilUl ar fi propriu zis seytJric.
') In AcId, Cottgruuluijn/trn. de A.nJhrop., dela 1902 , Monaco, II 1908, p_ 7':
jndigenii din Dacia n'ou influentat La Ti!:ne·ul, care ne fo,.ma p(JJ de rIOI/tlttlrr '" pe
lot•• I, neamcstedndu-sc cu ci\'ili:Eoţill outodnhonl
,6.
şi getizate (v. mai sus, cap. Il şi V). au primit cu aceeaş simpatie
şi chiar Într'o mai larg!i mli.surli ca pe vremuri fabricatele italice şi al_
pine, acum fabricatele industriei ccltiee, în care ei vedeau expresia
unor tendinţe spirituale mult mai înrudite cu cele proprii lor. decât
ar fi putut eventual fi produsele industriei greceşti . Astfel geometrismuJ
getie se fortifică prin cel celtic şi nu e expus la ispitele anthropomor_
phismului ş i zoomorphismului, naturalist, elcnic ori greco-scythic. Dacia
Îşi creeaza, ca şi în hallstattul 1 ş i lI, aşa ş i in cursu l La Tene-ului,
un stil artistic-industrial propriu: bazele acestui stil sunt cele tradiţio_
nale indigene Înel din ,,!lrsta bronzului, at!l.t ca forme cât ş i ca deCor;
dcsfli.şurlirilc noului stil sunt Însli evident expresia unor vremi schim_
bate şi a unor influ enţe proaspete.
Cât priveşte cultura grcceascli, a direi presiune asupra Daciei, dela
Alexandru cel Mare Încoace, devenise din ce În ce mai energicli, luând
plinli şi calea cuceririlor răsboinice in stânga Dunării, ea a fost in chip
n31mal redusă - prin rezistenţa geticli - la un rol aproape numai
economic, putând fi transmisă exclusiv pacinic prin negustorii greci
veni\i la noi, şi nu a putut exercitâ şi o aCţiune politică şi naţionali,
printr'o stlipânire efectiv1i, - centrul de operaţii grecesc fiind prea
slab, la Pontul Euxin, ori prea dep1irtat, în Macedonia sau Asia MiCă.
Aşa se explică de ce Dacia rămâ ne şi aproape în tot cursu l vârstei
a doua a fierului o ţară legatli de viaţa Europei centrale, cu orientare
spre Vest, iar mersu l biruitor al Elemsmului, care transformâ întreg
Răsăritul şi Sudul, se opreşte neputincios la Dunăre, Hisând toată re-
giunea enormă dintre Dunărea Mij locic, E1ba dc Sus şi Dun!rea de
Jos, cu centru l în cadrilateru l muntos transilvan, În voi:l CeLtismuluj.
Paul Reinecke examinând Începuturile La Tene-ului in t:Ungariat l )
arată introductiv că în afară de Pannonia, ou apar monumente 4:celticet
din cea mai veche perioad!i La Tene decât în regiuni dzleţe din N
şi S Ardealului; cli elementele mai vechi din aşa zÎsele ttezaure de ar-
gint.aparţio La Tene-ului mijlociu şi sunt de datat ditre a. 200 a. Chr.j
cA multele comori de monete celtice apar\in ultimului La Tene şi el
Celţii sunt mereu localnici În părţile de sus ale Tisei, in special in
regiunea Muncaciului, unde descoperirile făcute de Leh6czky') au a
fi datate din sec. 1 a. Chr. După această clarificare el trece la analiza
') Magyarhoni emliRek a La nne-kOl' k,~detb(Jl, in Alt. XVJJ I 1898, p. 306 $Qq.
1) Publialte În Al. XVII 1897, p. 333 Iqq. Pentru alte cilate v. maijoe, p. ~06.
www.cimec.ro
\ 1 VA\tSTA FIERU.. LI I~ OACJ.\._ a . LA TeSE-UI .
c.ltorva obiecte alese a dror datli o stabileşte precum urmeazli. 10 Plli-
cile mari de argint (rcprod. Ia p. 308) din Muzeul Na{ional dela Budapesta
(eLia noi fig. 320), făm nici o determinare pre-
cisA,analoageeu aheledin colec\ iaEgger,de pro-
\'enien\ă din comitatul Borsod, sunt de datal pe
baza comparaţici cu ahe monumente asemlină­
toare incA de stil geometric şi cu predileqic
pentru svastika, din sec. V 3. Chr. Fără a fi
ind pur La Tcne, ele nu mai sunt nici s implu
hallstatt 11. -2 0 Acelnş e cazu l cu coiful din
comitatul l'"roc:: , in Slovacia nordică (v. fig.
delap·31l ,la noi fig. 321) şi 3° cu spada de fier
cu duble antene dela S::ettdru, În Borsod, găsită
se pare impreulllt cu un cuţit de fier, iarăş
de formă foarte veche (fig. 3, 4 şi 5 dela
p. 3JS. la noi fig. 322).]n special spada 1) se
leagă cu altele ana loage din Boemia, Germania
sudicl şi Francia nordic3. sau chiar Anglia,
~n4nd de cu ltura pe care o constatăm in sec .
V între Marna şi Rinul mijlociu. Reinecke
conchide pe baza acestor documente că şi in
.Ungaria., de fapt În Carpatii nordici, Între
March şi Tisa superioară, Celţii au ajuns a
Jocui Înc!i din sec. V a. Chr . Totuş el no~
tează că formele de civiliza\ieceltică de aic i,
şi in genera l din regiunea Dun~rii mijlocii,
cOnstatate mai ales În mormintele din sec . IV,
prezintA un aspect deosebit de cele din Vestul
ccltic, din Boemia ş i pânit in Francia. Este
deci vorba de neamu ri celticc deosebite: ori,
noi al11 Încercat a demonstra mai sus, p. 298 ,
el găsim În NV Daciei pe aceeaşi Taurisci, Fig. 320. PlllclI de IItll'int
pe cari-i cunoaştem din Alpii estici ~i pe archlteo_La T~"e din comit
Drava la vale, deci un neam cel tic diferit de Bors6d, dupA Rdnecke. in
cele nord alpi ne, in frunte cu Boiii. M. XVIII 18q8, p. 308.
1) er. ,i Fr. \"On Pulnky, .Mo~ummtt de la dominatitnt c~Jtjque en lIcmg,;c, in RtIfJ.
~~~·'I~~;~'p.lI; :~q:IS .q .. publical ,i pe ungurCfte in ATehacoJ. K~lcmln)lclc,

• 6.
Am insistat mai pe larg asupra expunerii lui Reinccke, tinzând la
~i:i;~ape~~~c:r~aa~~;ad~~:~~~~i:~:e Î~:'c~~r;.::~~~n~~d~~işicr;
faptul accentuat mai sus, că deşi Cclţii sunt numeroşi împrejurul Da_
ciei Înd din sec. IV a. Chr. (dupA Rcinecke in că din sec. V). tOtuş
La Tene-ul dacic incepe intens abia după 300: dacA Cc lţii ar fi CtlCnlt
Dacia, formele La Tene ar fi devenit comune la noi Înc1\ dela sosirea
lor; illfluenftilld-o numai, dela dUlall/d, evident apariţia formelor Cel.
ticein Dacia c mai Înceată şi deci
mai tftrzic. J o adcvlr, ch iar dad
inventarul de morm:.n t archaeo.
La T cne publicat de M. Roska in
Arhivele Oltelliei, V 1926, p. 50
(v .l anoi pI.XXVI) ar fi dela Silival
În Alba-de-Jos, ceea ce nu e tocmai
sigur, el ar rlmiine deocamdată
tmic in părţile noastre; Între acest
mormam, resp. Între resturile din
Carpatii nordici şi de pe Tisa, mai
Fig. 3:11. Coif archaco-La T~nC' din sus pomenite, şi majoritateadesco.
~~17; ~:s~:~n~~~. in AS. ~~~ir~:~i~i~ ~a;~!;:,,:(~ ~:;~.:;i2
comit.
aproape dOlUlsecole. l oschimbpro_
eesul petrecut încet ş i solid În acest timp e general: Întrtltgll D:lcieacceptd
formele vestice şi până in cele mai mănm te sate dela ooi, fabricatele
de tip oou, fireşte, mai ales CerlltlllCC, dar Însoţite şi de nu-
meroase obiecte de uz comun, în fier, apar in amestec sau suprapunere
cu vechile forme locale din bronzul târziu, o ri chiar de amintire neo-
litică, Ludovic Marton a observat şi el, pentru Ardeal, aceeaş s tare de
fapt: locu itori i primului La Tene, Celti i, invadind îii Ungaria au găsit
mai multe popoare, cu industrii locale diferitc, pcste cari ei au Întins
deopotriv1\ pe a lor: mais Cit 1'rtlllsylvan'-e 1/0US 1Ie c01l1lOissons qu'u1I
cimeliere qu'oll pllisse attribllcr li us pOPlllaliom (Cel ţii); en dehors de
ce cimetiere, nous ne trouvons dans cette partie du pays, que des tre_
sors de l'epoque La Tcne recente, mC:lCe d'influcnces romaines 1). In
amitnunte cele spuse de Marton la 1902 s'au arătat pe urmă prin desco-
1) CitRtde acte ale Cimgr . atla Monaco din 1902, II 1\'lon3OO 19Q8, p . 71.
www.cimec.ro
\1 VÂRSTA l-IERlll.UI IN DACIA, I , LA l'RNF.:.UI•
periri, ca neintemeiate. Liniile generale sunt însă exacte: civili:o{io Daa~i
cQttJ;IIIU! a (WC(1 fi 'i" vârsta a 1'-a a jierului tOI "abitus alltoc"tho".
~ăm del~ incepu t toate aceste lămuriri deoarece un observator super-
fiCial examlO!tnd anume forme superioare de cultură La Tcne dacică,
precum sunt d. p . cetdlile de pe vârful mUl1lilor, de technic!!. evident
central- ş i vest-europeană, strâns inrudit! cu cea cclticl, ar fi eventual
~~:li~:~i:iv:id:!:~ea~~i: ~I~~~~as:~;~ :~n~~e;'I:~~k~:i;;e~~~c~c:~~
este dela inceput puţin prcbabil, atât pentru cele
spuse mai sus, cAt ş i pc baza unor argumente
pe care le vom da mai jos, la locul trebuitor.
Dup:! cu m dară Scythii in sec . VIl aduse-
ser1\ cu ei În Dacia forme extrem-orientale,
doar pUţin mitigate de influenţa cu lturiielcne
din Mării Negre, aşa Celţli aduceau În scc.
IV forme extrem-occidentale, de origine mai
mult barbar1i dedlt e1e nă-massa li oU . Este Înd
pentru noi o datorie de a accentua chiar deacum,
d progresele tehnice pe cari Celţii le introduc,
fie prin prelucrarea meşteşugitll a fielUlui, care
abia acum incepe a juca un rol real in cultura
~:~;:'Î~~!~~ ;:~~~I:~il,~iD::ra~ ~:~~lU;~~~
acum cunoscuHl la noi, sunt:aşa de profund re-
formatoare pentru aspectu l civiliza\iei dela noi ,
Înc:ltel~ l asăcumu ltÎnuTlnăfieinfluenţaitalicll,
veneto-dlyrll şi hallstatt ianll dintre a. l oooş i 700,
fie pc cea scyth icll de dupli a. 700.
Cllci cu ltura La Tene era o adaptare fer icitll, Fig. 3 22 .Spadă archneo-LII
!;e~~~,~du~~im~:i~ş~!c~~et,~::~ /)u~e:e~arOi~ea:ăn'ca" :ee~:~! C~~i;,~;:~~~ ~~'i~~
Reinecke.ln
Dora6d, dupA
vieţ i modeste rurale, pe care o intensifid şi Îm- Al1. XVI II 1898. 1)· 315.
bogăţia in chip cu totu l neaşLeptat prin uLilajul
perfecţionat şi numeros. ce i-l punea la d ispoziţie : fierul de plug, coasa,
cleştele. foarfecele, rdşnlţa de m1nn. rotativll,- pent'IU a nu mai vorbi de
~~~~;,,;~:::::~,~~,,~~,~::~,~::,~;:~~~:~:.;f.D~~~,~;.F:;';~h~f';~;.':~
JO A, R. - M",.oriil, S«';IIII;; I.,,,,iu, Stri.. III. T_. III, M_. ~.
 37'
~~n~:~'~;t:~~c~~r~::~~:td~a~:r~:~;n :::~~I:::;:~ ~:~:~~:d::i~~::~~t~
~~~~n:::~:u~~;~oe~~i 1~~ E~t~~r~~i ,,,~::;s~c~:~ ~~::r-li.t~:~:~;:n~~~:~~:i~o:
va aduce astfel o cu l tură aşa de aproape inruditli cu aceea pe care
indigenii d in Gallia, din Alpi ori din Carpaţi o posedau de câteva
secole, inca.t romanizarea va fi mai mu lt o adaptare de nuanţe, deca.t
o transfomlare din temelii.
Dar ceeace e Înd mai important de stabilit în aceste rll.nduri intro_
ductive e calea relativ pacinicli pe care cu ltura La Tene s'a infiltrat În
Dacia. Fliră indoeală, Înccrd ri violente de a nllvăH in cadri laterul tran_
si lvan nu au putut lipsi. Mormintele pur ccltice, iar nu gctice L a T ene,
de pe va lea superioarli a Someşu lui, la Apahidn (v. mai jos) ne aratl
cA o parte din Celţii de pe Tisa superio:lTl au reuşit să se infiltreze
pc poarta cea mare nordvestieă a Ardealului destu l de departe in in-
terior. Dar li psa formelor vcchi La T ene în Dacia, deci din vremea
când Celţii erau În piinii ofensiv!l biruitoare, ~i mulţimea formelor
nouă L a Tene, deci din epoca marelui keltokton, Durebista , şi a urma-
ş ilor să i , sunt o dovadă că formele La Tene ale culturii a doua a fierului
în Dacia ') n'au fost impusc de Ce lţi , ci au fost adoptatc, liber, de Geţi .
Cu aceste p rec izări credem l !imurită atât chestiunea crono log ică -
Începuturi Încă din sec. IV , dar adevl1ratll înflorire deabia În sec.
!~ ~~ţ~. ~::. !~iI ~;r~;~~t~âtc~ilt~:st~ane~:~:o~~af~~c-: ~~ Celţii,
Sli trecem deci la insăş expunerea form elor getice ale culturii La
Tcne, proced:\nd, ca şi pentru hallstatt , nu numai descriptiv, ci şi
istoric-evolutiv, ad ică Încercând mereu a arătâ şi originile formelor
descrise, resp. leg1l.tura lor cu viaţa ma i veche din Dacia.
Lowi"le. Sate fi GeM,i. După cum s'a relevat ş i pentru Vestul cel-
tic "), casele central-europcnc din a doua vârstă a fieru lui nu se
:~i~i~:f~\1?~i~[~?~~~~~f~sl:~~{?]~~.~i'~::'0:~~:~I
,i, in sptcÎIII, V).
• ) DkhclcHe, o. c .• 11 3, p. 9iJ ·
www.cimec.ro
\1 \ AR STA '''I EHUL.UI I N DAC IA. ,. LA T r:N E. UL ,6,
deOsebesc aproape Întru nimic de cele din neolitic: aceiaşi pereţ i de nuele
împletite in chip de gard, l ipiţi pc dinăuntru ş i pe d inafarli cu lut. şi
eventua l netezi ţi şi spoi ţi cu o oarecare grijă (cf. mai sus, cap. I V, p.
,8.t-) ; aceleaşi acoperişuri de paie sau de stuf ; aceeaş str4mtime a in~
clperi lor şi aceleaşi vetre de foc Într'un coif al cameri i de locuit, ridi-
cate cu 30-50 cm. deasup ra nivelu lui indlperii. La noi, spre deose-
bire de Gallia ş i alte regiuni ale Europei, casele sunt patrulatere ind
din neolitic. ro afar3 de uşă ele au şi ferestre. La munte ele sunt din
b1rn e, ş i mai inc3pătoare, având in deobşte doul'i camere (v. mai sus ,
cap· 111 , p. 13+ ş i 135). Slipllturile noastre din camp ia munteanA J)
şi din valea Mureşu lu i 1), cu speciala atenţie la vllrsta fi erului,au adus
în afarl1 de lucrurile cunoscute dela Crdsani (mai sus, cap. IV) ş i de ge-
neralit!itile aici expuse, incli diferite precizăr i interesa nte. Staţ iun ea La
g'enc dela Zimnicea, databil~ prin amforele greceş ti cu stampi le ca exi~
stentll ioc!i dinainte de a. 200 a. Chr., a Întrebuinţat trestia nu numai
pentru coperi şu ri ,ci ş i pentru pereţii caselor, constru i~i dupli maniera
gardurilor de trestie din regi unile bll.ltoase pinA În ziua de azi. In sclumb,
pentru temelii ş i vetre gA,im aici frecvent intrebuinţate blocuri informe
de pi a tră. La fe l e întrebuintatl piatra În sta ţiun ea La T cne (pe baze
mai vechi din vârsta bronzului) dela Lee"iuta de Murfl. Ceeace e preţi os
de constatat aici e dimensiunea mai mare a l ocuinţelor - c. 4 m. faţli
de cei 2 m. dela Crăsani - ş i nivelul lor puţin Îngropat: c. 50 cm.,
aşa el pentru a mt.ra in cas!!. trebuie s1 cobori d ouă treptc. Dimensi uni
tot aşa de mari ale locu i nţelor s'au constatat ş i la ftltIfuIJtirt'a, la gura I
I\:J os ti ş le i, unde s taţiunea La "['cne pare a avea inceputuri foarte vechi,
con firmat e apoi, pentru L a Tcn e-ul mai vechiu prin amforele thasiene
găsi te aici. Se pare cli întrebuinţarea pietrei a stat mai ales În leg!iturli
cu umid itatea prea mare din regiunile de apă , cAci io aşezările înalte şi
,ferite de inundaţi i , ca 1'/110$111 ş i Grăsanii, piatra lipseş te. Ne trebuesc
Îns!i date mai numeroase pentru a ne putea pronunţa definitiv in
ace3St~ privintlli. Ceeacc totuşi putem stabili cu s i gurantă, dup.1l resturile
') IncA inedite: ' ·or apare treplat i n revista DlIda. Rceh",hcl ct dleou{/"ul ard'«r
logiqucl I'n ROlllfUlnie. 1, '9%0+ ,i
111 9%$: fieClife din colabo ralOrii mei ilCllind per-
.onal I"lIporlul lISupra dCIOOpc: r iri lo r ce II Rcul. precum urmuz.li: d_1 AndriefC:SCU 1.
Zi",,,lrcfI, d_1 ,i dona Vulpe la Ti'1I0SU/, d_1 Ştefan la Mdnt1stirca. d- I Popescu la u-
d,in(a de M ltrCI . d-I Christetcu In Boioll. d-I Andrie,eKu, impreuni! cu mine, la Od-
wni.etc.
1) Jdtllll , ibid .
••8 ,80
dela Sighişoara (in I\luzeul Oraşului), e dl plim!\ntul ars, Împodobit cu
frumoase motive decorative, a ser"it nu mlmai pentru fabricarea vaselor.
ci şi pentru turmuca de mari pl~ci decorative, fie ca mese votivc,
fie ca table vOlive; ori pur şi simplu ca pHki ornamentale in locuintele
şefi lor bogati. indiferent daci în Icgătu r!l cu clIlttil zeilor ori ou.
Dar săpăturilc din Munţii Iiuniedoarci, În special la Coslelli
precum ş i cercetările cu sondagii la Grtldiştea llf/lm.:elull/; au arlhat c~
nici construcţia În piatră ciopliti'i. şi în di.rămidă mare, uscati11a soare, I
ou a rlimas necunoscută Dacilor pentru zidirea locuinţe lor lor. De altli
parte la Gr(TdJ~le :wem un întreg sistem de inci'i.pcri în zid regu lat atât
Ide di.d'lm i d~ :trstl d'lt ş i de pi at ră prinsli cu mortar de var 1). Dar ace:\St~
cetate se vede clar a fi cunoscut ş i procedeele romane de construire,
deci nu ne poate servi ca document pentru La Tcne-ul pur . Dimpo-
trivă b\lrgul dacic dcla Costell; cuprinde exemple de locuinte ridicate
exclusiv dupli procedeele indigene. Anume i) în partea cea mai Înaltă
a muntelui, pe care s'a ridicat cetatea, constatAm ni şte enorme substrucţii
quadrangulare de blocuri de piatrll ccuarisată (pl. XXVII): pietrele
sunt aşezate uncle peste altele f:1d mortar, dar, de sigur, ca şi zidurile
turnurilor şi curtinelor cetăţii (v . mai j os, paragrafu l respectiv), Crau
prinse Între ele cu crampoane de lemn i deasupra acestor tcmelii (inalte
de 1- 2 m .), puse pest!lnca vic,se ridicascrll pereţiicllldirilor, făcuţi din
cărămizi mari de formă, obicinuit, In:ti mult patrat11 dedt drcptunghiula~
(de grosime şi lăţime aprox imativ duble f3\11 de cArlmizi lc actuale), Uscate
numai la soare, iar nu arse, şi prinse Între ele tot Cll lut galben, foane
sublire pus, doar de câ~iva milimetri grosime (pl. XXVI ll , 1), Scări
de piatră frumos s1ipate duceau la nivelul locuit, superior celui de
baza (pl. XXVIII , 2). Unghiurile clădirilor poartA un ornament rec-
tiline:u vert ical, scu lptat de sus În josul blocuri lor (pl. XXIX , 1), imediat
l5.ng11 col{ul zidurilor. (Splendidă ccramicA tceJtidb, probabil importat~,
g11sitl În ruine, Împrcunâ cu monete dela Histria şi Mesambria şi
multe descoperiri m~runtc de metal, datează ~i i dentifică aşezarea).
Acest mod de construcţie al locuinţelor (cf. pl. XX IX, 2) de m:lre aparat
(Ifllate ale principi lorlocalidaci) a n1.mas fireşte excepţional , nccesitând
l) Ve~i lot materialul la Fin'l)' in Alt Xx..XV I 1916, p. II sqq.
~) Dăm aici nwnai simple: indidlţii sumare pt; baza a douA vil.itllri ale $lpltu-
rilor, inainte deineheierea lor. O dare de seamă amAnunlitli. ,1I d-Iui Teodoreseu,
\'11 apare mait.o.rziu.
www.cimec.ro
\'1 , V \I(<.;TA ,.' IBRUI.. I IN DACI.\ •. 2. LA ·1'~~I!:- llJ •
...
pream~ri chehueli, In munte fclul comun dea face casele a trebuit să fie cel
nOl,al. ŞI pe colum~a lui, Traian, din bârne d~ lemn, dealtfel ca pânl'i astăzi.
EVident ~ot ultll~lUlUI La Tene, şi anume sec. 1 p. Chr., dar formei,
~~~;~ d~a;:::~~~~:;:a~;:;~~:~eJl~~":~:'~I~~~;tU; :~:I:;!~;:t,~":~u~~~ .
~!:::C;i~ ~~I:h:I~~;~I:i ~~ ~:Crh~~;~n~~~II::u~eS:h~::!~o:~e~~i!as;~a~:;
şl, l a o m~ificare.a planurilor construcţiilor, In adevăr zidul in intre-
gime de piatră, o n de dldfmidă arSă, bine consolidat cu mortar dc var
su~ort:'l Înll.l\imi m.u lt ,.nai mari şi dimensiuni ale spaţiu lui inchis mlll~
om vaste, dec~~ Zld,lI~l lc de ((chirpici . ale La Tene-\tlui Il şi II( 1. Şi
~;;~~e~~::,şt~~lIi~~~~:I~::~a~d:~ ~;~~~~:~:~n!~e ~~~;;~~~ :~~ :r:~~r~; ~
dl~npotnv~ «palatele. dela Costeşli, cu baza de piatrll. şi corpul de cărll.­
mld~ nearsă , nu fuscseră de fapt decât o transcriere În forme crescute
a,.vechilor. case rustice cu pereţii de nuiele lipite cu lut galben ş i teme-
~il~u~i~ctatră neregulata., susţinftnd solid parii gardului care alci1tuia
Cr;~,~~, ae ~~:?l~te s;r:;~z~~IO~~~tăca~:~~;~:1 ~~a to~;;I;~'~~~I:e~e d:~~ \
~dere ~reromant - oarecum archaic. dacic - al Costeştilor ne face s1l
băn~lm CA. palatu l de aici a putut fi anterior chiar lui Burebislo, când
DaCia cra I~,tens p.l1trunsă de influenţe greco-romane. Iar ceeace ştim
~~s~;e ~~~;al~~eî~~~~~~n;o:'~X;~i~~O;;::e~~, ~~~~~~i ~~~eS~~~~!'I!!:
I decI. dlll ~ d.o~a Jumll.ta~e a seco lului 1 a. Chr., pcnetraţia romanll. Ia
curţ ile p,nnclpllor trebUie s1l. fi fost in plin!i efloresccnţă şi să fi in-
trod,us ŞI modele nou1\ de cons truire a l ocuinţelor.
F iresc lucru, o atare penetraţie privi:'l, ca de obiceiu, exclusiv clasa
su~rapus1l., Sat.e~c rliman mai departe în 'aspectul tradiţional, de legll.-
tun cu cel mal II1depllrtat trecut, ind din neo litic. Staţiunea La Tene
1112 (datatll ~a În act ivitate Încă pe la 50 p. Chr.) dela
hova i), prez~nt~ exa~t acelaş sistem primitiv de locu inţe ca şi toate
pe Pra- Tilloml
celel.alte loca,ht1l.\1 L~ nne din c5.mpia munteană, deşi, altfel, bogăţia
fabncatelor IIldustnale: unelte, podoabe, ceram i că, e superioar1l. ce lorlalte
') Vezi liata la Fin'ly,l. e., p. ]] .
., Slplhurile fleute de R. 4i E. Vulpe aici sunt publicate in Dacia 1.
 ,8, _ _---' \'A:::.:
v,-', RS::.:.
TA :.:..:'c:.:
·" ::.:
.U::::LU:::..":::.N~DA~C'~A::.."';C"'~.A~"'F'_~NI!.~U~L_ _...!!.:

staţiuni şi influenţa greco-roman1i e bine preciza ti, p:in3 chiar şi a~ fost încA mai intllrite prin ardere, e cu totul dubios . Valu l dela
prin frum oase vase de bronz de cel mai pur caracter italo-elenistic, prezin~ la suprafaţA ca foarte calcinat a fost de fapt
.Tlnar"l, care se
augusteic. mtens pre~rat c~ lOCUinţe ş i e plin de resturi ceramice şi metalice

Ca şi locuinţele, aş.'t şi satcle din La T ene p!1strează În multe privinţe

stdi.vechi le tradiţii de aşezare ind din neolitic. Un sat nu e ca azi o
~:~~i~.;:~i:::~;;~~::!:;i:;~:::r.;:~ă~::~:i;:Ec!~:~~;;~~:~~
Credem deCI. dupit e"pcrlenţa ce o avem din Dacia, a r!l:spunde "el!atiTJ
coleet ie de mari curţi, grădini şi li vezi, cu case presărate destul de rar
I~ problema ~usA.~e !nv!l.ţaţi , dacă in La Tene a fost sau nu întrebuinţat
prin bog1iţiade plantaţii şi locuri goale, ci e o îngr1$.ml1dire p lnă la extrem,
pe un spaţiu foarte mic, a unor locu inţe ele Însele minuscule, astfel :~St~~U~ric~~c~~;~, a~~~:im:;::i ~).valurilor de int!l.rire, care inconjurau
ca spaţiul să fi e c1lt mai economisit. V II sat c ffl arccaf "Teme 1111 mic
De adevl1~jltc llli(~ În sate l~ La T ene nu poate fi vorba; locuinţele 1
Vort Îlltdrit l}: aşezat îndeobşte pe malul c:'lt mai abrupt al un ei ape,
su nt aşa de mghestl1te unele !Il altele Încât ni diri în s~pă tl1 ri l e noastre
SOlU pe vreun promontorin care inainteazl1 intr'un lac ori un râu, sau,
de până acum nu am putut deosebi, Între g răm ezi l e de resturi arse
de e posibil, pe o insu l1\ ori ml1car o peninsulă. satu l e apărat spre partea
ale ~ase1or, sp aţ ii su fi cient de largi ş i de regu late, pe cari sl1 le putem
unde se un eşte cu restul ,inutului înconjuritor cu un mare şa n\ . care
conSider:'!. drept 8tr1izi ori pi c~e. De fapt , pe s upra faţa destul de re-
pe alocurea (Poiana, Zimnicea, Tilloml) e dublat spre interior de valul
str ansA a ac~ t~r aşezări, cari rar Întrec întinderea de 1 Vz-z Ha., deci
respectiv . Dar acest sistem de aşezare nu diferll de cel din neolitic şi eneo-
cor~pu nd Ş I din acest punct de vedere cu satele contemporane din
litic, decât doară prin faptu l cll. ii e adesea inferior in ce priveşte talenrul
cehlc (v. d. p. Ia Dechelette II 3, p. 974 ş i 975 planul satulu i breton
de a alege locurile bine aplrate dela natur3. Se poate ca nici să nu mai
d i~ Glastonbu? în. Somersetshire), abia de eră loc pentru cele 100- 15°
fi fost nevoie de o alegere prea strictA, vremi le fiind mai bl~nde, dar fap-
mlnusc~le l ocuinţe !Il ca~e se îngrămădia doar pentru odi hnli ori apArare
tul rlimine: Ariufdul, SuIlO1Ul, FII"dtl-Chiulet , GtltTlelllita (din neolitic-
populaţia, altfel rltspand ltA pe eampuri şi ogoare după munca pacinicl l
eneolitic) sunt' mult mai strategic situate decât d. p. Pisc"l Coconilor,
agricolli ş i păstoreascli.
A1tfndstirea, 1Inoml, ori CrdsmJii (din La Tene).
Valtll ridicat În interior pe malul şan ţului e consolidat doar cu pari . Ceea~e ~ insă fo~rte caracteristic pen tru satele din La T ene-ul getic,
JO ~pecla l In C~mpla mumeanli, asupra dreia, singure, pân11 acum s 'au
înfipţi pAnit la pit mAntul viu, deci numai cu palisad(l, iar nu şi cu piatri.
In ce priveşte sistemul asigur1\rii valului printr 'un nucleu de piatrl, intms .nu numai intensiv,.ci .şi c"tensiv, cercetări le noastre, e prezenţa
mormmtelor - toate de lIlc!Oerare - în Însliş incinta l oc uită. Astfel
adev~ ra t zid interior peste care a fost apoi îngrll.mll.dit pl matltul bl1tut
atât la Crdsani, cat şi la nI/osul, ori la Piscul Cocorlilor am constata;
bine şi consolidat cu pari ' ), nu ştim pân{i acum dacl1 a fost cunoscut
şi În Dacia. Dmgul dela Costefti îşi are terasele sale, care ÎI înconjUră
regulat la .o micii adânci",: sub nivelul l ocuinţelor, fie ch iar dedesubtu l
ca tot atAtea forti ficaţi i sec;undare concentrice, aplirate de valuri
foart e înalte, al căror interior era consolidat prin enormi şarampoi
~::i~~~~tl;e~:~~l;~e:t~e~:~~; ~no:;r:l1 u~~au~~~:~a~~~ed~u:o;:~~~~ ~i2e:~~
de un d iametru mergând până la 30 cm. şi aşezaţi vert ical, destu l de strliveche ~i de o fact~rl1 cu totul pri mitivă , conţinând numai cenuşa
diposatulUl, flirli darUri funebre de alt fel, decât eventual,ca in mormin-
regulat, pe l in iamedianăa bazei valului . Dacă valurile acestea de aplirare'}
tele din vre~ea bronzu lui I V ş i haJlstattului Il, vreun alt vas, În formi
de cupă, OTI de c rati1ă.
') E Idicii, aeeeli ce ,i mn; tAr,t;u erI! unjolJntum : . Un alt amAnu.nt interesant e prezenţa depozitelor de seminţe, grau, )
' ) Aaupra lceatui sistem de valuri in epoca fierului , in Sileaill, in SaxoniI si m~i
10, c1nepA, melU, pllstrate În gropi de bucate, chiar în cuprinsul
departe in Apus,d. Dhehelette I1:Z,P.70J, 708 ,i in geneMilI P.701 IIqq.
') eL pentru problema valurilor ,i zidurilor ctlcinate ,i \·itrifieate. D«helette I)Cr. Dt<:hc.lettc 11 2, P.7IJ ,i T1 J. p . m.
J1:z.P ·7o....Qq.

www.cimec.ro
 s14
l ocuinţelor. Astfel de depozite caracteristice ne-a procurat iarăş pretioasa
aşezare La Tcnc II I dela Tinosul. Nu c (:id folos de a aminti c.1I. accste
1gropi de bucate la Thraci ne sunt atestate şi literar. precum am aelitat
mai sus, in cap . III, p . 136.
Dar marca bogliţic archeoJogică pe care ne-o oferă satele gctice din
La Tcnc e ceramica lor. Ş i daci'\. aşez:1rile din Ardeal nu documentca~
dec5.t fabricate de tradi\ie mai veche locală şi de modă ma~ nouă celticl./
\ oie::uTrile diu A1o/Jova şi A1Ilflt(!f/ ;a, aproape fără eXCCp\IC, III! oferd #
luramicd greoul: fie vase de uz comun, amfore şi ocnochoe de factură
banaI1i - deşi nu rareori amforele au preţioase stampile epigraficc pe
! mllnuşi - fie vase de lux, de origine auicli. ori dcliană, perfect data-
bile, dealtfel ca şi insc ripţi il e de pe :lmfore. Aceas tă imprejura re feri-
cită ne d~ putinţa de a clasifica foarte precis cronologic formele La Tcne-
ului getic din S şi E C''Upaţilor, ceeace apoi natural se r:tsfrânge favo-
rabil şi asupra cronologiei La T ene-ului ardelean strâns legat şi ca
origini şi ca evo l Uţie de cel muntean ş i moldovean.
Numeroase sunt apoi şi obiectele de fier (unelte, arme şi podoabe)
\şi cele de sticlă colorată (vase şi podoabe) glsite În satele din Câmpia
munteanii. Prezenţa acestor resturi in satcle getice (in special multe şi
\ foarte variate fibule la 1'illoml) dovedesc o bunii stare evidentă şi, alii-
turca de marca multime a fabri catelor greceşti, o ';lllcnsd activitate 00-
mercÎ.. Iă legllnd lumea getică de cea grcceasdi şi in general meri-
I dionalii (Romanii au ajuns întâiu in Dacia ('ot dela Miazlzi, din
Iftfaccdonia).
Dar dovada puterii getice În La ~rene este mai ales datl de cetăţik
dace din Ardeal. Pâni1 acum trei ani, când cercetlri le mai vechi,
austri3ce şi ungureşti, asupra cetlT(ilor îllld,ile Cf' ;:id",; in diferitele
p?lrţi ale cadrilaterului transilvan, au fost reluate de ai noştri, Întăi
prin simple excursii, apoi, subt auspiciile comisiun ii Monumentelor
l storice din Bucureşti, şi prin slpături, nu se puteau face dec!!.t 3-
firm1iri de un caracter general asupra Întăriturilor p[otoistoricc, re-
cunoscute incă de Saşi şi Unguri ca dau. As zi Însă. chiar numai cu
ceea ce s'a flkut p!i.nA acum-clei doar~ la Costell1' de a săpat d. Teo-
dorescu, ajutat de asistenţii di Ferenczi ş i Simu, in adevlr mai complet
~a~U~~: ~~a;e;~:1 ~~ ~u~~~~f~c:t~l~ ~::Ii~ ;~~~~e i~~~ L;url~~~~;I~1
de cultur!i ale Europei centrale în fe poca celtică•.
www.cimec.ro
S8S \'1 \l'ARS'rA I'IERULlll IN DAC IA ~ ~. LA Tf..."E-UL
Toate elementele esenţia l e ale unei celtTţi dau: poziţia pe in1!.lţimi.
etajarea În terase, multipla circumvallaţie, palisada susţ inftnd enorme
valuri Înaintea zidurilor, combinalia ş i Icg1!.tura pi etrei cu lemnul În
technica de mtlnlJ CalliCfJs descris:1 de Caesar, b. G., VII 23, Olppa-
reillage-u l ti crochel, întrebuinţarea tumllilli de apArare (ca la Greci)
drept element de completare a cetăţii, toate se regliscse in V şi constitue
o caracteristică spec ifi că mai ales a La Tc.ne-ului 111 , de ş i, ea origini, unele
din aceste elemente se rididi. până in sec. IV şi chiar Va. Chr., când
Celţii invJţau dela Grecii din l\1.assalia arta de a-şi c111dl cetăţile 1).-
Să c."(am in!im dadi pe rând toate aceste aspecte de am1i.nunt ale artei
getice de a fortifică.
Fie În munţii Sebe~u luj l fie pe .deahl Zftnei. dela Turda, fie În
~~~~ţ::i~rii;ri~~~ j:aesÎ1i.:a:~:;i~~ ~:o~:~~~ş::~:ţl~~:i'i.a~::~n~i:r:a;:r~~
I ~~,~~:r~~n:;~~~ ;:d:~~tăm:~ I~~~~ l;p;~:P~j ~~fe:~~n~:I~~:e~~~~~U~o-:-~:
şi până În Francia t). Dcobiceiu, munţii pe care Dacii Îşi clădesc c~­
tătile sunt astfel aleşi, Încftt sll poseadă într'o parte a vârfului fortificat
/un istm in formă de şea, prin care să se lege destul de comod cu restul
platolilui Înalt - cuprinzând eventual alte burguri la fel pe vârfurile
:~~:r~ ~~i:~~ ~~~~c~~a:~~e~:~~;~~e a::p::s~:uÎI:~o~~:i ;al~:!t~o~(~~ 1\
pl. XXX). Aşa e cazulla Mtl1lcellll, la Costefli, la Pitllra-Ro[ie.la 'J'urda,la
rOdorheill, la Siglli/o(lTu, ete. 3). O atare aşezare dll. posibilitate de retragere
şi rezi s t e nţă la infinit prin. refugi:lre:l din burg În burg pe platolll Înalt. I
, tare în rfl1rcgimea lui dommd văile de unde poate veni duşmanul. Este
1) ef. D(!chclctle 113. p. 997.
')Jbid., 11 2,p.693 t qq.,i 1l3,P·9,,6 ,qq.
1) Este cunoscut! ipotua lui Cic:horius, Trajanssiillh, Tutb. III , p.398 ' qq.,
da doWl capinli II lui Decebal (in ri:l:boiul III II-lea dacic) a fost tocmai in R
Ardealului, in munţii ' Harghitci, adiei inlrc viile lupcriourc .Ic OII ului ,i Murc-
cludente pentru, tot .,iI
,ului. Evident ei, Întocmai cum Cichoriua nu poatc aduceargumentc absolut con-
nici noi nu putem aducc dovezi probante ,o" ,ro aCHteÎ
ipote1.e. Dellbila 8lpiituri le vor putd aduce lum i~ noul. ObservAm dcocamdatA
num~i aUh: ,'c drept cA grupul de cetAţ i dace din munţii Sebqului nu a [ou
wticÎn Ardeal, dar ::1 ni ,'lIr plrd mai probabil d clutlm ultimul rcfugiu al lui De-
«bal in N, ilU' nu in E Ardealului; puterea naţiunci Hetite II fost mai .1" in Car-
patii nordici (c.wn se vede ,i din luptcl ~de mai t!ln:iu ale D/iti/or liberi cu Romanii),
iar nu in CarJlllţii moldoveni,

exact cazul descris În amănunte de Tacitus, Ami. IV 46-51, pentru
burgurilc analog aşezatc, din Thracia proprie (cr. şi mai sus, cap. III,
p. '34) ').
0:11 aceste piscuri fortificate nu sunt lăsate cu forma lor naturalA
ci sunt etajate În terase prin enorme lucrări de nivelare orizontală ~
pantelor lor. Anume, mumele În loc de a fi llisat cu forma lui conică,
este tăiat in scăr i: se obţin În acest c hip , Întocmai ca la tcrasările agri-
cole şi viticole ale coastelor prea abrupte, zone circulare orizontale
(Ia Grfid i ştea-M uncelulu i , par:llele, ca trcptele unei scfiri) de jur Îm-
, prejurul (resp . Ia poalele) piscu lu i, excelente pentru locuit, pentru elă­
l dit , pentru ţinut viteJe la caz de asediu, etc . ; aceste zone obţinute prin
tfiiarea pământului dela nivelul superior lor creea~ deasupra lor, res_
pective au dedesubtu l lor, pereţ i aproape verticali, imposibili de cucerit
prin asalt, De obiceiu aceasti1 terasare (Ia Piatra-Roşie, qllintuplă) nu
e rotundă ci elipsoida/d, iar aeropo/ea ocupă un focar al clipsei, având
spatele spre o pri1pastie (e cazu l clasic la Grădi~tea l'Vluncelului), iar
faţa spre intreaga serie de terase care coboari'l tot mai jos, pânA aproape
\de nivelul istmului, care leagl promontoriul cu restu l platoul,ui .
Această etajare gospodăreasci'!. În terase e completată milităreşte prin
I fortificarea cu valuri, ori ch iar cu ::idun' şi turII/in', a fiecărei terase că ­
tre partea ei abruptă. Aşa e cazul d. p. la Costelti, unde in special terasa
cea mai de jos e o mare cetate de sine st1t:1toare . SeCţiunile acute
până acum prin valul cel mare, de jos, dela Costelli nu ne-au PUtut
incA da dovada pe care o căutam eli. tehnica lui ar fi fost asem:1ni'!.toare
cu cea dela Stromberg În Silesia'), ori cea dela Ste;"sbllrg În Saxonia a)
ori-eventua l -cea dela Subeyra în Var, Francia t ): adic:1 interioru l
valulu i de p ământ s:1 aibă la bază un putemic nucleu de piatr!! , ceeace,
impreun1\ cu parii palisadei, d1\dea Înt!ir iturii o putere ş i o re z istenţă
excepţional:1. Credem Însă ci'l slpll. turile viitoare vor confirma ş i această
tehnicii. Dacii dela Costel'; nu se l1\sau În s!!. numai În spe ranţa eficacităţ ii
defensive a acestui val: vedem aceasta din Înti'lriturile construite imediat
ÎndAdhu l lui (deci jos, iar nu pe vârf) şi dintre cari una, de o formii
') Cum ~icc T,ciIUS, A,I". IV 47: mox ••. m{}nt~m (KCllpal, Qn/(lillum tI atqua!j
;'=t=:~'I'nuum luqUt ad pToxilllu.m uuttllum, quod '!Iagna f,lj, (JTmo/a (JId
") D&:helc:tte 112, p. 708, rig . :17:1.
·)lbi,/.,P.703,fig.270, 1.
')/bjd.,fig.:170,:1.
,s. ,8,
patrulaterll pe lalureade NVacetăţii, făcdndpendall1 turnului de pe laturea
de SV (vom vorbi mai jos În amll.nume de acest turn), şi Încă necomplet
llmuritll. prin sJplltură În legăturile ei cu restul fortificaţiei, a trebuit să
fie o construcţie mai importantA, tot de caracter militar, ridicată
dupll maniera obicinuiti'!. aici: baza de piatr:1, pereţii de ci'lrllmidl
nears!l.
Circumva llaţ ia dela Cos/elti se reintAlneşte intensificat!i şi compli -
cat!i cu ziduri de blocuri ecuarisate, in forme Încă mai largi şi mai
complete, la Grddişte(1 Mmlce/II/lIi, cea mai insemnatA dintre toate ce-
tăţile dace din Munţii Sebeşu lui. Aici terasele ap!l.rate de valuri şi
ziduri sunt mult' mai largi Ca la Costeşti şi poz iţ ia intllriturii (numai burgul
zidit arc I?OX 120 m.) e de-a dreptul formidabilll. Pentru a găsi ase-
mlini'!.ri de aceeaş importanţă, trebuie să mergem - rlupll d.t avem stu-
diate pânA acum aceste cct~\i - tocmai În Carpaţii nordici, la meazi'!.-
(noapte de Caşovia, În comit. S:iros, la KrivOny, unde ImuJek-ul deacolo
_ tot În terase - construit la fel cu cet~ţi le noastre 1) e, fireşte, de
atribuit tot Ce/ilo" şi anume puternicelor neamuri pe care le-am c u-
noscut mai de aproape in expunerea noastd de mai sus, în cap. V (cr.
~iharta lI). -~c iaJtfel, studiu l burgurilor protoistorice din Balcani e
pânA ast.ll.z i ca şi inexistent, aşa. încAt preţioasele povestiri dela Ta-
citlls ş i Canills Dio, cu privire la cetA\ile thrace de acolo, nu pot fi Înc!i
ilustrate cu Însăşi descrierile archeologice ale lor, aşa cum azi o putem
in sfArş it face pentru aceleaşi povestiri ale lui DiJ:J privito are la cetăţi l e
dace.
Dar elementu l cel mai mteresant al artei fortificaţiei la Dacii proto-
istorici e Însliş zidul: avem o specie de murus Gal/ierts, despre care re-
prezentările schematice de pe Columna lui Traian nu ne puteau da
decât o idee vagi'!. ori chiar falsi'!.. In adevlr, nu e vorba la cetA ţi le dace
de o adevăratli stratificare vârstatl de /emn ~i piatrd, în genul acelor
reprezentfiri de pe columni'l, ori În genul zidurilor gaJlice deja MIlrce1lS
sau dela Bibracle '), unde , potrivit cu descrierea dela Caesar, b. G. VII
23, avem mai de grabA un zid de grinzj aşezate ş i legate transversal;
unele În lungu l, altele În latul zidu lui, iar interstiţiile sunt ump lute
cu pământ bAtut ş i sf:1rmi'!.tur!l. de pi atră, numai fromuri le externe ale
jn«lndjra zidului fiind placate cu piatră, ş i anume cu blocuri mici şi destul de
') Vezi descrierea ,i planul la 1. Mihalik in A€. XIII 1893, p. 73.
1) Dkhdette 113, p. C}88 ,i 989.
www.cimec.ro
 47'
neregulate, aşa cum vedem fie la l\f/lrcl!tIJ, fie la Verlillllm 1). Cu aU.l
mai puţin e vorba de o susţinere În exterior cu grinzi verticale, apli ~
cate la zid şi prinse în cuie de capetele grinzi lor transversale care str~ .
blil~nd zidu l ies În exterior, ca şi la noi În Dacia, - aşa cum le g[sim
~~~~
a Ej e:eJ.~'
Fig. ]23. Seqiuni prin zidurile C'IJdi,ui M'Hlu/ullli, dupa
Lăng ,i FimU)' in AS. XXXVI 1916, p. 37. (ig. 8.
În Germania, d . p. Ia AllMI/ig în Nassau '). Ci cun mllrus Gal/ieus Spe-
cial, care pleac§ tot dela principiu l expus de Caesar, dar e executat intr'o
formă superioară celei din Gallia.
In adev.1l.r b locuri le mari din zidurile deJa COSlttli, ori C;ddi/le, ori
Piatra-Rofic, ori Turda{v. fig. 323 sqq. şi ef. pl. XXXI sqq .), sunt frumos
Fig. 324. Ziduri dela Piatra ROlit', dupll Ung ,i Finilly in AS.
XXXVI 1916, p. 4°, fig. I I,
lucrate şi daci nu ar avea din loc in loc acele traÎnurest (v. fig. 323 şi pl.
:XXXU) caracteristice, prin care au trecut bllrnele, ecuarisate şi ele, am
crede, mai ales la Pi atra-Roşie, ori la Turda, unde prelucrarea blocurilor e
cea mai îngrijită, dar chiar şi la Gdidişte ori Costeşti, că ne aflăm În
faţa unor ziduri elenistice. De fapt in~, dupli cum se vede În special
1) Ilnd., p . C)88 ,i 991.
t) I lnd., p. 993.
www.cimec.ro
,,,
din slplhurile făcute la turnurile cetăţii dela Costeşti, pietrele erau
menţinute printr'un sistem de grinzi lungi, care se adunau clitrc inte-
riorul zidulu i spre o bârnă mare centralA, fie Într'un fel de mllnunchiu
(deaceea la colţurile turnului Idgaşelc sllpate În piatră sunt diagonale
pe frontul zidului, strângdndu-se ca un mănunchiu de raze spre centru),
{ie perpendicu lar pe lungimea zidului (ef. şi fig. 323). Avem astfel fiecare
rind de blocuri ecuarisatc legat şi consolidat prin bârne de lemn, as-
cunse ÎtI inierionll coustnlt/iei (numai la puţine le ies capetele afar1\ din
zid). Principiul If-lllic e deci aplicat, dar într'un fel de sintezi'l cu ma-
niera sudic1\, de co n strucţie În pietre de talie, bine echilibrate prin
insiiŞ forma lor, chiar atunci când nu sunt legate prin mortar .
Darnici maniera ve-
che sudicll., pc care P
gâsim d.p. in zidul ar·
r:haic dela Dipy lon În
Alhe'lOşi, imitatii dup!!.
Grecii din Jl1flSwlia, la
Liguro.Celţii din de-
partamentul sud-fran-
cezGard, in cetli.ţi l e l or
depeînaltcleplatouriaJ>. Fig. 315. Uuincle .Celllii Zlnei. de Iilngl. Tu,do, dupl
rupte ale Provellce-i 1), J. T~gl4s, În d . XXX '9'0, p. 124, rig. :1.
3Jlumeel'appareil d cro-
thttl, nu lipseştel:l Dacii noştri d in La Tene, precum se poate vedea din
pl. XXXIV, fig. 1, reprezent!tnd o parte din zidul de man ieri'l archaic!l. dela
GrddÎfie. Dealtfel ind!. mai minunată decât tehnica acestor ziduri de
cetliţi e la Grddi,le prelucrarea perfecta a rocelor eruptive, trachytice,
ori porphyrice, ca (l1ulesitulori dacilul, care au fost cioplite şi lustru iteÎn chip
de coloane ori deblowriparalelipipedice-sau chiar de uriaşefJase-aşa de
exacte inellt am intesc l uc rări l e analoage egiptene: pl. XXXLV, fig. 2
li XXXV, fig. 1.
Şi pcntrtl a lega imediat tot cu cercul de idei sud ice incă o forml
de fortificaţie dacicli, t,mmri[e patrulatere, ca acelea dela Costelii acum
săpate, ori cele trei dela Piatra Rotie, încă ncsllpate t ) (cetatea insllş
are 166 x 3z m.), nu au i arn~ o origine pur celtic3, ci, fie direct, fie prin
1) V. Ia D&:helcttc 11 3. p. 998, doul vederi comparative: Dipylorr ,i Vii·eio.Hat.
1) Fin41y, AS., x..x..XV I '916, p. 4' sq .
Celţi, ele sunt de origine mediteraneană. 111 adevlir se găsesc turnuri
şi la celi\ţile t:gallice. din Francia, dar 101 numai În Prove."ce, În leg:1tură CU
influenţa 1I1assa[iei, iar origina lor aici e, se pare, mai de grab~ ligurică, deci
pre-cehidl l). Totuş, nici turnurile dace nu urmează exact maniera greco_
celtidi., deoarece ele nu inchid intotdeauna unghiurile curtinelorori porţile,
ci sunt folosite la distanţe variate În legliturli cu valurile şi terasele, drept
comp letare a incintelor de piatră. potrivit cu necesităţile terenului.
Totodatli turnul serveşte In Costell; drept IOCllin(ll a pn'llcipellli Care
era stlipinul burgului. Vedem pe terasa cea mai înahă a ceHl.ţii, În
"cropole, deci dominând incinta de piatrl! cu turnurile şi curtin eleeişi
marele val de pământ care o înconjurâ pe malul Însi1ş al pri'i.pastiei,_
ridic:lndu-sc masive, Într'o tehnic!\ încă mai îngrijită decât cea a
zidu rilor cetăţii, tunmri patnllalere cu baza de blocuri paralelipipedice
mari, frumos ecuarisate, şi perelii (pe aceeaş grosime de c. 3 01.) de
d rlimÎzi mari patrate, uscate la soare. Scliri monumentale de piatr~,
ciop l ită cu o grij1i sudicli., Întocmai ca la construcţiile contemporane
clenislice, conduc la *palau (v. pl. XXVII sqq.). Parapetele de aceeaş
piatră frumos cioplitl1 Încadrează scara cea mare dela turnl,ll-palat cel
mai occidental, În vreme ce turnul-palat dinspre E nu mai are păstrate
dedt sc1iri mai mici, laterale. Se pare că de fapt avem câte un grup
de astfe l de turnurÎ aşezate simetric În chipu l unei ci.1ldiri cu dOUi
aripi şi scările la mijloc. Săpătura ÎJ1s1 e necompletă până acum, ~
ÎncJlt ne oprim deocamdată la caracteri7..area numai a lucrurilor deplin
liberate.- Intrarea În turnul-palat, i arăş foarte l argă, era Închisă cu mari
porţi de lemn: s'au gl1sit 111 situ cuiele de fier cu care fuseserli. prinşi
dulapii de steja r care formau portile. Se pare că porţile erau duble:
câte o pereche pe fiecare front al intrării : faptu l nu este insll până acum
perfect asigu rat.- Dela poarta cea mare a cct§ţi i dela Grddiţtea Mllllce~
Iliilii avem o piatră cu jghiabul adJlne În ungh iu drept care primi It ca~
pătu l bflrnei groase de lemn servind drept 1IU1ll1ihlpedin llluntrul porţii.
Putem blinui d accJaş va fi fost sistemu l de Încuiare noaptea a porţilor
şi la turn urile- l ocu inţe dela Costelti.
Antichităţile mărunte găsite in, şi, mai ales, împrejurul turnurilor~
I~a~~a n;ri~:i:e~~~OC~~~e~~!O!~I~o~:t~i:;ri:~~dd~:~:i:~e:i~~ :~~ec~~
unelte l ocuinţele
_ _pentru
__ oamenii principelui: dealtfel, resturi din
www.cimec.ro
tip vechiu, numai din gard de nucle, c1lptuşit cu lut, şi acoperite cu paie,
;'~~i ~:t:\:~i~o~:~:ţ~ t~r~~r~~l!::a:~ c:~a~:~~t~~~:~~~~\i~i~~V8~~\
mici de metal alb pentru lucrul de orfllurărie, demonstrează de alti
' parte existen~a industriei bine cunoscute a podoabelor de metale pre-
I\ioase, in special de argint, şi la Casie/ti, ca şi la GrddÎ/lea Mu"cellllui.
Frumoase aplice şi t:coulants. de bronz, În stil t:celtic., arată luxul har-
naşamentelor întrebuinţate de principii geli, iar monetele dela /{islrja
ori J.l1esambri" lămuresc, fără putinţă de Îndoeală, intensitatea rapor-!
turilor comerciale ale lumii getice din fundul Oaciei muntoase cu Înde-
părtatel e empori i g receşt i dela Marea-Neagrll../
Chiar numai Începutul fltcut până acum - şi eu nu citez aici decât
absolut fragmentar rezu ltatele unor descoperiri, pe care conducătorul
sApăturilor la faţa locului mi le-a comunicat doar În mică parte, dar
de sigur le va publicâ in Între~l lor cât de cudlnd - c suficient sl
ne arate el un nou capitol din istoria culturii getice, Încă total necunoscut,
se schiţeazll. cu linii largi ş i puternice, caracterizând Într'un chip ne-
aşteptat Însemn~tatea, frumuseţea şi originalitatea protoistoriei getice
in mijlocul formelor de viaţă protoistoricl ale vecinilur, IIIyd, Thraci
şi Celţi dinspre V şi S, lranieni şi Greci dinspre E.
Dar sll continuăm cu descrierea cet1lli lor dace din munţi.
O constatare importanta. e aceea fl1cută la Grădişte eli, la porţi cel
puţin, Dacii au întrebu inţat şi bolta in arc de cerc (probabil en plein
cilllre) , deci Încă un clement elenistico·roman (cf. pl. XXXV, fig. 2). De-
altfel altarele g1\site aici 1), sculpturi le, clirlimizile, burlancle de teracotă
' pentru conducte de apll ori ca lorifere, ,de aici şi dela Piatra Ro/je, etc.,
arat/l un stadiu cu ltural quasi-provinclal roman, Înainle de Romani, ş i
\ deci ridic!\ nivelul cu lturii getice din Carpaţi mult mai pre sus decll.t al
cclei, paralele, celtice, di n restu l Europei Centrale şi din Vest ').
Dar dadl. elementele sud ice su nt cel puţin tot aşa de importante
ca acelea cc ltice În ;lrta fortificaţie i geticc şi in general in cultura dacic1i.
! din La Tene, sl1 vedem cărui timp mai precis trebuie atribu itli originea
acestor cetl'lţl şiîntruc:l t s'·"l.eza ele7lo-geto.celtkil se mai confirmă şi
prin alte date.
~nAIt.x..x..,{VI1 916,pI. IIl,fi8.I,unde8e\'ld'ÎburIRnelede
de I tenlootigAsÎtc III Pifllra.ROJitl, i rt,nilele de piatri gbÎte, ca ,i altarcle. Ia Gradjllt.
1) Dupi fiK. 6 dela Fin'I)', 1. ('., p. 301, .'ar puei ei ,i la Cor/t/li a fost o poarti
cuarcadltlnpltli"titltrtl.
 Ştirile cele mai bogate - relativ - ce avem pân!i acum despre ce-
tăţil e dace privesc tot GrtTdif lca '\{'Ulcelului 1). Dintre ob iectele t:isto_
ricel gll.site aici sunt de relevat: urmele de sgură de fi er c.leb atelierele
care au lucrat aici, fireş te, inai nte dc toate arme; not!im câ minele de
fier sunt vecine - Ia Sebeşc l - ş i chiar cele 1000 de manete dl.' aur
cu legend a Kooool', deci din 3. 42 a. Chr.'), g;1site aici În 1803. lucru
cara :1 atras aten ţia tuturora asupra acestu i burg uitat, au fost tcllkst't
de pe cetate de lu cră tori i dela minele de fi er vecinc; mult minereu de
plumb, con,inllnd ş i argint; posibi l - ne afl.lim in vremea tc:ulfIrcwr
doct de argint din La Tcne lIJ - să fi fost În cetate ş i vreun atelier
de extras argintul; în vecinătate s'au găsit şi lysimachi de aur, iar in
vale:! Anini şului , iară ş vccină, s'au gă.sit ş i manete romane până la
Traian,eJ:clflS;V cele t II litltll OO C; CIlS, deci anterioare anului 102; râu rile
care curg pe sub cetate poartă aur: la Cos teşLÎ a fost spllă.torie de aur; I
ciobl/ri La Tene; dar ş i mai vechi, de tradiţie neoliticll ş i chiar topoare \
şi buzdugane neolitice de serpentin lus truit , cum dealtfel s'a gbit şi
aram.li; Finaly crede chiar (p. 40) a restabili o inscriptie , sg~ria tă. mai
mult dec!\t săpată , pe un bloc de marmoră, re produdn~ s tampila
unei c~rămizi cu leg . 11 l! Fluv;u Jeli:\:, deci un document care ar sta
mărturie de cunoaşte rea la Grădi ş tc a cu lturii romane cel mai t ârziu
{din tl. 71 p, Chr. ; in orice caz c!irăm i z i ş i tuburi de teracoti'i. ncnumll.~
ratei re liefe de marmori'i.; multe cuie de fier (deci iar La Tene JII);
sticl!!. (idcm); un altar de marmoră a ibă, al!!.turea de altul de porfir sie_
d~ti;~a::~a~~~a~e Şia:::i'i.~~ c:~~~~z~t: i teÎ~c~~!rşft:in~~ ~:cj~hşit~~ I
caracteristic: blocurile din zid ÎlIsemnate pentru potrivirea lor În cl1idire
(cu Idere vechi greull';. La Cosleşli: denari republicani şi monete istriene I
şi mcsambriole.
Nimic nu se op une pe baza mărtur iil or de mai sus s.'\ exprim1im
ipoteza unei origi ni vechi La Tine (1) a cetăţi l or dace dela Sud de Orll.-
ştie, in frunte cu Gr!i.diştea Muncelului. Dar aceasta ar fi o ipoteză
destul de problematică - cel puţin deocamdată, până nu avem docu-
mente mai precise din săpll.turi. Dimpotrivă, multe argumente mili~
tead pentru ridicarea acestor cetaţi pe la ilJcepflwl La Tent-fl/fI; 111,
Între tOO ş i 50 a. Chr. In adevi'\.r, s'a observat inainte de toate un fapt
') Dalele la FimU)', 1. t., p. II Iqq.
1) Vezi la noi mAi sus, cop.II, p. 84 , n. 1, discu\ÎII nsUll'" acestui lip de monete,
www.cimec.ro
general recunoscut de toat!!. lumea. Nici calcaru l, ori piatra de nisip
'dela ziduri, ni ci trachytul şi porfirul coloanelor, vaselor mari ori p111-
cilor, ba:t:~lor şi altarelor, nu sunt chiar de pe muntele cetăţii, ci sunt
~~u:p:~~ da: df:~e;ri:Seoat:p~:iji7e :~::),kj~~7~tr~U~:i e~:~~~
acestor blocuri pe vârful munte lui (Ia 1250 m. deasupra mlrii) şi apoi
prelu~rarea I~r in ~I~ipul u.nei mari cet:ă\i, presupun o aşa de mare pu-
tere ŞI bogăţ i e, militară ŞI economică, Încât cu sau am voia noastră
:~n/:;,~~,~!~~~~~ţi spre anii 70-50 a. Chr.: epoca mareilli imperiu dacic,
. FlIr~ !ndoca l.ă jnfl~cnţa grea~!!.. constatată şi la Grlldişte, ca pretu-
tlo~elll III DaCia, ",mal ale~ la S . ŞI E Carpaţilor, e mai veche decât cea 1
celud, deoarece IOcepe IOcă dm epoca scythică, În sec. VlI-VI a.
Chr. Şi zidu l de lip archaic grec, tA crocheu, descris mai sus ar constitui
un document intercsant În această privinţă. Dar arcurile boltire en
ple;" cintre la porţile cetlţiIor dace n 'au nimic de-a face cu arta veche
Igreacll.: .ele s unt eleni.stice, rcsp. ital.ice. I a~ ~e~hnj~ pământului ars:/
cJrllml.zl, olane, tubun, etc., trădează lar~ş ongml mal recente. Jn sfârş it
turnurile patru latere aşa frumos lucratc, la P;alra ROfie, dar şi cu lemn
\înllluntru, nu se împac!!. n ici ele cu epoca clasic!!. greacll, de când fi-
reşte nici picior de ccJt nu pomenim încă pe aici, şi nici Grecii nu se
:~ra; I!~e:" î;,::/rrturi aşa de strD.nse cu Dacia, îlldit s4 colollizeze cul-/
Dimpotrivll despre vremea lui Burebista avem ştiri precise (v. mai
sus, cap. II , p. 78 sqq) .: «ministrul său de externet este un grec din
Dionyso~lis; ?re~ii circulă pretutindeni În Dacia cu m~rfurile loril
monete dlll Histna se găscsc numeroase În Munţ i i Sebeşului; Bu-
rebista Însuş stăpâneşte toatll coasta mării dela Olbia pâni'\. Ia
\)Apolion ia.: el Ct~nOaf~e perso~lOl via/a greac4 ditl C(!ttTţile dela Ptmt .
Yuterca ŞI bogăţ ia lUi este unensll. Prada din rbboae le contra Cel-
!~~~: c~O:'~~~~ar~ p~;:~~:' v~~:~~la:l~ţi~r ~~a~a:â::eâd~~:1
meşterii greci zidari şi cioplitori, pe cari 'şi i-ar dori: căc i ei sun t
SUp"ţ;; 114;.
De sigur anume elemente pur locale ori celtice dela Costelt; ar milita
pentru un Început mai vechiu ca vremea lui Burebista, în tradiţia ridi-
c!rii de burguri de piatră pe Înălţimi. Totuş nici chiar în Callia ori
În Europa Central1l. cunoscutele oppida şi caste/la nu au, îndeobşte, o
,8, VAS I LE> rARvAN, GBTICA
VI . VARSTA FIERULUI IN DAClA_:l. LA TtNE.UL
.a,
origine mai veche ca La T ene-u l IIIl). Ca şi Celţii, cari În special de
pe la 100 a . Chr. au de sus\inut mari rl1sboaie defensÎve împotriva
Germanilor şi Roman ilor-ceeace-Î sileşte si dea o atenţie mai mare
artei fortific3tici în piatră - tot aşa şi Ceţii, mai ales dela începutul
sec. 1 a. Chr. se ridică puternic impotriva tuturor vecinilor t distrug
pe Celţi, bat pe Romani, supun pe Greci ş i intemeia72 puternicul
,' )t3t din Carpaţi , cu graniţele pânl spre (cAteodatl: dincolo de) T isa,
DunAre şi Nistru l de Sus şi Mijlociu, Stat pe care abili. după doul
secole, la 106 p. Chr. îl va putea desfiinţa Traian , inlocuindu-l rtumai
î,1 parte cu o provincie roman!1 . Este clar că Între Burebista şi De-
cebal - vreme mai ltmgd declit aceea.a stdpâtlirii romQtu în Dacia_
se Întemeiaz1\ adev!lrata civilizaţie geti"l1noderml, care, pe ba::e fJtchi
getice, şi cu inrâuriri celtice, greceşti şi romane (aproape de fel scythict ,
ceva mai multe sarmatice) , va sta şi la temeliik culturii daco·ro..
m01Jt . Cum am avut prilejul de a accentua ş i mai sus , civilizaţia
gelicl La Tene se va pbln\ - prin populaţia dela ţad - şi pe
dedesubtul celei romane, spre a da barbarilor de dupA 27°, veniţi
în Dacia cu °
cu lturA inferioarA, primele elemente ale unei civilizaţii
sudice, nu În formele exclusiv şi general romant, ci În cele locale, doar
romant. Ceramica, armele, podoabele , locuinţele din Dacia sec. In,
IV, v p. Chr. se resimt ind mereu de vechile forme getice din La
Tene-ul III.
Unelte ţi ustensile domestice. DacA marile ateliere ce1tice dela 8::::0..
laeska') ori Vele7TJ 8t. Veit 1) în Paonooia vestici (comit. Somogy, r.
Vas) lucrau şi pentru Dacia , ou ştim: clici fabricate le de fier sunt
prea asem§.n§.toare unele cu altele, ca s1\ li se poat1\ determina originea
numai dup§. înf!lţi şarea lor externă. Dar marile ateiicre dela Mllncaci 4),
active ca şi cel dela Szalacska mai ales În La Tcnc-ul III, erau chiar
in tcritoriu getic. Indiferent dacii ele exportau sau nu şi spre SE, in !i~~E,:~:~t~~;I.~~::,n;~t:,:. ;;u;~:'~~:':~V;;::'l~:'~~"':~~~'pT::"~:I:,,H:;:':~;
Ardeal, studiul lor e important , fie ş i numai pentrtt citJili::aţia nord.
li ;J~: DllrnllY, in AA. XXIV 1904, p. 343 sqq.; folosit de Dt!cl!elettc, 11 3, p . 1359
geti.:d, care e - cum am arAtat in cap. V - proprietatea spirituală
a unui foarte mare grup de popoare getice, Întinz4ndu-se dela Bratis. !tu:. 7i ~i:~~. in AS. XXIV 1904. p. 350 aqq.; reprodua În intregime la D6che.
lava şi pâ.na in Galiţia de RiisArit şi Ucraina.

l§~:~;~~:·,,·~·
') er. penlrU amin unte capitolul II dela Dt!chelettc , o. ('., Il 3, p . 942 .qq.
1) V. bibliogr. mai sus, p. 208.
') Cf.literatura la D&:helette 113, p. 972 .
') ce. mai IUS. p. :t98.,i mllijos. p . 496.

www.cimec.ro
 \'1 . VÂ RSTA VI BRULUI IN DACIA. J LA T t'NE--UI. 48,
--~
VASILEP,\RVA...... GKTICA

catii de Dccheleue cu acele securi de lupti rteutonet, ccelt'icct ori le li~şte: v. fig'329 sq. Retinem fire,t.c şi aici continuitatea tipologi~
escythicet, de carc vorbesc anticii, ca având proprietatca boomerang_ a acestei unelte cu cele de acelaş uz dm bronzul IV şi din hallstatt.
ului australian de a se Întoarce prin aer la cel ce-a aruncat-o '), şi a Tot dela. ft1uncacr:u avem ~n al tr~ilea fel de securi, de un tip rar;
fostconsidemtAca teu- foarte tuntte, cu tlil~ul lat şt rotunz,t, cu muchea prelungitli În form3
ton1l exclusiv pe baza ~:d:~C::"n ~~~ţ~:e;t;;n~eneral de un profil foarte fin, ele par la prima
inrudirii ei cu securile
' analoagegermanice din ehtlst de curelar, În
vremea mcrovingianA, _ genul celor bine cunos-
apoi multele exemple cute din epoca bronzu-
ma; vechi. iar nu mai lui IVI) . Dar gaura
nouA. din Dacia, ne transversal~ de trecut
opresc dea admite ex- un mdner, cab orice se-
p l icaţia lui Dcchelette cure dubll de tip dacic,
ş i ne silesc a restabili ne Împiedecă de a 80·
Fig.
2
3 7. Securi de li::ia~~~ice. DupA Colum"a ~~~~;~ea~:v~;:~~ :di:ti cotiacestinslrument S)
drept altceva decât o
şi EAlpilor,c;ât şi cele secu re. de sigu r foarte
barbare germane Îşi au originea in securea de lupt1\ geticA din bronzul delicatA şi deci impro-
IV, aşa cum am descris-o mai sus, p. 363, 396, 4°3 şi fig. 256 şi 270 sq. prÎe pentru lUCiU mai
Columna Traiană. cunoaşte greu, Însli excelentA ca
~... trei specii aletipuluidesccure secure de luptă,Îngenu l
~: numitcateia(v.fig·3 2 7),toate celortratatcsub lipull.
~- -- -.-- •. -- -- --- -- -- --: trei flI.r1\ o prelungire a muchei Un al patrulea tip:
Fi,. 328. Cuţit de bronz dela eolta/m, din br. pe mâner. ciocan-topor, cu noduri
Dar şiccHUalttip,de secur i to-
I~~:~,I ~ea~:i:de~e :~ ~-ig. 3Z~~~::t;n ~;i.c;;~a 1:::(;~'2~~.pl Le-
[v -haUtt. 1. (Muzeul Brukenthal,Sibiiu).
ponre, a dOI/ilie, în fe lul .cela-
urilor t!lrzii din bronzul IV , cu tli işu ll at ş i rotunzit, iarliş caracteristic mai sf:\rşitinstrllmentu ln o_
ales regiunilor dela R Alpilor S), apare deopotrivA la K6szeg 3) Ca şi la lat de.Leh6cz~y la Muncaci, CII no. J4: v. Ia noi fig. 33°, no. 14.
Lovdcska ş i Gallishegy În ţinutul Mmlcacil/lui·): gaura de îmmAnuşare Cultte. Ca ŞI securea, cuţitu l serveşte şi ca lIneaIt3 şi ca armlt. De
e p~trată ca la unele ~celu-u ri, dar urechea caracte ri stică 4celu-urilor
j~c:ăe~ir~:.;;~~~~;tp~~d:1tSi~~i~r:~~e:il~:lr:: ::as:~~~ ~~~~;;~t,Z~~
') L. '.,p. 1356sq.; un tip interesant de sec·.U"e de luptlardeleanldin LaTme a~tfel ca ~I 10 epoca bronzu lui, cuţitului cu mâner În Întregime de metal
III avem dt-Ia Reuuen , lingi Ocna Sibi;ulu;, in Muzeul Urukenthll, la Sibiiu: v. ŞI cu un AlOci la cap~t, de trecut cureaUa prin el (v. cuţitu l de bronz dela
ng. 342. E lot o ,ateÎa, dar de un lip absolut parlicular. Cohalm, 10 fig . 328)'), cuţitele numite ca soiet şi ta languettet, avlnd
1) Cf. Dkhdelte 113 , p . 1358 .
1) Darnay,inA/!.X-X IV 1904 ,P.3+4,fig.7ireprod.,idc Dfc.helette, 1. t:., p. 1359 1) OfchcJctte III, p. 272.
ml7lt~=~~~' ~~~~~~nlt~';~ i~ii~~· j~~r~:r:Oic~g~I~!O';~;f~re ase~
fig. 6. '
1) l..e'h6o:ky, in AS. XXVIIl 1908, p. 253 , fig . 13,-,i mai alesXXI 19o1,

www.cimec.ro
 ,98 VI. vARSTA FIERULUI IN DACIA. '1. LA TF.NE_UL

numai o prelungire subţire lamei, de îmbr5cat cu lemn ori cu os :

'"
Il azi. In ce priv~te forma lamei, avem d. p. chiar numai din ţinutul Mun-
caciuluipatru tipuri 1):
10 cuţitu l cu lama lat3 ,
relativ dreaptll şi t!lişul
convex (At. XXVllI,
p. 253, fig. 9); 2' cu\i-
lui cu lama mai ingust!l,
mucheaconve.rl.şit!'iişu l
drept (At. XXVIlI,p .
253, fig. 10, ş i XXI, p.
209, fig. 6): din acest
tip, al cărui tlliş va de-
veni treptat tot mai con-
cav,pAn!l la forma coso-
rului de vie, deriYJ ti-
purile de cuţite .dace.
reprezentate şi pe mo-
numente; acest tip, fie
cu tăişul drept, fie cu
tiÎşu l concav,e cel mai
rispând itlan o i;30 cu ţi­
tul cu lama in Scave-
chile cuţite din bronzul
IV (At. XXVlII p.
253, fig. II): acest tip
stabileşte lcglltura per-
fectă de tradiţie tipo-
logici cu formele mai
vechi,dare mai rar ca
tipurile lşi2; În sfârş it
40 cuţit cu m!l..nerul de
fier, de imbr!lcat in lemn
sau os, dar Îndoit la Fig. 331. Arme ,i unelte de fier dela Mlincaci. dupa
Fig. 330. Arme ,i unelte de fier dela M/lncaci, dupA t..ehdczky, in AS. capllt şi terminat În Leh6czky în AS. XXI 1901, p. 209.
XXVII[ 11)08, p. 253. formli de bulb turtit,
ori de buton (Leh6czky, Alt. XXI 1901, p. 205. fig. 4i p. 217, fig.
de inel n'aveau nevoie, deoarece cuţitul nu era atârnat, ci - pus in
teac5-erâ. purtat in chimir (v. şi mai jos sub cingători), ca şi până 1) La Lch6czlcy,l.t.,fia.9,lo ,i 1l"iM.X.'U Iqol,p. 205.2OC), 217.

www.cimec.ro
 f
,88 VASILE pARVAN, G6TICA
2,- ca la Stradmlitz şi La Tim!: cL Dechelcttc 11 3. p. 1362). - Dim_
potrivl dela K6s::eg in
Pannonia avem forma
veche.totcum1nerulin~
treg de fier, darcu inel la
caplit,iarmucheadreap--
t!l. şi tliişul convex 1),
comun in La Tene·ul
Jl ş i Ul central-euro_
pcan ş i apusean 2). Pre.
cum euşor de înţeles,
Banarul J ) şi Crişanaau
avut în La Tcne LII mai
multecu~tedeacesttip:
d1!.mal4turatin fig. 333
pe celegl site l aVarşet.
dintre care unul dublu,
' ;li probabil de meseriaş,
dac!!. nu cumva e un
briciu (v. mai jos, sub
paragr. resp.) ;din ne.
norocirecele mai multe
cuţi te de fier, glisite pe
teritoriul Daciei ,au fost
numai simplu Înşirate
sub stcreotipul tcuţit
de fi ert- din când in
cAnd numit «celtiet_
,;..>" ~, flrll nicio descriere ti-
Fig. 332. Arme,i uncltede fier dela Munctl/:i,dupl pologicll ş i fllr3 nici o
Leh6czky, In AS. XXl 1901 , p . 20S. rcproduccre,astfelin cât
1) Darnsy, În AS. XX1V 1904, p. 344. fig. 6; reprodus ,i de Df!cbelettc II 3,
P.13 6 3,fig.7.
1) Cf. Db:hclcttc, 1. c. CL ,iexemplele aduse de Darnsy,ln A.s. XXV I 1906. p. 62,
fig. 12,i 13, cu prilejuJ publicirii mormAntuJui eehic dela Croma În Dichi~.
') Millcker, În Dlbn. Rlgulgl. I1I, enumerA: un cuţit mnre tdc mieeJar. Ia Gdd
in Torontal (P. 61); fcuţiletla Pa/anca in Timi, (p. 110); la PanciO'Va (P. III sqq.);
la Timil(lQJ'a (lung. dc 21 cm., p. 136 sq.); la V",t, (p. 191 ,i 192).
www.cimec.ro
VI. VÂRSTA F'IF.RU L.UI IN DA C IA - 1. L.A TtN'F._UL ,8,
de o urmilrire mai in amllnunte pe teren a rllspllndirii diferitelor forme
speciale nici \'orbll nu poate fi (v. Ia noi fig. 330 ~i urro.).
In orice caz notllm ci1.laBalsainSzabolcs(fig'334sq.)aflitm at1ttipu l
.Muncaci 2. (mic) 1), cAt şi tipul tMuncaci ~ (mare) l). iar la Apahida in
Cojocna, tipul . Muncacl 1. mic') ~i tipul (.lVluncaci2.mare')~ imi c').
AtAt Balsa cAt ~i Apahida aparţin La Tene-ului mijlociu, astfel dl
împreună cu Muncaciul asigură dllinuir ea acestor tipuri timp de trei
secole cel puţin. Dela Cohalm.(v. fig. 336) avem un cuţit lipultMuncaci 4',
iar din altll parte a Ardealuh!i (ibid.) un cuţit tip .Muncaci n. In ce
prive~testaţillnile din S Carpa-
ţi or, notllm dela Ti"omi (La
Tene III) exemplare destul de
bine pllstrate:n!ltde tipul tMun-
caci It cât ~i .:n t ). 1n special
ultimul, Împreuna cu limba de
prins În mâner, lung de c. 10
cm. e un exemplar tipic pentru
forma cea mai rlsp4nd ită in
Dacia În La Tene-ul ultim. Dela
Grtfsolli avem un cuţit de tip
.Muncaci 3.' ).
Dar Ardealul ne oferă un tip
de cuţ it-coso r. ca re de sigur a Fig. 333· CUlite La T~ne dela V6rlll, dupA
pUlutservichiar ca arm1i.inlupta !\1illeker, in AS. XVIII 1898, P.409· , /6.
corp la corp, de o formă foarte
asemăn1ltoare cu cea a cosoare lor vestice (cf. Dechclette II 3, p. 1383). Mu-
zeul Brukenlhal din Sibiiu posed!!. o bogatli coleCţie de astfel de cosoare,
foarte late ş i cu v!l.rful brusc Încovoiat, adunate din SV Ardealului,
de pe vllilc Tll.rnavelor şi a Oltu lui: singură lama acestor cosoare mli-
soara intre 20 ş i 30 cm. M1l.nerul, de lemn , prinde ~Ia soie. adesea foarte
') Rut ka, Dolgo/mtok VI 1915, p. 25, fig. 7.
')Jbil/·,P.3 1 • fi g. 1 3,no.2,i4.
1) Ko''1ics, in DoIgo~(/tok, II 1911, p. '3. fig. 22 ,i p. 30. fig. JI, no. 4.
') Jbitl., p. 35,fig.38 nO.2-4. Pentru un cuţit LaTtnedin Bibor,probabii tip
,l\IUIluci 4' lung de J9 an .• v. Hampel in At. XIII I&)J, p. 178.
' )/bid., p. 49. fig. 60.
') R. ,i E. Vulpe, TjnOlul, În Dacia I 1924.
') 1. AndricfCscu, Pisc",l Cr41flni, Duc. '92.4. p. 9', fig. 283.
 VA..<nLE rARVAN. G ETIC A
lun~ a cosoru lui, nu numai prin simpla infigere a ei în mAner, dar ŞI
cu un inel de fier care strânge lemnul bine pe tSoiet, aşa cum vedem
în exemplarul dela Klei1l-Propstdorf (fig. 337). Ca linie de muche şi as.
cuţiş, aceste cosoare au, fireşte, o
serie întreagă de varietăţi: astfel
cosorul dela Ormetlli În Tllrnava_
Mare (Urmas, in cercu l Cohalm)
e mai puţin arcuit decât cel din
tHahnbacher Cebieu, l ~ ngă Sibii"
(fig. 337, no. 6, comparat cu no. 5);
tot aşa cosorul dela 1<Iein-Propst_
dorf,la o mare convexitate a muchii
prezint!!. o relativ minimll conea_
vitate a t1ii şului . Numl'iru l relativ
mare al acestor obiecte, plstrate
la Brukenthal de pe un teritoriu
destul de redus, provine de acolo
cA lama acestor cosoare e destul de
groad pentru a fi rezistat mai bine
ruginirii decât atAtea alte arme şi
unelte de fier din La Tene-ul dacic.
Dimpotrivll, cuţitul-spadl'i dela
Grifdi,tta Mrlncelului, păst rat, tot
1. Brukenthal (fig. 336), lung, cu
totcu . langueue., deo.48s m. este
absolut drept. Cu un singur tăi ~
şi cu muchea ş i t1iişu l paralele,
aCar3 doar dtre vârf, sp re care se
Fi~. 33-4. Arme din morm. celtiee dela apropie Încet, acest cuţit <.'Ste evi-
Dal,a. DupA M. Ro3ka, În Do/golta- dent modelat cu i ntenţi a nu numai
toh VI, 1915. p. 31. de a t3ia, ci şi, mai ales, de a Îm-
punge. Totuş, nici ca formă, nici
ca întrebuinţare, el nu e specific dacic, ci generaJ central-european.
Reprezentllri le de pe Columna lui Traian (v . fig. 341) nu cunosc forma
de cosor propriu zis, ci altele, înrudite mai de grabli cu tipul dbiilor
curbe, deca.t cu cel al cuţite lor curbe.
Ddlli. cuţite, ciocane, clette t i alte rmelte de meseriati. Tot descoperi-
rile dela Muncaciu ne llimuresc şi În privinţa diferitelor scule de
www.cimec.ro
VI. v ARSTA VI ERULUI IN DACIA. :1. LA TF::NE-UL
meseriaşi: lemnari, curelari, fierari, etc. Astfel uneaJta reprodusll de Le-
b6czky 1) În pl. V fig. 8 se arat3 a fi o daltă; cea din fig. 1 un cle,te
fix de Îndoit pllici de metal, cea din fi g. 16 un cârlig, cea din fig. 12
o micA nicofJald,-iarin alt raport'), pI.lII. fi g'3, un cle,te de fierar,
fig. 10 un ciocan; alte douli ciocane, pe pl. V, fig. 8 ş i 9 (p. 209); apoi,
mai multe cuţite de pielan' şi cllrelan', pl. V, fig. 2-4 (p. 209), cu tăişul
runu'o bucată cu mânerul, şi avAnd forma cornului lurui , iar m~nerul
indoit În arc , adicA Întocmai ca la M01It-Beuvray in Gallia , SttJ'nsburg
in Saxon ia ori La Tblt În Elveţia '). De-
altCel ş i ciocanele, cleştel e ori d 3 1ţil e nu sunt
mai putinasemltn1itoare cu cele vcstice·). - &~\...~
~;u~h:a:r%:~ea:~~e:u~e~:: S~~:~::;o:!: ~~~
cu ccledeia Munkac8, ne completează Încă ~ţ!::J
lista sculelor de meseri aş i cu diferite ba-
roase, nicovole, sfredele, bare de efdlţuit. ~g;Î!J5di~~~:~I:~!7~
tabla de metal, etc.'). Ballu,dupiM. ROIU, inDoi-
Să-mi fie acum permis sA explic drept gozatok, VI. 1915, p. 25. 1/ 3.
tot instrumente, ş i anume chirurgicale, obi-
ectele pe care Darnay le-a publicat cu prileju l descoperirii mormin-
telor celtice, în special acela al unui c.!I.Iăreţ, la Gyoma în Bichiş,
deşi acele instrumente erau gllsite in altă parte mult mai În Apus ').
E de altfel dela Început de notat el şi sabia din mormAntul dlA-
reţului dela Cyoma e de un tip frecvent vestic, ca şi cuţitele de fier
cu inel la caplltu l m!1nerului, pe care Darnay le aduce tot ca material
documentar vestic ş i cari fireşte nu pot fi deocamdată socotite printre
tipurile curente de cuţite din La Tene-ul getic.- Instrumentele pe care
Darnay, ,. C., p. 66 sq. le declarli necunoscute tfie in inventarul intern.
fie in cel extern (.ungan) al vârstei de fien ş i declarll eli nu ştie cum
1) AS. X,.XVIII 1908 , p. 253,-la noi, fig. 330.
l)a.XXI 190I,P. 20S,i209. - lanoifig. 331&q.
') O«:helctle, 113, p . 1368 . q. Oimpotrivll, K6'1ttt{ minerul aceatot cuţite Cite
drept: Oarnay, in AS. XXIV 1904 , p. 349, fig. s: eL ,i pentru acest tip Db:hdette.
J1 3,p· 1368.
I) /bid.,p. 1373,i 1376.
1) Oarnay, În AS. XXVI 1006, p. 4-23, reprodw
ci. insi la Ollrnay ,i p. 4.n.
,i de Dttheletre Il 3, p . 1376:
1) Oamay. in A,R. XXVI 1006, p. 62. fig.4, IS ,i 16.

&3 le explice,sunt, dupA cum se vede dif'l fi!;. 338, de fapt ni ş te tbisturiurU,
de diferi te necesit1iţi chirurgicale. T oate trele sunt prev1izute la capAtul
Fig. 336 . Arme ,i unelte de fier Ln T~ne. p!l.strllte III Mu·
zeul Brukenlhal, - d e lrl (SI . spre dr .) Cohllim , i din Ar·
deal, cUlile;cuţit-spndii delll Oridi,lell Muncelului; vA r(
de lance delll Şei ca. MicA; spadl LaT~ ne If cutellCllei,din
Ardeal;sccur~delaŞeiCII-Mici; eUlil -'plldi (1) din Ardeal.
m;1nerului cu inele spre a putea fi atârnate cu un lanţ ori o curea de
cingătoarea celui ce le purta. Erau aceste instrumente chirurgicale În-
trebuinţate pentru nevoile umane, ori pentru cele veterinare? : nu pu-
tem fi.x3 . Destul că în colecţia P.l.cut3 de Darnay, [. c. (v. fig. 338) ne af]3m
www.cimec.ro
!.. '-~-----~-- -
VI. VÂ RSTA FIER ULU I IN DACIA. ~ . I.A TF:NE-UL
oarecum - ad1iug1nd ~i cele douA c uţite de dimensiuni ş i forme deo-
sebite - deadreptu l în faţa unei ttruset de chirurg din La T ene-ul
mijlociu .
---------
Fig. 337. Anne ,i unelte de fier, L, T e ne, plstrllte la Muuul
Brukenthlll : 1. VArfuri desAge,i dela (st. spre dr.) Amla"Ş e i ea ­
Mici, Vingllrd, Am la, ,i Cluj; 2. Cosor delll Sibiiu; 3. Coaai
din Ardeal; in rAndul de jos: 4. Cosor dels Klein Plopsldorf;
5. Cosor din Hahnbacher Oehiel (Sibiiu); 6. Cosor liela Orme-
ni, (TArna\.. ·Mare); 7. Secere -coas.5. djnArdea l.
Dela COSltiii d-I Teodorescu comunidi descoperirea unei miei ni-
ttJf)olt de orJăllrdri~, de sigur de argintar, cum ar3.tam di au putut fi şi la
Gr4di11t şi cum vom vedea mai jos. Ia discuţia tezaurelor de argint din
 VASILE pARVAN , GET/CA VI. VARSTA F IERULUJ IN DACIA. '1 . LA 'l'tt..'E-UL

La Tene, d au trebuit sA fie numeroşi în SV Daciei. De asemenea
tot dela Costefti ni se comunică şi descoperirea unei nicotJale de fierar.
Nu avem pinll acum din ţinutul
getic - precât ne e cunoscut noull.
materialul-Jicrdstraie şi pile bine
pllstrate I).
Unelteagricole.Pluguri,coa.se, seceri
cosoare de/itr. Tot AtfllncllCÎu[ne oferl
cele maic:ll'acteristice şi mai numeroase
fiere de plllg din teritoriul geti c (fig. 3z9
ş i 340). Tipul lor e bine cunoscut aUt
din Apusc:'l.t şi din SVI): tplăci triun_
ghiulare mai mu lt sau mai puţin pre_
lungi, cu margini le laterale îndoite in
formli dearipi de aceaş partea pl~cii.').
Dcchelette a observat d nu găsim
cuţite de plug în vllrsta bronzului
turnate din metal, dar ci acesta nu ar
fi un motiv pentru a admite nlscocirea
cfierului de plugt deabia în vârsta
Cierului, deoarece Etruscii cunoşteau
plugul de bronz pentru scopuri sacrale :
trasarea incinteJor oraşelor,etc.Totuş
vom observ'" in ce priveşte Dacia getid
nu numai dI. nu avem pluguri de
metal În varsta bronzului, dar cl chiar
in La Tene fierul de plug a fost o
inovaţ i e de lux, foarte rar intrebuin_
tatA. In nici una d in aşezliri l e La Tene
Fig. 338. Obiecte din morm. edtice din Câmpia munteanl, săpate pânl
dela Gyo1lW ,i din Pannonia. Dupa acum - şi doara aici e ţinutul getic,
Darnay in a. XXVI 1906, p. 6z. prin excelenta agricol, înc!1 dela Ale-
xandru-cei-Mare documentat istoric-
nU am ~it vreun rest de fier care si poatl fj atribuit acestei
unelte agricole . Dimpotriv!1 experienţa noastr~ din săpAturile dela Crli-
sani şi din alte locuri ne-a indemnat să propunem (mai 8U', cap. 111,
p. 13 8) numele ~e tepoca lemnului. tocmai pentru cultura geticA din
La Tene-ulll ŞI lIf : atllt de precump:lnitoare este întrebuinţarea
acestui material faţl. nu numai de metale, dar chiar faţA de p!1m~ntul ars.
Ardealul Însli ne-a dat totuşi citeva fiere de plug atât din p1irţile Ca.
halmlllld dt şi ale Sibiitlllli (v. fig. 339), bine pllstratc şi foarte ca. ,
racteristice 1) .
Fig. 339. Fiere de plug deJa (dr. spre. It): Ungrl (Cohalm),
Ardeal, Ttlmaci (Sibiiu, 2).-,i un tc:lldiut de lance dela
GUfteril1 (Sibiiu). La Muzeul Drukenthal din Sibiiu.
o adevăratl. revolUţie tipologic!l se indmpUi cu formele seceri lor şi
prin consecinţli ale coaselor din La Tene, faţă de tipurile cunoscute din
bronz. Am pute'" spune cll.tljmlui getÎc (v. mai sus, p. 408 sqq.) de secere
miel, încovoiatll şi cu lama simţitor de latl, îi urmeazll. tipII' celtic de secere
mare, larg deschis!!. ş i cu lama destul de îngustl, aşa cum o vedem,
iarl.ş inainte de toate dela 1I1tmcaci:l) şi cum se pot vede'" exemplare
şi in colecţia de antichitlţi a Muzeului Drukenthal d in Sihiiu, şi
anume unul, foar te caracteristic, de coasd kl (/ouille. (fig. 337), iar altul
de mare secere uJ lotlguette. (ibM.) .
Atelierele dela Szalaeska În Somogy Cabricau coase şi seceri de acelaş
tip ca in V şi SV 3). Coase la fcl cu cele dela Szalacska s'au gl1sit şi
la Ktkkul În Zala a). Dela Mutlcaci nu avem nici o coas!l, ci numai

1) ce.ucmplde vestice la D6:!helette, 11 J. p. 1374.

1)lbjd.,p.IJ79,iwm.ToIU, LeMttky,l.c.,innolaJ,p.zlJ, lf'cxplic:ldrept
ctUmaJe (Mrule ).
AS. XXI 1901, p. ZIS, fig. 1--:1, de trei dimensiuni diferite;
1) V.la Lch6ttky, in
p.zoJ.fig.7,i8jlanoi,f'ig.J:19,iJ40 •

www.cimec.ro
,,6 «>9 V I . VÂR STA FIERU LUI IN DACIA _ ,.. LA Tn.;r::-UL

seceri 1)ş i anume de o formă ceva deosebită ,de c~lc din ,V,:,t. cu lama deosebitll (ori cumva numai stilizatll prea mult) - În reprezentllrile de pc
mai I ată ş i muchea mai solidă, iar tăişul ma~ puţm SC~b't, lOtru~At nu Columna lui Traian, care reproduc adesea aceastll. uneaJlI; de fapt,
unnăreşte paralel linia muchii, ci I asă lamci cAtre mijloc o mal mare aşa cum se prezintll cosoarele dacice, ele nu sunt, precum s'ar crede,
Iliţ.ime l); acest tip,pe un tip exclusiv carpatic, ei general L a Tcne, din Anglia şi p~ni1 la noi 1).
care l·am puteA numI Am arătat mai sus, cap. IU, p. 14°, că monumentele (in primul rând
.lfelic, faţă de cel vestic, Columna Traiană) ne dau pentru Dacia din La Tcne-ul ) 1l:2. un tip
eeilic, pecaredcaseme_ de seceri-cosoare foarte deaproape Înrudite cu seceri le din bronzul I V,
ncaiJÎntAlnimlaMun_ studiate in partea 1 acap . VI (cL p. 409 şi fig. 341). Tipul local de seceri,
cad l ), s'a găsit, Întâm_ dela Muncaci, confi r-
plător in Imporhetarea mllacesttradiţionalism.
origi1ta lăptmtru e~:port: Dar L eh6czky l) a În-
anume două dintre a- cercat sll demonstreze
ccste seceri sunt Încă că avem un fel detriplli
Icgatcimpreunl'l.cu Înc- sin teză: coasd-secere
lui de fier care le ţinea -cosor-de-lup tă,incare
strânse Îrnpreunăca s1 cele trei unelte agricole
nusesbatăşisgâriereti_ se influenţează reciproc
procpC'drumt ):fig ·340 . În st'ructura lor şi dau
In ce priveşte COSOa-
fl3ştere unor tipuri in Fig. 341. Stbii curbe ,i cUlile de lupti, dacice. Dup;'l
rele, de vieşide lucru, termediare destul de eu- Columna T,ajand.
cu lama l at1\şi dreaptă rioase, mult mai adap-
ş i numai vârful brusc tnte pentru Înc1ierarea din r:tsboiu, decât pentru munca pacinică dela
recurbat şi subţ i at, nu cAmp, ori din vii şi livezi: varietatea modelelor dela Muncaci ne
putem cit:i exemple din poate În aceastA privinţil s luji drept pildi1: secerea din Alt XXV111
săp!1turile noastre, dar, Igo8, p . 253, no. 3, e mai bunii de cosor-de-luptă decât de secere
Fig. 3"Q. Seceri, fiere de plug, etc., dela Mu"cacÎ, cum am ar1l.tat mai sus ori coasi1: v. fig . 330.
dupA Lt:h6czky in AE. XXI 11)01, P·2 0 3· (v. fig. 337). avem,"u_ Faţă de atâtea unelte tilioase e natural să se glseascli i'n s!tpilturi şi
meroase, d in Ardeal, gresi i de ascuţit: mai toate staţiunile cunoscute ne-au dat şi astfel de
la Muzeu l Drukenthal din Sibiiu ş i le reg1l.sim. poate-e drept într'o formă obiecte modeste , care de multe ori nici nu sunt culese de lucrlltori, fiind
pentru ei prea banal e, aşa înc!!.t, ca sll nu le arunce, trebuie Întotdeauna

$~li!~~}!~~~~
s3 li se atragll. atenţia asupra interesului ce-l au cIlÎar aceste neînsem-
nate bucăţi de piatd.
U"elte de pescuit. Ulldiţe ti tridell1e. Săpăturile pe malul Dunării şi
al Jacurilor adiacente au scos la iveală chiar pentru eneolitic un numi1r

') ef. Dkheleue, 113. p. 1383.

r) AG. x..XI t!)Ol, p . :nt ,i, mai alu, 214-216, cu Upliealii in mare p"rte accep.
216eneadmi.ibill. labile, d:tr În c!lte\iI cazuri, ea d. p . dubla t()(Ud de lupttl p. :u6, absolut aratuitt.

p AR. - Mmff"'U' S,c(,unii I,for;u. Stria III. Ta .... 111. Mt .... 2.

www.cimec.ro
 ... VA SII..E pARVAN. GETICA
enorm de harpune 1). Ca atAtea alte obiceiuri şi unelte străvech i, pă ­
strate până În timpuri nouă de tot, se poate ca ş i În La T ene să se fi
mai întrebuinţat dirlige de prins peştele, de toate Cormele ş i dimen_
siu ni le, fabricate din os şi din corn. Dar progresul adus de lucrul me_
talelor a schimbat şi aici procedeele. Avem din La Tenc 11 şi IIi, dela
Cr4sani, poate, un tn'dent de fi er, iar d in alte p ărţi (Tinosul, etc.) undiţe de
bronz şi de fi er. Forma lor e cea o bicinuită până în ziua de azi. Di-
mcnsiunile variază, după mărimea peştil or ce aveau a fi v1l.naţi .
Ustensile casnice fi de bllctllllrie. Avem, tot dela !l1uflcaci un frumos
exemplar de «furculiţă mare de că ld are_, cu trei dinţi încovoiaţi 1), de
l -·~-·----------- ~ · ·
7[~
~ To tu ş la Coste/fi s'au găs it ş i resturi de cazane de
FiQ:. 342.lalagan ,ilecure de lupti, dacice, din IA nne
111. Primul de lingi Cohalrn, a doua dc li ngi Oello Sibiiu_
lui. IA Muuul Drukcnthal din Sibiiu.
tipul general cunoscut din La Tene III În toată Europa: fi g. 343· Dechelette
crede că motivul curbării dinţilor e împrumutat dela modelele greco-
italice pe care Celţii le-au imitat 3). Instrumentul servi! la SCoaterea
cărnii pentru prAnz din cazanul in care fierscse şi împărţirea ei la oas-
peţi. Mai cunoaştem un exemplar, dar foarte primitiv lucrat dela Vt--
lem SI.. Ve;t în Pannonia .), de o formă analoagli. cu cea dela Muncaci.
Cât priveşte exemplarul dela Crtlsani '), nu se poate preciza dacă e
I.rident de pescuit, ori furculiţd.
Tot dela Muncaci avem şi o «crema;l/be. de atârnat cazanu l deasupra fo-
cului,deun lucru foa rte îngrijit şi oformll elegantă') : fig. 344, la fel cu aceea
') Ve%i in lJocjQ I ,i II rapoarteled-Ior DuminclCu deapre GUIM/rII',o ,i Ştd'an
despre Ctha'oarele.
') Leh6czky, in AS. XXI 190I, p . 2".
') 1l 3,p.l422 •
' ) Okhe.leue II 3, 1414, fig. 8. Dkheletle nu inregi, treul nici unul din obie.cldt
• dc camclui5lice ,i numeroue dela MUMaci, de" articolele lui Le.h6czky i·au folt
cunoscute ,i le c.iteul În 11 3, la p , 1354 .
' ) J. AndriefelCu, PUt:vl C,asa"i, Duc . 1924, p. 91, fi i. 282.
I l Lch6c.zky, AS. XXI 1901, p. 201.
www.cimec.ro
- ,:.. .......
6-"- \' .. vA aSTA FIERULU I IN DA CI A. 1. L .... TaNE. UL
de fier, dela /:.)mnendingen în Haden 1), iar dela Crdsall;, În Câmpia
munteanll plirţi d intr'o alta, de bronz, mai primitiv lu crată ca aceea
~~:c,!!u:~::~i::: ~:~a a~udnec::ili:ll~o~~~~:: ~nm~~u~~e~:~;i~:~~~a:~~~
dând mteresan le efecte decorative (v. fig. 344), în genu l vestitelor torques
de bronz şi de aur, cunoscute ş i din părţil e noastre ').
In ce prive şte înslişi caza nele, nu trebuie să ne mirăm dl. nu avem nici
unul pAstrat din La Tene-u l nostru. Ele era u ~cute din tablă de bronz
aşa de sub{ire 1) În cAt n'au putut rezista la ox id are ş i s'au nimicit. E
1))
caracteristic În aceastll privinţă că cruarcă l dăruşe l e
nord italice de bronz din hallstattul nostru, care erau
de un metal ccv3 mai compact, ni s'aup1istratadesea
tot numai prin toartele lor (v. mai sus , fi g. 198 ş i
Z03), iar lebes-ul dela Bl1Hl.noaia este i ar1iş conservat , .,
cum se cade tot numai În partea superioară, fun-
dul fiind total distrus (ef. mai sus, cap. J, p. 18).
bronz din La Tene, Fig. 343. T rident
Ra/niţe . Se ş tie cll pânl in La T ene popoarele dela MUIIUIa', dupA
:~~~!eifa~~~;:~~ ~;~~i 4~u:iO:~U~nt~:~:jiţ~ţa;:t:~:~ ~~~::. ~ ~~:
pivele de pisat ori pi etrele de stri"it boabele, fireş t e
intr'.un chip cu totul necomplet ş i primitiv, Leh6czky pomeneşte din
plirple MUflcacillllli o serie întrea~ de râşniţe, găsite În l oc uinţ e l e La
Tene I1~ deacolo '), din nenorocire f1irli a da nici O reproducere
:~~~:~:~c~~; E:~~;~:~e~::,a~~:n ~~~~:~::~~:~::~ ~:in~;~ţ~,~~~;~:~;~~
meto nu era aşa de conved ca În Sud, iar coliI/liS (partea rotativă ,
de deasupra) avea un profil destul de variabil. Putem in sch imb da
repr~duceri d~pă un calil/Ils dela SighÎfoora (fig. 345: La Tene.
n Ş-I III) ') ŞI după fragmente bine definite de Cl'lil/; dela T;f/QSIII
') D&:hdclIC, IIJ, p. 1420.
~ ~~~=~t~~d~.1~ 4~~~denachmit , o. C., 1, caiet X I , pl. 3.
·)/bid·,p.J 386 .qq.
~ ) In AG. x..'X 1 1901, p. 201.
') Comunicat dc d_1 Rosett i.

cu un profil foarte caracteristic 1), şi dela ft1ăm'lstirea (ibidem) i),
ambele aparţinând La ~rcne-ului 11 1. Interesant e că.
În vreme ce pietrele de r!l.şniţi\ dela Muncaci sunt de
trachyt, acele dela Siglllfoora şi COSUt/i, ori cele din
Câmpia muntean.1l. sunt de lav3 basaltid, intocmai ca
acelea din Apus:!). In ce priveşte pietrele de moacă
manuală dela Grddi.ştca Mmtcelului 4 ), foarte asemănă_
toare cu cele de tip sudic, ele sunt, după Ackner, de
tTrachytporphyn şi au fost constatate În vecinătatea
basenului cu apli de izvor dela poalele acropolei, in
afara zidurilor. impreun1f cu slimânţa de grâu şi de
diferite neamuri de leguminoase, dintre care mazllrea
se distinge mai bine.
Arme. Spedele scurte (şi pumnalele) srythice fuseseră
În Dacia caracteristice pentru hallstattul II şi chiar
pentru archaeo-La Tene. Ele reprezentau, intr'o formă
or;entald, moda general europcanli din hallstattul II,
a dbiilor scurte li), preJungitll şi în La Tene I, fie
direct prin spedeJe scurte, fie prin pumnalele propriu
zise, dintre care se relevli În chip special cele anthro_
poide 1). Dar in \'reme ce În Apus evo l uţia stilisticl
a armelor se desfă.şoar.1l. intr 'un mediu etnografic mai
mult sau mai puţin stabil, Cel ţii juc;'lnd rolul princi-
pal, - Ia noi avem acel illlerme:::::o scythic din hali·
stattu l II , Care prelungind Asia până la D~nl1rca
pannonică, întrerupsese etnografic şi cu ltural viata
Fig. ]4-4. Cre-
maierti dela din Dacia pentru patru seco le. Deaceea, deabia dupil
:~l1Tn~r~~i:~:~~Şi~ f~:ep;;tn d::;~I,~~e~~ea P~i;UI:~i~~;r::
Mllrltaci,dup!i
LehOczky in
A~.X:I(II90I. civilizaţi e, putem vedea reaplirAnd, după a. 400,
cllea traditie culturală a Oaciei,de legtllură cu civili::aţia
1) R. fi E. Vulpe, TilWlul, in Da&Î.a I.
1) Gh. Ştefan, J114mhti,-ea, in Dada Il.
') Ce. Dfcheleue. 11 3, p. 1387.
1) Fin")', in At. X.X.-XVI 1916, p. 21 cu plan,. III, fig. 1.
' ) Cf. Dtcheleue, Il 2, p. 731.
') Dttheleue 113, p. 1111 fi 11]7.
www.cimec.ro
VI . VARSTA FJERULUI IN DACIA._ ~ . LA Te.SE-UL
untral-europeant! şi, după cum am arătat în partea înt~ia a acestui
capitol, vedem relu;\ndu-se raporturile strânse cu SV itaIo-iUyric şi cu
V cehic, atAt pe cale comercială, cât şi pe cale politic-etnografică:
Celţ.ii ... in chiar În persoană p;\nl1 la noi, ba trec şi dincolo, pAnă În
Rusi~ sudică.
Ca o atare respingere şi biruire a Scythismului prin Celtism trebuie
să Înţelegem apariţia unor forme de arme ca aceea a spedei scurte dela
S::e,u/T6 în Borsod, deci pc Tisa-de-Sus 1). Reinecke a arlltat ') că
această spadit cu m;'lnerul de bronz şi lama de fier, lungă În total de 49
c.:m., din care 12 pentru mâner, cu două tăişuri, gllsit.!l. Îndoită de douli
Fig. 345. Trei tatilli, dela rAljmile La Tble gbile la Si-
,hi,OO'-O, Ti"olu[ ,i Md"41Iî,-ta. Cf. P.-499 &q.,inotele.
(MtU. de Am. Bucure,ti).
ori, deci dedicată unui mort, şi , se pare, Împreună cu un cuţit de fier
caracteristic pentru primul La Tcne (v. fig . 322), aremânerul impodobit
cu duble antene, iar pe proeminenţa superioară cenrrală o paImetă
greacă sti lizată ceItic , aşa cum era. moda prin anii 450-400 a. Chr. Aceast~
spadă, jnrudit~ ca stil cu cea de tip târziu hallstauian dela Kilicky În
Boemia '), e prototipul spedeJor scurte ori pumnalelor anthropoide din
La 'fene II, existente chiar în La Tene III 4). Dar spada scu rtă cu
duble nntene dela .M/mcac; 6): fig. 346, se arată a fi mai de grabă din
fami lia vechilor pumnale hal1stattiene şi archaeo-La Tcne, decil.t din
Vl'- La T cne 111, cum a fost -credem, greşit-explicat!l": În adev!l.rea nu
')PublieatlintAiude v. PullzkyinAuhaealogl·aiK6zltminytk,XJlI1879,P.f1
,i in RnJrlt ATthiologiqufI 1879 II , p. 215.- iar apoi de Reinecke, in A,-th. Itrt. XVIII
1898,p. 314 aq.cu un atudiu Itilillic asupra ei.
') L. t., din A~. XVIII 1898.
') L. t., p . ]14; ef. D«heleue II 2, p. 7+4.
') D&:heleue Il], p. 11]8 aqq.
') Leh6c:p;ky. in AS. XXVI 1906. p. 341, - III noi, fig. 346.
1) Cf. mai lUI, p . 298, n. 5.
 6"

are ind butonul central prelucrat În chip de om, ci plls trcazli vechiul
geometrism din hnllstatt j tipuri le Înrudite Cll ea sunt mai v~hi ca La
Tene U ') . Dealtfel şi obiectele in tovlirlişia cliron a fost gi\sttă spada
ului II , s'a gilsit În morm. 7 O sabie (in teaca ei), lung1 de 91 cm., din
care 13.5 cm. pentr-u mâner, iar I!l.ţim ea maxim! a ei fiind de 61 mm.
(cf. fig. 347) l). L a Baba În Szabolcss'aglsit o sabie, În teaca ei, numai pe
lungimea tccei de 80 cm., ş i latoi de 47 mrn. '). ContemporanA cu Apa-
ruda ş i Halaa e Cyoma în Bichi ş, cu mormântul ci de cavaler cclt ' ).
Aici sabia, tot cu douli toii şur i, e mai scurtă ca la Apahida, neavlnd
decât 68 cm. ş i Hlţimea de 4 cm., dar obiectele gllsite În J e~tur-!i cu ea ,
În speci al fibul ele La Tcne 114), absolut

~:~~::n~ue::~: ~~Iac~~a~:a~{~!~~~:a~~ ~ ~ ~
e pre ţios, in leglhur!l. cu sabia deja Gyoma,

~i:;~'~~i~uI;~;~8:aat:[n~I!~U~~n~~~ar~~~: <? ~ fI!P

Fig. 346. Antichitliti din epoca
mai vccheafierului, dinplirlilc
Mr,,"c41âu/IlI' ,dupli T. Lehckzky,
in AS. XXVI 1906
dela Muncaci (ef. fig. 346) poartli mai de graM un caracter archaeo-La
fire de sArmll rAsucite în chip de sfoară
unul împrejuru l celuilalt ti). Nu vom re- ~ ~ O
produce acum aici sabia dela K61::eg În ~
Baranya '), lungA de 75 cm. şi IatA de 3.5,
gl.sitll tot cu lanţul ei, de prins în tcen- . ., . . \ ~ ®
tiro m , şi aparţinand probabil') tot La Fig, 34 8. Fragmente din.
Tene-ului II , - dar vom reda importantele Ir'un Ian\ de (ie r din mor-
descoperiri dela Hodsdgh În Bacica, iarll ş m l ntullldcllApahida,dupl
din L a Tene Il, deoarece ele ne vor servi K ov'ea inDol,o.atoklI 1911,
la caracterizarea formelor de cultură scor- p. 46 .
Fig . 347. Obicctede
ficrdincim.LaT~ne
duce 'i), care s'au răspândit şi În Banat şi
dclaApahMa.Dupl Oltenia, şi ne sunt in special cunoscute din jud. Mehedinti, precum
Koriea tnDolg()1so- vom arătA îndată.
tohU,lglI,P·3 8.
1) Ko\'4C1, in Dolgo~atok II '911, p , 38; cL ,i D b.:.heleue II 3, p, 1081,
1) ROllta,tn DoIgo::atok VI 19'5. p . 31 cu p. 28 I qq.
. ) DarnlY, in AS. XXVI 11}O6, p . 62 Iqq . Darnay 'Ocoate Gyoma ca aparlinAnd

Te~:~ ~~:da t~:~~~~;r~sJ:ăne~i şi pent~

La 1'~ne-ului L
pentru La Tenc-ul getic, ca t I Darnay, ,. c., p. 64 .
cel vestic nu e cea scurtă, hallstattianli, ci cea lungA, cunoscutA din •) Kovfet, /. C., p. 35.
intreaga Europă, mai ales în formele L a Tene-ului Il ş i III 1) .. Mor- • Darnay, l.c., p . 62,fig. 3:cf. Df!:chdclte 11 3,P. 1l15 . q .CU cit.tdcantice re.·
pcctive.
mintele şi necropolele noastre ne dau c4teva ~xe mplare. de cel mal mare , Darnly, in AS. x:..X IV 11}O4 . p. 344 , i 345.
interes . Astfel, în cimitirul celtic dela Apa/uda, aparţinând La T ene- 1, CAci Darnay,potrivit tcndinţe i luidc l data cAt mai inapoi, ar pune-ocruar mai
IUS ca La T~ne 1.

') ef. O~hclette 113, p. 1138 IQq.

• Cf. pentru Scordiscii dela Sa\"a ,i Dunlrea mijlocie , mai lUI, cap. Il, p. 66 ,i
urmll.
1) Vu.i pentr u aminunte, Db.:.helctle II ), p. 1111 .qq,

www.cimec.ro
 VASILE pARVA..... GA'TIC A
Şi morm:intu l dela Hodsdgh ne face cunoscut tot un cavaler celt J)~
Fie· 349· Inventa rul morrn. cehic dela l-/odsdgh, dupA Roedig.:r
A~. XXIV 1904, p. 35 1.
1) itocdiger În AE. XoXIV ~904. p. 3S0 Iqq.
VI. VAKST A FIER ULU I IN DACtA._ :l . LA TtNE-UL
t: dealtfel ştiut cA Ce1rii erau În deobşte cll.lăreţi, iar nu pedestraşi 1).
Cenuşa mortului odihnia Într'o urnă (v. mai jos, fig. 462 , caascmănare),
iar I ~ngli urnă erau consacrate rllposatului Între alte obiecte, asupra
drora vom reveni treptat mai jos, doull spede lungi de 92 cm. (din care
la una mâneru l m:1sura 12, la alta 14 cm.): ambele spede fuseserA în.
doite de trei ori şi lucrlltorii cari le-au descoperit le-au desdoit, d istru -
gSnd, fireşte, În mare parte teci le lor, care la aceasL't operaţie s'au pu l-
verizat. Ambele săb ii aveau la partea superioarll a tecii o chiotoare
de tabU!. prin care se treceau curelele,sau lanţu l de atârnat la ci ng.1l.toare =).
O frumoad sabie La T cne Il , cu teaca ei, av!lnd doar vârfu l rupt.
notlim şi În Muzeu l Brukenthal dela Sibi iu (ef. fig. 33 6).
Din cimitirul de urne de la Aiud, K . I-lerepey publică 3) două sl1bii La
Tc.ne. se pare 11 (sunt rliu pllstrate), lungi de 65 cm. ş i late de 5.-şio
teacă de sabie corespunzătoare, de tipul cunoscut, iar dela Craiva
(Kitalypataka, tot în Alba de jos) trei fragment e de să bii La Tcne4).
Am arătat mai sus, cap. II , p. 73 sqq. el În seco lul Il şi la ince-
putul sec. 1 a. Chr., pânli la Burebista, Scordiscii dela Sava sunt mereu
lo\'arâşii de nllv"liri ai Ceţiwr spre l llyria şi Macedonia : aceastli to-
drăşie e aşa de intimli încât izvoarele istorice confundă pur şi simplu
pe Geti, de o parte ţu CelSii, de alta cu Bastarnii (mai sus, cap. U , p.
69 sqq.). lnsfârşit d nd Scordisci i sunt sfărm2.li de Romani (p. 73 sq.) ..
ei se refugiazli în insulele Dunllrii din dreptul Banatului şi Olten iei .
Faţă de aceste fapte bine documentate literar. nu va fi de mirare
să g~sim numeroase fabricate celtice in Banat şi Oltenia. Vom inregistra
acum deoparte spede1e La T cne dela Muzeul Liceu lui din T. -Severin,
dintre cari în special una e excelent păstrată, dar şi celela lte dou l1
sunf intregi, iar de alta spedelc celticc dela Crllia , toate constituind
adevărate pilde lipo logice pentru SV geto-celtic(v. pl. XXXVI I.fi~ . 1 şi 3)-
ToatcspedclesuntdinLaTene II,cu garda (.croisieret) caracteristică în
formli de caliciu răs turnat. Dimensiunile lor sunt urmlitoarelc: spada dela
Sef7eri" are 0·995 m. lungi me pe 5 cm. Jliţime; cea găsită În Ostrovrtl Şi­
mia" 0·975 m.lungime pe 0.055 m Hiţime; cea dela Câr/a-MicA ne dll un
,) eL D«.hdette II 3, p. 1106.
În.. ') Ve:ti la D~ehelette reconstituirea feluluj de susptnaiune a dbiilor L. T~ne ..
113.P· III S.
1) Als6/thtr Vd,.nltg)ltl JI10"og,.QjidjQ, II ',Aiud 1901, p. 97 .q. eu pl. x.,, ~
nO.1:19- 1:1:I.
·)Jbid.,p. 98,i p l, XX I, no. 2:l9- 23 1.
www.cimec.ro
,06 6"

tip mai fin de 85 cm. lungime pe 0.042 l1iţime I}. Spada cea lungă CU O singurll m"nă. In orice caz: sabia cu care se sinucide regele Decebalur
dela GTIlia a avut 1.02, pe 45 rom. Ulţime. iar cea mai scurtă, poate de
tipul Gârla-Micli, p1i.stratA doar pc 0.60 cm . lung. şi 4 tlţ., e ReCOm.
pletA t ). De notatel:1ţimea caracteristică faţă de lungime .Ia spada
~:~:~~ş ~::i~~~~~~~I~eUt~~~~i~_:~~,~~;:c~;i~;!~:;,~::i~~:: :r~~~
tndire maximii În sec. IV- II 1a. Chr.(v.spada persanulUi că zut: artă per·
din Ostrovul Şimian. Cum insă noi ştim eli s11biile acestea servlau nu la ~menicâ , la Muzeul din Neapole) şi frecvent3 - În diferite variante-
impuns cu vArful, ci la tăiat cu lama, prin lovire de sus În jos 1), e natura] atAt în R4sdrit cât şi În Illyria, În Picenum şi Etruria ori Spania 1), Muzeul
ca, Într'o epocă de lupte continue, armurierii celtici să fi dat spedelor din Sibiiu (Brukenthal) posed!!. o
o form1t din ce În ce mai massivll în sensul rezistenţei laterale. spadă curbddacic!i de genul celei pur-
S'au servit şi Geţii noştri deslbiiJe tip La Tene 11 şi I U ?Ori ei şi-au creat tate de Decebalus - fi alcdtll;nd tin
în acest timp un fe l deosebit de arme, mai de grab1i. Înrudit cu cele illyrice, adetJărat prototip ţipetltTlI iatagtmele
decât cu cele celtice. Căci armele de atac dacc,3şacum le cunoaştem de pe bostIJTtlo-sanllate (cL pl. XXXVI,
columna lui Traian, sunt sau de tip roman, sau de un tip specific, ne-cel tic. fig. z)- deci constituind ospeciege-
I n adcv3l.r arma caracteristic dacic!i în sec. 1 p. Chr . (deci in La Tene ticdde spad1\eurbli, bine caracteri ·
III z) nu e spada dreaptli, ci un fe l de iatagatl cu va.rful treptat Îngustat, zatli.(fig, 34z). Iar această spadă nu
eventual un fel de secere cu un mâner lung de lemn şi cu lUI singur 144 ' ). este prea deosebitA deaceeain formă
Intre aceast!!. armă şi enormul intagall Încet curbat. purtat cu ambele decimeurre r:1sturnat (t11işul pe par-
braţe în focul bli.t!iliei, ca marile spede medievale. de Bastarnii repre_
teaadllncconcavli.,iarnupeceaum- Fig. 350. tind.rde ("uilla),i iatqan,
zentaţi pe monumentul triumfal dela Adamcli~i. e o evid~n.t!!. În~dire Oat convex!i), pe care o întâlnim şi dacÎce. DupA ColumNa Tra;oN4.
tipologicli.. Dar e întrebarea : au fost Dastarnll Influenţa\! de Geţl ori pe Columna Traian!!. (a se compara
Geţii de Bastarni, adică de vecinii Bastarnilor, Sarmaţii? C~.ci Tacitus sabia din fig. 342, g!!.sitli. Ia Weisskirchen lângă Cohalm,cu dbiile din fig.
ne aratli. (fiUL . I 79; cL mai sus , cap. II , p. 106) pe Sarmaţll Roxolani 341 şi 35°, rcproduse dupA (rofeele dace de pe Columna lui Traian) .
inarmaţi în a. 68--69 p. Chr . cu aceste spede uriaşe: gladi,: q!,OS P~ae. Credem dar:i a putea conchide, ca şi în cazul cet1ţilor dace, eli Geţii,
longosulraque manu regrmt. De fapt. în afarll de curbura lamel ŞI det31şul deşi cunosc foarte bine cultura celticli. şi o au chiar la ei În regiunile
unic nu e identitate, ci numai Înrudire. Între iataganele sarmato-bastame de frontierA, ba şi mai in interior ca la Apahida În Cojocna, nu o adoptl
şi spedele incovoiate dacice . Acestea din urml\ sunt mai mici şi punate deeâtintr'o anume nUsud şi, d i mpotrivă, producei,autonom, forme pro-
prii, inspirate de cultura grcco.. orientală 2), ale cArei monete şi fabricate,

~@~~~~~~:~~f~~
in AE. X 1890, p. 264 .qq. cu fig. del. p. 265- 267·

~:~~~~~~d~;1r~;';~~,~u:~~~~{~E1',;tE;~~E
din jud. Mrhedinli, htrali,l. e., p. 142,

www.cimec.ro
 VI. VAR<lTA "'I"'''Rl'LUI IN OAC1 A.--~. LA Tt.NE-UL

precum şi articole de consumaţie (ca vinul şi untdelemnul) inun_
deazli Dacia panli În regiuni le centra l -galiţiene şi maramureşene. Aşa
cum in Pice1l1lftl ori În Spa"ia comerţu l grec aduce Împreună cu vasele
pictate şi săbii l e ondulate, la fe l ş i in Dacia, care erâ incii ma i aproape.
Totuş nu trebuie confundate tipurile de spadif-cosor ş i spadif-secere,
eXclusiv dacice, cu lipu l de sp(Ultl-iatagan 1) grecesc, şi apoi - cu mo-
dificliri - ş i dacic. Primele douli au putut fi producte originale da-
dce, create printr'o simplll adaptare a uneltelor ca arme (v . mai sus,
p.497, exemplele dela Muncaci ş i interpretarea lor), - În vreme ce ulti-
!Ilul este deaproape inrudit de o parte cu sabia illyricif'), cur bată imediat
deasupra m!inerului şi cu lama Îngust1i. (Ia Dechelette II 3, p. 1134),
(3 insllş o formli autonomi nordadriatidi, paralelll cu cea dacică, iar

~
de alta cu sabia ondulatll grcco-asiaticd, a cărei lamll se curbeaz1i treptat
spre caplitu l t llişului (v . mai sus, p. 507). - I n toate aceste cazuri
industria. dacicA a armelor se dovedeşte nu numai ca existent1i indepen-
dent de cea ccitică (fabricatele ccltice sunt absolut diferi te), dar deosebit
de actiVli pentru a inarma un intreg popor in chip unitar, eventual a
produce chiar pentru vecini.

1j
Cu lotul altul e cazul cu ldtrClle din La Tene-u l getic. Aici nu mai
poate fi vorba de o distincţie precisli tipologică Între ce ar fi pur celtic
~ ce ar fi gel;c. Cel mult decoraţia unora din ele cu motive gravate
ori ajurate ar constitui un oarecare criteriu pentru o stabilire de fami lii
deosebite. Dar numArul Hinci lor păstrate e relativ mic şi starea lor de
cOnservare nu Întotdeaunf\ mulţlimitoa re . Ne vom rezuma deci la În-
.şirnrea locurilor unde s'au g1sit şi la descrierea forme lor mai caracte-
ristice, cu indicarea mediului archeologic În care au i eş i t la iveală şi
2 familiei de fabricate din care fac parte.
Sli începem iarâ,ş cu marele atelier celto-nordgetic dela Mlllfcaci a).
Corocterlll prin excelenţli pop"lar al acestui atelier se manifestli În pri-
mul r!lnd prin completa anarh ie tipologicli a fabricate lor: dela micile
Fig. 351. Inventar cchic din cim. dela Fig. 3S:. Obiecte de fier "Srfuri de ţepuşe, de câţiva centimetri lungime , asemăni1.toare mai mult
Balsa, dupA M. Roskn in dela Mllncaci. dupl le- CU nişte vârfuri de sligeti decât de 11I.nci (fig. 33 1), pAnll la enormele
Dolgo:::atok,Vl1 9l S, h6czky in AS. XXI
P·19·
fiere de llinci de Yz m. lungime (fi g. 332 şi 352), şi dela forma unei simp le
frigliri ro tunde, fi1.ri'l. ari pi (fig. 332, no. 8), ori, poate, numai eu
acelaş comerţ, în special prin .Mtsamhr;a şi H;slr;a (oraşe dela cari
găsim monete În burguri le dace d in Munţii Huniedoare i, ca d. p. Ia
Costeţti),
a putu t foarte bine introduce ti pul de armli sud-estidi. de :: ;:~l~i~~:::: dl:~'n':;!i:I~~'~'~in Bosnia, pe malul Sa\'ei,exemplele pu-
de Truhellca in raportul IAu din Wiu. Miu. a. B. II. d. H . IX 19<4, pl.
blic:tte
care ne ocupl1m 1 ).
L, fig.3; pl . LVI , rig. 14; L V II 16; LXlJl 7; LXX-I n 4; forme mii mari, de
tpede" imai miei, de c:u~itc, toatereprezenlllndprobabi l aceatuixat(!abaicanic:i,de
') Cf.d.p. Col. T,., pl. LX..\':, ed. Cic:horius . (:ufigura de luptltorde pc \'lSul (I~ ni se vorbqte curent in Intiehiultc.
picta.t de origine aUic4 reprodus de D&htlette, o. C., II 1 , p .•ilS. Vezi insa la noi~ 1) Leh6c:zky, in AS. XXI 190I,p.2 1,.,ifig.delllp.20S,209,2IS,2 17,-.i XXVII I
imediat mai jos,.i cL notll 2 dela p. precedentA . 1908,P.ZS3 ·

www.cimec.ro

'"
un titiş mic de tot in vârf 1), pânli la forma bine caracterizan a fruoZci
de dafin ori de salcie (fig. 332 şi 352), avem toate varietăţile dr:
tipuri. Este adicli un fel de sintezl1 intr'"" s;"gllr atelier a celor rnaj
multe din formele de /d1/ci (Iances: de impuns) şi darde Uavelots:
de aruncat) pe care le intilnim in genera l În La Tene-ul euro..
pean, afarli doară de modelele capric ioase, techancreest ori ,Oam.
boyantest.
Astfel tipul Mrmcaci V 6 (fig. 330, no. 6) 2) corespunde cu cel dr:la
Bibracle8) ; tipu l V 7 (fig. 33°, no . 7)4), cu unul dela La Th,e'); tipul
1U J, lung de 0.50 m. G), corespunde cu unul dela Manching in Ba.
varia 1) i tipu l II 1 2, lung de 0 . 32 m. 8), e o simp l ă varietate dimensio.
naHi a precedentului; cât pr i veşte tipurile mici, Între la ş i '4 cm. lun.
gime, IV J, 2, 3, 12, 13, 1.h explicate de Leh6czky drept varfuri de
sdge,.; II), ele sunt de fapt tot vârfuri de IAnci, şi anume de forma şi mi.
rimea cea mai comun1i 10): «fierul Hincilor celor mai mari e În total lung
dela 50 la 40 cm., dar aceste lungimi sunt e:,<cePl-ionale ; multe llnci
şi darde n'au dec5.t 10-12 cm.' II), adicli exact misura dela Muncaci.
Dealtfel Leh6czky se inşeal1i În ce priveşte interpretarea de mai sus,
chiar din p. d. v. tipologic. In adev1ir dgeţile La 'fene, aşa Cum Ir:
vedem chiar la StradOtlitz in Boemia 11), deci În vecinlitatea noastrl,
,; cum avem exemple fÎ dela AI,mcaci 1'), 8unt prevbufe cu dou~ ari.
pioare ascuţite triunghiular şi at5.rnând ca doi pinteni de cele doul
pa.rţi ale teci i (lemnul intrl1 in fier, iar nu fierul in lemn): v. fig. 356.
1) Nu e imposibil ca.cest tip si (i fOII deClLpt celdel. LaTl!ne,reprodu.deDt-
cbeleue, 113. p. 1145. no. ". - Totu, euno.,lem din Hallitan lcell tip de 'ja\'elou:
cl. DEchclelle Il 2, p . 7,,6.
! ) AS. XXVIII 1908, p. 253.
~) Dec:hclette 11 3. p. 11"5 , fig ....78, no. J.
t) AS.• 1. c.
~) D&:hclette, l. C., no .....
1) AA. XXI 1901, p. 205. IJl I, la noi, fig. 332, 1.
') D4!chelette.l. C., no. 1.
1) Al1., 1, C., 11 1 2, la noi, Cig. 332, 2.
') AS., 1. c., p. 216 sq. cu p. 209, pl. I V, II noi, fig. 3 31.
1') Cf. d. p. vArful de lance dela Chaucm)' In Ai.ne, la Dkhdelte, It 3, p. "45,
no. , ,i Leh6czky Înlu, interpreteazl exact vArCul de lance de n\Unai I l cm.IWlIimt,
reprodu.deel ÎoM.,I.c.• p.u"IX3.lanoi,fig.3S2 .
il) DEchelette, 1. c., 1'. "+4.
") Dtd1elette 11 3, l' 11,54.
") AS., 1. c., p. :ti,. fig. g.
www.cimec.ro
V I. VARS1'A t' l ERULU I IN DACIA. ~. LA Tf;."lE-UL
In ce priveşte tipul de lance IX J, lung de 50 cm. 1), cu aripile de
profil unghiular, el c o simplli varietate a unor forme bine cunoscute ').
La caplltul de jos lancea aveA un cllldiu ascuţit de fier, spre a puteâ
fi infiptll În p1imAnt: dc obiceiu acest di.ldiu are la noi, at~t la Mun-
COdUl), c"t şi d. p. la lthimeni, în Dorohoiu 4) : pl. XXXVI, fig. 1, 0ri
la GUlteri/a in Sibiiu (fig. 339) ') forma unui fier ingust de plug, cu
aripil e r1i.sfrAnte de aceeaş parte, spre a îmbrllţişă. lemnuiilincii. Alteori
el e flCUI mai îngrijit, În chipul unei tece con ice perfect Închise '): fig.
340, fie cu vârfu l Însuş rotund, fie cu v1l.rfu l turtit 7).
Nu vom insista aici asupra tipurilor de llinci dela K6szeg 8), unele
deslU I de nou~ ş i inte resante (pentru Pannonia), deoarece ele ţin mai
mult de V dedt de E . Dimpotriv~ Hi.ncile d in mormântul dela Hod-
sdgh în Hacica sunt importante şi pentru noi, fiind din imediata veci-
nA.tate cu Banatul II). Avem aici at"t tipul de lance cu lama foarte În-
gust~, prelung lanceolatl, şi pe acela in forml de frunzl1 de dafin (cf.
fig. 349)' M~rimea lor e deasemenea caracteristica.: no . 2 are 54 cm.
lungime, la o Iltime maximll. de 4 cm. ; no. 7 are -49.5 cm. lungime,
pe 9 cm. lAtime. Celelalte llinci au fost îndoite sau chiar rupte, po-
uivit uzu lui funerar cunoscut : mlirimea lor e deasemenea respecta-
billi. Dealtfel În total mormAntu J se arată cu un inventar bogat şi ales,
de o tehnicII. ingrijit!. Caracteristic e, cli unele tipuri de Jllnci, ca acea
dela no. 1, arat1i puternice reminiscenţe din La Tene 1 10); totuş de-
pozitul e sigur datat din La Tene Il prin formele ca aceea dela no. 7.
foarte latli, şi, fireşte, prin slibii le de care am vorbit la locul potrivit,
mai sus.
In ce pr i veşte mormintele ccltice dela Balsa in Szaboles 11), aparţi­
nAnd La Tene-u lui II , avem de aici trei llinci de tip comun în vremea lor,
') Jbid.,pl. IX 1,- 111 noi, fig. 35;1.
') Cl. D&:helelle 11 3. p. "15·
') l..ehckzk)'. AS. XXI H)OI, p. 20J ,i 2 I S, -C(, la noi, fig. 329 ,i 340.
1) Co l ecţia Buţurunu, ineditA, la Muu.ul National de Antiehitlţi din Bucure,ti.
l) IA Muu.ul Drukenthal din Sibiiu,neexact determinat, CI fiu de plug.
" D. 1'.11 Le.h6czky, l. c.,pl . II, no. 1,2 ,i J:!drd interpretarea dela p . 216.
' / el. d. p. cilcliul de Iinee dela Leh6czk)', AS. XXVI 1 goli , 1'.341 ,i la noi fig.
339,'1.
1) Dama)', in Alt. XXIV 1904. p. 344 ,i mai ales p. 349.
• Roediger, in Alt., 1. C., p. 351,
1·)Cr.D~letteJl3 ,p. II44.
") Roaka, in DoJgo:catok VI 1915, p. 18 sqq .

cu lama lată şi de mărime mijlocie şi mare, intre c. 25 şi c. 40 cm. Iun.
gime, pe o Hlţime de c. 5-'7 cm.: fig. 334 cu 351. ~mer~ant e, do in
primul mormânt celtic s'a găsit impreun~ cu I~ncale ~l o slI.gea~ de
bronz in trei muchi, cu trei aripi, de tiP mal veclllu, tscythu,l).
Dela Apohida în Cojocna (fig. 353) avem un mare fier de
lance tip La Tene Il , dar cu o special:! accentuar~ a ne':Urii
mediane, ca pe vremu ri , in bronz: fragmemele găsite perma o
f.a;g1;~!· d~:e~t;a1,~J!i,e~: ~~:~
Fig. 354. Virfuri de linci
din Muzcul Drukentlml : dcb
,-'es , i n Dolgo=otok J[ 1911, pg . II. spredr.: Cacov(l(Sibiiu):
5:z(dr.) ti .p(st.). dou!i,Mdgdrei , Krj:;:bar:.
rcconsutuirepec. 30 cm. lungime Şi5cm. l !\ţ i me·). l~oto~at§. dela Aţel
(Hetze ldorf în cercu l Mediaşului) avem o lance de fier t iP .L a Tene II
Îngust, foarte îngrijit modeiatA şi aproape fAdi. n erv~ri1 me~lană, ce~ce
ne apropie de La Tene 1, lu ngă de 20 cm.:!). Fără l l ustraţll i e cuventte,
www.cimec.ro
~----_ ..... ---
VI. VARSTA FI&RULUI I N OACIA._ l. LA TeNF..UL
deci M putinţa unei determin!\ri precise tipologico-cronologice, mai
cunoaştem Iănci de fi er din La Tene dela Apa in Sătmar 1), dela S/Jn-
;00 În Dihor 1), dela TimifOQrQ '), dela Verfel ' ) şi dela Ko::lo, pe Du-
nlire, in Banat ' ).
Dimpotriv!\ avem la Muzeu l Drukenthal din Sibiiu o frumoas!\ colecţie
de v4rfuri de Iănci din La Time-ul getic şi reproducem al!\turat, În
fig. 354 sq., cele mai caracteristice dintre tipurile adunate acolo.
Inainte de toate merită o atenţie deosebită v~rfu l de dardă dela Mă­
gărei, în Tllrnava-Mare, :\ dou ille, lung de 27 em., elegant împodobit
prin torsiune (pe un profil patru later) şi prezentftnd un ascuţiş de În-
Jlţişare prelung lanceolatA (fig. 354). Cât priveşte brftu l de forma no-
duri lor care ornează fibuleJc contemporane (cr. fig. 389 sq.), accentul!.nd
începutul m:l.neru lui, el demonstreazA o preocupare de frumos eu totul
remarcabilă. E drept dl acest vârf de dardă e rar În plirţile noastre.
Tot ceva excepţional e şi vârful de lance dela Şeica-Micd, tot În
Târna\'a- Mare (fig. 336), Jung, atât cât e plistrat (vârfu l tăi şului l ipseşte)
de nu mai pUţin de 65 cm. şi totuş, ca armă propriu zisă, fiind de dimen-
siuni modeste, deoarece din această lungime 'I:s sunt . Ia soiet, coada,
cu care se prindeA În lemnul lăncii. Forma tAişului e cea larg elipsoi-
daU\. a foi lor lat-Ianceolate, aşa Cum ma i avem şi alte exemple ch iar
din colecţia llrukenthal.
Un al trcilea tip caracteristic e cel dela Gross-PropstMr/; aici vârfu l
l:incii e lipsit de aripile Ui.işu l ui, lu~d forma unei simple frigări . Coada
ea doui lle : lungimea totală, 30 cm. După formă şi mArime şi acest
tip (şi la D ihll~: WMBH. N 1896,P. 186) a fost mai probabil odardl1de
aruncat: fig. 355.
I n ce priveşte celela lte varfuri de IAnci dela Brukenthal, toate a
douille (fig. 354 sq.), ele se orQnduesc fără greutate În La T cnc-u l rc-
cent (doar câteva: dela Seir/cn, gl1sită cu mai multe sl1geţi de bronz,
ori dela Crizbav, ar pu tea fi ma i vechi, pană În La Tcne I , Încă in legă­
turli cu ult imele lic!\ri ri de t:fier scythic.).
Deasemenea şi llincile d in mo rmintele cc ltice dela GTIl;« În Me-
hedinţ-j (cr. mai sus, p. 506, nota 2), su nt de tipurile şi m~rimile
')A~. XIII 1893, p. «9.
') Hllmpe!, tn AS. XVII 1897, p. «9.
") Millekcr, Dllm. Rigii/gl. 111 , p. IJ6 Iq., împreunA C\I un cuţit de fier cehie.
') Ibidem . p. 192: \'ArfurÎ de U.nci; cUlite (d. ,i p. 19 1).
~) MilIckcr, in A~. XX H)OO, p. 90.
JJ A. R. - MrJN",i!l. Su"·,.,,u IIfQ~iu. SwiQ III . n •. III. AlrJN .~.

obicinuite: cele mari de 34-38 cm. lungime şi 4-5,7 cm. IAţime
(una, necompletil., a fost mai îngustă); cele
FiG· 355. Vt.rfuri de Bind LaT~n edel ll (SI.apre dr.)
Burgberg, CroS5-Propltdorf, SchllnllufllufdcrBurgt
, i Seidell(acc8ltllimpreUnA eumulteliigelide bronz) ,
la Muzeul Brukenlhal din Sibiiu.
- - ----=---=-.- - --
mie~:e2 ~~;iţi~~'; li~~~:
resant e cA ÎmpreunI!.
cu ele s'a gAsit şi un
vârf de lance În bronz
(21 X3 cm.), de lip,
fireşte, foarte tarziu,
poate chiar O s im pLă
re min isce nţ li technieă
hail stattian!l. În L a Te~
ne J):v .pI.XXV, fig. 2.
S(lgeJi. Popoarele Eu-
ropei centrale, şi cu ele
şi Geţii, n'au avut, fie
În Bronz, fie În Fier,
n ici o simpatie pentru
arc, a c1irui Întrebuin_
ţare nu le era, totuş,ne_
cunoscutâ.Venireaasia_
ticilor, tncepllnd din
sec. VII a. Chr., a pro ~
dus fireşte o anume re-
aCliune ş i am vl\zut mai
sus cli. vârfuri de săgeţi
de bronz, «tip scythio ,
se g.lsesc chiar in mOr~
minte evident celticeca
accJeadeiaBalsa . Geţii ,
mai ales În câmpie (fie
in Ardeal, fi e la Tisa,
www.cimec.ro
VI. VARS'rA FIERULUI IN DACIA ~ 3. LA T~:-:e.t,;L
fie la Dunll.re ori în lVloldova) au trebuit, vr And nevrând, sli se deprind!
mai mult cu mAnuirca arcului . Ş i de fapt izvoarele istorice 1) ne vor-
besc de (Ireoli ('dl4ri de neam gctic Încă din sec. V a. Chr. şi pAnllla
Traian. E deci firesc sll. g1isim dgeţi de fier În La Tene·ul getic. Forma
lor, atâl la A111f1coci (v. fig. 356 şi 364) , cât şi În Ardeal ~), inc!i nu În
Moldova *), e aceea~ ca d. p. Ia Stradonit:: În Boemia .): triunghiular tur-
ulii, şi cu doi pi nteni, tot tri ungh iulari, prelungiti mult În jos, În chipu l
unor spini l aţi , iar la baza. o teacă de prins lemnu l săgeţii în ea, mai rar
un cu iu, de înfipt in varga de lemn.- In r1i.sboa icle dacice Geţii fac des
uz de arc (cf. Col umna Traia nă , ed. Cichorius, pl. XIX,
XXIV, LXXX iV, etc.). - Muzeul Brukenthnl din Sibiiu
posed! ~ i o interesant!i culegere de săgeţi La T cne, în care
deosebim toate cele trei tipuri caracteristice acestei vremi:
l ~ccl cu pinteni, ca la Stradonitz, de la Şeica-Mict!ş i Amlai;
2° cel cu aripi ca ale l!ineilor, dela Cluj şi iari1ş Amlaş; 30
eel cu coaste, de profil helicoidal , În trei muchi, ca la
V,ilgardÎn AJba~de~ Jos (v. fig. 337). Fig. 356. VIrf
SeCiIN de lIlPlt!. Pe soclul Columnei lui Traian sunt rep ~ de siguti dell
rezentate printre trofeele luate dela Daci şi securi de luptli Mur;:d du.p .
cu tliişul lat (v. fig. 327). Aceastli arm!i pe care un menhir At;.~lk~~~,
gravat anthropomorf, gâsit de curând Într'un tumullis p . 21 7.
de IAngll Ilamangia În Tulcea 6), ne-a arat3 drept c1asic!i
În aceste p.ll.rţi incl! din chalcolithic, a jucat fărll Îndoealll şi În La
Tene~lIl getic un rol important. Examinând mai sus , p. 483 sq. (cf. fi g.
326 sq. şi 329sq.) tipuri le de securi getice întrebuinţate ca unelte, am
1) Cf. moi l ua, cap. 111, p. 1049 1(1., alAt textele literare cAI fi mll.rluriile mo nu.
menlllle.
"} Cocu, Ski.u lIn, in A SL. X III 1876. p. i70 6q. vorbefle la un loc de tOllle felu~
riie de .Ageli g4silcin Docill, fArll. a le despiql nici tipologie nici cronologic. DeBpre
ceeace ne intereseazll el zice: fZU diclell aufgezlhllen Formen kommen aus Nicdcr~
1I11erreich nochdie,auchin Hi llaladiund Ungarnllachsewiclinendreie<:kigenSpilzen
mit ilUlwln. alehenden \Viderhackcn, wtld,,: mi, alll SiebenbO,gen bilha nu, aUI Ei,rn
!Hkann' gefl.,o'de",i/ui ....•.
') Slgelile delt! Ic/timt/tÎ in Dorohoiu, in Col. Duturelnu (ineditl), la Mw::. Naţiona l
de Ani . din Ducurefti, lunI IRU de tipuJ romboidal CunoSCUl , i dela (;00&1, 1. t. , pl.
IV, fig. 7, Imude tipurile 2 fi J dela Sibiiu: v. pl. XXXVI, t.
') Ce. D~ehelelte "3 , p. 115i .
•) II yoi u publid, împreuni cu celelalte obiecte fi interesanta ccnurucfl eu Clre
,'. glsil,in Doda II 1925 .
,,6
amtal cA mai ales tipul 1 (cateia) a trebuit sit fie prin excelenţ,3 intre_
buinţat şi ca arm3. Dealtfel orice secure, flldl. nici o ahA adaptare,.poate
fi întrebuinţată cu succes in luptele corp la corp care caracterizeaZâ
răsboaieie din v.arsta fierului in p~\jlc noastre. Ar mai fi tOtul} de adău _
gat c1i Stcurile dace de pe Columna lui Traian sunt in special înrudite
cu acele forme dela O",UVUSSQ, care având tăişul in formli de cornul
lunii şi l egătura lamei cu teaca destul de gll.tuitll., nu au Însă muchea
prelungită pe mâner, ci numai atâta Hl.ţitl'l., dt este necesar ~~ntr.~ asi-
gurarea stnbllJt!i\1I fie-
~~ ~~!~~rrS~i~em;nl)'a~e~~;
privinţ1i eli securile de
luptă germanice, din
vremea n!ivălirilor şi
pa,n!i in epoca mera.
vin giană, pornesc dela
7c:: C:it T~~:~:;~
Fig. ~~6c~k~~ndcA~u~~;~~ ~;!;. A~~n::~.: dupn
nu deJa cel cu muchea
exagerat prelungitl pe mâner, ca în bronzul IV rungaro-român•.
Arme defenutle. Scuturi. Incepem cu această arm1\ deoarece ea este
general ritsp:lnditl, În vreme ce platoşe1e şi zalele, c?ifuril~ ori cnemi_
deie, sunt excepţ i onale. Aproape nu e mormânt L a nne In care, aIă.­
turea de slbii şi Illnci, să nu ~sim şi resturi din scutul rllposarulu1.
• Resturi., pentrucă scutul nu era deCl\t În micl\ parte de metal (~_
nu şa intern1i şi limbo extern); corpu l lui era În deobşte de lemn, pro-
babil ciiptuşit cu piele. Fireşte, nu vom insista aici ni ci asupra formei
ovale (de un oval specific) a scutului ccltic, nici asupra asem1ini'i.rilor
lui în La Tcn e-ulllI cu scutu l roman. Acestea sunt lucnlri cunoscute!).
Mai putin cunoscute sunt raporturile dintre scu tul getic de o parte,
ş i cel ccltic şi roman de alta.
bO~~~)~a!~~~i ~~I:u~P~~I;~~~~~ri~j:nCae!;i:c:b~~~~u~t:~ tI~~~,n~i î~n:~:~
1) La Dkhelette 11 3.P. 13S6,fig. 59%, no. 1.
1) Cf. D6:helette II 3. p. 1167 Iqq. cu 101111 bibliografii.
') ROlka. in Dolgo::atok VI 1915, p . 31, fi g. 13, no. 5.
. ) Kovâcs, in Do/Ilo:atok II 1911, p. 38 ,i p, 4"l.
www.cimec.ro
~--~ -
VI. VÂRSTA FIERULUI IN DACIA._"l. LA rtNE-UL
de profil cilindric, iar nu e1ipsoidal; deci mai vechiu 1) ca tlmba giisit
la /Jadsdgh in Hacica 1), ori la Muncaci (fig. 357). Totuş nu cu mult,
deoarece aripile de prindere a proeminenţei pc faţa scutului sunt tot
simplu patrulatere ~i la JJodsdgh, ca ,i la Apahidll
ori Ba/sa (ef. fig . 349. 353, 347 şi 334).
Se şti e că in La Tcne III scuturile celtice, eli-
psoidalc, au În centru un umha rotund: fie hemi-
sferic, fie conic. Diferite podoabe, de metal, de smalţ,
ori numai zugrăvite, acopllr faţa scutulu i. Dadi.
examin1im scu tu rile dace dc pe Columna lui Tra-
ian, (fig . 358) observl1m c!i. ele corespund in totul
descrieri i ce am dat scuturilor celtice. De altă parte, pc
3ceeaş Columnii scuturile romane şi cele dace au cam
aceeaşformlşi decoratii asem:'l.nl'l.toare pe feţele lor.
~ ~ ;
Am v!fzut Îns!i. mai sus, p. 507, c.lI Ceţii ca şi, În
general. Thracii, s'au inspirat în multe privinţe
dela Greci şic1iîn~şiataganul, recurbatin forme
mai mult sau mai puţin asem!i.n!i.toare cu ale coasei
\!/
ori secerii, ca şi cuţitul-cosor (o form!i. mai redus!i.a
....
aceleiaş arme)3) nu n,.0ate fi despArţit de formele
analoagesudiceş i estice. Ori scutul grecesc era ro-
tund. Au inceput a purta Dacii scuturi ovale indatA
dup1\ ce au cunoscut pc Ce1ti? Sau, cumva scu- Fig.358.Seuturi da~
cice.DupAColumna
mrile dace de pe Columna lui Traian sunt o
TrnjantJ .
form!i. de influenţ!!. roman!!., adoptată abia in sec.
1 p. Chr., in urma contactu lui mai intim aJ Dacilor cu ar-
mate le imperiului şi a chemă rii de meşteri roman i de arme şi maşini
chiar În Ardeal, la reşedinţa regilor daci? Evident, nu putem r:'l..spunde
decât cu presupuneri , deoarece nu avem resturi archeologice din acest
1) Ci. Dkhdette, 1J 3, p. 1172 cu fig. dela p. 1173,
1) Rocdigcr, in At. XXIV, p . 351, fig, 15_
,i
') Scriitorii greci romani cunoae la Thraci un rei de CUlit despre care Ju\'enal
VIII "l01 zice cA e o fulx IlIpit/a; de fapt e acel! armA curh1, n\lmilA la Thraci
.i(Q,general eunolCulAtnd. din tclemai '""Cehi timpuri in bnscnulorientalaIMc..
diterllnei pllnl in Chaldea fi fiind deopolrhl de flmiliarll atAI in Asia Anterioarl
cit ,i in Thraco-lIIyriu. DacÎiinsA nuparlofi cunOlCut dedt in Il doua \'Iratl
• fierului. eL pentru ,;(u an. lui A. J .• Reinach, in Olrembcrg-Saglio-Potlic.r,
'.lI., unde le pot \'edd IOalc. citatele necesare.
,,' .'0
fel de obiecte. Dacă spedele, cuţ itele, steagurile (v . mai j os) şi chiar
cetlţile doct, se prezintă destul de deosebit de cele eeltice, nu e exclus
Fig. 359. Stindarde (dracontl), trompele ,i tolbe dacice. dupl Columna Traian4.
ca şi scuturile să fi avut un timp vechea Cormii rotundA din vremea
bronzului, asemiinătoare cu cea grecească pân1\ În timpurile t âr.âi ale
www.cimec.ro
."
VI. VÂRSTA I'IERULUI IN DACIA._ 2. LA TE-NE.UL
ficrului. Şi iară.ş nu e imposibil ca, alăturea cu această formă, să fi existat
şi cea ovalit, insA retezatA pe cele două laturi În scmicerc, aşa cum o
gâsim pe vasele geometrice din Grecia şi pe cingătoarea hallstattiană
dela CUlten"la in Ardeal (ef. p. 314 ş i fig. 206)~).
Coifuri ,; cnemide. Dacă În hallstatt avem-În afară de Ardeal-
încă şi din valea Tisei constatate coifuri italice, mai aproape de regiunea
massiv geticlt, la Hajdu-B6szărmlny şi la Endrăd, apoi in La Tcne nu
avem fie din Ardeal, fie din Carpaţii Nordici, decât doară dou1l docu-
mente În aceastli. privinţA, şi anume exclusiv din arehaeo-La Tcne:un
coif de bronz, din Turdc:t, datat de Rcineckc În sec. Va. Chr. 1), ş i
fâeAnd parte, ea În deobşte coifurile cemral-europene din acest t imp,
nu numai din cercul de in sp iraţi e greco-italicA, dar ca pe vremuri, În
haJlstatt, chiar din produsele de export ale fabr i caţiei italice, şi un alt
coif, tot de tip italic, dar de {abricli ccltidl, dela Silivof (ef. p . +64 şi pl.
XXVI). Dacii de pe Columna lui Traian nu poartli coifuri: nici chiar
nohi lii ori regele. Numai calaJraclan'; poartA coifuri, dar ei sunt Sarmaţi
(cf. Col. Tr. ed . Cichorius, pl. XX1Il, XXVllI, etc.) .
Nu avem nici o ştire de purtarea cnetn,-dewr la Geţji din La Tene.
Steaguri ,; lromptte. Chestiunea sLindardului naţional dacic e destul
de complicat.ll., din cauza elementelor arcbeologice cu totul disparate
care concura la desluşirea ei. Avem la Daci un animal sacru ca la Celţi, '
unde mistreţul 1) e caracteristic pentru stindardele lor? cnalauru1.t dacic
e reprezentat pe Columna Traianl cu un cap de lup, prelungit în chip de
,arpe prin nişteflşii de stofii, care la bătaia vântului se umflau şi alcătuiau
o flamudl. serpentiformA orizontal.ll.. Dar lupul e un animal bine cunos-
cut de pe mllnuşile de oglinzi sCjthice (v . mai sus, p . 354 sqq., şi pl.
XXIV). TOUlŞ nu de acest tip de lup poate fi vorba, cu aspectul du
realist şi pacific. Ci de fiarele Jantastice cu gura cAscatli şi limba atâr-
nAnd afara, a~a cum le-am întâlnit pe fibulele de aur dela MikhalJ<ofJo,
1) In chestiunea acutului oval, retezat bilateral, eredem eA astlz.i nu le mai
poIIle diacutA asupra originilor lui, fiti a se avea În "edere monumentele hiuite
din mileniul II a, Chr., ca d . p. relieful dela S,ngirfi-Şa",'ul, plltrlt la Berlin,
,i pe care vedem. ca ,i pe un alt relief hittit dU4 ca trofeu la Babylon ,i abit
acolo, spede. llnci, lecuri ,i acuturi de tipuri asemlnAloarefie cu cele dela Mycene,
f~, mai IJea, cu cele din Carpaţi in vinta bronnllui: v. fig. dela Schlfer-Andrae.
Dit Ku,ut du alum O,i,"", Berlin 192.S, p. S59 ,i S58.
"; Cf. Reinc:c:ke. in Ai. XVIII 1898, p, 310 aqq. cu fig, 2..
') ce. D&:hdettc: Il] . p, 1177 aqq.

ori DaU, sau pc vasul dela Pa,achioi: aCCsta e a"imnluL simbolic al
localnicilor din Carpaţi ş i din jur incă din hallstatt. Dar am mai vbut
c!li acest an imal repre::entat totdeauna îll po::i{ie oJensivtI, deci ca simhol
re/ig;osde "pt1r"re, seglli>eşte simultan şi in CllIlcns(cf. mai sus, fig. 224 s qq.
şiv.p I.XV sq.).grava tÎntrealtclechiar pe sccllri/e de IUpltI. E această re-
prezentare zoomorfă de origin~ scyl/llcd, ori e mai veche? O compara tie
între figurile de animale greco-scythc şi scytho-siberienc (matcriaJul
la Minns) ni se pare a duce u şo r la concluzia c~ fiarele dela A1ikhnl_
Iw'Vo , etc., 11/1 SUllt seythice. Evident originea lor e in Asia Anterioati
în arta nervoasă şi feroce assyro-babylonean~ 1). Dar purt~tori i şi modcla~
tarii tipului nu au putut fi, pe pământ european, din Caucas ş i până
in Balcani decât Trero-Cimmeri(mii. Deci, dadi argumentarea noastră
e dreapt~, fiara cu gura căscată a ataC' furios este un qrolaxu't?lOl'
prc-scy/hic.
Dar cu aceasta am Hlmurit numai «capliL de /lIp. al steagului. 7'ruPlli
[ de larpe aduce ins3. concepte cu totul nouă şi deosebite În diSCUţie.
1n adevăr,dacă/up"I, ori alt animal, ca atare (lo/emistic) ar fi fost sim.
bolul militar-religios din Carpaţ i , nimic nu împiedecl sli-I ~eprezinte
intreg, cum Cel ţii puneau pe signa lor naţ'ionale chipu l complet ai
unui mistreţ. Este deci vorba la Daci de un sincretism religios in le-
g3 tură cu alte concepte mai complicate. Am filcut mai sus, cap. Il 1
p . 161, nota 1, o aluzie la caracteru l de demotl aL tJdzdulm/lli, iar nu d~
şarpe sllbplTmâlltean al balaurului dacic intrebuinţat pe stindarde. My.
thologia populară a păstrat pâ.n1\ azi, sub numele slav de zmeu, vechiul
concept dacic al demonului scrpentiform care zbollld prin vhduh.
.C:walerii danubien.i~, nu miţi şi .cavalcri thraci. şi .cabiri. "), strâvechea
divi~itate. dubll1 indoe~ropcană Aftlinii-Dio!C1m', cei doi . Iucefcri. ge-
menI can strlibat di.11irr văzduhul, stltp9.nind furtunile şi salvând dela
pieire pe oameni, sunt reprezentaţi cl1teodată pc monumentele din
~~ţ~f~~[f~®;I~{~~'
5 1
Cu;!u~~~;ir~:ir ~a~:~;;,ca:u~~:ri, 88:', ;:~~~e:I:;~~a:~t i~'A~~,'O~~i
::u~~;.~/~119(:~q~"~. ~~ !~~ ;p~X:~:1.191ll . p. JJ8 . q.; 'foci le.cu, Mon.
.,. \1 V},RSTA FIERU LUI IN DACIA._~ . I..A TtNE-UL
tinuturile noastre cu câte un sti"darddncic in m!l.n~(cf.p. 5ZO,nota 2):
este exact ba/aunli de pe Columna Traiană. Dar tcavalerii danubieni.
fie chiar ş i in sincretismu l mai târziu thraco-iranian (mithraizant) su nt
=ti cuelli. Ei stllpânesc uroga1I11I, din care şi-au făcut simbolul lor
zoOmorf. Iar Zeul suprem care desl~nţueşte uraganul, e Zeul trbne~
(ului , Zeul «securi i duble., e!ai!'l()xis. Trupul de şarpc, care se sbate
in bătaia vântului e imaginea insăş a furrunei. Cunoscutul pasagiu din
Ammianus Marce1linus (XV1 10,7) privitor la intrarea lui Constantius
in a. 357 in Roma: purPlireis Sflhtegmilliblls texti, cirettmdedere dracolles,
hastarum (mreis gcmmlllisque summitatwus i1/ligati, hiatu 'Vasta perI/abi/es ,
el idco tJe/fll ira pereit; sibila1lles, caudarllmque tJO/umillU reli1,quclItes
in veI/tii", J), pomenind steaguri le romano (-barbare !), e de fapt de-
scrierea exactă 1) a vechiului stindard getic, adoptat li de celelalte po-
=:t:O;:;~;:~~~~ ~~. P~:i j::):i;~~':n~te ş~r~!i";o~:~~~;~~:;:~:~ e~
Lang, 1 20, 23; 11 7 (signi/eri qui sign" portant, qllos rumc ;raco1lanos
f1()COtlt) , 13 (fiecare cohortll are un dracollarius, În vreme ce legiunea are un
aqui"1ercare duce aqui/a); III 5; deci prin a. 400P. Chr.): v. fig. 359.
Totuş nu lTcbuie omis eli balaurul ca steag este menţionat şi În tot R1I.- )
drÎtu l iranian, european ori asiatic, la Scytho-Sarmati ca ş i la Parthi S).
Este el de aceeaş origine cu balaurul dacic, adică. dintru inceput, trero-
cimmerian? Sau, cumva, înşişi Scythii l-au dat pe vremuri Cimme-
rieni lor, inaintt: de a. 1000 şi apoi, când Scythii au trecut în Europa,
atât Iranieni i din Asia cât ş i cei din Europa şi, nu mai puţin, Trero-
Cimmerienii il posedau deopotrivll. Astfel de Întrebll.ri sunt fireşte
:lSt~i Încă arli dlspuns sigur. Aceeace insll. trebuie reţinut drcpt plau-
sibil e raportul strâns dintre cultllL eenlllli, steagul CII balaur, cavalerii
geme"i purtl1tori de draeo, ş i ueamlll thraco-getic din Carpaţi.
In adev~r , credinţa noastră e cli ş i de astădad originea simbolului
militar- religios al balaurului trebue dutată În Asia Anterioarll. la
Assyro-Daby lonen i, de unde s'a intins deopotriv~ spre E irano-indic,
ca şi spre V thraco-cimmero-getic. Cred necesar să atrag aici a-
atenţia asupra simbolului divin de pe stela lui Nebukadnezar 1
') Ed. C. U. Clark. 1, Ikrlin, 1910, p. 85 .
1) Ammianu. \-orbc4le din uperi('nl ••a personalA; el vt1:mSll acesle stindarde ,i
de.cec.le deac.rie .,ade plMtic.
,pi". fÎ -
") ef. pentru lUle ,i hibl. ari. lui Fiebiger in P .. W .•. v. draco ,i an. lui
A. J.-Re.in.th la Daremberg-Saglio , •. v.lignum. p. 1321.
www.cimec.ro
 ~S2~2____________~VA=SI=LE~P~Â~RV~A~S.~G=~~~~A~__________ J;
(II~O a. Chr.), a~tă zi in British Mu~eum, şi pe care in al patrulea
registru găsim printre alte simbole ŞI pe acela al balaurului . dacic;
(Schăfer-Andrae, o. c., p. 486). Intrarea stindardului cu balaur
(draco) in armata romană s'a făcut desigur nu , dela Parthi sau deIa
DacI& (cum crede Fiebiger, 1. c. in n. 3, p. 52 1) ori , dela Sarma~ii Iazygit
(cum crede A. J.-Reinach, ibid.), ci dela Daco-Geţii iranizaţi: ve_
chIU l cult al (,cavalerului thrac. , dublat prin ideea uraniană a Dios_
curi l or-A~vin i şi syncretizat cu religia so l ară a lui Mitllras, se rils-
pândeşte prin auxiliarii thraco- daci, ş i În specia l prin Geţii dela Du-
năre de-alungu l intregei graniţe a Dunării ş i a Rinului . Pretutin_
deni vom găsi in primele seco le ale Imperiului, dela Alpi şi până
la Marea NeagrăI), icoanele votive ale zeilo r cavaleri, pe care Rostov_
tseff cu dreptate i-a numit ,cavalerii daunbreni;: aceşti zei poartă
ca steag halaurul dacic şi prin cultul acestor zei steagul draco s'a
introd.us desigur intăi in armatele dela Dunăre, iar apoi, IlIyricul
devemnd hotăritor in istoria Imperiului, in intregul imperiu roman.
In ce priveşte ve>.i/lllm patrulater de stofă, cu insigne brodate pe el
Icf. Col. Tr. ed. Cichorius, pl. XX, tabl. XXV,64) , intocmai ca acele
romane (date centuriilor: ef. Vegetius II '3), acest fel de steag Va fi
fost probabil imprumutat de Daci dela Romani. Columna lui Traian
il arată intrebuinţat de Daci in legliturli cu ,balaurul» şi alliturea de el
dar il reprezintă mult mai rar decât ,balaurul•. Cred chiar că ar fi even:
tual de flicut ipoteza, dacă artistul nu a voit cumva, pur şi simplu, să
ind!ce cli ~acii ridicau în cetăţile lor de pe munţi, allituri de steagul
naţiOnal (smgurul cu care-i vedem r" lupte: În special e caracteristică
· vederea din pl. XXIII ed. Cichorius, tabl. XXXI, 74- 75), vexillele
luate ca pradă de răsboiu dela Romani. In adevăr, pe pl. XX, tabl
XXV (ed. Cichorius), vedem la zidul cetliţii dace încli libere, printr~
capetele de romani înfipte în pari şi un fJex-illum, în vreme ce draco
naţional e in mijlocul cetlilii lângli o cllidire, care va fi fost locuinta
principelui , şi orientat cu totul in altă direcţie '). Drept este Însă şi
aceea, cli pe trofeele ce stau de-a dreapta şi de-a stânga Victoriei care
www.cimec.ro
1)
1) Da chiar la Tarraci"a in Ital in: cf. Lugli, Forma ltaliat, 1. J 8. V.
J) Cf. incă pentru tJexillfltn, pl. din cd. Cichori us, no. xrx. tab!. XXIV, im-
preunA cudraco (cfr. şi pl. LV);XLVIII , tabl. LXVI, idem; dimpotrivA. pe pl. XLI
ş~ XLV e numai «balaurul. si ng ur, ca şi pe XXIII. Ţin de altfel sA adaog aici ca
Simplu memento că ve:l;illum e perfect cunoscut şi în Ri1sâritul iranian.
~~____V_I._V_Â_RS_TA
__ IA_.__Z_._U_T~t~N&~U~L~__~~
FI_ER_U_LU_I_IN_D_A_C_
scrie istoria răsboiului (pl. LVII) sunt săpate şi mici venlla a1i!.turea
de marii draco1tes dacici. Totuş, cum nic:iiri în lupte nu vedem pe Daci
purtând v.,illa, ci numai draco,..s, steagul naţio nal dac rlimâne firesc
balaurul.
Ceeace e Înd mai curios, e că pe reliefele de pe soclul Columnei ve-
dem reprezentate trompete absolut identice cu cele celtice : (,un tube
.Uonge, tantot droit, tantat recourbe en col de cygne et termine par
un pavilion en forme de gueule d'animab ") , şi anume nu redat realist,
ci stilizat fantastic: e cunoscutul car7lYx, aşa cum îl vedem sculptat şi
pe monumentele gallo-romane ') şi cum fără "ici o schimhare e redat
pe Columna lui Traian: v. fig. 359. Intrebuinţau Dacii exclusiv trompeta
e.ltică? Tot ce se poate, având În vedere faptul cli acest instrument destul
de complicat nu se putea turna de oricine, ci trebuie si!. fi constituit o spe-
ciJtlitatt. Dar mai putea fi şi un motiv stilistic-religios pentru adop-
tarea fărli rezerve şi transformări a trompetei celtice: capul de animal
fantastic, cu gura larg deschisli, creasta sbârIitli şi urechile ciulite, al-
dtuind pavilionul trompetei, era de fapt o simpli!. repetare, ceva altfel
stilizati!., a capului de balaur dela steag. Găsind la Celţi acest motiv
aşa de ciudat identic cu acel strlivechiu geto-cimmerian , Geţii îl re-
nationalizau.
Care de lllptă. Am văzut mai sus, p. 398 şi fig. 208, ci!. Geţii au cu-
noscut carele de luptli şi În bronzul IV: pe atunci Însi!. marii meşteri
ICiIruţaşi» erau ltalicii şi Veneto-Illyrii dela Adriatica. In vremea Fierului
Il supremaţia in aceastli meserie, cel puţin pentru Europa Centrală, trece
la Ce lţi,şi anume la cei dinBelgica 3). Reinecke citează 1) din muzeul Bru·
kenthal, carul găsit la Prejmer (Tartlau lângă Braşov), intr 'un .mormânt
cu cart, aşa cum cunoaştem atâtea din Vest '): s'au mai putut distinge
pilrţi din harnaşament, resturi din car, cercuri de butuc şi şine de roati!.;
alăturea erau şi resturi de spede .celtice., fibule, etc. Pe baza spedelor
şi fibulelor Reinecke a datat acest car ca din sec. IVa. Chr., deci dela
Începutul vremilor celtice în Dacia (La Tene 1 = Reinecke B). Roska
a constatat de altă parte la Balsa În Szabolcs, cii şi mormintele celtice
D~chelette 113 , p. II79.
' ) Ibid ., p. 1174. fig. 496.
') Ce. Dcchelette II 3, p . 11 98, tI97 şi u So sqq .
' ) Ftstschnjt, p. 61, nota 27. Nu am putut da de urma lui la Brukenthal: poate
va fi prin vreo Iadli cu depozite de 8michitli.ţi, neexpusc.
1) D~chel e tte . 1. c., p. 1180 sqq.
- - - -- ---c::-::::-::-::;-;;=-=:;:;--------;-;
VASII.E l'A RVAN, CiE1'tCA 6]6 "1 ~ --......",V,"""V."""S=T.7"C.='.=.U=LU::-'=,,70'=c,::-A.--.,--:.L::-.-=T._::::,.'"'_U"'-L---
de acolo au avut care '); după fibule şi spede ele aparţin La Ttne_ menit. Am tinut ins!l a dă ş i acest document interesant, În legi'!.turd cu
ului 11 ' ). Ca şi in alte localităţi din . Ungari:u*), immormlintarea Cu descrierile carelor celtice din regiunile getice sau Învecinate cu Dacia,

sP~a: ~~a:~,.:~~.:t;t;::!::ul:i~~i pomeneşte

car dela Balsa a cuprins obicinuitul tip u şo r de car cu doull. roate, cu-
noscut din descrierile lui Poseidonios (pllstrate prin Strabo ş i Diodor) şi
OIle lui Cacsar 4): fig. 360. Dcchclette relevă el pe continent (spre deosebire
de Britan ia) întrebuinţarea carelor de lupt.ll. încetează odată cu s fârşi tul
La Tene-ului li , deci c. 100 a. CI~~·~~t~~r~l~i.st:â;~a amî~C:;~: :~
(Ia Arrianus) ') un altfel
de f:care de lupt1i., care nu au nimic a face cu cele celtice. Anume,
AleXandru-cel-Mare ajung!tnd în a. 335 la Haemus şi voind a~l trece,
are lupte cu Thracii li beri de aici , cari Între alte mijloace de ap!lrare

boiul de extcrminarcîmpotriva Boi-

ilor ş i Tauriscilor I luptători in sti]
ehomcrio, ci ob icin uiţii cavaleri
ş i ped est ra ş i .
Dar autorii antici atribue Cel ~
ţilor şi uzul unor care prevlizute
cu coase, În genu l persan '). De-
Fig. 362, Car dPcie.
chelctte suspecteaz!\ aceastll aftr~
Dupi Columna
mare a celor "cehi, Între altele şi Traia"t1.
pe motivul cii nu s'ar fi găsit nici
un fragment de ins trument tlios În
intrebuinţeazd unul cu totul special. D e pe poziţiile lor inalte, pe vârful
corpul carelor de luptll descope-
munţilor, ei dau drumul la vale asupra armatei macedonene unui În-
rite p6ni'l. acum. Nu va fi deci
treg şir de care (4,U(J.~a,) . De sigur carele erau Încărcate cu pietre,
flrit interes sit descriem aici un
Fig, 360, Monn, cdtie cu car de IUPIA, curios cuţit (dela Muzeul colegiului sore a fi făcute şi ma i grele şi primejdioase În rostogoli rea lor. E inte-
~antă m!lsura l uată deA lcxandru, pentru a para aceast1i Jovitur!\: unde
doi, 8a/'a, ";i,~:;~;k:;tnD,[g..alak ~~;~:nc. di;o:':~d~o~~:' ş~5 :r~~ se va puteâ, sll 'te dcsfac!i repede rândurile hopliţilor Jdsând loc li ber
carelor; unde nu, să se tdlntcasc!'i la păm!tnt, fAc!lnd de-asupra lor Jt'sl/ldo
vitzut atât cu o l argă gauri1 transversaHI. prin m!inerul lui gros tot de fier,
cu scu turi le, Întocmai ca la asal turile Împotriva cetAţi lor ÎnUl.rite, astfel
c!l.t şi cu p roem in enţe , de fixat cât mai soli d I~g!\tura ~.a re-l strângea
Încât carele in pdl.v!ili rca lor vijelioas!i s1I. treacă peste ei fllrd a-i ritnl.
pe lemnu l În care era prins (cL fig.361). Dupi'!. mformatl~l e luate, pare
Fără indoca l!i acesle care erau nu cu dou1l., ci cu patru roate şi nil era/l
a fi fost gllsit Într'un mediu La Tcne Il. Dupi'!. forma lUI, ar putea fi,
'propriu zis /IncIte rllsboinice, ci s imple care de povară. Astfel de care
cu oarecare buni'!.voinţA, e.xplicat drept o «consi'!. de cart. Totuş, nu
\'edem, cu inc!irci'i.tura lor, şi pe Colum na lui Traian (ed . Cichorius, pl.
ne ascundem d1 dimensiunile lui nu su nt suficiente pcntru scopul po~
IX) in munţ i i Dacilor: sunt diruţe solide cu patru roate, egale toate,
cu câte opt spiţe: fig. 362. Nicl\ ÎrÎ insli În msboiu l lui ,Traian cu Dacii

:: g;!::~:~ ;11~i9ri~~1~~e:~~
:: ~;~i;;t:~e ~aos~~~~l:;;e PiI 33~' p .
') L. c" p. 1182 sqq,
1) ef. Decheletle , p. 11 83.
Reuta 11 3, p . loh. ') A~.t cuţit a foet ghit la Va/~a-n'l1fd (Nyirmcz6, in Alba de JOI, la l\'V de
..\iud),i a fost pentru inttia datA publicat de HercpeYin citala MonograJi~aAlbti
J1 82, " J OJ (ef. mai .ua, p. 505. n. 3), p. 99, ,i pl. XXI II. no. 252, cu uplicarC2 ci eri
to"" flXlli l.caplluI Olieiunuitar deluptiJ.
')Arrian i Allabasi, J 1,6 Iqq .

www.cimec.ro

,,6
nu vedem nici reprezentat, nici pomenit, sistemul pe care-I intrebuinţa.
sera Thracii din Haemus Împotriva lui Alexandru-cel-Mare. ~eac~
~:~;:rc~~ c~~~~iit g:~i:;C~~~ ~:Sl~;~~~ ~~at~~:5 c;:::~ p~::;;~:
tclor de car În mormântul de incinerare de.la Balsa pare a fI un sl.mplu
ril funerar. iar nu transpunerea in vi:lţa dm lumea ceab·ltă a ~nel re,a_
J iti\ţi din viaţa de aici. Textele (mai sus, cap. 11) ne vorbesc, In P1rţile
Fig.J6-4. Slgeatl ti pinten
Tt;nc deln Muneop, dUpiiLe-
h6czky, in AS. x..'XV III 1908.
p.260.
noastre, de infanterie ş i cavalerie ccltidl., dar nu de ca~c de l uptă, ~
cum, dimpotrivi\, ne sun t documentate pentru cucerirea ,de Celţl ~
Galliei Cisalpinc, ori pentru luptele cu Celţii În Vest (v. Izvoarele ŞI
bi~!,:e:; ~e~,I~~~~;;::1I:t~t,3~t~" ~~~:,;~~'~~cteristicc pc~tru.
L a Tene II,
foarte bine p~tratc, avem din vecinlltatca. Banatu lu~, din. mormântul
cavaleruluicelt delaHodsdgh I)in Bacica(cf.flg. 349),-Iar ma~ de dep~e,
dela K6s::eg În Baranya 1), avem un sistem de z4bn~ e (cL fig. 363) m~
mai interesant ş i destul de rar: z4bala e dubll: un fier era p~s prob.abli
În gura calului iar cel de-al doilea îl apuca pe sub falca de JOs, aşa ci
') Roedigcr, in Alt. XXIV 190", p. 351.
1) DarIl3Y, ibjd., p. 3..6.
www.cimec.ro
-
6]9 \1. vARSTA FIERULU lN DACIA._ 1. I..A TtNE-UL
strângere3 fn\ului ducea la o violent li apăsare asupra gurii calu lui cu
tot cu falca de jos, şi efectul trebuia sl! fie imediat. Acest fel de zlibale
aminteşte pe 3cela, destul de complicat, hallstattian, aşa cum il cunoa-
ştem dela Cipdul de l\lureş (v . mai sus, p . 379. şi fig. 260). Muzeul Bru-
kenthal posedii un exemplar de zltbale quasi-identice cu cel dela K6szeg.
Pentru La Tene Îns~ e caracteristic~ forma generalizatit pe care o vedem
şi la Hodsagh 1), şi care a rlimas aceeaş până În ziua de azi: o simpll\
articu l aţie a dou~ mici bare - in gur1t - terminate cu inele mari
_afarit- În cari se prindea u curelele fr~ului .
Cât priveşte frumoase le aplice tscythice. de argint gitsite J!lngâ Cra-
iOfJa şi de cari am vorbit şi mai sus, ele au f),cut parte dintr'un luxos
harnaşament de modA oriental~, iar nu occidental1i: fig. 252sq . ; aşa dar
chiar dacă l-am putea data din La Tene 11, ceeace nu e absolut necesar,
dat fiind cit poate fi ~i mai vechiu, acest grup de obiecte nu se leagli
de vremea ma i nouli celticli, ci e o si mplă supravi eţuire a unei splen-
dori trecute şi s trăine de tradiţiile Europei centrale şi carpatice.
Pill/e,U: La Tcne, bine p:1straţi,avem din părţilell'luncaciului(cf. fig. 3 64)
~ :tIe BraţovlIlui(Teutsch la Reichart, BJlr::enland,Braşov 1925, p . II).
Us/msilt pnJtrll grija CQrpului. Brtee ţi foar/cei. Descoperirile dela
noi nu ne-au dat Încit truse complete de toaletA, cu toate diferitele
r.. tpincettes. şi «gralloirs. apusene . Vor fi existat de sigur aceste ustensile
şi la noi, ca şi linguriţelc de preglitit diferite dresu ri de obraz, etc.
ciei nimic nu pătrunde mai mult şi mai repede ca modele nouli în materie
de ingrijire ori infrumusetare a trupului '). Dar descoperirea lor pe
teren e, de sigur, rezervat1i an ilor viitori. Aceeace însă chiar în păr­
\ile noastre - cu săpătu ri Încă puţine - apare curent, nUt În mor-
mintele b5rb!l.teşti. cât şi in staţiunile La 'fcne, sunt bricele şi /oarfeeile.
Forma brice/or e aCum la noi aceea a unor mici cUţitaşe late , cu lama
subţire şi t1ii şu l convex. Metalu l din care sunt f),cute, e, fireşte,
exclusiv fierul. Avem dela ft1u1Icaci un exemplar, foarte bine con-
servat ); un allul, Î3rli.ş exce lent plistrat, dela Hodsdgh În B3CÎca (v.
3
fig. 349) '). Dacit ciudatul cuti t dublu dela V drleţ în Banat (v . fig.
') er. p. formele tiin Europa «nINIA ,i '·csticll., Dl!cheleuc, II 3, p . 119') Iq.
• ef. Clip. VIII din D&heleltc Il 3, p. U71 Iqq .
' I Lch6etk)', in Alt. XXV I 11)06, p . 341.
·, Roedigcr.ln A.lt. XXIV 1904, p. 351.
 --
VASILE I·AI\\'A.~, G~"" 'CA
", VI. VAR.qTA FI&RULUI I N DACIA..-:l. LA TtNE-UL

333) 1) e tot un briciu ori nu, e greu de hotărît. Cuţit ~nsă., sî~r 1\'a izolat al cercurilor concentrice. El e de parere cli pieptenii trebuie s:t fi fost
fost ci un alt instrument, având o întrebuinţare de a tădl fm ŞI deci de lemn l ) şi deaceea nu-i maiglJsim niclJiri În aşe7..ările La Tene. Dimpotri ~
de ~ avea deodată dOlld lame ascuţite la dispoziţie. Dar briccle erau aşa do pieptenii de ţes1itorie ar fi fost de corn sau de os: dl'lr1icitul textilelor s'ar
de subţiri şi delicate, încât rugina le~a mân~~t pe t~3te ~i e "o minune, fiacut deci În general cu piepteni flcuţi din aceste materiale'). De fapt,
eli pe ici pc colo, dupl!. mai bine de dou?\. mtl de aOl, găsim. IOCl!. vreun descoperirile din Dacia ne arati'!. că şi În La 'nne pieptenii de cap sunt
exemplar. Fl!.rli indoeall!., Dacii din La 'fene, spre d~oseblre. de Celţi.
purtau barba mare (d. mai sus , cap. 11 1, p. 168) : hpsa bncclor din ~Oe~:tea:~:a: :~t::i!/IO~r;i:;t:~ti~:a bIr:n: ~~~~~:~:~~~n:~ ~~ :~~~~:~
Dacia propriu zisl!. va fi avand o pricin1i. şi În a~~t ~apt: Dar, după 1n adevlir avem dela N/ediol (rig. 365) un frumos pieptene de os, ai
cum vedem chiar de pe monumentul dela Adamchssl (roc"escu~nenn_ cArui dinţi sunt rupţ i , dar al dirui maner massiv, de forml1 arcuitli
dorf-Niemann, p_ 119), rasul total al blirbii şi mustltţilor era cunOSCUt semicircu lar, bine p1istrat, e
şi la noi, cel puţi n În L a T ene U1 2, adie?\. in sec. 1. p. Chr. - probabil iOlpodobit pe ambele feţe cu
ca Îndl. una din formele ind.uririi romane În DacJ:l preromanli. un c!tip de patruped stili7.3t
Dar ustensil a nelipsit! şi la noi, pretutindeni. c foarfecele. Ca şi la in genul vechiu cimmero-getic
ft1ullcaci'), ori la Jlodsdgh S ), aşâ la Apaltido 4 ) o ve~cm ea ~n .obiect ca pe obiectele dela Dalj,
tot aşa de comun precum c cuţitu l în diferitele morminte de lOClOerare Mik.halkovo ori Paşachioi (v.
de aici. Din lagăru! roman dela Cristefti pe Mureş (Maros-Keresznir) mai sus, p . 332 sqq.). Tru-
mai jos de T.-Mureşulu i , avem pc l1\n~ alte obiecte din. L~ Tene-ul pul patrupedului e acoperit
tArziu incă şi o pere.che de foarfeci, p1istrate la IVluzeu l dm r .-Mure_
şului (incli inedite). Ca atâtea alte forme La TilO~ şi foarfecile continu3
de semicercuri În fe lul unor Fig. 36S.
Piepteni La Ttne, de ~, dela MtdiOI
solzi . Se Înţelege dela sine (II.) ,i dela Ocna-SibiÎlll .. i (dr.), la MU%eul
a fi la fel în vremea romani_ Deaceea acest obiect nu se poate dali rnareaÎosemnAtate a acestui Brukenthal din Sibi.iu.

~~~~~a~,u~:i m'::~~e,sif~: ~~::!'iC~~ ~~t:~~:a~~a'g~:i:.pecial , ~rin. mediul

Piepte1li. Dechelette nu cunoaşte d in La Tene-ul VestiC. ŞI. centraJ
european decAt vreo c:lţ i va piepteni de bronz '). al dror pnnclpal or-
namcnt c linia de cercuri simple cu un punct in mijloc. ori motivul
documentdepersistenţAamo-
tivelor ornamentale hallstattiene În vremea La Tene: iar utilizarea ace-
luiaş motiv pe vasu! cle la Paşachioi În Sudul Dun~rii şi pe pieptenele
dela Med i aş in va lea Târnavei-Mari demonstrează Înd odatli unitatea
cultural!l a lumii thraco-getice din Carpaţi şi valea Dunăr i i.
Mai primitiv ca ornamenta re gravatli : simple cercuri (şi un S inte-

§1i~;!lf.~~1;ft~~~§f~~~
resant , format d in combinarea a douli sem icercuri), dar nou ca formA
li mâneru lui, e pieptcncle, tot de os, gl1sit la Apus de Ocna Sibiiului,
l lng~ Reussen (v . f;g . 36;)').
Fragmente de oglillzi de metal alb s'au gAsit - ca la Bibracte,
Pilhoro, etc., -şi la Tit/osul pe Prahova t): ele au o singuri faţA perfect
observat: l' cA dublul cUlil poate fi nu numai briciu, ci,i bisturiu, - ,i , f ei lustruitll, în vreme ce cealnltli, adesea În Vest frumos ornamentata cu
(onnele La Tllne II I aunt ade.ea quni-idcntice cu cele provinciale romane, Plt_
lungindu-ae in ICc.l ,i Il ,i nue nici-W'j moti\' ttringent ca II datlm tarollWl ')lbid.,p. 1284.
nic!) C~i~~~~ ::n~tt.n~~ I~I~;:u/~rsi;:i:. noi, fig. 330. ")lbid.,p.1286.
1) Ambii piepleni se giaeac In J\'luzeul Brukenthal. seclia prei.torici,dal1li eDct

:~ ::!::r~~n :!o~V J
'i:!'I ;' p~s~~, ;J,n:~, :!gc~·:" S2j cL la noi,fia.JSl. CI din La Tme.
") Raporlul R. ,i E. Vulpe in Dacia I,-cu Dtdlelettc II 3, p. 1288 .q. ,i Rei-
1) O. C., [1 3, p. , z8S. ntckt, Ftstst hn"/I, p. 6,.

www.cimec.ro
gravuri geometrice 1), pare (n'avem oglinzi intregi, ci numai resturi)
a fi fost Iăsat1i ne1ucrată . Fireşte, aceste oglinzi au aceea,ş faroU. cir_
cula ră, ca şi În vremea tscythic3.; stilul lor e Îns! acum cu totul altul:
in locul mftnerului cu motive decorative animale avem o simplli bari
În form5 de 8 (ori dc ~ chirilic) sau de alt fel , metalul insuş nu mai e
bronzul ro ş u ori galben, ci un aliaj alb, În care cositorul intrli intr'o
proporţie mult mai marc. Dck helette crede dI. În La Tcne HI, dnd
acest fel de oglinzi e comun, ele erau fabricate chiar În N Alpilor. Ne
indoim. AI!l.turi de primitivitatea celorlalte fabricate greu am putea
aşezA o tehnică aş:l de delicată, precum e aceea a oglinzi lor de metal
alb, - cel puţin la noi. Deaceea credem că acestc obiecte sunt impor_
tatc din Sud, poate chiar din Italia, undc centrul de fabricaţie dela
Brtmdisitlm era vestit În sec. 1 p. Chr.'), ş i de unde, în general, Dacia
a primit În toate timpurile, începând chiar din bronzul JV, tot felul
dc produse industriale.
Jn sfârşit, până şi lllh,m d~ pdstrat orele de C1ISUt avem tot dela Ti-
nosul pe llrahova 3). Forma lor e mai simplli şi mai puţjn Împodobită
decât a obiectelor similare din Vest: un simplu tub cilindric, cu un dia._
metru de mai puţin chiar ca un cm., astupat la unul din capete. Caracte_
ristice pentru La Tene 111 in Boemia şi Italia ca şi in Bavaria ori Gallia·),
aceste mici tuburi erau, la noi, credem, iarăşI nu fabricate pe loc, ci im-
port:ue pe calc comercialli.
Dars11 trecem la Însăşdescrierea /raillelor cusutc cu aceste ace fine de
fier (sau şi de bronz) ş i a podoabclor de tot felul din La Tene-ul getie.
Veflllillte ţi podoahe. Dacă În cele de mai sus am constatat un şir
Întreg dc note originale În cultura getidl din a doua v!trsti'l. a fierului,
fie În chipul de a-şi cl!l.di cetăţilc, fie În acela de a-şi f!l.Url armele de
lupHi.,-apo i În capitolul prin excelenţă caracteristic din punctul de ve-
dere etnografic şi artistic, al weşmi ntelor ş i podoabelo" vom PUtea
stabi li chiar liniile caracteristice ale unui stil getic particular. In adevllr,
după cum În vftrsta bronzului şi În cea veche a fierului am constatat cA
1) er. 1.11 D4!chclCltc, 1I 3, p. 12.8, &q.
·)/bid.,p. 1289.
,i
') Se parc cii obiectul respeCtiv s'a pierdut, clci IiplC,te III R. E. Vulpe,l.e.,
de,ieu l-am \'lzut chiar in momentul dndo fostglsit,afl!l.ndu-mApefllntier . -Cf.
Reinecke, Jo"auc},rilr, p. 67.
') Cf.D~lettcIl3 , p.1291.
www.cimec.ro
'"regiunea carpatic1t a desvoltat o art!i proprie, absolut diferenţiati'l. de cea
:t grupelor etnografice înconjurătoare, şi exercitată fie În materialul
metalic comun, al vremii, bronz"/, fie mai ales În materialul specific
transilvan, a/lr"l, - aşa acum vom putea stabili o arlă a argittt"bli, f
caracteristic dacia}, ale c1'I.rei forme principale sunt esenţial diferite de
cele celliu contemporane. Iar această notli de originalitate creatoare
va putea fi constatat1i ş i in paragraful ce urmeaz1i celui de faţă, când
volU trata despre ceramica La Tene a Daciei, deşl, evident, intr'o mll-
sur1i mai puţin intensli decat În arla metalelor preţioase: căci În cera-
O1ic1'l. inclinarea firc.1sc!1 a popoarelor, de a imita şi a adopta ce e stdl in
ş i necunoscut, e mai efectivl1 decât în arta metalelor . In adcvAr pro-
dusele ceramice str1'l.ine ieftille şi superioare se rl1spandesc repcde pre-
tutindeni şi sunt uşor imitabilc, În vreme ce strllinul e dimpotrivli el
concurat, atunci când avem obiecte preţioase de fabricaţie intcrn1\,
superioare obiectelor de import din afar1i şi de un gust mai bine adaptat
localnicilor: in acest caz plitrunderca în massă a fabricatelor străine, şi deci
imitarea lor pe o scară mai largl, e intârziatli, ori chiar total împiedecatli.
Nu vom revenI aici, spre a repeta cele spuse mai sus, in cap. II J,
după autori şi monumentele plastice romane, cu privire la felul dc
imbrlic1iminte getic. Dar vom accentua că atât portul bărbittesc c:l.t şi
cel femeiesc (cămaşă peste pantaloni la bărbaţi; o fust!i peste cămaşă
la femci) poslu leaz!i şi În La Tcne Întrebuinţarea cingdloriwr inguste
ori late, constatate În vremea bronzului şi a fieruJui vechiu.
Printre tezaurele de argint dacice (vezi mai jos) acela dela Cioara,
in Alba-dc-Jos , ocupă un loc de frunte în special prin placa de argint
figurată, fragment din coperişul metalic al unui chimir de piele lat de
157 mm., în genul celor vechi hallstattiene, de ~are am vorbit mai sus,
P.43J sq. Ccometrismu l primitiv al reprezentănlor umane de pe placIi,
alliturea cu tehnica decorativi\ În puncte ş i linii , resp. în şiraguri per-
late (v. fig. 366), flicuse la Început pc înv1iţaţi sit atribue şi aceasHI. cin-
gltoare tot epocei hallstattiene 1). Pe urm1i Însă considerarea sti listieli
mai atentli a monumentului ~), cu palmetc1c servind drept ornament de
umpluturli a spaţii lor goale, a condus la datarea lui in La Tene-ul III 3).
1) Publicat imliu de Arneth, Gold u. SjllHrmonumnue, \Vien, 1850, G. S.XII 95;
v. interpretoreA lui Goo.. din C/rrolfik, in ASL. XIII 1876, p. 217 sq., ,i Ski:ne1l.
':\ ~;:!:~b;;::/;~;, ~I. P;:~~~';!~i:;~'';'nT~~.·~:~IA,~8~1~.'~;, :~:~ •••.
 VASILE I'AR VAN, GET/CII
6..
Mai mult chinr. Egil Petersen J) fă câ nd o comparaţie intre stilul şi
tehnica vasului dela GII1IdeS1rZlp şi cea a reliefului de pe placa de argint
dela Cioara (purtând dealtfel chiar urme de aurituril), cu reprezentarea
a doi bllrbaţi: cel din stânga păst rat intreg, cel din dreapta mai mult
de jum ătate, - a conchis că in ambele opere de artă . barbadb se vu
Fig. 366. PlllcA de argint În rdief(fral,''fYICnl) de I)e oeingAtoare
din te:t.aurul dela Ciotlrfl in Alba de J OII (mAr. nal.) dupA Egil
Petefsen in AJ1. XII I ISC)], png. ~Ol
influenţele artei romane şi c1I. amindouil obiectele trebue datate în
epoca cea mai veche a Imperiului, deci cam prin întnia jum1ttate a
sec. ] p. Chr. Am avea adicll o oped de arUl. contemporanA., În special,
cu staţia La Tene 1 II dela Tillosul pe Prahova, prin exce l enţll caracte-
ziil~ l~ ~;;e~~~ 1~02. C., p. 88, nOla 130 admile conclu.
1&]3. p. Reinceke, o.
www.cimec.ro
\1 VARSTA ':II!RULUI IN DACIA 2. LA TtNE-UL
risticl1 pentru bo~ţia produselor industriale t"rzii La Tene şi romane
p:tnii. prin a. 50 p. Chr.- Daroricare ar fi l e~turilc plăcii de argint dela
Cioara cu mediul contemporan, tirziu La Tene, În care s'a ~sit 1),
este clar - şi nici Reinecke nu :1 ncgat-o - cil acest monument de artă
.barbarlb reprezintll de fapt o tradiţie veche hallstattian:t, de origine
veneto-illyrli . Mai mult Încil: moda cltimirelor, caracteristicli pentru
bronz şi hallstatt, pare mai puţin generală În La Tene: acum b1trbaţii
poartă curele mai inguste cu catarame de metal (cf. şi Dacii de pe Mo-
numentul dela Adamclissi) 2), iar femeile lan \uri toarte elegante cA.-
z9.nd liber pe ,olduri 3). Ba chiar s:1bii le sunt purtate acum de r!1sboi-
nici nu atll.rnate prin curele, ci tot cu l anţuri'). De aceeachimirul
dela Cioara reprezi ntll ceva archaic nu numai prin tehnica decoratiVA,
ci şi prin ÎnsAş forma sa. E tradiţionalismul bine cunoscut la noi În
toate domeniile vieţi i culturale, dela :n'durile ro crocltelS. de la Grlidişte,
la ulbiile wrbe, greco-orientale, din tot La Tene-ul dacic, şi la formele
~odoabelor de metal preţios, cum vom vedea indat1L In cutare colţ
pierdut al Dacid muntoase - ş i e caracteristică aşezarea localit1tţii
Cioara tocmai in apropierea mUl/ţilor prin excelenţă dacici dela S OrA-
ştiei - vechile procedee veneto-illyre, pe care le-am examinat mai sus,
descriind apliceJe de aur dela Odaca, Beba- Veche, Carani, sau chiar
Ţufalllu, ajunse În Dacia noastrA. Înd indată dupli a. 1000 a. Chr., sunt
p1tstrate întocmai În La Tene-ul IlI. Starea rea de conservare a pHlcii
nu ne permite a preciza toate detaliile figurilor omeneşti reprezentate:
distingem Însll cii cei doi bll.rbaţi pOartă bracae şi o tunică strâns lipitll
pe trup. cu m~neci lungi şi strâmte; au o cingătoare îngustll (cu aplice
metalice?, ori ch iar În Întregime din chiotori de metal ?), au pecloraJe
rotunde pe sâni, o câciulll ascuţ i tă pe cap şi torques la gât. Tipu l re-
prezentat nu e pur etnografic, ci e o combinaţie de elemente artistice
tradiţionale ş i de un caracter mai de grabit. str1tin decât dacic. Totuş
1) Vui de8erierea Întregului tezaur dt!la Cioara la Gooss, R6mer ,i T~glb, 1. c.
mai lUI , p. 531, nOI& 1 ,i 2.
') Pentru catanunele cingitorilor birbite,li, eL Okbelette, 113. p. 1237 .qq.i
utfel de caUtrame de .rginl lunt pomenite intr'W'l temur La T~e dela MediUl, de
GrosI, Cltrorrik in ASL. XII I, p. 236.
') O~chelette, l. c., p. 1230 aqq. La noi, mai JOI, p. 5H aqq.
') Exemple dela noi din Dada: la Apohida (Kov4cs, Dolgo~otok 1I19tt, p. 46);
la Gyomo (DarnllY, in AS. x..XVI t9Q6, p. 62.), - ca , i, dealtfel, la Mu.rrcocÎ (Le-
,i
h6c%ky, in Alt., 1. (.., p. ].p): la noi fig. 348, 338 346.

lucrarea e, dup1i toate semnele, dacÎcă. In adevlir la vremea ei nimeni
."
prin prejur nu mai lucra astfel: meşterul care a f~cut-o, argintar care
M fi lucrat şi vestitele brdltTn' dacice cu capete de [erpi, specifice in Eu-
ropa virstei a II-a a fierului, lucra dupli vechile modele, devenite aCum
exclusiv getice.
Lanţuri ornamentale. Am spus dl., în locu l vechilor cinglitori massive,
femei lepoartă în La Tene l a nţUri frumos lucrate de bronz ori chiar
Fig. 367. Inventarul unui mormânt La T t ne, dela J"cll/-de-Sul
În Cojocna, dupi'l E. Oro!Z; in AS. x...'XX1I 1912, p. 172.
de argint sau aur. De altli parte cele dou1\ fibu le care ţ in eau Încopciate
pe umeri mantia La Tene erau ele Însele legate cu un lanţ care atârna
decorativ pe piept, ca un fel de foarte larg colier. De obiceiu aCCSte
lanţuri, fi e de br âu, fie de piept, nu ni s'au plistrat î ntregi , aşa încât
nu Întotdeauna putem preciza la ce podoabli anume au aparţinut frag-
mentele de lanţuri descoperite pânli acum . Deaceea vom trată la un
loc ambele feluri 1).
1) Nu cunoa~tem incA d in Dacia lanţuri ornamentale cu lI11al\ cehie (in specii
r'Ofu tslnge.) ",l cum ,'au gisÎt mai multe in Ungaria. er. srt . lui Ono Tiacbler
asupra lantW'ilor La T~ne de aCClt fel, psitein Ungaria,inAS. X 1890, p.22llqq.
www.cimec.ro
--
'"Dela Jucul-de-Sus, in Cojocna, avem un lanţ de fier, rupt În trei bu-
căţi,În lungime totală de ..p cm. (v_ fig. 367,no. 4): nu putem preciza
dac! 11 apar{inut unei cing!l.tori, dar felul de inchidere la cele doua. ca-
pete militează pentru aceasti'l intrebuinţare; fireşte ins!!. in acest caz
lanţul a trebuit s1I. fie mult mai lung decât ni s'a p3.strat 1). Dimpotrivă
Fig. 368. Podoabe din mormIntul unui cavaler ceh, la Gyoma, dupil
K. Oarnay in AE. XXVI 11)06, p. 64.
lanţu l dublu, de bronz, gllsit la GYOl1/0, În Bi c hi ş (eL fi g. 368), pllstrat
Împ re un ă cu ambele fibu le pe care le lega, este, fără di scu ţie un l anţ
de piept l ). Despre frumosul lanţ de argint dcla Cerhel, în Huniedoara a),
p3strat numai fragmentar (cf. fig. 369), nu se poate dă o indicaţi e si gură
:1 întrebuinţării. Lanţu l de argint dela Cioara, in Alba-de-Jos, lung de
1) Orosz,inAE. x..XXJlI912,p. 171 sq. a publicat accaslA descoperire,dinu'un
mormAnt dela Jucul~e-Sus, constilnd d in mai multe obiecte pe Cftre le \lom examin'
perlnd.
') La Oarnsy, i n AS. XXVI 1I}06, p. 64.
1) Ort\'ay in AS. IX ,875. p. 215 sqq. (tezaur din vremea lui Burehiata: v. , i mai
jos). Cf. ,i R6mer, in AE. VI 1886, p. 385 sqq.
53' ...
43.4 c m. cYÎerkantig gcflochtcm, .mit vicleo stiflformigen Anhăngselm ţinte caracteristice 1), iar dela Remetea, în Tirrtiş, un lanţ lung de 66 cm. t ),
a legat de sigur două (ibule t el insuş r!icând o frumoasă salbli pc piept 1). probabil de piept '), de tipul celui ~e~ a Cerbel (cf. fig .. 372 cu fig. 3~)'
Motivul ti.ntelor ornamentale de argint c destul de comun În La Tene~ul Dar podoaba de meta l caractCrlstlC!! pentru blirbaţl in La T ene-u lll
nostru: astfel dela Someful-Cald (Hcvszamos, În Cojocna), avem îm_
preună cu diferite 1ănti şoare terminate cu inele cu ţinte ,i
un inci mare
tot cu ţinte de sirm3 (v. fig. 370), bine datat prin monetele cu care S'a
şi IU , in special la Celţii purtlltori de torques începând din sec. In a
Chr, (DecheJette n 3, p .
1210), e co/aflu/, la noi in
glsit: 73-50 a. Chr. , deci, ca şi tezaurul dela Cerbel, din vremea lui Dacia foarteadeseadcar-
Durebista 1). Dela Gllra- Văii (în Zanmd) avem iarăş un l anţ, şi inele gint şi chiar deaur. AHi-
de argint de care atfirnl'i ţinte decorative'). Dela O/pret (A1paret, in turea Însll de tipurile ase-
JUJln1itoare cucelevesticc,
desfu'm1i mai su bţ ire ori
mai groas1\, drcapt.:1, ori
rlsucitll. simpll1 ori pusll.
in mai multe ~) , avem in
Dacia tipul caracteristic
_ mergând Împreun1\ c u
cel al br!lţll.rilor spirale
Fig. J70.1neldecoralivdelrgint,dtt.
-cu capetele terminate
Fig. 369. Lan! de argint dela C"IHI
(Bunied.) dupl Orrvay in AS. LX Som"'lulC(lld(H~v-Sumo,), dupi Fr. În chip deşerpi, dupllcum
187S,P.217. Kenner,tnAO,Gq.XXIVp.3 8J,r.7So vom arlita numaidecât mai
jos.-Torques-ul, de barll.
Solnoc-Dob:\ca), doul1lanţuri de argint ~), nedetermin ate ma i de aproapt de aur ori argint, răsucitll,
nici ca dimensiun i, nici ca descriere archeologidP). Posibil ca l anţul c cunoscut la noiincll.din
de argint din tezaurul de pe Mtfgllra, Ungă Moigrad, lung de 70 cm. , vremea bronzului şi apoi
cu un inel În care at;\rna o ţintă de felul celor dela Someşul-Cald, să ahallstattului propriu zis :
fi fost pentru o cingătoare. iar nu de piept 1). In s fârşit dela Pos::dg, am vorbit d. p. mai sus Fig. 37 1. Tezaurul de argi nt dela Oradca
in Turda, ş i dela Seneruf (Szena-Vcr6s) rn Târnava-Mj că avem iarăş P.445 de colunu l de aur Mare, du pl R6mer F . r., in A~. VI 1886,
astfel de l anţuri de argint 7). T ot aşa dela Oratlea-A1are (cf. fig. 371),-cu dela Rakamaz pe Tisa.
' ) Gooaa, Chrollik,ÎnASL. X III 1876, p. 2 17 Iq .; eL ,i Rdmer În Alt. V I 1886,
analog cu cel dela Vet-
tersfelde: ambele aparţinând cercului de culturll.greco-scyt!tic. Celţii î nşi şi
p.J87Iq.
') Kenner. in Archiv f. Oe. G ...f). x...XIV, p . 38J, fig. 75, eu Rdmcr. in AS. VI, par 3-1 fi imprumutat tot din pArţile noastre. Şi deaceea t rebue sll. po-
1886, p. J88, ,i Gooss, Chroni.k, În ASL. X III 1876, p . 228 . menim aici, ca o continuare a tipului, scythic, de o parte, indigen
1) eoou, t. C' f p. 223 cu Rdmer, 1. C., p . 388. din bronz, de alta. multe secole dupll. aceea, torques-uri le analoage
' ) GOOII, 1. C., p . 210 cu R6mer, 1. C., p . 38S.
1) B, chillr total neinle1elle ca epoci: er. Seidl , in A,d,ivj. O,. G.-O. , XIIJ, p. 13].
1) Rdmer, tot In AS. VI 1886, p. 205.
' ) Se.idl, În Archjv ci!., XV, p. J24, cu GoOII, , . C. t p. 237 ,i Rdmer, 1. c., p. JlI9j

d. ,~iR::!~~. ~~:~e3::~~ ~::n~::~ aenle teuure ,i T~gla.. in Ai. Xlll~:, :: ~::;':bi~nla:;deX::-n~~ ;i~~I:' (~!~er. Desemnul dat in
1. c.). Ai. nu core.-
punde .blOlul unet cu originalul reprodu. .lllureR la p. 364, pe calc fOlognfie:i.
p.408 Iqq. ') ce.
III Dkhelelle II 3, p. 1213 ,i 1216.

www.cimec.ro
 "0
transilvane de argint (fig. 373), având capetele fie simplu îndoite s pre a St In ce priveşte coJanuJ deJa O/pret (Alparet) în SoJnoc-Dobâca 1),
prinde unul in altul eno. 6), fie in formă de chjotori (no. 4), fie libere

;~:~::~uÎt d~~~P ;:;::;"I~n~~1Jc;;'~ ,~e~~~r~~~:~~ri~:: :::11. ~~d=;

{cf. fig. Z62), alcătueşte,ca
şi colicrcle delaNagy-Gdj
În Torontal (mai sus, fig.
23 8 ),îndirccţiagcometric_
7.oomorfli(v. pentru toate
mai sus, p. 445 şi 345) o
treaptll.foartec:uaetcristic§
dela couwe/e rdmâte din
vârsta broll::'lIlui (er. mai
sus, p. 444 şi fig. 3 14) la
acel eaşi colane din ultima
perioadă a celei de a doua
vârstea jierlllui. In cepn.
veşte stilizarea capetelor,
colanul dela Oradea-Ma_
rel)e un bun cxemplu{cf.
fig '37 1 )pentrutipuldetor_
qlles cu capetele În formă
dechiotori.Lafel,celedouă
colane dela Cioara 4). Dar
nici t ipuldetorques carae.
teristicpentru La Tene-ul
Fig. 371 . T czaurul dc argint La Tene tII dehl 111 din Ardeal-întocmai
RemeltJfl in Tim i ~ , dulXi 1. Blc)'er, În A~. XXVI ca şi br!\ţll.r ile- avftnd ea-
1906 , p . 365. petele sti li7.ate în forma
unor capete de şerpi, nu lip-
seşte. Astfel avem dela Marca (MarkaszCk , În S1Hagiu) dou," torques groase.
_aus Si lberddi.hten gcf1 ochte n, welche in Schlangenkopfe ausgehen.') .

1) Vczi la R6mCf, in A2. VI 1886 . p. 391.

') 1. T4rhls. in Al. XXIII ' 903, p. 304· Fig. 37J."e:taufc (u,dtlttft de argint in MuzculNational dela.
') R6mer. 1. C., p. 205. Budapcstll, dupl ROmer F . F., 'in Al! V I 1886, p. 391.
') Gooss , Chrom'k, in ASL. XIII, p. 2.17, eu R6mer in AA. VI 1886, p.
387·q·
') IbiJ., p. 2]4 ,i ibiJ. , p. 388; ef. T4II.. in AS. IX 1880, p. 59 aqq. 1) GooIS, '. C.. p. :1:10 eu R6mer, 1. C., p. 385.

www.cimec.ro
 ._ _ _ _~V~AS~IL~EP~Â.~VA~N~.C=~=~A~_ _ _ _ _ _ _ _~ ~-----V~'V~Â.~~~A~FI=ER~UL~U'~'N~D=AC='A=.-~•.~U~T~.N~.~~UL~_ _~

el conservl'l. În La Tene·ul târziu, procedee decorative vechi batlstat_ a:-.it mai puternic şi caracteristic, cu cât, aUi.turi de varietatea formelor
licne şi chiar din bronz : bara de argint răsIlcit4, plistrând in~ urme si motivelor decorative, el sinteti zează elemente vechi locale, Începând
de auritură, se termină la cele dou1i capete În protome de a1limaL (mOd1 ind din bronz, Într'o noull combinare de efecte, adaptatit la gustul
bine cunoscutii şi din {inutul greca-seyth din N :r..1llrii- cgre) pr;m,iit total altul al vremii de acum.
gravate. 'forsiunea şi gravarcasunt vechi elemente locale; protomelede S3 examin!hn Întftiu tipurile de brllţ!ri tstr3inet, adiCl1 de caracter
fiară sunt insă, foarte probabi l o reminisccnţl'l. fcimmero-scythicd. I ) . Dt general La Tene,în r!lsp:l.ndire peste o mare parte a Europei din vârsta
altfel am v!izut mai sus, P'452sq.,cxamin1nd aceJe inelcspirale de aur, CU a doua a fierului.
capete de.balauri. , ori alte fiare fantastice, căsti l ul loraminteşte tatari. 1. Tipul, de origine hallslattian!l:, cu
cntul. Drumul e cunoscut: d in Assyria in Iran , ca şi în Caucas, venitdtti crestături transversale pe faţa convexă,
Încoace fie prin Scythi, fie, Încii mai Înainte, prin Cimmerieni. Din esternă, a barei massivede metal (bronz)
acclllş centru mesopotamic, trecând fie prin Asia-Mic~, .ne prin Fenicia, şi capetele libcre, comun şi În Vest 1):
aceleaşi idei ş i forme artistice umplea u de altre l in pruna epocă a fie:- În tinut gctie îl avem dela MUI/caci (v.
rului şi lumen mediteranc:m~: Grecia dcopotriv:t cu Italia , c!lteodau fig. )46,00· 9)')·
paralel, alte d!l:ţi total independent una de alta . Pentru istoria univer_ 2 . Brăţ1iri ;llditu Îte dintr'o simpl!1 bar!1
sal11 a antichităţii se poate lua ca simbol plrtstic al rtcestei mari unitlţi (dcargint) de profil mai ales rotund, dar Fig. 374. Brii\8f1l de bronz dela
culturale cu centrul În Assyria tipul decorativ al griffonului aşa CUm şi unghiu lar, cu capetele prelungite mult G)'Oma, dupl K.Darnay in A2.
apare, de o parte În GalLia, În Etrllria or i În Grecia archaică 11), de alta (spiraliform) dincolo de încheierc, mai XXVI, 1906, p. 6s.
pe Amu-Daria În Tllrk estan 3). . rarlibere,faţll.înfaţ!l.Acesttip,comunîn
La fel cu torqllls-ui dela OI pret a fost acela din tezaurul de argint, Ardea1 8), are de obiceiu cele două capete gravate foarte simplu , doar cu
târziu La Tcne, g11sit la Dar/OI in valea Târnavei-Mari, l ângă Mediaş4). motive lineare drepte (haşuri ori zigzag): cf. fig. 373 . Ca datare, astfel
Aceleaşi protome de animal (poate şarpe ?), de data aceasta împreUni de brl1ţări, g!isitc mai alea În tezaurele de argint din La Tene llf,
şi cu alte ornamente reliefate, Împodobesc colanul. In sfârş it dela San_ au putut perfect aparţine şi unor timpuri mai vechi, deoarece tipul
gcorgill-Trăscău, in Turda-Arieş, avem iar!iş un colier de argint Cu ca- lor e cunoscut încll din La Tene 1') şi , de fapt, e aproape necronologic
petele termin ate În protome de şerpi 6). prin el Însuş, nefiind suficient caracterizat sti li stic.
3. Tipu l, specific celtic, de barll ornatl1 cu linii reliefate, În special
Dar podoaba de corp caracteristică pentru La Tcne-ul 1II dacic e: curbe şi în S, ca în Boemia şi În Franţa 6), dar cu capetele mult pre-
bră/arn . Ca şi În Hallstatt, aş:'! în La Tcnc, G~\ii Îşi arat3 originali_ lungite peste încheietu r1i astfel ca s!l: dea un fragment de spirală, aşâ
tatea lor artisticl1 În special În acest gen de obiecte. Av!lnd raporturi cum e foarte des cazul În Dacia (v. mai jos), -aparţin ând La Tene-
str ânse cu Vestul celtic ş i cu Estu l scylldc, ş i dt1nd expresie acestor ului 11, e cunoscut in p1irţile noastre - de bronz - la Gyoma in Di-
influ cnte adesea chiar În identitatea obiectelor dela noi cu cele din chiş (cf. f;g. 374)')·
ţinuturile vecine, Gelii desvo/td totuf în (irta argÎ1,ltI/ui (cum desvol. 4. Tipul, iarllş particu lar ccltic, compus din hemisfere goale, de bronz,
taserl1 În bronzul IV ş i hallstatt în cea a aurului) fUJ stil propriu: cu sudate ori încopciate Împreunâ, derivAnd din tipuri mai vechi, ajungAnd
' ) VeZi la Minns, ScYlh,'Q1U QIUJ Grttlu,obieclele seydlO-sibericne ,i IC)'tho-grtC:t
1) cr. OkhelcHc, 11 3. p. 1220, fig. 517. no. 5.
clelap.27Isq.,256,197,199,202, 1 58,"26,~9,ZI7.
') kh6czky, in AE. XXV I 1906, p . 341.
1) D&:helene Jl z, p. 526 sqq., fig. 221-223. ') R6mer, in AA. VI 1886, p. 391.
·)Min ns. o. c., p. 256, fig. 176. ')Okhelene ti 3, p. 12:10.
' ) t. T4Ilâs, in AE. XIV 1894, p. 165. ')Ce. D&:helette 113. p. 1225.
1) Hampel, În Alt. XIll 1&]3, p. 178. ')Darnay, În AE. XXVI 1906, p. 65.

www.cimec.ro
 V I VAH.STA tll P- HU1.U , IN I>AC IA . lt. LA T tN e.U1.

p!lnl\ În bronzul IV nordgetic (ci. mai sus, p. 447, br!l.ţările de bronz
din Ung şi Bereg), dar mai ales caracteristic pentru La T~ne~ul II
getic, e, relativ, bine rdspâlldil la tloi ,,, special," NV, deci ditre teri.
toriul cellic din valea de sus a Tisei, clar stabilit ş i mai sus, in cap.
V, prin toponimie. Astfel avem dela Diostig (v. fig. 375) În Bihor nu
mai puţin de trei brăţări de acest lip: douii cu patru semi~o\'e, iar
Gallia 1), dar la noi apllri nd cel pUţin până acum, in special in Vestul
~~ii~i;)~a Cerbel (fig. 378), În lI uniedoara 1) şi la Remetea (fig. 37Z) În
6. Tipul, ~e sârme su~ţiri răsucite in mai multe viţe duble care
sunt slrânse In mănuncluu la cele doul1 capete, de fapt o varietate
lfIai co~plicat.1l. a ~nui tip mai vechiu din La Tene II, Cunoscut şi

n
una cu şase 1); dela Sânti. din Gal ha 4 ), la nOI

0.-,
001/(/ (Vasasszentivan) în Sol. Ilpârflndtot laCerbel
noc~ Do b !lca') obrl'iţară feu. (v. fig. 379), decicel

~
' moas~' numai cu l'ei herni. _
fere, dar cu interesante gra~
mai târziu pe vremea
lui Burebisla 6).
vuri de stil celtic, şi o in- 7.Tipul, În bandl

cuctoarec:'lracterÎstidl (fig.
376); dela Juall-de-Stls in
Cojocna, fragmente din dou~
brl1 ţ ări cu ovemai mici (fig.
367)'); dela Apahida În Co-
jocna, d in necropola de in-
cinerare de acolo"), doul
br!l.ţ1ri de c1lte patru ave
gasilc În acclaş mormânt
no·s[(fig. 377); 'nsfârşit din
mormintele cavalerilor celţi
. Y
I3tA,ornat cu puncte
~ cercuri gravateÎn
,·cehiu gen hall8tat-
rian (resp. bronz IV)
pcarenu are genetic
nimic de-a face cu
brlţările asemăn!i_ i~~g~) 3;!. ~~:~:~O::l~~~u~laT~:;~::; i.~tt.~
lOaredincant.Valais XV1II!l97, p. 107.
in Elveţia '),cipleac.1
dela motive şi forme locale getice, vechi Încă din bronz. Avem dela Cobel
(v. fig. 380 Şi 38r) dou.1l.variet1l.ţi aleaccstui tip,ambele îngustatela capete

~i~~::I~ inB~I~~r~1~:::3~e;~ ~i;~:e:.~r ~;!~ă~~O:lOc;t:n :~~hi~e~~~
fere (v. fi g. 368), in genul
celeia dela Bydzov-Novy' în Boemi a, care are nou!!. hemisfcre t ) .
Toate aceste patru tipuri de bri'l.ţ!l.ri sunt mai ales frecvente in
L a Tene I l. Cele ce urmeazl'i su nt caracteristice pentru La Tene-
uI1](.
5. Tipul , de sâr mă subţi re cu capetele prinz!lnd bara dincolo de
~ terminate printr'un fir care se prindea Într'o chiotoarc, în chip de
copci!. 7). Persis te nţa tehnicei în foi subţiri de metal, gravate ori lu-
cr:lIe au repOtme, p ân!!. pc vremea lui Burebista, ne arată o continuitate
de viaţă arti~tic!l. ge ti că, n eîntreruptă din bronzul IV ş i p!ln!l. Ia ve-
nirea Romantlor. Astfe l aceste modeste documente ne dau o confir-
mare ncaşteptatl'l. 3 concluziunilor noastre de mai sus, in curgerea
1) D6chc.lelte 11 3, p. 1228.

~~,:~::;~~~~i;:E~; ~~:8~. :~:~:~;::~~~~~~;~:f,!~~~:~~;~~:

Închidere, prin mici spirale răs uci te chiar pc brl'iţarll, cunoscut şi din
p.
1) Hampel, În AS. XXIII 1903. p. 433. ~kammer, care aparlin tOt aiei).
I TemesYliry. În AE. XVII 1897, p. 107.
') D&:helelte 11 3. p. 1225. Cig. 519. no. 5.
'J Orou, În AS. XXXII 1912. p. 172.
') Om.. )', in A~. IX 1875, p. 216 ,i celelahe citate din nOta 2 de mai aus.
, Kodca, in Dolgo::ntok JI1 911. p. 34'
t Okheleue,l. C., p. 1225. fig. 5 ' 9, no. 8.
61 Darna)', in AE. )LXVI 11)06, p. 6 4 ,
'J Ortvay,i ceila lţ i. cit. in notele Sti 2demaisus.
t ) La D4!c.hdcne Il 3, p. I UO, fi g. 517, no. 12.

www.cimec.ro
 VI . VAR STA f'IERULU I IN DACIA 3. LA TWE-UL
--
'" '"
capitolului de faţ1i, privitoare la stabilitatea vieţii getice in Dacia dela To~e,ti, in ţinutull-laţegului 1), terminate in chip de capete de şerpi,
Înd! din mileniul al II-lea a. Chr.şi pân11 dupA Romani. le descne astfel (ef. fig. 382): s unt (lcute din aur massiv în bare
8. Dar tipul de brăţiri prin excelenţă caracteristic in Dacia din La de .profil quadran!?"lar, iar nu rotund: ducru primitiv, d~ o mân3
Tene-ul III eacela cucapcteleinform1ide protomedeşerpi. Se şt i ecll acest oedlbacet; totuş chipul de şearpe e destul de realist şi exact: artistu l
tip de brll,ţări eşi greco-etrusc 1) ş i că se găseşte şi În Thracia-sudiC1 crede Teglăs, a vrut d caracterizeze, prin inciziile care definesc de~
În regiunile eleno-thrace t), ba chiar, ca influenţ11 sudicll., plln3 in SCo~
ţia 3 ) şi În Spania·): mai toate În La Tcne
IIl. De altă parte br~ţările dacice tcuca_
pete de şerpi. sunt de obiceiu plurispi_
mie, ca la OrllavossQşimaial es laA/lonlt_
jortilloÎn Italia, ori la Je:::erifle in ROs_
Fig. 378. Cf!rbt'l:brlţaride aur,
nia&). 1n acccaş vreme brl1ţltril e cu prO-
tome animale sunt absolu t comune În Scy_
dupi Ortvay, AS. rx 1875. p. ~~;. ~:l~~~~~. ~~~a:~7~ p~r~~~~
216. Red. '1. Red. 'I.
thia proprie, dela N Mlirii-Negre. Se pare
chiar cli la Aifld s'a glisit ş i o brAţarăde taliile capului de şarpe: ochi, urechi,etc., tipul de viper~ din specia vi-
argint tscythic!b având capetele termi_ pera Am!"odytes, .care e comun~ în SV Daciei, dela DunAre şi p1n~ la
nate În protome de şerp i t) . In sfârşit Mureş ŞI in special la Deva i ŞI autoru l încheie argumcntarea sa cu
noi avem din Dacia, in necropolele şi ~ asigurarea el el nu se poateÎnşel~,deoarecea avut în mân~ sute de vipere
zllrile hallstatWiui scythic cunoscutele inele de acestea . TotodatA Teglăs mal observa. ci daca. nu mai avem din Da-
spirale cu capete de şerpi (v. mai sus, fig. cia.o ~tl briţaricu cap deşarp.eÎ~ aur, apoi avem destule În argint: dela
319)' Evident, o important!!. problemA de Vaidei, Senenq, /{etur. Marca (mdirect) şi Oradea-Mare.-Suntdouăgre_
origini cu lturale se pune cu prileju l exa-
=:~~ :;;~!~~~r~d:Plbr;:. min11rii acestor opere de artă geticl. Dar
'-'es, in Dolgollatoh II 511 le enumerllm şi 811 le descriem intâiu,
1911, p. ]4.. Rcd. lI, şi apoi - mai j os, la caracterizarea artei
gete - vom încerca a le Hl.murl şi geneza.
G. TegIa5 Încercând s11 determine stilistic br1\ţ1\rile de aur unispirale

') J)~chelctte II 3, p . 1229: d. de IIltl1 purle Dillncheui. Ornotlouo (v. mo.ijOl, Fig. 380. Cerbtl:brli\lIril de argint, Fig. 381. Ctrbtl:brl\lIrl de argiot,
p. 6:LI sq.), p . 35: Medi, Persiani, Greci , Sobini, Itomllni, Galli . dupA Orlvay,AJ!'. I X 1875, p.Z16. 11.. dupAOrtvay, At.IX 1875. p.216. li •.
•) Ibid., p. 1227, nota 2: inci din sec. III a. Chr.
1) lbid., p. 1229.
te!i. i~ fel~1 ~e ajudeca al lui Tcglis;: ,O tipul dela Totefti, unispiral, nu are
') lbid., p. n29, nota 3. Interesante de notat lipul de brllAri uni· ,i plu·
ri.pirale 'cucapctede,erpi. (de un upcctqullIi-identiccucc.ledacic:c,doar
sahstlc mmlC de-a face cu cel al brllţărilor de argin t plurispirale din
cc"lIdiferitin.tilizarcadecorauw afclelor lateexterne),cunoleuteinsec.J1I_IV localitJ.ţiJ e mai sus înşirate, ci e un pendant la inelele unispirale târzii-
Chr., mai ale. tn aur in Sutdia: d. KOllinna, DeutJd,t Vorgesehiehte, ed. 4, hallstattiene, scythice, de cari am vorbit mai sus, p. 452 sq.; 20 oricât am
Leipzig 1925, p. 167, ,i in argint ca,i in aur in Gt rmonia vestici ,i
ccnlalt. :lcordacaracter de tpv)~CJ&O" brnţ11rilor cu capete de şerpi, ele nu pornesc
ibid .• p. J66,i pl. XXV, fig. 315 ,i
327 , Cf, mai jos, p. 6:l:I.
" Dtthelelte, 1. C., p. 122?-1229.
') CL Herepcy, in cit. Mon08r. a Albt'i at
JOI, pag. 96 ,i pl. XIX, fig. 191. ')Tfglu,in Alt-IX 1889. p. 59 sqq. cu douA (ig.la p. 60.

J' A. R. - M~it. S«tUmi,' ,,,0tK•. sm. III. T_. III. M~. '.

www.cimec.ro

~----
",6 6,8

dela o imitare 3 realitliţii. ci dela un tip stilistic, existent, cum am mai Dimpotrivll spiralele de braţ şi cele de picior, caracteristice pentru
s pus, deopotrivll , 3t~t in S cât şi in E; Hampe l discut~nd originile ti~ tezaurele de argJOt dacice, alclituesc un lip de sine stAtlitor. Sâ,ma
pului brnţlirilor cu capete de şerp i aminteşte iocl şi de ultima epod a multiplu Îndoit1i în spiralli e de t rad iţi e a bronzului; dar capetele tur-
bronzului septentrional, care. cu tot at~ta dreptate ar pUleâ fi invocat tite şi impodobite În exterior prin presiune cu un fel de şir de palmele
drept izvor de inspiraţi e. precum e chemată ca mArturie orflurlria en creux, Înşirate una pe c.1pu l alteia, c tot ce poate fi mai . modern.
antid grcco-etrusdl. de o parte, grcco-scythică de alta 1). De fapt, te- E de ajuns sl1 negllndim la
zauru l dela Tote,l; rcprezintâ in brăţdr;/~ de (llIr o continuitate de tra- cupele deliene, pe care le-am
diţie sti listicl, din hallstatt cltre La Tene, mai strâns legatii de influen_ descris mai sus În cap. IV p.
ţele externe, sudvcstice ori estice. decât brăţările de argint din celelalte 7.07 sqq. ş i fig. 167. sqq., pen-
tru staţiu nea La Tene dela
CrăSimi, spre a ne aminti
procedeu l foart e comun de
imprimare prin tipare guta
f;'icutc a respectivelor orna-
mente foliolate . Dealtli parte
cunoaştem din arta scythic11
a sec. VI a. Chr., borduri ca
aceea a tecei de pumnal, gli-
site În movila Melgu1Iov 1),
Fig.38~. BrAţlride aur din ,inutw Haţegului. dupA TE:glh G. constând exact din aceeaş
in AS. IX 1889. p60.
succesiune de elemente quasi-
foliolate ca ş i labrliţărileda­
localităţi ale Dacici. Acestea din urmli Îşi au rlldlicinile În vllrsta bron- cice.-Insfârşitaşazisulcap
zului şi sunt o readaptare a unui tip: brnţara spiralli ori spirala de pi- de şarpe e tot ce poate fi mai
cior, străveche carpatică,-aşa precum îl cunoaştem din mormintele generic ca spet1i zoologică: e
vArstei bronzului. un bot ascuţit,explicabildcs­
In adevlir, adt din Ardeal 1) (fig . 373) cât şi din Banat 3) (fig. 372) tul de ad Ijbitum.
avem brlitl\ri La Tene III de argint , total desc hise, ori unispirale, cu Examinarea unui uriginal
o vagli indicaţie a unui cap de an imal, şi flldlnd parte ca sti l d in lumea
din aceste monumente (s1l Fig. 383. BrAtAri de IIrgint dchl Helllr (l'Ar-
obicinuit11 La Tene târzie a SE şi E. Mai mult, Hampel cunoaşte, tSe lullm spirala dela SetlCf1Il nava-MicA) ,i Vuidei (Hunicdoara), dupli Ilo-
zice. din Ardeal, o br1iţar11 de aur massiv1i, ale clirei capete deschise (Zcndrcsch) din Muzeu l Bru- nlcr F. F ., in .411. VI 1886. p. 31)0.
reprezintA. câte o protornli de tallr şi pe care el cu dreptate o atribue kenthal)') ne mai permite
tot la Time-ului'). s! constat1m ind şi alte fapte. T ehnica acestor obiecte este foarte
primitivitjmassivitatea Iare neaşteptat1i: spirala În chestiunecânt1ireşte
1) Hampel, in A~. Vill 1888, p. '177 .q.
401 gr. Matc,ialul e întrebuinţat Cli o profuziune oarecum barbarI:
1) R6mcr, in AS. VI 1886. p. 385 Iqq., cu pl. dela p. 391.
*) Dlcycr, in Alt. XXVI 11)06, p. 365 (Iczaurul dcl. Rcmclca). ') La l\'linn" St)'thimu rllld Grte/u, p. 171 Iqq. cu fi g. 65 .
•) Hampcl, in Alt. XXII ll}O'1 p. 1-'19; dimpoui\'l colanul dc aur dcl. p. 432, din ') Ce. 1'qlu, in AS., IX 1889, p. 59 Iqq.: &n.mq, În Tllrn.ViI-Miel, la Orukcn-
Slilgiu, e romln Iirziu (sec . III- IV). thal:dcacridin in\'enlarlubno.74o,Jap. 1731q.

www.cimec.ro
 ,,8 VI . VA RSTA FIERULUI IN DACIA. 1. LA T W E- UL

bara are În total- măsurând spiralele În exterior - o lungime de
nu mai pUţin de 206 tm., iar capetele, împodobite cu motivul Cu.
noscut al pahncteJor imprimate ca in cearll roşie, au, fiecare, Câte
2 1 em.; grosimea barei e aici piol!! la 4 mm . Diametrul extern al
spiralelor e de 125 mm.,
iar Ultimea .brllţlrii. in
poziţieorizontall1e de 133
371)1)şiîngeneral În Ardeal'): fig. 373 şi 385' Şi acestea nu sunt toate
exemplarele cunoscute: poate pentru nici un altfel de documente infor·
maţia nu e aşa de abundent3 ca pentru bdiţ!lrile de tipul cu tcapete de
şerpi •. De fapt, in afarll de localitlţile citate, trebuie Încll s3 enumerlm:
Gtrbelin Huniedoara 1), Vertes in Bihor (aceasta din drm1\ impletit1\) "),
În fine chiar Tata În Pannonia '),
unde vedem tradiţia La Tene

'I1 /
mm. Evident, o atare res_
pectabilă «brdţară. e mai
de grabll o podoabli de
Plllp(ldcd.t de braţ. Even-
tual a fost purtatA sus pe
'ij ' braţ. Dar chiar atunci,ce
cont inuatii,de aJucl ca şi În Da-
cia, pânll in tsec. Il p.Chr.». Nu
mai pUlin poseda şi Eggerin co-
l ecţia sa podoabe de stil dacic
cu capetele În chip de protome
de şerpi e). Notlim in sfârşit :~

I
talie impunAtoare trebuie inelele de sârmă de argint, tip

1/ ~\
sA atribuim femeii, care
avd braţele aşa de pu-
ternice indt bdiţara des-
li"sd dimllnea cu lm dia-
Ctrbel, g!\site la RtIchif În Tur.
da-Arieş 7) şi podoaba de argint
dela Bekesbaboczka În ţinutul
; dintre Criş, Tisa şi MureşA),
metru de12S mm" pe care
:~"
pentru a completâ tabloul marei
fireşte şi-l creşteA încA, bo~ţii de obiecte de argint În
.... atunci când era purtată,
avllnd a strânge bine braţul,
La Tene-ul 111 dacic. FilJ. 385. Bri\11tA d~ argint din Ardtal, 1.
, ~ Oimpotriv1\ br3ţara de aur de M. N.din Bud.peeta. dupA Hampclln AS.
~ '. pentru a nu alunedla vale . tip tdacic», citata. de Hampclla VIU 1888, pa. 278.
FiR. 38... Podoabe de arginl dela Ddr/ol (Dar- Ceeace mai C, în sf:1.rşit, Muzeul Naţional din Budapesta,
lact. Tlrna\'O-MicA) dupA T tghh l. in AS. X IV deosebit de caracteristic drept tLa Tene» "} e de fapt de caracter hallstattian şi stl În leg~turli Cll
1&)4. p. 165. la aceste spirale de brate tipul Bellye, derivat, precum am arll.tat mai sus, p . 339 sq., dintr'o formll
ori pulpe, e identitatea mai veche. a bronzu lui IV, aşa cum o glsim la Firighiaz, Acâş, Biia, etc.
aproape absolutll a tipu l ui la toate exemp larele pllnll acum descoperite:
e ca şi cum nu am avea decât rm si"C,tr atelier ca origine ele fabricare,
şi numai o scurtă perioadă de timp, ca epodl de întrebuinţare . In ade- ~ ~~~l~;et~·:.J. ~~~. 1~88~~" 278, eu R6mer, A~. VI 1886. p. 391: ef. ti
vl\r c deajuns 81\ se compare pentru identitatea t ipului figurile 37 1 ,
373, 38 3 la 385 Între ele: avem, de fapt, una şi aceeaş formll , re-
:.9
TI!~;~~~;~ i~~~~8;~~:•. 21,~\qq.: R6mer, În AA. VI 1886. p. 385 Iqq.
') Seidl. in Arc/tiv j. O~. G.{}. X III. p. 131.
petată, la Setltrll! (v. descrierea de mai sus), la }Jetur, tot În T1lr- l) Hampel. in Al? XU I&]:t. p. 378 pl. VII, cu p. 375: brilA.ri cu eepete de te:rpi .
nava-Miel (fig. 383), la Vaidei în I-Iuniedoara (ibid.) 1), la Dt1rIOf ori de drm4 muhiplu invirtiti.
(Darlacz, iati., În Târnava-Micll: fig. 384) a), la Oradea-Mare (fig. ') Sdraz,În Ai. X I 1891. p. 32:a.
') 1. 'rEsI..... in A2. XIX ,899. p. 352.
') A's. XlII 1&)3. p. 371.
1) R6mer. in AS. VI 1886. p. 390. ') Hampd. in At. XII 1892. p . 375. cu filJ. VI 1 ti 21a p. 377; ef. A~. X III ,893.
") 1. T~I's. in M. XIV 1894. p. 165. p. 371 ti Gooas, Skintn. in ASL. X III, pl. VIII, filJ. 10.

www.cimec.ro

Deasemenea c de evitat confuzia cu brl'!{lri le medievale, tOl Cu
capete de animale, de un gust aseml nător cu cel La Tene, deoarece
e le pl cacă, prin arta sarmatică, dela aceleaş i vechi modele ca ş i În
epoca geto-scythică, - brăţă.ri pe care le găs im d. p. in cimitirele
.vechi unga ret, ca acelea de
la Piliny şi Lipttl-Gerge in
N6grad prin anii 1000- 1°3 8 ,
publicate de haronul A.
Nyâry').
Dea ltfel continuitatea Cu
vre mile mai vechi e asiguratA
c hi ar pentru br~ţ~ri l e La Tene
f3.culC din mai multe sârme
rlsucÎte În chip de cordon,
prin tipuri din bronzu l IV ca
acela dela Şpdlnactl, al cărui
credincios dl.'Scendem e tipul
respectiv dela Cerbt:l').
Fibllle. Făritînd oea ll, vre_
m~oriea fibulelor dace
afos tultim a peri oadăavArst e i
debronz,şiceadint~iavllrstei
hallstatt. Epoca scy thică n'a
fost prea favorabil1i Întrebu-
i nţării acestei podoabe de
imbri'l.climinte. Iar La T ene-
u1 dacic, d eş i ne o fe ră. nu-
Fig. J86. Obiecte din morm .cehiee deja Btll- meroase ş i variate fibul c, in
11l. Dupl M. Roska , in Do[gazalok , bronz, in fier şi mai ales În
VI 191 5, p. '29 argint, nu se poate ni ci pe
departe compara, in ce pri-
,'eşte întrebuinţare;). fibul ei, cu vremea urmltoare romană. şi, fireşte,
') Ny4ry, in AE. XXII 1902., p. '2 10 sqq. cu fig ... dda p . 2.JJ. , i XXVI 1906. p,
'276 I(]q. Cl.l rig.dela p. '278.
') ef. br1tana dela Şp41naco reprodusl de Kuuinszky in AE. VIU 1888, p. 339.
fi g. I , i brAtArile reprodl.lsc de Remcr, ibid., p. 2J,-CU cele dela Cerbel (mai &ut,
fig. 379). Pentru brAtAr ile de bron:t din LA Tene gilile 1, Bllnd.,[ de Climp~. in
Mur~.Turda, ,i la Alti, in Timava Mare. cL HlmpeJ in AS. XXVI 1C)06, p. i8
www.cimec.ro
66, VI . VÂR STA fllERULU I I N DACIA.- 1. LA TtN'E-UL
nici cu .Ie bel âge du bronzet geto-dacic . Apoi, la această. mă.rginire,
trebuie sll: adă.ugim o alta: L a Tene-ul 1 şi in că mai puţi n aşa zisul
Archaeo-La Te.ne(Reinecke A) nu ftunt reprezentate la noi decât inci-
dental şi. probabil, datorită. exelusiv influenţei strl1ine aju nse la nOI din
V celtic pe calea comercială,Aşava fi fost d. p. cazu l cu fi bu la de bronz
dela Sedriol in Odorheiu 1), ori cu cea dela \Vurmloch in plirţile Medi-
(lrului, lâng3. Kopisch '), ori eventual cu cea dela Tinarul pe Prahova
(fig. 388)').
1. Din L a T ene-ul J I avem la Balso (fig. 386), la Apohido (fig. 387)
şi la Gyoma (fig. 368) un tip de fibul ă cu o singur!!! nodositate, de
aspect discoidal, pe piciorul răsfrânt, amintind mai de grabă tipuri
vestice, pur celtice . decât form ele dacice cu noduri multiple ~). De
fa pt, mo rminte le din cele trei lo ca lităţ i aparţin ş i etnografic Celţ il or ,
in nu Cc ţilo r . Fibu lele respective au putut
f.reş t e s.ll. se rlispândeasd ş i printre Geţi: to- ~
;:;~e~;e;~::i~Ct:a a~;da~es~:~!OS, altele sunt ~~
pe~r~C::;~li~e d:p~:a~:~tu:at~; ~: ~[~~~~ ::r:~ :!~~3%a~~~::ldd:;r~:~
cun clasic: e tipul cu piciorul r1.sfr 1lnt şi plin vaCI, În DoIgosalok 11
de rodos itA ţi Îngrijit stilizate, aşa cum se vede 1 91 1. p. 35. 1/2.
in ftum oasa fibulli dela Pos::dg in Turda '), ori
in cea glisitl1 pe Mdg"ra (fig, 389) u.ng.ll. Porolissum '), ori - cu rezerve
_ incele sudvCl'otdacice dela Muzeu l Brukenthal il. Caracteristică pentru
,i XX1V 1904. p. 211 , - iar pentru cele dela Arpatac. E'ttr,la14u, ori din alte lo-
curi ndelerminllbile din Ardeal, er. Hercpey in M Qnogr. A lbtÎ-dt·7 ol, 11 1 Aiud.
1901. f. 99 ,q., cu pl. XXIII (ef, ,i Hampel in AS. XVII 1897. p. 277)' - In
. fAr, it tOm nOla tot aici fragmenlUI de brlţArl de sticlA albastri LA T~ne 111
gisit In BucovinA, la Haidekll , IAngli Kiniltll , i publ. de Szombathy in 7flh ,b. d.
Bukov.l.andtlnI. IV 1896, p. IJ2 aq.
') Ga:>I8 , Skiu,n, in ASL. XIII, p. VII, no. J.
') ~.. . Chronik . ibid.,p. 26J.-Cf. pentru amindouA , Reinecke. Pauc",i!t
pl\8.61.
' 1 I.A R. ,i E. Vulpe, T,·nOlul. in Dacia 1 192..f.
' )K0'4C11,inDolgolw/Ok 1J1 91 1.P.S3,i68 lq.zicechiarprecil,.Elb" i
German. orienllllb.
. , GOoIIS, Ska:un, in ASL. X III , p. VII, no, 6.
' J Sei,l, in Archiv f . O• . o.-{). XV, p. J2.4 , fig. 64.·
') In ichatzkammer.
 VASILE pAR VAN, GI!TICA
t: ~~~:-~~I~I, această fibull stli la baza unui lip bine cunoscut din
3· .E: adicA~ tipul î~t!Unit la R emetea in Danat (jud. Timiş) Ş in care
nu pIciorul, CI arcul IOS U Ş a luat pe el n odos itlţ il e 1): fig. 372 Tinosul
l) Bleyer in AS. XXVI lC)06. p. 365.
www.cimec.ro
66, VI. li'ARSTA FIERULUI IN DACIA.- 2. LA rtNE-llL
pe Praholi'a ne oferi Înt~mpl!itor o interesanti varietate a acestui tip
şi anume (fig. 390), Încl mai t1rzi e dedt cea dela Remetea
4. Dar La T~ne-ul III dacic mai prezintă şi tipul, de remini scenţl
oarecum veche hallstattianl (bronz IV: fibul ele teu scuu), În exem-
plarul dela Cn-bel reprodus de noi În fig. 391 1) şi În cele dela Şael
(TArna.va-Mare: pl. XXXVII, fig. 2) , prin excelenţi popular dacice.
~~
~~
Fii. 389. Fihull de pe Migura llngl Po-
,.o/iJ/lIrt', dupl Scidl In AOtGq. XV, p .
~
Fig. 390. Fibule dela
TiPloJul. Dupl R. , i E.
314. fig. 64. Vulpe, in DQt:iQII9~4.
5. Credem drept strAns inrudit!! cu tipul precedent, forma anthropo-
morphă, cu o mase!! uman!! - deci reminiscenţi din La Tene 1 ') -
tot de argint, plstrat3 in M . N . din Budapesta şi reprodus1 şi de noi
in fig. 393 1) : originea ei transilvanli pare asigurat! şi ea poate lua. loc
cu cinste Între produsele orfli.ur1riei getice din La Tene-ul tArziu.
6. Nu mai puţin documentat ş i În tezaurele dace de argint e tipul
În formii de ancodl., bine cunoscut ş i din SV şi caracterizat drept
«ro ma"" aşâ cum il glis im la Mehburg in phţile Sig!ti/oarei ), şi ,
t
în mai multe exemplare, la Aţel (Hetzeldorf, I ~ngl Mediaf), acum
În MU7..eul Brukenthal S): cf. pl. XXXVII , fig. 2.
') O rl wy, tn A~. IX . 875. p. 215. - De fapl . dupl numcrouele utmplare
cunOKUIf' din acest tip in vremea romani, se pare ci tipul de fi bule teu leul"
ca,i cel de fibul e ieU a ncor".e predile<:t,i in primele timpuri ale Impe riului.
., Cf. D«helettc 11 3, p. 1249·
,i
') & . X l 1891, p. 438: er. p. +49: d. AS. XII 1892. p. ~77: tdin Ardeab.
' ) Rcprodui de COOSA, SkiJtuPI. In ASL. XI II, pl. Vlt fÎg. 7·
.) OelCJ'i. in inv. Muzeului . ub no. 7150--53: tezaur uc:unl intr'o oall, in nu
din monnlnl. Cr. ,i
teZAurul dela SthoOJ (Şaet. mai lua l ip ~), lot acolo. inv. no .
 VASILE PĂRVAN, G ET/C A
.. ~. .T~t in La Tene III intm, alllturea de tipul cu scu t dela R~m~l~a
I~ .rll1lJŞ (:r' mai sus tipul no. 4), acela cu arcul dintr'o bucati Cu
pIciorul lUi, tot deacolo ') : fig. 372, no. 1 şi 3 i pentru tipul4, d . no . 4.
Fig. 391. 1/':1. C"btl: fib. de
argint dupA OrtYllY {AS. LX
1875,P·215.
Fig. 39l. Fibull dela Ti.
"olul. DupA R. ,i E. Vul-
pe,in Dacia 1 1924.
8. O f~rml Încll mai simplificatl dedt cea precedentl e cea consta.
tatl .la TmaSfll pe Prahova (fig. 392), la care arcul e tot aşa de subţire
;~i~r;;~O:~llUI~! t~~~~:;Ş;~~riie~c şi coardl: e un tip pe care îl
9· Nu ~ai puţin cunoscut şi din Dacia e tipu l de fibuHi . Nauheim.t}.
atât la. Tzna!lll pe Prahova(cf. fig. 388), cât şi În Ardeal (v. tczaurel~
~e argint ~ela Brukenthal) ori in Banat (fig. 372) la Remetea a), acest
tip apare 10 Ic:gl:ud, ~xact ca şi În Germania, cu epoca lui Augustu!
10. In sfârşit dlO ultImul veac al La Tene-u lui, am putea spune di~
fLa Tene-ul roman., prelungit pânl adânc În vremea imperiali, in
~!::I!!:.·Chhi~ionat in 1891: tdakilCbe einheimiKhe Arbciu: tip tSchildfibeh: 6
:! ~,':E::n!!i~; ~li'S;.:il:::<:~~h"'U' II J. p. " " .
www.cimec.ro
VI. VÂRSTA VIER ULUi IN DACIA. .,. LA TtNE.UL
66,
forme asemlinlto:lf"e, avem fibulele cu disc plat, simplu ori ajurat in
cruce, de metal alb, ori de bronz sau chiar de argint, aşa cum le glsim
de o parte la Til/oml pe Prahova (fig. 388), de alta la Bregetio pe Du-
nlirea pannonicl l ): ef. fig. 394, no. II, 14. 17, 18.
Nu am, cred, nevoie sli accentuez acum mai mult, ci atât ultimul
tip de fibull cât ~i cele precedente reprezinti in mare parte forme
vestice, generale La Tene, cu aceeaş evoluţie la noi ca şi aiurea, pe
baze hallstattienc. Totuş formele pur occidentale, ca acelea dela
Cyama ') in Bichjş (fig. 368),cunoscute şi dela Blllsa ş i A.Pllhida (fig. 386
şi 387), din La Tene li, legate cu lanţ, care atârna pe piept, sunt la noi
mai rare decât d. p. forma cu tScuU gravat cu cercuri concentrice ca la
Şaef (mai sus, p. 553 şi pl. XXXVll, fig. 2), bine caracterizat dacicll .
Cercei, petlliantiv~ fi i"ete. Tezaurele dace de argint plstrate la Bruken~
ulai În Sibiiu (Schatzkammer) cuprind alllturi de fibu le, coJiere, brli~
ţll.ri, lanţuri de piept şi de cinglltoare (in special bogat acela dela Media/,
lung de 96 cm., iov. no. 4499) inel şi cercei de forma cunoscutll şi
din Apus 1) şi, mai ales, acele caracteristice inele cu pendantive În
forml de cuie, ori, cum e cazul la A1edial, de mici . pumnale., de cAte
c. 5 cm. lungime. Am vorbit mai sus , p. 536, cu prilejul descrierii acestor
obiecte dela Somelul-Cald~) şi din alte pârţi, de frecvenţa lor În Dacia.
Trebuie si adlloglm acum, c1i printre intrebuinţl.rile lor cele mai curente
era aceea de inel de legllru r1i (Ia mijloc, deci ca pendantiv pe piept sau
la br1iu) a lanţuri lor de piept sau de cing1itoare, aşa cum la Sibiiu, în
Muzeul Brukenthal le vedem inci În legătura originali la lanţul de
cingltoare dela Mediuf. Tezaurul de argint dela Oradea-Mare ') cu-
1) Hllmpel, tn AS. XI II 1893. p. 451. - er. ,i AS. XVII d~97, p. «2 ,i p.
44 6 ; ,i ind. ,i AS. XVI 1896, p . 379 (datate in ~c. III- IV). dela Ib:,;_Mono.tor,
in Pua:,;tll nordici; v. deRscmene. pentru acela, tip ti descoperirile dela Zalota, no.
lo,i 13, pe core CIlI1I4ny le pune in ICC. II p. Chr. (cred !lrl dreptate). in AS.
XXVI 1906, p. 52 ,i 54. Fire,tc dl>ul, cu . mall. se. continuA În imperiul roman
,i plnl In evul mediu vechiu. - eAt prh-e,te fibulele dela Oradea Mare (AS.
XVIII 1898, p. 51: Hampcl : tdin epoca rierului.I), dela Gyo",u În Dic:hi, (Ham-
pe! in Alt XIV 1894, p. 95 .q. ,i fig. 1 ,i l : tp rimul timp al Impeliului.) ,i
fluideka in Bucovina (Szombathy, in Jahrb. d. B"cOfl. umdum. IV .896, p. 132 .q.),
1) Darnay, in Alt. XXVI 11)06, p. 64, cu Dtthelctte, 11 3. p . 1253,i
e1e.unllllluin.uficientdeterminRle,.audetipurilecuno&Cule ,iin,irate mai.u•.
p. n5l ,w.
') D~chdelle 113, p. 1263.
') Kenner, in Archif1 j. De. G ..Q. XXIV, p. 383. fig. 75·
' ) R6mer, in AS. VI 1886, p. 205.
 5-
5.----------V~A~
SI~~AA~
RV~AN~
, G~
~=~~.----------- VI. V\RSTA I1IER UL UI IN PAC IA.- :1 . LA TENE-UL

prinde, intre alte podoabe, şi pcndantive de acestea în chip de cuie: Nu avem din Dacia prea multe inele La Tcne bine identificate ca
mediu cronologic: diferitele tipuri elveţiene 1) d. chaton. par a fi rare
la noi. Dimpotriv~. cu noaştem frumoase inele pluri-spirale de argint

~
dela Remtlea, În Timiş (fig. 372). adevlirate reproduceri in min iaturll
, ale spiralelor de braţe ş i de pulpe de tip dacic, cu capetele turtîle in

!t 1E! chip de lanţ de foi (aşa zisele tcapete de şerpi.) S). Staţiunea dela Ti-
nosul ne-a dat deasemenea câteva tipuri de inele din La Tene III , bine
caracterizate ca forme ale epocei acestcia 3 ): fig. 388.

o~~
Dar stdlvechile podoabe de mtlrgele de tot felul de materiale (os,
~ teracotl1, metale preţioase, chihlimbar, stiei!, etc.), purtate în chip de
'F
,~
colan la gAt, Înşi rate pe un fir, nu lipsesc nici in La T Anc. Ca şi in
neoliti c şi În bronz ori în hallstatt (v. mai sus, p. +p şi fig. 234, 236,
243 şi 244), ml1rgele1e de colane apar numeroase atit În mormintele
cAt şi În aşed.rile L a ~rene-ului getic. Lipsa de preţ insl1, a celor mai
multe din aceste mArgele, adesea simple bu căţi de teracotA, scoici, melci,

•
~ ~~
ori alte nimicuri, gAu rite şi înşirate pe aţi, face de obiceiu pe archeologi
si le dea mai pUţinA atcnţie decit altor obiecte din aceeaş famili e,

~
precum 8unt in primul rind colane1e de mlS.rge1e de aur, argint ori
", chihlimbar, sau chiar sticlll coloratll.
Am vl1zut d. p. mai sus, cap. IV, p. 21 I cu 216 ,i
fig. 176-178, d
chiar În staţiuni modeste ca aceea dela Crtlsani ml1rgelele de aur apar
~ @ alll.turea de acele de sticll colorati. Forma lor e aceea pe care o întâl-

$1; ~~ QI
nim deopotriv1l. din hallstatt la Gtltleriţa În bronz ') ca şi din La
Tene II la Cyoma În plmo,nt ars (fig. 368) 5) : bitroncconicl. Dar mate-
rialul carc, mai ales În staţiu nile din La TAne III , e prin excelent!
caracteristic la noi, e sticla colorati: pastI verde sau albastrll. inchisA
cu ochi galbeni sau albi, prelucrat! mai ales În formA sferoidalA (Tj-
nasIIl, - dealtfel , i arAş ca şi la Clltter;ţa) 6), dar şi În vechea formă
oblongll, comunli la noi Încl1 din encolitic (TinQntl): fi g. 388. Evident
mllrgc1ele din acest material care nu se putea fabrica la noi erau un import
sudic, probabil ajuns la noi ma i ales prin mijlocirea Grecilor dela Marea
Neagrll, cari aduceau aici ş i at Atea alte produse meridionalc printre

1) D~helette 11 3, p. 1269.
·) meyer,in~.:XXV I' 906,p· 365.
1) R. t i E. Vulpe. Tinolul, in Dacia I. 19%4.
.) Goou, S~!lt!n , in ASL. X lII , pl. lX, fig. :z.
unele c:a micile fJ>umna let dela Mediaş, altele, mai numeroase, de drm! 1) DllrnllY, in ~. X.XVI 1906, p. 6~ Iq. , cu upli caţia el e o Ifuuiollt.
de argmt rlisucit!1 (v . fig. 371). c.,
' ) Vu lpe, 1. cu Goou, t. C., nO.3·

www.cimec.ro
 55' VASILE PÂRVAN, CBTICA
.'0
cari În primul loc vinul, in amforcle cu m1lnuşe stampilatc, anale în .,. VI . vARSTA FIERULU I IN DAC IA. 1. LA TE.NB.UL

aşâ de mare numJlr În Moldova şi Ţara Românească.

ehr. Ia o rară perfecţie t ehnică şi distincţie.stilistiCi!,. este in La Tene
Mllrgelelc, ca şi vasele de sticlA, gllsite in staţiuni le La Tene din
cel mult bogat~ În argint. Principalele tezaure d.ace dm La Tene sunt
DaCia, nu se prezintă nici cu aceleaşi forme o ri colori, nici În aceleaşi
de argint. In afarlS de T01~lIi 1), l ângă Sanntztgttus~, u~de avem
împrejurllri ca În Vest. Determinllrile cronologice date de Decheleue
obiecte de aur din vremea recentă a Fierului, pretutmdem altfel, 1 ~.
su nt total neaplicabile in staţiunile noastre, bogate În sticlărie sudicll,
C bel şi Vaide; În Huniedoara, la Cioara În Alba-de-Jos, la Gura-Vău
precum e Tiflotul. care În complexul silu aparţine La T ene-ului lU.
inUZarand, la fie/fir si Sl!1IerJq în Târnava-Mic!i, la Mediat În Târn~va­
Trebuie darll si1 conchidem eli izvoarele noastre de aprovizionare erau
Mare, la Biia in O'dorheiu t), la Aiud În Alba-de- Jos 3), la Ghelmţll
în La T ene diferite de cele din V şi de aceea o lucrare asupra comer_
în Trei-Scaune ~), la Pos::dg in Turda, la O/pret in Solno~-D obâca, la
ţului cu articole sudice în Dacia protoistorică se dovedeşte, chiar numai
Somelu/.Cald În Cojocna, laMarca şi la Moigra~ Î~ Sl1~ag.lu,la ~aro~
prin amllnuntul de care ne ocupltm acum, promiţ!itoare de rezultate
noullş i ch i arneaşteptate.
Ungi! Se leu ş În Arad '), dar mai ales În ţinutu l Slbuulul Ş I" Hun l ~doarci
(vezi şi tezaurele p1strate la Brukenthal), argintul e ~~um an DaCIa ;;~­
Dacă Geţi i au exploatat ambrll, care se g1tsia la noi atAt in Gorj c!l.t
talul de predilecţie pentru fabr icarea pod~abe1o~. Ş I tn vreme ce. -
\ ,i în Buzeu, e o Întrebare la care pânli ast!izi nu putem r1tspunde. Fapt
ia propriu zisă, ori Boemia , cunoaşte mcll dtn belşug a~rul, Iar la
e, şi l-am remarcat şi la examinarea hallstattului getic, cli obiectele de
cmhlimbar lipsesc din inventarul mormintelor şi staţiunilor getice.
~rc::eg-Marok În Baranya e) s'au g1sit podoabe de ~ur .de ~bl cen.tra~­
i vesteuropean celtic, Dacia face corp cu regiunea 11Iy:,d .ŞI est-alptnll }
Dechelette a flI.cul o observaţie foarte judicioasă pri\.itoare la lipsa am_
in precumpănirea absolutll a argi ntului asupra a~rulul .. Flbule, lanţUri,
brei din mormintele celtice ale La Tene-ului III: ritul incinerârii de-
brl1ţllri, cingltori, coliere, cercei, incle, pendanhve, ~b,ect~ de toaletA ,
venind comun, chihlimbarul a ars impreun!l cu corpul 1). Aceastli ob-
e totu l e acuma din La Tene 11 Înainte, dar mat ales tn La T~ne
servaţie se poate generaliza la noi, unde incinerarea a fost ritul obicinuit
nu numai in La Tene-ul III, ci În toată vremea Fieru lui şi emar În
;~, 'de argint. For~ele obiectelor se regăsesc, i~tocma~ ca ale se:unlor
de luptA, pânll. Ia Girlbiasco şi OrtlllvaSSO În ltaha nord~că,. unde_ m s~e­
Bronz. Iar cum, de altă parte, şi staţiunil e La Ten e au pierit _ in
cial ÎarAş argintul e metalul preferit, iar epoca de pnnclpalA mnor~re
cea mai mare parte - tot prin incendiu - după cum se vede imediat
e aceeaş ca şi În Dacia, La Tene III 8). Şi obiectele ac~tea de arg~nt
dela primele cazmale in orice săpăturli la faţa locului, lipsa am brei şi
din Dacia au fost mai intotdeauna aflate împreunI cu mon~te. d~ argmt
din aşez:lri, iar nu numai din morminte, e naturall1. Totuş explicaţia
nu e suficientă : imprejurlirile dela noi nu sunt unice in Europa; ţinu_ romane republicane, greco-macedonene de ~e co~~a ~dnat,cel (Dyr-
rachium şi Apollonia), mai rar greceşti sudI ce on Itahote: dar m~n:­
turile dela Adriatica, Bosnia, regiunea Anconei, etc., sunt foarte bogate
tele daleazli cea mai mare parte a tezaurelor ca din sec: 1 ~. Chr. ŞI 10
În colane de chihlimbar '): şi doarit şi pe acolo au fost inciner1l.ri de
S ecial de pe vremea lui Burebista (contemporanul l UI l ulJUs Caes~) .
morţi şi incend ii de sate. Prin urmare ade,,!lrata concluzie trebuie slt
rlimană tOl aceea pc care am formulat-o la examinarea hallstattu lui
fotuş Reinecke a relevat c!l fibu lele din aceste tezaure ~unt tmel~t
vom Miuel-La Te1lesc!,ema. i ), de ş i tezaurele dace de argmt aparţJO
getic, că, anume, chihlimbarul era un material destu l de rar folosit la noi.
Cecace lnd trebuie să mire mai mu lt ca lip'!:a chih limbarului, elipsa

~1 i~~~~~;i;~~~;j:~::~::~~~~;:~.~:m;:::~.:::::::"publioon•.
auruhli În La Time-ul getic. Dacia, ţara auru lui, cu nenumăratele ei
comori şi dcpozite de obiccte de aur din bronzul IV şi chiar din h311 -
statt, C'u o arti! particular§ a auru lui, ridicat1t Între ani i 1200 şi 700 a.
:~ ~~~'r.l·i~· AS. XXIII lui o.
') O. c. II 3. p. ' 329'
1903. p. 22 tqq .• cu critica O&:hclcttc, 1:., 113,

")/bid.,p.IJ30.
p. :~3~: ~i::=::e'F:1I:~rl~,.3~.P~:3c~ :;!~belcUc, Il 3, p. 1349 tq.
') L. C., p. 70.

www.cimec.ro

,60 VASILE pARVA..... GETICJf .,.
.den beiden Jahrhunderten vor der Unterwerfung Oakiens durch
Trajan •. Este deci vorba, nu cumva de simple obiecte furate din
regiunile illyricc, bogate în argint, pe vremea marilor cuceriri şi n~_
~lirj gctice spre SV, în special sub Burebista şi urmaşii sli, ci de o
tradiţie industrial-artisticli mai veche, desvoltati şi În Dacia, paralel
cu regiunile ost-alpinc, unde înfloresc forme analoage 1). Ba chiar
Reinecke accentuead conservatismul stilului dacic, care Înc3 in
La Tcnc-ul tirziu nu uită cu totul formele anterioare mergdlld pan4
rpre epoca bron..."'Ului iV, deci spre vremea celei mai mari înfloriri
culturale, pe care a atins-o vreodatA Dacia în timpurile protoistorice.
Având deci În vedere aceste strânse raporturi ale artei argintului
în Dacia, de o parte cu formele locale mai vechi, de alta cu cele illyrice
şi ostalpine, explicaţia naşterii acestei arte nouli trebuie cAutatA În doull
direcţii deosebite: una internli , cealaltll externl1.
G. Teglâs ') Încercând sli-şi HlmureascA geneza tczaurelor de argint
dace face observaţia cll ele Încep la noi odatll cu pAtrunderea in massll
a monetelor de argint din Miazăzi; În sec. IV mone~!I~ de aur
e ÎnlocuitA cu cea thasianl de argint (tetradrachma); apoi, din sec. nI
a. Chr. Încoace se introduc pe rând: monetele de argint macedonene,
monetele apolloniate şi dyrrachice, denarii republicani romani, 010-
netele diferitelor oraşe greceşti sudice şi chiar de-ale oraşelor sud_
italice -şi, puteâ sA adauge, În num1r tot aşa de mare, vin mone-
tele ccltice de argint. Deci o profuziune de material, destul de rar
în Dacia, in orice caz mai greu de extras ca auru l, care se găsia În
nisipurile râuri/or in stare nativă, şi nu avea decAt a fi spAlat şi ales.
E o explicaţie folositoare pentru partea pur material11 a chestiunii, dar
care Iad şi mai departe În Întunerec problema naşterii nou lui stil dacic.
In adev11r, nimic din formele bosniace, epirote ori greceşti ale artei
argintului, În special În prelucrarea extrem de luxoasll şi Jlamhoyant
de exageratll ca detalii, a Jibulelor 3), nu apare În Dacia. Acel hal/staU
tntdrziat care ne reaminteşte În La Tene-u l bomiac cutare formii dela
fe;;;;;~, n:ri~r~:~i::r~i:i~a:~e:~::a!e::;:/~t::'f'S~::el::r:a~i:t:r!:
dt"l)d;!~!:e~~:;:h~ :~::~n U;li=:~::I4~;erndi;: ~t/~en#~::lt~~':no;;lt;:~
p3i~~n:~I~:·~g~~8~~::;~~.'~,;:p;:~ :~:-':~'. p. ,,...
www.cimec.ro
,.,
67, VI. vARSTA FlERULUI IN DACIA. 1. LA T2NE-l1L
diferitelor arme, unelte şi podoabe, cu adev4ratul La Thr~ central· fi
"tteurop~an . Invers, anume forme dacice, stdine de Apus (pendan~
tivele cu tcuiet, brăţ.llrile cu .capete de şerpi.), Îşi gll.sesc o explicaţie
suficientll În tradiţia tipologică locală din vremile mai vechi . Totu,
chiar principalele tipuri, d. p. de Jibuk, cari Îşi au un izvor de inspi-
raţie incontestabil e:ttern, adicii, mai exact, pornesc dela tipurile ge-
neral europene-celtice-În special ale La Tene-ului II 1) şi au cir-
culat odată cu Celţii dela un capăt al Europei la celălalt, nu au rllmas
nemodificate. In adcvlir În cursul La ~rene-ului III Geţii au stilizat
Îotr'un chip particular modelele primite din Apus: aUt fibule~e cu arcul
impodobit cu noduri (fig. 389), c~t şi .rib.ulel~ c.u. t9cu.t. (fig. 3~1) se
disting nrll nici o greutate ca vanetllţl blOe IOdlvlduahzate, getlee, al~
unor tipuri mai generale celtice ori comun-europene. Incll mal
caracteristice ca fibulele, sunt apoi colierele, brliţările, inelele, lanţu­
rile ornamentale, etc., în sfârşit inventarul general al tezaurelo~ de
argint pe carc, după analiza de mai sUS,cu dreptle putem ~um1 ~daclc~•.
Dar să trecem la cea mai intensll şi mai larg rll.sp1lndltii dlOtre 10-
dustriile La Tene-ului in Dacia, adică la ctramica geticii din La,
Tene.
Ceramiea. Problema ceramicei La Tene in Dacia e destul de com-
plicatii din punctul de vedere istoric-cultural: ceramic~ aceasta pr~ci­
zează cronowgic, dar nu identificll. etlUJgrafic, câmpul e, de rbpAndlre ;
. ea este o marJtI care circulli - ca fi cea gTec~asc4 - deopotrivl., dela
'Atlantic şi ploll la Pontul Euxin, la naţiunile cele mai diferite; primii
I~i autori ~i rlisp"nditori sunt Celţii; deaceea, fireşte, ea la noi nu apare
decât din sec. III a. Chr. Şi această marfll e apoi imitală. Dar cu toate
,i
leii se crCCa7.!i industrii ceramice locale, cu tipuri «La Tene. destul de
caracteristice, regionale, o sum1i întreagA. de forme sunt general-europene.
Cantitatea de vase tceltice. aflll.toare 'in Dacia este enormll: zic "'lru-
toaret, iar nu IIglI.sitll., deoarece sll.pi1turile de staţiuni La Tene sunt
deocamdată puţine, În vreme ce cllllltoriile noastre pe teren ne indică
mereu noui alte localiti1ţi Înfiorito:lI'e în La Tene: deopotrivă, pe munţi,!
'Ia deal şi În câmpie (v. exemplele mai jos). Este Însă c1ac cii ~u toat~
'aceste fabricate au fost importate. Şi iarllş, din cap. Il al acestei lucrin
s'a vi1zut eli Celţi i n'au ocupat in num1ir mai insemnat dec~t Moldova,
') er. D«.helcue, p. 1253.
 ,.,
. În vreme ce Ardealul şi Ţara Românească au fost numai atinse la peri.
ferii de migraţiile ori aşezările ccltiee. Df'(i o ma~e parte di" vasele feel·
tiut di11 Dacia au trebuit să fie fabricate de Ge/t. .
1 Studiind Însă mai SUS (cap. IV) În amAnunt staţiunea La Tcne dela
,Cr1lsani. am constatat că alll.turea de ccramica de tip ce1tic, flcutl CU
Iroata, dintr'o pastă excelentă, continuă a fi folosită o ceramid primi.
~:ă~ ~r:a~~~ta~: !~:I:tC~a~~~;ăt~~~o d:a:!i;el:~~v:::;a~i:li~:i!
ca şi grece~li, contemporane şi con locuitoare. lar pilda dela Crlisani
nu e unică . Pretutindeni staţiunile La Tene ale Oaciei au acest îndoit
aspect al cer:lmicei lor: deoparte la curent cu ultimele progrese tehnice
rşi tipologlce ale Vestului şi Sudului, de alta inapoiat pan" la inceputurile
din neoliticul Încă barbar.
O examinare superficialâ u stratigrafici materialului ar duce la ispita
de a ierarchizâ cronologic cel~ douli forme de culturi. Dar realitatea
e alta . •Tradiţia quasi-neoliticb se continuă şi paralel cu 1...1 Tene-ul.
Prin urmare trebuie găsitl1 o alt~ explicare. Aceastâ e."{plicare ni se pare
~ed:~:;~a~~1 c~iip t;l~~~~:1 ~~nc::::~n::e:'''{~~t~r t~r:~~~~;.i~~~:~:~
ca şi În bronzui IV şi În hallstatt, constatl\m al!!.turea de d:.linuirea unor
~!%!/;~~'~~~/~~ir~:e~un:;~:p:~~:O:,~,ci:rt:t~P~~:'Î:~':: ';:l,~~~e ;~~:~:
nlraltI. Explicarea e deci de caracter social-economic: ţ~rănimea getiCă
~:t~~c~np:~:~:I~:i~~ :~\b~:i~~~S~C~!~:C!~~~r~~::~~~~a:~ag;:::~
Însâ rlima.ne Într'un stadiu de perpetuâ primitivitate. Dimpotrivli clasa
proprietarilor bogaţi e continuu la curent cu modele nouli. Vase gre-,
ceşti şi vase celtice originale nu sunt o raritate În inventarul gospodă­
riei lor. Printre cele mai frumoase exemplare (fie şi În fragmente) de'
vase tceltice. găsite În Dacia sunt cele din burgul principelui dac dela 1
Costefli, - aşâ precum dela Zimnicea nu avem numai amfore greceşti J
şi cupe elenistice de tipul kan~h~ros, ci şi .mi~unat profi.l ~te ~ase celti:e.J
Este clar deci cti. odatii cu ndJcarea naţIUnII gete, pohtlc ŞI econoffilc,
'din ce in ce mai mult spre rangul de naţiune dominant3 în întreg cen-
',trul şi Sudesrul Europei, cu epoca de culminare în veacul marelui cuce- I
ritor şi organizator Burebista, buna stare devine generalli pllnă În stratele
de jos ale societăţii şi ca atare formele de culrurll. etnografic?! se inno-
bileazli: ceeace era, Înainte, rar, scump şi adus de departe, devine
www.cimec.ro
VI . vA RS,." ,' IERU L U I IN DA CI". i. LA·
-= ,.t;=
N ':-:-:.
L·L- - -,-'-
.,
comun, ieften şi fabricat pretutindeni. Putem deci, oarecum aprioristic,
afirllll\ ~C"â ace~ e~orm1l .canti tate de vase La Ttne ce se întâl neşte pe
teren, 10 staţIUnile daCice ale acestei vremi, aparţine mai ales ultimei
perioade La Tene, mai precis, secolului J a. Chr., şi estc fabricată la
noi, iar nu importat1.
Iar acest fenomen istoric-cultural nu e unic În istoria Daciei. Dim-
potrivli ci este un simplu . pendant. Ia inflorirea excepţională a artei
industri:tle ceramice În clIffl/itic (epoca numârului celui mai mare de
aşezări constatate in Dacia, deci a celei mai numeroase populaţii seden-
tarc şi agricole), ca şi ," hroll::ul I1J fÎ JV (vremea ce lei mai mari bo-
gAţii metalice şi a Înf10ririi meşteşugului tuturor specii lor de f!lurari,
cu cei de aur În frunte).
firesc lucru însă, marile întreruperi În evoluţia l iniştită şi creatoare
a naţiunii thrace din Carpaţi duc şi la o bpsd de cmuinuilllte directd
Q tipllrilor de cÎrJilizllţie de caracler mperior. Ceramica pictată eneoli-
tică, moldoveneascli şi în pane ardeleanâ, ceram ica incizat1 a bronzului
mijlociu şi recent ardelean, sunt felwtlU!11e tmiee, Ijpsite de continuitate
in intregu l desvolt1rii culturii noastre pre- şi protoistori ce. Şi dacă
tipuri le esenţial.e de vase, întrucât au fost cu totul generale, pân!l în
stratclc cele. mal de jos, cOll tinuă, ma i mult sau mai puţin, dela o epoci
la ~lt~. apOi ar .fi o greşeală elementar!!. sli credem eli tipurile superior
artJstl~e, exce.pţ, onal e fie prin profilu l, fie prin decorarea lor, pot fi
unnânte Contmuu - pe acclaş spaţiu - d. p. dela .vasele-suporU eneo-
litice la tvascle-suporu La Tine. Ci adedrul pare a fi acesta : din focare
culturale dtferile, pe O "Ulre sliPrafald daltI, avem iradieri de forme cul-
turale c:Înd intr'o direcţie, când în alta, intreţinând mereu viu fondul
COlmUl cultural al intregii suprafeţe, astfel că, În general, pe aced mare
:::~Ird~~e S~:ţi~:"::~~;â ~'svec:le i~uu~~:r~::;i lo~:~~n~~ăl~p~e:~~te~ :e7:i~~~:
fiecare nouli înflorire culturalli locală, chiar de caracter etnografic, îşi
arc un izvor mai îndepărtat, dela o cu lturli superioar(l, conlemporatld 1).
Am du tat să preciz1im aceste rea l itliţi istorice, tocmai pentru a pu-
tcă stab~1i mai clar, care e partea specific gcticti. faţă de influenra gene-
ralâ celtlcti., a ceramicei La Tene din Dacia. Şi aceasta cu atât mai mult,
' )!) IIn .... 'UCCIlSliinrllurire tim4ne fidele. de un earacler pur . uperfici.I:ll.!ltfel.
pentru 8 rAm ine in induslrill UJ"lunid, de mIIi multe ori Sudul a dat inapiralie Nor-
du[ui;tolu"pllnIlÎnLo.Tl:ne,rotltaolarll[II;,cunoscut5inSudulegcicÎncA din bronzul
\1!chiu, a rtlmat IIUUIIOICIIII1 No,dlllm·.
,6, VAS IL6 f>J.RVAN, O KTICA 676 \l. VARltT A "IE-RULUI IN OACIA.. - "'. I...A TF:l\B_U'1 ,6,
cu cAt influenţ.1 contemporană gread nu duce În Dacia la nici o fOn:nl crede greşit Kovacs , cu Costobocil) o largă b ază de c ivilizaţie cclto-
ceramicl now, de imitaţi e a formelor greceşti im pona tc in cantitAţi getică. ale clrei produse vor apare, nu numai in arta monctlriei, cum
foarte respectabile, în special, 3 am(orc)or. oenochoclor ş i cupelor de- relevii Kovă cs , dupa. C ohl, ci şi, mai ales, În ceramica, cu totul caracte-
liene, - d eşi acceaş influenţă crease in V, in contactu l cu Celţii din Gal~ ristică şi extrem de bogată, a staţiuni lor La Tenc ardelene, în cari anume
lia , toate tipurile principale ale nout i ceramice central-europene. tipuri de vase, rămase necunoscute - cel puţin pAn!i acum - În S şi
Şi În l egătură cu acest contrast intre rezultatele inOuenţei ccltice şi V Carpaţil or, stabilesc o l egAtură intimit, chiar de origini, cu ceramica
ale celei elene in Dacia, În ce priveşte ceramica 1), trebuie s!i mai ridi. ceitică de pe valea Dunării de Sus.
cAm acum înd o chestiune foarte importantli, privitoare la originile Fireşte, o atare s itu a ţie de fapt, exact! pentru sec. lV- 1 a. Chr.
geografice ale înrâurirei ccltiee principale, În Dacia. Am notat şi mai nU poate fi identic adm i să pentru sec. I - Il p. Chr., cân d în locul
8US, eli. Celţii se co nstată mai Întâi ca vecini ai D aci lor În regiunile nord. elementului cel tic intră În acţiune ca ferm ent s uperior civilizator eIc-
vestice, de pc Tisa superioarl şi mijlocie. In special În regiunile getiee
ale Carpaţilor nordici (Slovacia centralA ş i Ungaria n ordcst ică) Celţjj
ajung, dupA urmele de $archaeo- La T enet gAsitc acolo (v . mai sus,
p. 464), se pare, ind din sec. V a. Chr. In general, î,lÎtllreg Ardealul,,·
(n toată 1l1olMvll Celţii 011 ojmu din direcţia 1JOrdicd, iar 711' sudicd. Celţii
au locuit efectiv în NV şi l\tE României actuale. Formele ceramice
create de ei În legătură cu V boem şi bavarez, adicli În general cu Du~
nărea de Sus, de unde pe viemuri veniseră spre Dacia, au circulat apoi
În întregul ţinut getic din platoul transilvan ca şi dela S Carpaţilor. P ână
ş i la Crăs011; pe Ialomiţa anume tipuri ecelticel se l eagă cu precursoare
ale lor directe din Bavaria La Tene-ului 1 ş i Il '). AlAturea deci de
legAturile cu SV scordisc, exercitate din La Tene 11 Înainte În Banat, Fiti · 395. Urni La T~n e Fig·396. Urni La
Oltenia ş i o parte a Munteniei, ceramica Daciei În La Tene va trebui Ghitl la Sigh;'oara. ln Tblc dcla Tdrgul·
sl1 evidenţieze raporturi Încă mai strânse ş i mai multiple cu regiunile Muzeul comun it. evang. S«ui/or, la Muuul
deacolo. din Sf.Gheofghe.
ecltice din l\TV Daciei. Acest fenomen istoric-cultural nu a sdpat
nici cercetători lor dinaintea noastră. Kovacs , caracterizând') ceramica
mentul roman. Drumurile Romanilor spre Dacia sunt total diferite de
din mormintele La T enc Il dela Apoltido, În l egă turl1 cu ceramica La
nle CelţiJ or. Romanii vin din spre S Întâi, d in spre V pe urmă; Cel ţii
Tcne din Ungaria, observă d, În general, această industrie (,(celticlb
dinspre NV ÎntAi, dins pre SV pe urm!i. Probabil ispitit de s tările de
e legati mai mult de NV eeltic, d in viile Dunării , Elbei şi Vistulei,
lucruri protoislorice, un archeolog ungur, Arpad Buday, a dat acum
decât de SV alpin, iar În particular Apahida Îşi giseşte analogii pe te-
cA.tva timp expresie, chiar Într'o revistl de cultură genetaUi J), pl1rerii
ritoriul ungar în N ş i V, iar nu În SV ţării, aşa dar În regiunea ungara-
d şi Romanii au pătruns in Dacia din regiunea dela N de MU1"eş, iar
slovad şi austriacl1, unde Celţii ujung, cum am arătat, foarte de vreme,
nu, cum ştim cu toţii, pe drumul macedo-illyr întâi, al Savei ş i Dunării
şi unde - În Carpaţii nordici - Coti,,'-,., pc drept citaţi de Kovăcs ,
pe urmă. Am tinut sli fixcz aici şi acest contrast, pentru a nu l!l.s3 vre-o
s tabilesc Împreună cu A,zar!ii deoparte, cu Tcuriscii de aha (nu, cum
indoiall asupra deosebirei absolute de s ituaţi uni istorice dela o epocl
la alta.
') "ezi alte prec iwi mai aw, in cap. IV, p. 196.
.) ef. ,i
AndrieŞCll(:u, Pistul Crasani, p. 60, nola 1. 1) In revista Cultura de I ub conducere. d~lui Sc.xtil PUfal riu, I 1914. flO. 2,
*) ln Dolgo:atok, I11 911 ,p.S2Iqq.,i,mui pcacurI,p.68Iq. pag.ISO.

www.cimec.ro
566 VA lj l LE pAIn'AI"', GHTIC A
679 ,6,
, O~ată clarificate aceste chestiun i genera le, s~ trecem la examinarea mai ales verticale (ca in Boemia), dar şi orizontale, in special in zig-.lag -
tlpunlor de vase La Tcne constatl.te in D3cia, fie În staţiunile, fie in obţinute prin frecarea cu un obiect dur, bine luslruit,-sau şi cu
nccropolele până 3cum săpate 1). incizii superficiale trase cu pieptenele - procedcu general În La Tene
III J) - aceste vase se Întâlnesc, ca şi in Apus. nu numai in paslA fin1,
Urne. I.n legăt ură cu tipul de urne Întâlnit şi in bronzul IV, de forma lucralA cu roata, ci *i În past!! grosolană, cu g rllunţe mari, lucralA cu
uno~ mari .borcanemai largispregunl.casprefund.st.:i eleganta fafln!. mâna: un exemplu tipic in acest gen ni s'a păs tr at la Muzeul din Buda-
- fireşte mdependentă genetic de vechile urne prc-scythice de tipul
pesta ş i îl reproducem ş i noi 1), mai ales pentru forma lui caracte ristică
şi pentru reprezentarea gravat!l a unor clădiri (fig. 398 sq.). Acest ultim
celo~ dela ~an.dul de Câmpie (mai sus, p. 422 şi fig. 286)-pc care o În-
tillnun la Slg
ht
loara (fig. 395). in fru~o:~: ~~~iu~~d;a t~~!~:gi~: :~o:~:
.;' ' ~ tâlnescpftnă in regi une.Mamei'),
~eo~:~::~i:i '~'av:~~eia,) B:~~a~i:2~
! miei ') de alta. E un tip cu totul
comun în V celtic - derivat de
sigur din $itlll~le de bronz analoage ')
. ,1 _ - dar nu aşa de frecvent În Da.
'~'). ci' , - mai ales la S tarpa\ilor,
unde Încl nu-I cunoaştem in să-

: I \ ! ~~u:~:ea~~tt~ăe:;~~:~'~c~i~~ ~~ Fig. JC}8 . Va. barbar din F ig. J99. OClaJiilc d cco-

i __~-- j :::~~i~~laa~~~gl~~!~li':lo~~g~13tl
Muuul NI,ional dela
BudapC'lta, dup'R6mcr,
AS. III 1870, p . 18,
rativc de pe vasul barbar
din fi,ura aliturati: de
notat tcaaat r .
Fil/.)97.I~rllgmcnlc dc\'ascLa T~ne din la Aiud d. p., nu avem decA: inalt 26 an. tbiauicat.
Muzeul colegiului Bethlen delR Ail/d. un fragm ent care a putut prea
bine aparţine unei urne de tipul vas alclltueşte de altfel un exemplu aproape clasic pentru trecerea dela
obicinuit La Tcn e dacic (fig. 397). l mpodobite cu ornamente grafitatc La Tene-ul LII, preroman, la formele de vase medievale, de un profil
analog ş i în cele mai mu lte cazuri chiar moşte nit din La Tene, precum
lA ~'~~~::~~:~;;::~~~~;::~~::;:":~~;~~~'I;::"::~::'~~~~'d"'~'~:::::,",:~:~~~~ se poate mai ales vedea in s taţiunea ardeleană dela Sthlltma d~ ,Murel,
aparţinând în cea mai mare parte epocei nAv!llirilor gotice '). Acest
J) /bid.,p. 1468. 1471. tip, de borcan (~r1\ toa rte), pare a sta de altfel şi la baza mu ltora
·) / bid., p . 147J. din formele medievale sLa,;e, gAsite la noi în Dacia ş i se arată a fi ,
' ) Jbid., p. 1479 (Ia M anchi ng).
allturea de urnele La Tcne Il şi III de forml bitroncconicl rotunjitl
~) La Stradonitz: ibid., p. 1482.
') ef. D.x.hcleuc, IIJ , p. 1467 cu p. 14S8. (v. mai jo~), unul din modelele principale ale tipului de oali1 barbarn. ,

:::i~~§~~~~;~;;~~i~:2::':i;:::~~~E:~:I~;,':i':~;::~?: 1) CI. Dtchdcltc, Il ), p. t..sl .

1) Dupi 1l6mcr, In AS. 1111 870, p . 18.
1) Kowes, i n DoIgo.olok, III 191 2, p. 2S0 sqq. Vom rt\'cnlln dttalii mai joIr.

www.cimec.ro
,68 ,..
curcntll in evul nostru mediu, romina-slav. O oarecare înrudire, deşi acele dela Apahida, sunt Încă mai asemilnă toare cu tipurile dela Oeden-
mai apropiatll cu tipuri analoage din Bavaria decât cu borcanele burg, in general inclinând spre un foarte larg diametru al pântecelui
ardelene, infllfişeazll genu l reprezentat - e drept aproape singular _ vasului. Ori , după cum a arltat ş i Ros ka 1), cu prilejul studierii
la Tinosul (fig. 400): lotuŞ am greşi, duel! i-am cAuta. o filiaţie stri ctll mormâmului .cu can dela Balsa, o mulp.me de caracteristice ale obiec-
La T enc; de fapt acest vas e pur şi simplu o stilizare modernll a unui telor celtice dela Balsa, ş i în primul rând chiar ritul Îmmorm ântlrii
tip strllvechiu merglod pAna in neolitic 1). cu carul de lupti, d uc, printr'o întreagă serie de l ocalităţi, apa rţinând
Tipul de urn!l « Sighişoara. se poate urml1rl în V până În La Tenc cercului nordic de culturA cel·
J. De fapt Îns! el la noi aparţine, ca ş i tn Boem ia, La T e-ne-ului 11 şi tid a Ungariei, pânA departe in
mai ales III , ca ş i cea mai mare parte a ceramicei fine 4Icelticet din Dacia. Vest, spre Marna,cu c ivili za ţia
ei spec ifică , de care ş i Reinecke,
urmlrind primele monumente
celtice in Ungaria de NE, a fAcut
În primul rând pomenire 1).
Originea tipului de urne nord-
vestdacic nu credem deci a mai.
fi dubioas~. Ceeace Însli istoric-
cultural e încă mai interesant,
e persistenţa acestui tip în ne-
cropolele Daciei şi dupA epoca
romană. Intocmai cum din urna-

Fig. 400. Urni de!. Ti"olllipc

Prahova, dupA R. ,i E. Vulpe,
in Dacia J 1924,
Dar forma de urnă caracteristicA pentru La Tene-ul II nord vest-
dacic, veritabil eeltic, e cea bitroncconicA ca la BO/fO şi Apahida, in
feluritele ei variaţii: dela profilul quasi-viUanovian (fig. 402, no. 1),
natural evoluat şi stilizat În trecerea dhre La Tene-ul matur, - pAn.ăla
oala aproape sferoidaHl, lipsitI şi de umeri şi de gAt (fig. 401 - 406).
Kovacs, l . C. , studiind vasele dela Apahida a observat, cu dreptate,
că atlt ca ornamentare (cercuri concentrice flcând piramicUl.), cAt şi
ca profil, ele sunt din aceeaş familie cu cele de pe Dunărea de Sus un-
gară, din necropola La Tene dela Oedetlhllrg (Soprony - Scarbantja
romană): fig. 407 şi 462. De fapt urnele dela Dalsa, mai puţin svelte dedt
~;i~lln Î~~a~ra5~a:p vp~~~Ie: :;h~:~' i:;~e ~:~:e
I1
D:~:Oeao:~
1119
/:
,P·2.+·
medieval intilnit la Stinllma de
Mure" ca ş i, de altfel, Ia Bandul de Cdmpie a), tot aş~ gbim în ul-
tima localitate numeroase urne de tipul La Tene II nordvestdacic,
unele asemllnlltoare chiar p1nA la identitate: astfel fig. 4°5, repre-
zentând o urnă La T ene II din Muzeul de1a Ajud se regăseşte
intocmai În cimitirul dela Bandul de Câmpie C), pW chiar şi cu
cele douli benzi orizontale plastice imediat deasupra ecuatorului va-
sului. Dar acest fenomen de ..persis tenţă. pune una dintre cele mai
importante probleme ale archeologiei medievale române : sunt tipurile
de urne dela Bmuiul de Câ mPie, datate de Kovacs in sec. V-Vll p. Chr.
n~scute pe teritoriul nostru, În contjmll'lale cu viaţa mai veche din Dacia,
1) DoJgoautok, VI 1915 , p. 35 sqq.
') In AS. XVIII 1898, p. 306 sqq. Ce. Ia noi mai lua, p. 463.

') Cf. d. p. " alul neolitic dda Vlddhd::a in Alba de JOI, publicat de Herepey in
Alld/thb Vdr"'ll)"e M onografidjo, 111, Aiud, I()OI, p. 81 ,i p!. UI, no. :12. tUI, fig. 402, no. 1.
,i
'} Kovlica, in Dolgo#atok. IV 1913 , pl. dela p. 278, no. 1,3,10.
') Jbid., no. 7; cf. deahfel pl.delap. 342, no. 12,CU profiluJ dela Apahidl,mli

www.cimec.ro
 ..;
aşa cum , pe vremea năvă l iri lor scythice vasele tscythicCt sunt de fapt
de veche tradiţie loca lă, thracică? Sau, cumva, aceste tipuri s'au des-
voltat in a1~ parte, fireşte tot pe baze vechi La Tene, ş i au fost adusI!
de năvă lit ori, din altă parte, in specie din NV germanie, resp. din E
gcrmano-sarmato-turanic 1). Intrebări analoage iş i pusese şi Kovacs
examinAnd formele La Tene dela Satllmla de Murel repetate mereu
şi În sec. Il- I V p. Chr. pân~ la venirea Hunilor in Dacia, la finele
sec. IV 1), şi pe cari el c dispus să le atribue Dacilor noştri rimaşi sub
F ig. 403. Prorile de vase din morm. Fig. 404. Inventarul cer.mie obi-
celtice dela Baua. Dupll. M. Rog a, cinuit al unui mormint celtic lA
in DolgolSa/oh VI 1915' T ene II dela A/JiIhida . Dupi Ko-
P·33· detin Dolgrnratok II 19I1'P.4J.
Romani ş i continu ând pe dedes ubtul civi li zaţ i ei romane vechile tradiţii
industriale, preromane. Dar formele dela Batld,,[ de Câmpie, Contem_
porane cu aşezarea Slavilor în părţile noastre (sec . V- V II) - lucru
la care Kovacs nu a reflectat - ş i totu ş, pare d, Înc!i mai conservative
L a Tcne ca acelea dela Sântana, nu mai pot fi explicate aşa de simplu
') Cum a fost cal-u! cu Gamanii vcni\i in GtJlIio in &ee. tll - IV p. Chr.: ef. Dt-
ehdrtte. 11 3. p. 1487.
')DoIgozo toR, III 1912,p. 341 ,i
367 .
www.cimec.ro
VI. VARSTA F IEkULUI IN DACIA. _ 3. LA T~NE-UL
tati deci ind O problemli foane importand pe care abia cercetliri le
şi mai ales sllpllturile viitoare o vor putea rezolva. Principiar, ţin s.i
observ ce urmează. Ca şi in cazul Scythilor, veniţi În Dacia cu armele,
podoabele, harn aşamente1e şi carele lor specifice, dar fără o ceramică
proprie,- tot aşa credem eli au trebuit să vie şi nllvlllitorii evu lui
nostru mediu, în special cei nomazi, de neamuri tur:mianeori finno-ugrice,
f'llri o ceramicli. proprie ; mai mult chiar, Îndşi naţi uni l e german ice,
surmatice şi slavice, aşeza t c la noi , nu par - după c:1t am putut noi
Fig. 405. Urni La Fig. 406. Jn\'Cntarul eeramie o bieinuit al
Teneti dinMuuul unu i mormInt ccltic La T~ne II dela
colegiu lu i Uet hlen Bo[,o. DupA Roaka, in Do[go20lolc VI
dela AI·/ld. 1915. p. 27. cu 22 , i 24·
urmări matcrialul din patrii le lor dc origine, În N ş i În E - să fi adus
aici şi im pus În Dacia tipurile lor specifice de ce ra mică os tgcrma ni că ,
slavicl ori ponticll. Credem adicd posibilă o descoperire fi selecţiotla re
fi fmor ele11umtc de persisten/(T ce/to-dacice diTl La rene î"cil chillr t" ce-
Tflmica evului mediu daco-româ". Ar fi , natural, o nouli co ntribuţi e,
archeologid, la chesti unea tcontinuităţii.. Românilor în Dac ia, Dar
deocamdată punerea problemei acesteia stilistice c prematură, mate-
rialul archeologic de care dispunem fiind sau ind total nestudiat, Înch is
prin llizile de depozit ale Muzeelor 1), sau ind în pământ.
') Cad.p. laSf.Gheorghe,ilaCluj. unde,timsigurc!luistl,lCOldindplturi.
un atare materiI!.

Inainte de a trece acum la examinarea altor tipuri de vase La Tl:ne
din Dacia, suntem datori 5li facem mentiune despre marile urne - ro~
Fig • ....07. Scarbontia (Oedenburg-Soprony). Vase
La T~ne, dupl F. Puluky, A~. X I V 1880, p. 15-4
XI. ,ipl. XXIV dtJa urml').
şii - de tip sudvestic, ilIyric - În cclopot't - aşa cum le
1) InAlţimeaurnelor funerare e u rmAtoarea: mijloc 34 cm., joi NI. 2S cm., jos
dr. 21 an., diam. callr. de lUI din It. 26 Ctn. iar a cupei I II t i 1 b de 12 cm.
6', M' _ __ _~" ~vA~
R~~~AP~
IE=
" U~
L U~
I ~
I N~
"A
=C~IA_
- ~.=
LA_~
T e=
N~~u
=L_ _ _ _~
stauul ÎntArziat dela Donja Dolina pe Sava J), şi intocmai, in morminte
din La T~ne TI la noi pc Dunlirea olteanl'i, la Gruia 1.). Pornind dela
tipul cunoscut carpato-balcanic al bronzului (cf. mai sus, p. 422 şi fig.
286), aceste urne in formli de clopot se conservA mai credincios in SV
ilIyric, unde hallstattul se coboari. pânli târziu în La Tene, În vreme
ce la noi ele sunt - În general- înlocuite prin forme proprii La
Tcne, sau, În mediile de culturi. primitive, prin acele urne de un
profil mai mult ori mai puţin bitroncconic, ulcioare, cu sau flri. toarte,
aşa precum, dcopotrivli la Crdsaui şi la Tinosul ca şi În Ardeal, d . p. Ia
Sighişoara (pl. XXXVI II , fig. 1), avem exemplare caracteristice În mor-
mintele La Tenc 11 şi In de acolo 1). Totuş tipul sudvestic propriu zis,
chiar cu bdl.uleţeJe oblice dela Do7lja Dotina '), nu e cumva. o rari tate
la noi . 11 întâlnim curent la Crt1sQ11i, cum am ariitat şi mai sus, cap.
IV, p. 184 sqq., dar Într'o primitivitate de facturii, care ne-a Bcut si
exprimăm ipoteza (p. 188) cl aceste vase sunt un fel de surogat in pli-
m1nt ars al unor forme originar gAndite in lemn. Tot aşa. de primitiv
apare acest tip şi la Miercurea CiuClI/ui ') , ori În piirţile Tinuloarei ').
DimpotrivA staţ i unea dela LecJtinţa de Muref ne-a procurat urne de
tip illyric aproape identice cu cele dela R i pa~, Donja DoJina ori
Gruia, atAt ca fo rmli eât şi ca techn icl1 şi paMli roşie, caracteristiel 7).
Tot dela Tim40ara ma i avem in sfArşit douA forme foarte intere-
sante de urne aparţinând La Tene-ului: una miel (ex volo funerar)
amintind cUleu d cordonst norditalice şi veneto-illyrice din hallstatt
(fig. 408), iar ceala ltă (fig. 409 st.), de tipul binecunoscut atât din La
Tt'me-ul III vestic '), cât şi din hallstatluJ sudvestic '), În conti-
') Truhel ka, in Wilr. Miu. o. D. li., IX 1904, p. 107 ,i pl. LV, fia. U; LXII 8;
LXI V 14, LXV 1, etc., -cunoscute dea ltfel ,i dela Ripal, ihid., voI. V 1897, art. lui
Radirnsky, pl. XXV ti XXVI.
1) Datllte prin slbiile LnTi!:ne II ,pec1ndaltfel,dupiiceieialteobiecte,arputd
inclllparţinehRllltauului:v . PArvan,lIrt.din Dadat l I92..4,bupraace.torrnorminte.
1) Pentru Crasani, v. mai IUS, p. 191, fig. 64; pentru Tinosul R. ,i E. Vulpe in
[)Qcia,I 192-4; pentru Ardeal materialul din muzeele dela dela Se. Ghcorghe,Aiud,
Cluj,i Sighipra
') Truhelka, 1. C. t pI.LXV Il, fig. 6 ,i7 cu noi, mai I US,P . 184 I q. fig . 4o,i urm.
găsim În hali- ") Frllgm. Ia Muzeul din Sr. Gheorghe.
. ) Fnagm. Ia Muzeul din TimitoaJ1l.
') er. ari. despre Lullin/a de D. POpelCU, in Dtuia II 19:ZS,
1) Dt!ehe1ette, o. c., 11 3, p. 1493.
• Rlldims ky, În Wi.u. MiII. II. B. H., V, 1897, pl. XXV, fig. 14:Z (Ripal).
www.cimec.ro
nuarea tr adiţiei urnelor cu dau:! t orţi verticale, comune in v:lrsta
bronzului.
In ce priveşte ornameOlarea urnelor La Tene, fie de forma .Sighi _
şoarat, fie de rorma pahida., ea e de o extrem:! simplicitate : prome
orizontale in relief ori in adânc obţinute prin simpla Învârtire pe roa~,
o netezire roarte lustruiti'! a supra feţ ei, p:ln3 hl un cenuş iu de oţel , ori
negru de abanos, eventual , dupli ardere, linii drepte, ol"Î În zig-4!:ag de luciu
ale clrei leglturi cu NV le-am vAzut şi mai sus şi le vom constata şi În
cele urmlitoare, şi unde avem in Muzeul Comunităţii Evangelice un
mic grup de vase, mai ales rragmente, de tipul celor cu buza I ată, pic-
tate cu brun pe fondu l ga lben - roşcat al pastei naturale, nu cunoaştem
ceramicl pictată celticA in Dacia. Dadi vasele numeroase de pastli gal-
benli, glsite la Tit/osul in rragmente, au fost şi pictate, nu ne mai putem
da seama, Întrucit raţa lor e complet roasă, materialul din care au rost
lucrate fiind roarte rriabil!).
Cupe. Orice mormânt La Tene trebuie să c upr i ndă, tradiţi on a l , cele
trei vase consacrute de un uz milenar (v. ş i mai sus, p. 422, pentru bronz

i .,.... . '11

1._,.", .~
Fig. 408. Vu La T ene din
Muzeul dela TimiJoara.
Fig. 401} . Vue La Tene din J\1uzeu l
dela T,·mi,OarQ.
c e
~-C\2
obţinut prin frecare; numai rar, grupe gravate de cercuri concentrice
(podoaba elasidi La T cne şi apoi şi romana- barbarii, În special pe o-

Fig. 412. Pro file de cupe LlTme Fig. 4' 3. Va. La Tene
dela Apahida. Dupl Kov4C1 i n dela Si,hiJoQI'Q. Muz.
Dolgoza,ok, 111911. P.?4. Corn. Ev.

Fig. 410. Fragme nt de VIIS La Tene Fig. 411. Fragment de va. LI!.
dela SI. Gheorghe. dela Si. Gheol'gll4.
biectele de os), benzi circulare de cercuri concentrice ori de linii punc-
tate, În s fâr şit zone de haşuri lineare transversale ori simplu paralele,
sau de alte figuri pur geometrice (fig. 395- 4' r). Unele vase au apoi orna-
mentul in val, adâncit cu un pieptene În pasta moale, chiar la invâr_
tirea pe roată (fig ...po). Destul de curioasli, faţli de l e~turi l e cu :NV
boem ş i V danubian, austriac ş i bavarez, e lipsa ceramicei pictate La
T ene, cel pUţin până acum, la noi În Dacia. I n afară de Sighqoara,
IV, şi p. 424 pentru hallstatt lI) : uN/a, clipa şi cratiţa (ori bolul) . Fireşte
rormele variază dela o epoci la alta chiar pânli la schimbarea tipului
de vas, Înlocuindu-se d. p .•cupa. cu 4Iceaşcat, ori «cratiţa. cu fbolub,
T~e
etc., dar triada rlimâne. I n adevAr, atât mormintele dela Apahida, cAt
şi cele dela Balsa cuprind această tr i adă (v. fig. 404 ş i 406), Întocmai de
altrel ca şi În V pe Dunărea de Sus, ca d. p. la Scarbmttia (v. fig. 407).
Crearea tipului de vas hemisferic, ori de calotli sferidi de o armonioasă
rotunzime având doar buza mai mult ori mai puţin accentuatJ, fi e prin-
tr'un profil constructiv, fie printr'o simplă zonA orizontală decorati v!,
aparţine hallstattului sud vestic : sunt elegantele cupe italice, care ne
') TipologIe, "allele de Pillli galbeni dela TinotuJ par a a'\'4:â legAl uri cu lumea
greaci. '-otu,PUlaedeocompozÎţÎe,Îcalil a l ecutol ulpa rtieu larl,a,zice, ne-grucl.

www.cimec.ro
57_ VA S /l.E pAIWAN, G ETIC A 68. ... V, VÂRSTA FIERULUJ IN DACIA . 2. LA T~E-. UL

apar În forme aşa de perfecte În bronzul IV târziu dela Fizeşul Gherlii
{maisus,p. 311 şi fig. 203}' Intre acest vas de tradiţiemetalic3,şi ccratiţ:at
tscythiclb, cu proeminenţe uhracCt, frecventă În mormintele din hallstattul
11 dacic (v. mai sus, p. 428 şi fig. 266 şi 305), oscilew tipul de tcupl.tl}
din s taţiunile şi mormintele noastre La Tene: tipurile dela Apahitf4
(fig. 412) larg deschise şi cu un profil destul de unghiular, apropiat de
cel in teracotA, hallstattian; cele dela Ba4a (fig. 403) la fel; dimpotrivt
tipurile dela Crăsani (mai sus , p. 206) de o rotunditate perfectă, fie
terminând in fund într'un vârf ascuţit (fig. 123 - 125), fie dimpo_
trivl1 afectând curba unei calote
f, turti te (fig. 126), intocmai ca in
sudică . In adev3r suntem, ca epoc3, in vrerr:ea cupelor <kliene, care ajun.
geau prin comerţ pdnll În cele mai dep3nate regiuni ale N thraco-scythic 1)
şi, fireşte, exercitau asupra indigenilor o atracţie cu atât mai mare, cu
cAt nu circulau numai vase, ci şi tiparele cu care puteau fi turnate şi
împodobite '). Cupa dela Sighişoara , dacl! nu va fi fost adusll. chiar din
S, a putut fi uşor fabricată la faţa locu lui cu un astfel de ti par.
Bobm· ". cefii. Punem impreun!f. aceste tipuri pentru rolul identic
pe care·1 jucau În inventarul mormintelor La T ene. Astfel, in vreme ce
la Apahida avem o jntrea~ serie de bol uri, care nu sunt ca profil alt-

l
:r (

frum osul exemplar cu motivul ira.

~ 1 :~~;.ce~~:~fi!.:I~~~~a~~~
1.. . __ __ __ ~ ... _. precum am spus şi o formll mai

Fig. 414· ~:~:il~~::::~ La T~ne :~~~~~td:o:a~:io~~~n~nc~ U!~~~

dela Târgui SUlIilor(fig. 42°, st.) ori
Sighqoara (fig. 450), care nu sunt aJtcev~ decât basine (v. mai jos,
paragr. resp .) in miniatură, de tipul acelora aşa de elegant arcuite
pe care le găsi m la Poiana Sein·') lângă Sarmizcgctusa ori la Chepel, in Trei
Scaune (fig. 449)~, deoparte, la Til/Oflll pe Prahova, de alta '): fig . 440.
Ca şi urnele, marea majoritate a cupelor nu are ah! podoabll decit
însuş profilu l frumos uasat din roatll. Varietatea de inspiraţie a
liniei plastice este infinită: un exemplu din Muzeul dela Aiud
merge în această privinţă p1nl! la paradoxal, rlisturnAnd fatada
externă a profilului spre interior (fig. 397, fragm. 2 jos la st .); Un altul
dela Zimmcea (fig. 414) accentueazll curba '); altele, dela TiooS!lI (fig.
415), puţina profunzime. Cazuri de împodobire ca acela al cupei dela Fig. 415· Vue ,i profilc de viile dela TjnOlU[ dupA R. ,i E. Vulpe
in Dacia I 19"14.
Sighifoara,maisus,fig·413, sunt rare şi trlldeazl1 o puternicl1 influenţă

1) lnlrebui nllm, ca ,i D,xhelctle 113, p. 1476, ace.t Icrmen egal eu grecescul

ceva decât nişte simple urne mki, ceva mai tunite decAt cele proprii
(v . fig. 404 şi 416), la Ba/fa locul lor e ţinut de un vas nu prea deosebit
~~~t'I~II;a nl~ t;::~:;,~: ~~~·4~.eare credem a-I atribuI formei de miel uml Iara
ca profil, dar prev'but cu o toart!f., deci transformat în ceaşcll. (fig. 406
t) V. arI. lui AI. Ferenezi. dcapre Poiana Stl~i tn Dacia, 1, 1924. şi 4 17). De fapt, nu Apahida, ci Balşa e În ordine cu traditia noastcl da.
1) Orig. Ia Muuul Naţional Secuesc din Sr. G~rghc. cică. Mormintele hallstattiene ale Daciei (ba chiar din bronz) cuprind
t) R. ,i E. Vulpe, TinOJu/, in Docia, 1, 1924.
1) Ca un altul dda Bdqti-Ald~ni, in Budu, inedit, la Muzeul Naţional de Ami.
chitlţi (La T~ne tin. 1) V. mai aua. Cllp. IV, p. 207 .qq. ,i fig. 162-17°
') Rnd., p. 208 cu fig . 172.
,i 172.

www.cimec.ro
578 ... v I. VA RST,\ F IERULllJ IN OA C IA ._ ~ . LA Tt. NE- lL

~;;~~t:i:;n~o~~~::i~~a~~n("~::=i ::. :~::4~~~~:;~:e.~::;:;~;e~: rare. Dimpotriv~ suntem destul de bine documentaţi asupra tipului
mai mic de edIli şi ulâle cu o singură toart:!. lată principalele lor vari-
Cr(TSQlI; (mai sus, p. 190 sq., fig. 59 sqq.), reapare la 1 mosul (fig. 415) etliţi: 1. C.'ma cu gura largol, incă unghiu lar bitroncconicli, fllrll. rllsfrAn-
şi c, clupn cum am amtat şi mai sus, o form3 locală ruraJ~, tot a~?t de c()..
gere :1 buzei, ca d. p . Ia Zillmiua (fig. 419), sau, rotunjitll La Tcne, dar
munll În La Tcnc, precum fusese şi În hallstattul CScythlct. Pnn . bolu_
riie. ei, Apahida se desparte de mediul veritabil gcric şi se leagă cu
Vestul, care preferă vasele ară torţi, adic!l, pc lângll. celelalte aml1nunte
(v. mai jos, sub tmormintc.), se dovedeşte şi prin aceast~ predi~ecţie
. ._-
a fi fost, de fapt , o necropolă celticlt, iar nu getidL ~~ot un t~p ~xotlC de
ccaşcl c ş i acela de o formă foarte unghiulară gltslt la SIC'llfoara (v. i: ~_,;,.,
fig. 418), nu ştim Însli dac1i Într'o locuin,t/\ o r,i într'~~ mor:nânt. Din
aceeaşi fami lie sunt fragmentele de ceşti gllslt e la TIII Oflll ) .
; " .. " - . :$ ~

_ou _.~ -<J Fig. -4.8. Cea,cI 1..0 To,e

dda Sjghiloora. Muzeul
Corn. Evan".
Fig.'P9. V.. La
Tenc dela Zim-

de o forml!. mereu archaiz.tntă, larg deschisă, ca la COfJasrza În Trei

Scaunc (fig. 420). 2. ama de tip p1ntecos şi scund, tipul oarecum per-
Yl T!F
.~ --\'J . ~
petuu al ulcelei, pânli În ziua de azi, foarte frecvent ş i la CrdJ07'; (mai

Fig. ,p6. Prorile de boluri La T~ne Fig. +17. Ceqcl dcll BalJa.
del" tlpaMda. DupA Kovac. in Dol- Dupl M.RO'ka,inDolgo _

·--- : : a~~i
gO::talokIJ I 9 1l ,p·2S· .alok VI 19'5. p. 24.

Dac.li inventarul mormintelor se m!\rgineştc in general la tipurile de

vase mai s us descrise, dimpotr ivă inventarul gospodliriilor La 'Tene e
mult m~i bogat şi variat În ccram ica sa . Sli Începem, ca mai legate cu
i \j;
Fig ..... 2 0. Vase Ln Ti!ne Fig. -421. ClIn i La T~ne di n
tradiţia, cu vasele de tip ulcioare, ulceIe şi cl1n i, d~ ţ i n,ut ori de băut din Muz. N. S. dela Sr. J\ luz. N. S. dela Sf. Gheor-
lichide: adică vasele cu tOQl"Ie, în d iferitele lor va nct1\ţ1. G heorghe; II. Tdrgul Se- ghe: II. Sf. Ol/ea"g".: ; dr.
Am notat ş i mai sus eli M uzeele noastre atât în Ardeal cât şi În vechiul Cll ilor,-dr. COfJamo. R oaua in Odorbei.
Regat posed1'i insemnate can tit!iţi de doburi La Tene cari au f1l.cut ~~rtedin
mari oale de pli.strat lichidele. La mu lte d in aceste fragmente le ghICim for- sus, p. 196 sq., fig. 77-8 1) şi cunoscut Înd! şi deJa Roalla În Odorhci
ma largîncăpătoare,ovoidl!..desru l de bine(cf. fig. 397.410.sq .• 414, 434); (fig. 42 '), dela Bmlelffig. 423), Chilelli (fig. 4'5), Sf. Ghwghe (fig. 434) şj
dar cele mai mu lte nu ne permit o sigur1i restaurare a t0t1tlor lor. Exem- Cmwt (fig. 436),În Trei Scaune, ca şi dela Râj1lOfJÎn Braşov (fig. 437) şi Ti-
plare aşa de bine păstrate ca acela dela Tim/loara, in fig. 4°9, sunt mai nasu l (fig. 429,433)' 3. Cana de tip svelt sudic, de o eleg:mţă şi distincţie a
liniei, qU:lSielenică, precum avem exemplarul dela Târgui Seeuesc (fig. 422 ),
1) R. ,i E. Vulpe, Ti"osu.J, in Dacia 1 192.4· de o pastă şi factură excclent:l şi cu un rafinat profil , quasi-architectonic.

www.cimec.ro
,89 .,. n VARSTA FIERUI. LI I N DACIA - :1 . LA TP.SE-UL ,8.
al buzci, - sau precum e exemplarul, ce\'â. mai scund, dar ind. tOt
(fig. 438). La Time-ul vestic cunoa ş t e tipul de tJase-gtlrtIji, aşa cum, mai
destul de elegant dela Do/nic, tot in Trei Scaune (fig. 424), - sau cele aproape de regiunile noastre, îl ÎntAlnim in Bavaria de NE 1). Ceeace
e Însă foarte de preţ la vasul nastm dela TârguI Secuesc, e zona de

.~~!
: :
• t:::.-___ ~: .. ____ ::+------'
Fig ..p .2. Cani La T~nc dela T 6'lul Fig_ 4:13 . eflnl LI Tenedcl. Brattl Fig. ,,27. Cea,ă La T l:ne Fig. 428. Cea,c!I La T~ne
SCtllUC, pilltratl la Muz. N. S. din in T rei Scaune, la Muz. N . S. din delll Tir/oml, dupii R.,i E. dela Tir/osu', durlR. tiE.
S f. Gheorghe . sr. G heorghe. Vulpe in Dacia 1 1024 . Vul pe in Dada 1 1914.

doul clni dela Timişoara (fig. 409 ş i 426) ş i cana dela Zi"wicea (fig. 435), caneluri verticale ce il împodobeşte pc umeri şi care ne aminteşte vechi
mai modestă ca technid, dar trăddnd bune modele, - sau exemplarul încă procedee locale în arta metalelor, transpuse şi În lut in bronzul t ârziu
şi in hallslatt l
), şi ap3rând şi în La T enc. d. p. pc ceaşca La T cnc

FiG· 4'19. Cea,cI La T~ne Fig. 430. Cell,di La T~ne

dcltl TiIlOIII/. dupl1 n . ,i E dela TIT/OIU I , dupA R.,iE.
Vul pe in Dacia 1 192~. Vulpe in Dacia 1 1924.
Fig. 424. Canli La Tene Fig. 42 s.CanI L'I Te-ne Fig. 4'16. Cani
delaDal"ic(Trei Scaune). dela Chile"; in Trei La Te.ne dela
LI 1\1UZ. N. S. din Sf. Scaune, la MllZ. N. S. Timiloara(Muz. 11 del~ Balfll (fig. 417). Absolut caraclcrist icll. e apoi toarta, carc. Întoc-
Gheorghe. di n Sf.Cheorghe. Ori,.). mai ca ş i la celalalt vas- fl acon, dela Sigh i şoara. dli un aspect cu
totul popular, loc:II, de simplu ulcior, ca oricare altu l (v. d. p. mai
mai popular dela SJ. Gheorghe (fig. 421) ş i exemplarele dela Tillosul
(fig'4Z7 sqq.). Foarte interesante sunt ulcioarele cu g1tu lstr!lmt, ş i cu O sin- ') Vez.i tORt!!. bibliograrin . cu .crierile lui Re inecke, ma; ales, la Okhdetle , II 3
P· 147S·Qq·
gur!1 toart!1, dela Târgui Secuesc deoparte (fig. 439) , dela Siglll/oara de aha ') Cp. III noi mai 11,1', p . .PS sq.

www.cimec.ro
,8, VASILE P}.RVAN. G ETIC A
sus, cap. IV, p. 212, fig. 156) unor vase de o origine tipologică la
care se excludea mlinuşa.
Absolut identice cu formele de celli-slrecurdtor; dela Crăsall; (mai sus
p. 210) sunt ÎnsU.rş it strealrdtorik La Tcne dela Sig/ziloara (fig. 441).
Sli trecem :lcum lavascle larg deschise, cusau {ăru picici, de tipurile:
castroane, strAchini, farfurii, fructiere, etc. - Precum am arâtat mai sus,
În cap. lV, pag. 195 şi urm., accst grup de vase este reprezentat prin
două serii de forme: cele analoage cu formele bavarcze, cu buza dreaptă
ş ilingust.'. simplu profilată , - şi cele mult ma i numeroase şi variate,
cu buza lată, de o varietate extraordinari'!. de praCilc, mergand până
ri '
I-D
Fig. 431 . Cani La T~ne Fig. 4JlI. CeaşcA La Ttne
l'
Fig. 433. Cani La noe
dela Ti"olul,dupii R.1i E. dela Ti"olu l dupA R.,i E. dela Ti"olul ,d uplR.,iE.
Vulpe, in Dacia 1 19z... Vulpe, inDaria I 19Z", Vulpe, in Da&Îa 1 19:1+
la exagcrliri, pc care modelele lor, vasele hallstattiene de metal din
regiunea Dun!irii de S us, nu le formu laser!i niciodat!i. Aceast!i dualitate
de forme ş i origini e general!i În Dacia. Astfel g!isim basine mai mici
sau mai mari, ori .cupet cu picior înalt, de o elegantă curbllr3 a pereţilor
ş i buzaîngust1\ deopotrivlla Tinosulpe Prahova (fig. 4 15,440ş i 442),laZim.
tucea pe DunJre, la Chepeţ ş i St1n:rielll'În Trei Scaune (fig. 444,446 şi 449) ş i
la POi07/Q Selei, l ângă Sar mizegetusa, ori la Aiud (fig . 397) şi S igh40ara (fig.
45°,452 ş i 455). Ş i tot aşa, gbim basille, «Crlpet cu pIcior î"alt, resp. vase-tu_
port, cu buze extrem de late, ca la Ordstw;, deopolriw la Zimnicea (fig. 414
şi 444), la T;'lo$llL(fig. 415) , la Sighişoara (fig. 443 , 445, 450, 455), la OIUni
in Trei Scaune (fig. 443, 451 şi 453), la Cernal, tot acolo (fi g. 454), la Cot1U!.
[(fu şi DablÎc (fig. 448), la SotlZumi (fig. 44.6), tot acolo, ori la Aiud (fig. 397).
Din tipul de cratiţă larg lronccon icl, veche Înd di n neoliti c şi pb-
trata in popor până in La Tene, d. p. Ia Crdsa71i (mai sus, p. 199, fig.
www.cimec.ro
69, ,a,
88) ca şi la Timi,oara (fig. 457), ori, mai exact, chiar pânl azi, În tipul
ţărnnesc de străchini, derivase o form! cu picior scund, iar apoi tot mai
inalt (ef. mai sus, pag. 197 sqq. cu fig. 87 sqq.) ale drci buze, dup!
pilda vaselor metalice din Vest, afectAnd fonne analoagc, de basene
ori tipsii , se li1ţiserll treptat alcătuind un tip caracteristic La 'fene În
Dacia, aşa cum am indicat mai sus o Întreagă serie de localiUl.ţi. In
;uni1nunte avem, fireşte, a deosebi o scrie Întrea~ de sub-tipuri a a-
cestui gen de vase, şi anume, după cum vom avea de-a face: 1° cu cupe
propri u zise, cu picior înalt, ca la Sig!tifoara (fig. 455), la Tiflosu[ (fig.
415) , ori la A;/ld (fig. 397), 2° cu vase-suport, ca la SigllJioarfl (fig. 443
Fig.4H. Fragment de Fig. 4]5. Vas Fig . .4]6. CAn i11. La
v.. La Tl:nt t.lehl SI· La T~ne Tl:ne dela Ctlrtfal in
GhffJrglltl (l\1u%Cul Tre i Seaune.LaMu%.
N. S.). N.S.dinSf.Cheorghe.
Ş i 445 ), mergând, ca forme, pâtul La perfecta identitate cu tipul aflalog
diu !ierlll itailc 1), ceeace, nalural , nu poate fi indiferent, ci trebuie s1\ ne
Îndemne a căutâ O Icgăturll. mai strânsă, ind di n halLstatt cu tipurile
analoage (cum vom arMa îndalll), ori 3° cratiţe şi farfurii propriu zise,
ca la Olteni şi Cenlal în Trei Scaune (fig. 45 1 şi 453 sq .), În care, ultim!
caz, marginea latâ a farfuriei e împodobitâ cu acele cunoscute benzi
late lustruite între cari a leargă zig-zagul de diferite modele.
Am spus clI. Dacia cunoaşte ambele tipuri de vase cu picior înalt : cel
cu buzele subţiri şi piciorul lung, ca În Posnania şi in general in NV '), şi
1) Exemple numeroase la Muzeul Vi/la Giulia din Roma, etc.
' ) eL A n drie~lCu, Pucul Grllll,"i, p. 53·
 ,8,
cel cu buza latii ca in Italia 1). O staţiune greşit datată numai in epoca
romană, pc Murcşul de Jos, lân gă Peaca. 2) - de fapt contemporană
ş i cu Sigh'foara, elc.-cred di ne dA. oarecare indi caţi i asupra drumului pe
care I ~au urmat s pre Ardeal ca şi spre Ca.mpia munteană vasele de al doilea
tip 1). In adevru- vasele cu picior inalt dela Pecica: fig . 456 şi 458, sunt de un
lip Îtruie aşa de pregnant, În spc.:ial prin reVmarp.3 convexă a buzelor lor
latc, c.'\ ele nu pot s!i.-şi aibă decât o origine sud vestică. Alte fragmente
Fig. 437. CanA La Fig. 438. Ulcior La T~nc Fig."39· Ulcior LaTb\e
T~ne dela Rd,n(J1); dela Sighi,oara, 1, Mu- dela TdrguJ S«WU( in
(BtlfOV).LaMuz.N. zeul Ccmunitllu T rei Scaune. La Muz.
S. din sr. Gheorghe. Evanghelicc. N.S.din sr. Gheorghe.
de vase de aici, tip urn§., tot cu marginile late, perfect orizontal, şi tot de
pasta cenuşie, amintesc materialu l dela CrtIsmli, Zimnicea,Poiolla, Mănd­
stireaşi Sighişoara. Dar noi am observat mai sus, p. 384, cu prilejul ca-
') AI cArui prototip e de CAulot, tiin h aliati la noi, probabil in \'1lsdede metal
haJlstattiene, cu buze lateorizonlale; v. lanoi . mai lUt, tn cap. IV , demonSlralia,î
citatele re~p. in leglilUrl cu \'aae.le cu bUl.e laIc del" Crisani. Fire,te, Il greu de SPUI
pN:cil,docltipulde\'asecupiciorcubu:r.alaIAt'llnlscutlanoiaulonomralAdeVelt.
sau dimpo(rÎ\'i chiar in teracotA ne-a venit de lcolo.
1) L. DOmOtOr, in Alt, XX I, 19° 1, p. 327 I qq.
*) Asupm VOlt/or cu picior M. \Vo uinuky o incercat un Itudiu componuiv inec_
p.l.ndcu Egiptul,isfArlindeu h Blia,din ncolitic,i plnAin fier (AA.,Xl, 18gl,p.211
aqq.), incercAnd o fix/!. _ credtm fărA temcÎu, clci lunt mai multe valuri de innuenţe
cuhumle, care poartA acest tip îm prejurul Mcditcranei - o cronologic mai veche
pentru Egipt, Asia Mici, Grecia, Siciliati Unglltia,i una mai noulpcntru Caucaz.
Grecia, Austril, IUllil,Spani" ,i Francia. De fapt au fost intrelueri continue.
www.cimec.ro
--~----~
.., '"
racteriz!l.rii plllcii votive de teracotli, dela Sighişoara, cli motivele ei or-
namentale suggereazâ o legăturli intiml1 cu Nesactirl1n, deci cu regiunea
de culturl1 veneto-illyrl1, de unde în hallstatt ne-au venit numeroasele fa-
bricate - vase şi podoabe-de metal, rlisplIldite pâ'll1 dincolo de Nistru.
Am mai accentuat-p. 383 şi 439-c!1 raporturile dintre Dacia ş i Itali a,
Întrerupte prin n!ivlilirea scythicl, sunt apoi reluate ş i ind djn archaeo-
La Tene·ul vestic produse sudveatice pltrund din nou la noi. In special
Banalul e şi în a doua vârst!1 a fieru lui strlIls legat de regiunile adriatice .
Vasele cu picior inalt dela Pecica, de tip italic, sunt o fireasd apariţie
Fig. 4-40. Bas in mire. La T enc dela Fig. "'41. SlrecurltoriLa
Ti"otul, dupl R. t i E. Vulpe, in Tene dclll Sigltiloara.
Dacia, t 192". Muzeul Corn. Evang.
in aceste plirţi. Dar odat1\ fixate aceste Împrejurări, nu cred că mai este
prea indr 1l:z neţ a afirmă cli În D ac ia constadim şi În privinţa vaselor·
supon, o dublll sinteză: elemente nordvestice, fIXate din nou, pe baze
mai vechi, prin influenţa celticd, unite, adică aldituind varietOlte para-
lel:1., cu elemente sud vestice, de indl.urire italo.'iIIyrică, poate chiar mai
vechi decât Celţii sud vestici ş i vestici. O atare vechime şi origine ar
explica eventual de ce ",cest tip e şi mult mai frecvent in Dacia (cf.
expunerea ş i figurile comparative de mai sus) decât tipul celalalt,
.posnan iant.
Dar La T ene-u l II şi III din S D aciei , în special aşa cum se prezintă
la Zittmicea şi 1i'ooml, dl dovadl de o bogată fantezie în profilarea
vaselor larg deschise, creând d. p. între altele acea buzi\ lat!1, concavi\
În unghiu drept, prin care vasul cap3t!1 atlt o margine verticaJl c1t ş i
lma orizontall1, şi pe care la prima vedere ai explica-o drept bu;m unui
, 86~--------~
~ VA
~S~
IL E~'I'~AR~
~~N ,~G~~/~C.,~------- ~ VI \ ''\ RST A FI ER ULUI I N DAC IA._ ":. LA TeNE-UL
capac de vas , avl nd a inchide cu marginea sa orizontala ş i a se men_
ţine fix cu cca verticală care intrl în gura vasului. De fapt însă, ~Aturea
de capace veritabile în acest gen (ef. fig ,p 5), avem vase larg deschise, pre.
v3zutc chiar cu m ă nuşi, şi care au o astfel de dublA. margine . Astfel printre
cratiţele dela Zimnicea (v. fig. 444) avem interesante exemplare cu tCarte
orizontale, binecunoscute la noi şi dela vasele tip urnli (v. mai sus, p.
191 sqq., fig. 64 sqq.), atât în formă simpl1\, flirli nici-o podoab.!i, cât
şi în modelarea răsucit:\ , de vcche tradiţie localli Înd din bronz. Au fost
vasele cu buza dublA imitate dupA modClc in metal? Sau, dimpotrivA _
,8,
ca ntitativă a industriei cer-amice în La Tene-ul getic, de alta marea
varietate de forme in unul ş i aceIaş centru: am vbut în cap. 1V Crdsanii;
dlim aici o bogat3 serie de profile ale cupelor cu picior şi vaselor-suport dela
Sigll/loara (fig. 443, 445. 45°, 452,455): o adevărată sinteză de tipuri din
cele mai variate atât ca formli a recipientului şi linie decoratid a buzei lui,
cât ş i ca tip al piciorului de susţinere; publicarea Titlosului de R. şi E.
Vulpe va da o nou~ serie de varietăţi interesante. Şi Zim1u"cea, 8deflii-
Alt!eni, etc. ne pregăt es c îmbogăţiri analoage ale documentA.rii.

Fig. +42. Oasin LI Fig. HJ. Va'-lupurtdelaSighi,rxrrll

T~ne dela Tinolu l, (l\lu:c. Com. EvanR.) ,i fragm. ana-
dupliR.,i E. Vulpe, log dela Olteni in Trei S caune (la
în Dacia I 1924. se.
l\'luz. N . S. din Gheorghe).

precum pare probabil - după exemplele adunate de noi în fig. 444.

avem înaintea noastră o e voluţie firească p l astică dela buza larg turtitl.
la o indoire concavă a acestei turtiri ş i i nsfârşi t la o desvoltare autonomA
a celor dou1t laturi ale co ncavităţii? Fapt e, că pentru caracterizarea
ceramicei getice din La Tene III acest motiv nu poate fi trecut cu
vederea.
Natural, nu este locul aici, ci in monografiil e speciale despre fiecare
staţiune La Tene, a da o descriere mai amănunţită a tuturor formelor de
profile, drepte ori late, pe care gustul olarilor di n Dacia le-a creat, spre
deosebire de alte regiun i, dând astfel naştere unor tipuri plastice ori
decorative particulare regiuni lor noastre. F irlm fapte le constatate p~l
acum, rllmâ,n1nd ca săpăturile viitoare, la noi şi aiurea, să dea putinţa
unor generalizăr i mai sigure. Şi relevăm acum aceea ce, şi f1tr11 alte re-
zultate nouă, merită a fi accentuat incă de acum: deoparte insemnAtatea
FiK· 444. ValC ,i profile de vase dela Zimnicea.
Dar înai nte de a incheia acest paragraf trebuie sA. facem menţiune
de un gen de vase mari, cari deşi nu sunt ch iar aşa de frecvente în
staţiun ile noastre La Tcnc , precum sunt tipurile pe care le-am des,cris
mai sus, totuş nu lipsesc nicll.eri: sunt mari le do/ia ovoide sau sfericc,
cu pereţii foarte groş i, cu gura lar&,l ş i buza groasli şi Iată alcătuind în
secţiune un profil triunghiular, ornate în exterior cu °
zonll de caneluri
orizontale începând imediat sub buzA.. Aceste do/ia sau pilho; (v. profi-
lele dela Crdsmli, mai sus, p. 213. fig. 157- 159 şi cf. textul dela p.
205) sunt, flrli îndoialli, o apariţie sudic:'\ În Nordul celtic: ele sunt,

www.cimec.ro
 ,88

:'- . · .- -.
dealtfel, mai ales caracteristice pentru L a Tene-ul III J). 1n Dacia ele
devin familiare pe ambele di de inrâurire: celticâ ~i greco-roman~. Fapt

-i
VI. VÂRSTA FIF.:RULUI IN DACIA. 1. LA T~NE.UL

(Tatilt, etlti, cunoscute ş i din hall5tatt, şi numai intr'o mburA mai m i c~ În-
cerdnd a adopti. noui le ti puri venite odată cu Ct:lţii, - şi 2°, peftcfio-
notd, celtic!it armonios modclatl pe roată, cu profile nouA şi Îndrll.zneţe,
cu pereţii subţiri şi totuş rezi stenţi, de o pastă, în general, cenuşie ori
589

L
brunii chiar dup!!. ardere, foarte fin~, bine arse şi de o rezonanţA indi-
când perfecta lor facturi, afecţionând mai ales formele nou~ quasi-
deniee ale NV şi V celtic; probabil, o parte din aceasdi. a doua familie

~ ~
e martă de import, dar fabricarea vaselor tcelticCt chiar În Dacia nu

1 ..... _ ... _ ..... .!

Fii' +45. Vas-.uport dela Fig. 440. Vase La T!nc dela Stfn:simi
S 'gl'Îloof{J (Muz. Corn. (1t..imij1.).idcl.Ch,p~,.inTrci Scaunc
Evang.), (dr.) la Muz. N. S. din Sf. Gheorghe.

c eli. aceste vase indpli.toare, de pli.strat apa În cantitate ma i mare (in

Callia s'au găsit În lelffiturli. cu ateli erele de fier!irie) '). se regăsesc in

1
] :;:!
. _._ .___ ~ 1
Fig ......7. Vas
La TeM dela
L jLJ
Fig. ",,8. VOJiC La Tenc dela
Comdltf" (It.) ,i Da/nit (dr.)
Fig. +49 ,n.. inLa T enc
dclaChrptltnTrciScau_
( e, la M.N.S. dinSf.
G heorghe.
Fig. 450 . Va'IC La Tble del. Sighi_
IOONJ (Muz. Com. E\'.).

poate fi pusA o clipA la îndoialii, date fiind deoparte argumentele aduse

SI. Gheorghe. in 'I'rei ScAunc, IIs !'\'I . N . S.
Muz, Nal.Sec;:. din Sf. G h eorg he.
mai sus În cap. I V, de alta excelenţa tradiţiei ceramice locaJe, mtr'e
pastll analoagă Înc!!. din vremea bronzului.
forme identice la Crdsani şi în toatii Câmpia mumean!!., ca şi la Costefti De sigu r informaţia de care dispunem e necompletli.; dar vase c/e"istice
cu întreg Ardealul getic, târziu La Tene. nu cunoaştem ind din Ardeal, aşa cum cunoa~tem din S Carpaţilor.
Şi anume, nu e vorba numai de amforele comune in care se aducea
Rczumând, reţinem, pentru Ardeal cu ţinutul pllnlt la Tisa: ceramica
vinul din M iazbi panA sus in Carpaţi 1), ci de vase de folos ziJnic în
d in La T ene se m1lrgineşte la cele dorul fami lii singure: 1° primitiVd,
de tradiţie veche, lucra~ flrlt roatii, sau chiar cu roata , dar dintr'o past1 gospodiiria casnicA. I n adevAr Sighi,oara prezintA c~teva cu pe, intregi ori
rAu cUr!iţită ş i ars~, urmhind În mare parte vechile forme de u~, fragmente, de o decoraţie care aminteşte cupele deliene, dar de un profi l
divers şi mai târziu (cf. pl. XXXIX, fig. 1 , r~ndul de j os). ]n ce pri-
1) ef. Dt!chcleut II 3, p . 'i8J.
l)/bid .• ,ip. 1484 ·
1) eL Pln'1ln. La Pl"ltrat;Otl hllt. It hl/Unist., 1. c.• /HUtim.

www.cimec.ro
 VASILE I·},,"V"-'.... GET/CA

veşte alte tipuri de vase. nici m~ca r ipoteze nu se pot face dupl Galliei. E drept cl. Reinecke 1), caracterizftnd ceramica din La Tcne
materialul pllnl1 acuma găsit. III - marfa fin1i amestecati cu fabricate primitive, într'o extreml va-
Muntenia şi Moldova cunosc, deopotriva cu Ardealul, cele doud famili; rietate de forme şi calităţi , - cu reproduceri În plimânt ars atât ale
de vase din L a T cne, mai sus caracterizate pentru regiunea dela N Car- formelor de metal cât ş i ale celor de sticll- obserw c!!. atât ceram ica
paţil o r. Spre deosebire În să de Ardeal, cunosc şi vasele clcnistice, in pictat~ La Tene dela Stradonitz, cat şi cea din Bomia, cu ornamen-
frunte cu acele ,cupe delienet cu ornamente in relief, de cari am vorbit tica ei pur geometricli, are anume caractere locale, care îl îndeamnli
mai sus in cap. IV. Informaţii ultime ne în c redinţ ea7.ă c3 şi in Oltenia a o crede indigenA, iar nu importatl. şi cel mult influ cnţat3 de V.
sunt constatate vasele deliene in cu legeri in t:,mpll1toare de cioburi pe dar nu adusa de acolo; totuş chestiunea nu ni se pare tocmai aşa de
teren. Dar Zi"m;cea ne-a făcU[ p lă c u t:1 surprizli, de a ne d:\, auhurea sill1pl~. In orice caz, la Sighifoara , unde marfa cen u şie e aşa de bine
de m ll nu ş ile de amfore cu stampile, in special din Rhodos, şi de reprezentatl!. in tipuri de factur!!. localn., marfa galbenă e extrem de
cioburile deliene, încă şi
un l alltharOSG3ttio, de ti-
pul comun în sec. 111- 1
a. Cltr. (fig. 459) , de forma
care se întâlneşte frecvent
in Dobrogea nu numai in
o raşele greceşti dela Mare,
darchiarin sateleelenistice
din teritoriile lor rurale 1).
Cred pur Întllmplătoa­ Fig. 452. VII C\l Fig. 453. Vas LI! Tble de- Fig. 454. \ ' u La T me
picior dela Si- la O/tit,, ; in Trei Scaune. dela Cunat in Trei
re lipsa, pii nii acuma, a
ghifoarn. Muz. Mu~. Nal . Sec. din Se. Scaune. Mu~. Nil. Sec.
vaseJor de teracodi. gre- Com. Evnng. G hegrghe. dela Se. G heorghe.
ceşt i in Ardeal. Aceste va- Fig. 45 1. Vase La T ene dela Olu1Ij in Trei
se circulau mult mai de- Scaune , i fragm. (jos in dr.) dela ComtJldu (101 rar!i: ea nu poate proveni dect exclusiv din import. La fel şi la Strado-
parte in interiorul Euro- afolo). 'i n Mu~. Nal. Sec. dela Se. G heorghe.
nitz ori în SV iJlyric ar trebui examinat!!. chestiunea atât stratigrafic
pei ebarbaret, decât Ardea- cât ş i cantitativ. Altfel nu avem de cftt a alege intre afirmarea lui Dc-
lui nostru. Iar banii e1enistici ş i macedonen i (cr. mai jos) , cari se chelette - pe baza ase m ~ nă rilo r dintre Beuvray ş i Stradonitz - dl e
gbesc p:î nll În N Ardealului, ne fac sa presupun em ca este de aştep­ marfJ\ importată, şi a lui Reinecke - pe bază stilisticA l ocal ă - că e,
tat ş i descoperirea de alte Cldocumenlet elenistice autentice, printre dimpotriva, ind i gcnă.
cari vasele de lut, În s taţiuni l e La T cne d in Ardca1. -Aceast3 Cll atât Vase tie stichl. Ştim c!!. Înca d in hallstattul târziu vasele de sticl!1
mai mult, cu cât d. p. vasele pictate La T cnc dela Sigh40ara t:d'un încep s!1 se Întâlneasdl În N barbar 1). din Gallia şi pân!!. În regiuni le
jaune clair rosace. I ), asemlin1itoare cu cele dela Stradaniiz În Boemia, dela E Alpilor. Staţiunil e noastre La Tene III din câmpia muntean!1
par a fi fost aduse tocmai d in Gallia ') - desigur În La T cne III, dnd ne-au dat ş i diferite fragmente de sticlă . Dar nicliri ca la 1';71oml nu
fabricarea acestor serii de vase a fost mai productivli În toate atelierele avem aşa de clar dovada unui important comerţ cu s ticlă ornamentala
1) Cad. p. la Tu::la-TttllÎrgltiol.Înlr 'un morml!.ntelenisl ic;tnci inedil,in posr:aia adus!!. din Miazăz i : am vorbit mai sus de mlirgelele de stiei!!. dela
d-Iui lani onstanlÎn.
1) Dfd1elettc, II J, p. 1491. cr. ,i p . 1)6 sq.
1) P~Juc.hrifl. p . 66;
') l bid.,cI.,ip .1493. 1) Cf. Ofd1elcllC. 11 2. p. 789 . qq.

www.cimec.ro
 V.... S ILJ,: pAllVAN, GIrrICA
Tinosul caşi dela Crlsani. Vom cita acum, reproducAnd în fig. 460un frag_
ment din buza unui vas mare, multicolor, dar ca fond violet-ametist , restu.
riie de vase de sticl!i ghite la Tinosul; de pastă verde .i albastrli de dife.
rite nuanţe, cu ochi ş i pete galbene ori albe, iar fragmentul din fig . 460 cu
ochi şi vine de nuanţe clare: roş ii , galbene şi alburii, cu suprafa ţa perfect
lustruiU-, ca la strung, cu profilul gurii multiplu subliniat de cercuri
orizontale înconjurând vasul în adânc ori in relief, - aceste vase au
un indiscutabi l aspect ornamental
atl\t ca form~ cât şi prin culoare
şi au trebuits!i fie foarte clutate.
Dacă cle au fostadu se la Tinosul
din vremuri mai vechi ca La Tene.
ul III (dec.5ndavem oarecare măr_
turii, printre cari o fibull La T ene
1, mai sus pomenitli), ne îndoim:
credem ci prezenţa loraici trebuie
să fie contemporanii cu stadiul de
maximllÎnf1orireaTinosului,adicl
În La Tene II I, de când dateaz5.
majoritatea obiectclor caracteris_
tice ale acestei staţiuni . In orice caz
- - - \ ' 1 vAKliTA FIEKU LLI IN D .... CIA. z.LA 'f~N&.UL
şi de argintari s 'au glisit, iar scorii dela forjele de fier Întâlnim in des-
tule localitli.ţi din Ardeal. Fireşte, deocamdatA, tot marile ateliere din
phţil~ A.1Imcaa.·II/~i, la Ceţii nordici trll.ind in tov!.rAşie cu Celţii Cotini,
Anarţl ŞI Teurlscl, ne pot servi ca pildli de marea activitate metalurgic3
din părţi le n~astre at?t în ce priveşte fabricarea uneltelor cât şi a ar-
melor. Dar tipul SpeCial al. armelor dace, cuţitele curbe şi iataganele in
formă de coasă, nu era deSigur lu crat nidiri în aşa cantiUl.ţi ca În inima
însliş a Daciei- În ţinutul Huniedoarei - astfel ca aceste fabricatesli fie
din belşug, s pre a aproviziona nu numai pe Daco-Geţi dar-evcntual_
ş i pe Dastarniişi Sarmaţii
din Moldova, Basarabia şi
Ucraina, aşâ cum am con~
statat literar şi monumen-
taJ mai sus (p. 67sqq., 106,
122, 136 şi pl. XXXVI 2).
Este clar c!l fierarii din
Dacia turnau arme de un
tip absolut deosebit ş i de
cei ilIyric ş i de cel celLic
şiestecu riosclldeşl Cel ţii

br!~ri l e de sticlll din La Tene II sunt atâta vremetovarlşii

Fig . 455. Vase La T~ne dda de pastI şi culoare asem!l.n!itoare cu
Sighi,oa,a . Mu~. Com. Evang. vasele dela T inosul, găsite chiar la
Stradonitz, continuli ase fabrici şi
În La Tene In şi toate semnele sunt pentru o datare in La Tene-ul
tllrziu a vaselor de st i clă dela TinosuL
Cu acestea trecem la considerarea ac tiv itlţi i productive a culturii
materiale d in La T ene-ul get ic, încercând a coracterizd pe SCltrt j"dustria
fi comerţul, circula/ia fabricate/or sluli'le fi a mOTU!tei, fnsfti'fit arta ge~
ticd din aceastA vre~e.
Ca şi in V, La Tene· ul getic se distinge inainte de toate prin me-
la/urgia activli nu numai pentru nevoile interioare dar chiar pentru
export. Dacli sApAturile, incă la începutul lor, in burgurile dacice din
regiunea rruniern dela S de O rli.ştie nu ne permit chiar restaurarea pe teren
a atelierelordeaici,am amintit mai sus, p. 478 sq., că nicovale de fierari
1) Idem, ibid. II). p. 1)26.
de incursii ai Dacilor în-
spre Dalmaţia ş i Macedo- Fig. 456. Vase cu picior dela PeeKa În A,od,
nia, iar apoi duşmanii lor dupA DomtltOr, in AG. XXI 1901 , p. 329.
de moarte , e drept, nimic i ţi
deB.urebista, spada dreaptA ~eltic3, cu dou3 tăişuri, nu se ÎnceU-ţeneşte in
~:~I,'.D::~id~; :r~,:~~ad;r:~Cile;~:~~;:~o~ăc~n~h:~::~~~ ~r:;;~i;i;UIC~;
propnu de slca, spad?i curM, pe care-l fAureau În propriile lor ateliere
din Carpaţi. Ar. ~i tolUŞ o. gre.şealli sA credem ci metalurgia geti că s'a
d~voJt~t fArll. niCI o co~trlb~ţle a elementului celtic. Credem dimpo-
~IVl1., Ş.I am relevat.-o ŞI mal sus, di deabia după aj ungerea Celţilor
10 pArţlle noastre ŞI contactul lor d irect cu Ceţii, industria fierului ia
in Dacia un a;ânt în .adev.ll.! remarcabil . CAci, dael examinll.m tipurile
de unelte de fier fabricate In Dacia, nu ne putem opri de a observâ cA
mult~ d~n ele ~u de~ivll. organic din formele bronzului IV getic, ci sunt
pur ŞI slm.plu ,dent'~c cu acelea cunoscute din V : fierul de plug, co-
sorul de Vie, coasa ŞI secerea subţire şi larg recurbată, etc.

" ..... R.. - M.IIIO,m. S«Jiun(; Isro,;u. &ri<I Il/. 70." '. II ...II,IV'!. #.

www.cimec.ro