MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII

UNIVERSITATEA DE STAT ,,ALECU RUSSO” DIN BĂLȚI

COLEGIUL PEDAGOGIC ,,ION CREANGĂ”

INDUSTRIA CONSTRUCTOARE DE MAȘINI ȘI

PRELUCRARE A METALELOR
REFERAT LA GEOGRAFIE

SPECIALITATEA ASISTENT AL EDUCATORULUI

AUTOR:

Eleva grupei

Anastasia CHIHAI

PROFESOR:

Victor GRIGOR

BĂLȚI, 2021
 CUPRINS
INTRODUCERE………………………………………………………………..…………………………….4
1. PARTICULARITĂȚILE GENERALE A SOLURILOR REPUBLICII MOLDOVA.........6
1.1. Definiția și rolul solului în natură și economie……………………………………....6
1.2. Factorii de formare a solurilor……………………………..…………..……………………7
1.3. Clasificarea solurilor………….……………………………………….………...............……8
2. Concluzii........................................................................................................9
 INTRODUCERE

Solul reprezintă un corp natural tridimensional, care îndeplinește o serie de funcții

indispensabile în componența biosferei. Solul mai este considerat un produs natural format la
suprafața uscatului datorită interacțiunii factorilor pedogenetici. Toți factorii pedogenetici
contribuie în mod obligatoriu la procesul de formare a solului şi datorită diversității lor pe
suprafața uscatului se formează un înveliș de sol foarte complicat.

1. PARTICULARITĂȚILE GENERALE A SOLURILOR REPUBLICII MOLDOVA

1.1. Definiția și rolul solului în natură și economie

Republica Moldova nu dispune de multe bogații naturale cum sunt: resursele minerale,
acvatice sau biologice, iar bogăția națională o constituie solurile. Cernoziomurile au condiționat
gloria țării cu: „câmpii roditoare”, „livadă înfloritoare”, cu diversitatea culturilor agricole și
recoltele considerabile.

Solurile țării noastre au fost cercetate de numeroși pedologi cum ar fi: V. Dokuceaev ,
urmat de N. Dimo, I. Krupenikov, A. Ursu ș.a.

Solurile din republica noastră au fost studiate atât multilateral, cât și minuțios. În
rezultatul acestor cercetări s-au stabilit:

 legități referitor la răspândirea geografică a solului;

 unități esențiale pedogenetice;
 regionarea pedogeografică și calitatea solului.
În baza cercetărilor enumerate anterior, noi ajungem la concluzia că solurile Republicii
Moldova sunt în felul său unice, și caracterizează printr-o fertilitate înaltă.

Din punct de vedere conceptual, solul reprezintă stratul superior afânat al litosferei,
complicat, atât prin componența și proprietățile lui, cât și prin multiplele misiuni biosferice pe
care le îndeplinește. El constituie un înveliș geografic numit pedosfera, care este o parte
componentă a biosferei.

În rezultatul studierii și analizei surselor bibliografice din domeniu, s-a ajuns la concluzia,
că sunt prea diverse definițiile date solului, dintre care se remarcă:
  Potrivit academicianului Andrei Ursu, solul este un corp natural organomineral cu profil
vertical divizat în orizonturi genetice, format la suprafața uscatului ca rezultat al interacțiunii
îndelungate a rocilor parentale cu organismele și reziduurile lor, în anumite condiții de relief și
climă” (A. Ursu, 2006).
 Conform sistemului american – „Soil Taxonomy””… o colecție de corpuri formate din
materiale minerale și organice, care acoperă o mare parte din suprafața Pamântului, conține materie
vie și constituie drept suport pentru plante în câmp și care local a fost schimbat prin activitatea
omului …“ (A. Ursu, 2011, p.14).
 După dicționarul de știință și ecologia solului, redă definiția solului astfel: „Corp natural cu
organizare proprie, care se formează și evoluează în timp, la suprafața uscatului, pe seama rocilor,
datorită acțiunii organismelor și sub influența condițiilor de climă și relief”.
După cum vedem o definiție unică recunoscută a solului nu există, care ar caracteriza toate
particularitățile genetice și funcționale ale lui. Dar și multiplele definiții specifice nu pot fi acceptate
fiindcă în cazul dat dispare solul în calitate de corp natural (A. Ursu, 2011, p.15).

1.2. Factorii de formare a solurilor

Analiza literaturii studiate, a permis să constatăm că formarea solului au contribuit

factorii pedogenetici: roca maternă, clima, relieful, timpul, organismele vii și reziduurile lor. În
lipsa unuia din factorii pedogenetici, solul nu se poate forma. Asupra formării solului
influențează doi factori principali : - factori naturali, care pot fi : abiotici (rocile, relieful,
clima) și biotici (organismele vii și reziduurile lor) ;

- activitatea umană (factorul tehnogenetic) (A. Ursu, 2011).

Factorii naturali abiotici. Teritoriul Republicii Moldova se află în cadrul a 3 zone

biogeografice: Est-Europeană, Mediteraneeană și Vest-Europeană. Îmbinarea acestor 3 zone
biogeografice contribuie la formarea caracterului variabil al mediului natural al republicii
noastre. Forpastul estic al Zonei Europene cu păduri de fag și gorun este reprezentat de Podișul
Codrilor. Aria de vest a Câmpiei Ucrainene este reprezentată de Stepa Bălților și Silvostepa
Podișului de Nord, iar Silvostepa xerofită a Câmpiei de Sud exprimă vecinătatea Zonei
Meditaraneene.

Unul din factorii abiotici și pedogenetici este relieful, care pe teritoriul Republicii
Moldova este neomogen, și se împarte în III tipuri de regiuni geomorfologice:

I. Regiunea central înalt fragmentată (Podișul Codrilor);

Fig. 1.1. Harta solurilor Republicii Moldova (1:750.000). Autori: A. Ursu, A. Overcenco, 2011
 CONCLUZII

1. Principala bogăție a Republicii Moldova, inclusiv și a zonei Silvostepei Deluroase a Câmpiei

de Nord o constituie solurile, care îndeplinesc multiple funcții: ecologice (pentru existența și
funcționarea normală a ecosistemelor terestre), economice, tehnico-industrială, care intensiv
utilizat ca mijloc de producție în agricultură.

2. Analiza regionării pedogeografice a solurilor din Zona Silvostepei Deluroase a Câmpiei de Nord,
au permis să constatăm că această zonă este delimitată în trei districte și cinci raioane
pedogeografice;
4. Rezultatele unor astfel de cercetări sunt foarte eficiente în procesul didactic, mai ales la
perfecționarea curriculei gimnaziale la compartimentului legat de studierea solurilor și nu în ultimul
rând la elaborarea unor planuri de lecției, în care s-ar pune accentul pe partea aplicativă a lucrului
elevilor.

BIBLIOGRAFIE

1. Andrieș, Serafim. Optimizarea regimurilor nutritive ale solurilor și productivitatea plantelor de

cultură. Chișinău: Pontos, 2007. 384 pag.
2. Andrieș, Serafim și al. Degradarea solurilor şi deşertificarea. Chişinău: Societatea Naţională a
Moldovei de Ştiinţa Solului, 2000. 308 pag.
3. Atlas ,,Geografie fizică şi umană a Republicii Moldova”. Chișinău: Ingeocad, 2015. 32 pag.
4. Boboc, Nicolae. Probleme de regionare fizico-geografică a teritoriului Republicii Moldova.
Bulet. AȘM, Științele Vieții, 2009, nr. 1 (307), pag. 161-169.