Virusologie Curs

Curs 3 – Vaccinurile

- Cunoasterea mecanismelor imunitatii antivirale  rol practic  ajuta la elaborarea unor metode de
preventie (profilaxie) = VACCINURILE
- Studiile arata ca dupa vacinarea antivariolica, subsetul de limfocite T helper si citotoxice pot trai zeci
de ani, capabile sa genereze un raspuns imun cu specificitate mai inalta, mult mai prompt
- Imunitatea se poate dobandi in 2 moduri:
 pasiv:
 natural – trasplacentar, din colostru sau laptele matern;
 imunitatea transplacentara poate sa aduca Ig care sa apere NN sau sa fie falsi martori ai
infectiei congenitale la copii
 imunoprofilaxie (artificial) – administrare de Ac preformati de la animale care au trecut prin boala
= seroprofilaxie
* (!) nu este acelasi lucru cu vaccinul (el nu are Ac)
 activ:
 trecerea prin boala sau vaccinare  intrarea in virulenta
 vaccinare: o imunitate in contact cu un Ag patogen, caruia i-a fost modificata virulenta (se pastreaza
doar determinantii antigenici, NU cei virulenti)  Ag e incapabil sa creeze boala, maxim determina
reactii adverse

Imunitatea Antivirala
In patogenia infectiilor virale exista mai multe stadii:
- virusul patrunde la poarta de intrare (cu celule susceptibile si permisive)  virusul se replica 
inoculul initial se amplifica foarte mult in urma replicarii initiale
- in replicarea la poarta de intrare, pacientul NU prezinta simptome  faza de incubatie
 foarte variabila
 virusuri care patrund pe cale respiratorie  simptomatologie respiratorie – gripa (incubatie foarte
scurta)
 virusuri care patrund respirator, dar dau afectiuni eruptive la nivelul pielii si mucoaselor – rujeola,
rubeola, varicela (perioada de incubatie mai lunga)
- virusul disemineaza de la nivelul portii de intrare = diseminare viremica (prin sange)
 virusul este preluat de limfatice (capilare)  statiile ganglionare cele mai apropiate de poarta de
intrare  fluxul sangvin (intra prin limfaticele eferente)  tesutul – tinta
 unele virusuri NU disemineaza viremic  diseminare septinevritica = pe calea tecilor nervoase
 preluare de terminatiile nervoase de la nivelul tesuturilor periferice  transport retrograd axonal
pana la nivelul MS si uneori, mai departe, in SNC
 exemplu: virusul rabic, virusul poliomielitic, (unele) herpes-virusuri
 pentru aceste virusuri, Ac nu pot realiza neutralizarea (virusurile nu au o faza sangvina, nu pot fi
interferati de Ac)  singurul mijloc de aparare = LTc
- in cursul diseminarii, se mobilizeaza rezistenta nespecifica  RI nespecific  mecanisme care
declanseaza primele semne de boala
 in viroze, debutul (prodromul) este frecvent monoton /asemanator pentru mai multe tipuri de infectii
virale: oboseala, simptomatologie pseudorespiratorie, dureri musculare, cefalee, stare subfebrila –
tablou clinic de diferite intensitati
 frecvent, debutul e cauzat de activarea IFN  activeaza celulele normale  determina prodromul 
virusul ajunge in organe-tinta  replicare maxima  perioada de stare (semne si simptome specifice
fiecarei infectii virale)
- rezistenta specifica incepe in momentul replicarii:
 initial, raspuns imun primar – specificitate de virus
 apoi, raspuns imun secundar – afinitate mare pentru virus
 caracterizat prin memorie imunologica - de lunga durata, utila in fabricarea vaccinurilor (la
administrarea unui vaccin, se activeaza cascada de reactii prezentata anterior)
 datorita memoriei imunologice indusa prin vaccinare  scurtcircuitarea unor etape (la contactul
cu virusul propriu-zis)  NU mai apar rezistenta nespecifica, RI primar  direct RI secundar
 memoria imunologica se bazeaza pe faptul ca la activarea LT / LB  producere de celule
efectorii propriu-zise si de limfocite cu memorie („retin” imaginea antigenului)
Virusologie Curs

Vaccinarea = venirea in contact a organismului cu o forma modificata de virus, la care se anihileaza

determinantii de virulenta (conditioneaza capacitatea fagogena, boala) si pastreaza determinantii
antigenici (stimuleaza RI)
- NU POT asigura profilaxie pentru toate virusurile – apar sub forma de populatii virale eterogene  se pot
crea vaccinuri pentru anumite tulpini virale  protectie anti-tulpinelor virale respective

Tipuri de vaccinuri
- vaccinuri inactivate
 se obtin din particula virala DOAR proteinele virale care sunt antigenice si dau raspunsul imun
 se creste virusul  virioni inactivati prin tratamentul cu formaldehida sau β-propriolactona
(distrugerea AN viral)  vaccinul
 vaccinuri subunitare – 2 structuri Ag (hemaglutinina + neuramidaza)
 exemple: vaccinul antigripal, vaccinul VPI/ SALK (antipolio, cel mai utilizat, injectabil, primul vaccin
inactivat), antirabic
- vaccinuri vii atenuate
 tulpini de la animale inrudite cu agentul etiologic al virozei umane, dar nevirulente pentru om
(exemplu: vaccinia pentru variola) sau tulpini virale natural atenuate (exemplu: tulpina Max Theiler
pentru febra galbena)
 virusul isi pastreaza capacitatea replicativa, dar NU mai detemina boala
 atenuare in laborator:
 in vitro
 se introduc modificari (presori) la nivelul virusului  diminuare a capacitatii replicative 
virusul se multiplica DOAR la nivelul portii de intrare, NU mai poate disemina si NU mai poate
ajunge la nivelul organelor-tinta SAU, daca disemineaza, replicarea NU este eficienta si NU
determina boala
 se utilizeaza temperaturi scazute, radiatii, factori chimici
 exemplu: vaccinul antivariolic, antirotaviral, ROR, antivaricelos, antipolio oral (VPO/ SABIN),
antigripal (mai putin folosit)
- obtinute prin recombinare ADN
 genele care codifica Ag virale sunt introduse in alte celule  multiplicare mult mai rapida (E.coli)
 se folosesc proteinele virale din ultima etapa a ciclului replicativ  obtinere de virus-like particles
= VLP – au in constitutie doar anvelopa virala  celula produce gene proprii, dar si pe cele virale
ale proteinelor de suprafata
 exemple: vaccinul antiHPV, vaccinul impotriva hepatitei B → previn cancere  potential oncogen

Vaccinul viu atenuat

- pentru fabricare, s-a studiat structura virusului polio
 au un situs in genomul viral = zona IRES (internal ribosomal entry site) prin care genomul se lipeste
la nivelul ribozomilor  se pot introduce mutatii (traducerea proteinelor este minimizata)  structuri
produse anormale  scade foare mult infectivitatea virala
 zona de legare pentru a produce un raspuns imun NU este aceeasi  apare raspunsul imun  se
produce imunizarea
 mutatiile apar prin cultivare repetata, in laborator, la 22 grade C
 tulpinile sunt atenuate – NU se replica bine la 37 grade C  vaccinul viu atenuat
- avantaje:
 virioni vii – inca se replica si stimuleaza toate ramurile imunitatii ( umorala + celulara)  imunizare:
 la nivel sistemic
 la nivel local (la poarta de intrare, prin producere de IgAs– vaccinul polio se administreaza pe
cale orala, similar introducerii virusului in organism)
 se elimina ca virusul natural (de exemplu, prin materii fecale)
 induc raspuns imun global (celular, umoral, local) – directionat impotriva tuturor antigenelor
virusurilor salbatice (inactivarea poate altera antigenicitatea)
 imunogene – consecutiv administrarii pe cale naturala (pret scazut, acceptabilitate mare)
 imunogenitate crescuta dupa prima administrare  imunitate durabila
 are capacitate replicativa  se comporta ca virusul natural, cu replicare primara in tubul digestiv 
infectarea contactiilor
 capacitatea de diseminare de la vaccinati la contacti  eliminarea virusului din colectivitate prin
imunizare pasiva
Virusologie Curs

- dezavantaje:
 reversia la virulenta: fiind un virus viu modificat, cu mutatii in genom, mutatiile se pot anula 
redevin virusuri virulente
 duc la paralizii asociate  virusul se produce in gazde nevaccinate  simptome simulare cu
virusul
 exemplu: PPAV – poliomielita paralitica asociata vaccinarii
 destul de rara, 1 caz/ 2-2.5 milioane de cazuri
 produsa de modificari ale virulentei initiale pentru serotipul 2 de polio (vaccinul are toate cele
3 tipuri de virus, dar tipul 2 are cele mai putine mutatii  reversie mai probabila)
 serotipul 2 responsabil pentru 40% cazuri PPAV si 97% cazuri cVPDV
 o tulpina derivata din vaccin poate genera in replicare mutatii care sa determine reversia 
tulpina se poate transmite unor persoane nevaccinate (cVDPV – circulating vaccine-derived
poliovirus)  simptomatologie asemanatoare infectiei
 apare in conditii ale unei acoperiri vaccinale scazute, in prezenta unor factori asociati
 in 2016, s-a introdus vaccinul bivalent (tipul 1 + tipul 3) – se foloseste in zone in care se
administreaza oral
 pentru 2020, se prevede retragerea vaccinului bivalent si eliminarea utilizarii VPO de rutina
dupa certificarea statutului polio-free global
 reactii adverse grave la pacientii imunodeprimati
 instabilitate la stocaj si transport – mentinut la 4 grade C (lant de frig), altfel nu e activ
 interferare cu virusuri cu care impart acelasi habitat
 contaminare cu agenti criptici din substrat cu potential patogen si oncogen
 reactogene – pot interfera cu virusuri/bacterii din tubul digestiv  reactii adverse

Variola
- primul vaccin viu atenuat, descoperit in natura, din intamplare
- boala foarte severa, cunoscuta din Antichitate
- familia Poxviridae, virus anvelopat
- CLINIC:
 leziuni cutanate: macule → papule → vezicule → pustule, care fuzioneaza si apar pe toata
suprafata corpului si la nivelul mucoaselor  cicatrici permanente = pox-uri
 leziunile se regasesc si la nivelul organelor interne
 transmitere respiratorie, foarte contagioasa, mortalitate ridicata (aprox. 25% din bolnavii infectati)
- chinezii au gasit o metoda = variolizare
 se luau crustele, se transformau in pulberi si erau inhalate  determinarea unui RI
 a dus la diminuarea severitatii bolii si la scaderea mortalitatii.
- Edward Jenner a observat ca existau persoane care NU faceau boala (tot fermierii) si avusesera o boala
numita „nodulii laptarilor” – prin mulgerea vacilor veneau in contact cu niste leziuni prezente pe ugerul
vacilor, asemanatoare cu pustulele din variola
 a prelevat puroi din leziunile de la vaca si l-a inoculat la copii
 s-a stabilit denumirea metodei de profilaxie – „vaccin” (vaccinia – lat.− „vaca”)
 persoanele imunizate astfel NU au mai facut variola  incidenta ↓ dramatic
- In 1958, OMS  program de eradicare a variolei (= imunizarea populatiei susceptibile)  virusul NU
mai are gazda umana si dispare din natura
- virusul variolei este strict uman si NU are rezervor animal
- ultimele cazuri de variola naturala:
 1975 – variola majora (expresia completa a bolii)
 1977 – in Somalia, un caz de variola minora (cu eruptie tegumentara scazuta)
 In 1979, s-a declarat eradicarea variolei si s-a decis astfel intreruperea vaccinarii
 Orice persoana nascuta dupa 1980 nu este vaccinata anti-variola
- rare cazuri asimptomatice sau subclinice  toti cei infectati fac boala detectabila  nu exista surse
necunoscute de infectie
- bolnavii:
 contagiosi o perioada
 au imunitate pe viata
- vaccinul anti-variola contine un singur serotip si are o administrare organizata
Virusologie Curs

- odata cu eradicarea variolei, s-a considerat ca orice boala virala ar putea fi eradicata prin vaccinare, insa
s-a constatat contrariul  multe dintre caracteristicile ideale ale virusurilor pe care le dorim eradicate
sunt se regasesc in realitate

Poliomielita
- boala virala produsa de virusul polio
 familia Picornaviridae
 genul cel mai cunoscut al familiei este Enterovirus, cu subtipurile
 polio: 3 tipuri (1, 2, 3)
 ECHO (enteric cytopathic human orphan): 34 subtipuri, meningite / meningoencefalite
 Coxsackie: 24 subtipuri
 caracteristica comuna = transmitere digestiva
* replicare initiala la nivel digestiv  viremie primara  infectare SNC  meningita +
meningoencefalita  poliomelita infantila
* viremie secundara (septinevritica)  traversare bariera hematoencefalica  infectare prin transport
axonal (similar virusului rabic) si prin sistem macrofagic  tinta de actiune: SNC
 neanvelopat, ARNss, polaritate (+)
- foarte putine sunt infectii cu simptomatologie clinica, multe au simptomatologie subclinica (95% cazuri)–
febra + fasciculatii musculare (sub 1% determina poliomielita)  raportul dintre infectiile inaparente si
cele simptomatice = 100:1 / 200:1
- pot exista si infectii abortive (2-4%)
- transmitere fecal - orala
- poate fi:
 spinala  afecteaza MS, asociaza paralizia flasca distala asimetrica, cu sensibilitate pastrata
 leziuni motorii din coarne anterioare MS  neuronoliza, neuronofagie, infiltrat inflamator perineuronal
 se vindeca complet sau lasa sechele neurologice severe
 bulbara  afecteaza TC, produce paralizii ale m. respiratori → bolnavii mor prin asfixie
 rata mortalitatii: 2-5% copii si 15-30% adulti
- dupa o infectie ce pare vindecata, poate aparea sindromul postpolio ↔ o mica runda replicativa a
ramas inca activa in organism
 pierderi neuronale reziduale
 recuperare neurologica  interval de 15 ani de stabilitate functionala  debut gradual sau brusc al
simptomului cu slabiciune musculara, atrofie musculara si astenie marcata
- pentru poliomielita exista progrese importante  2 vaccinuri eficiente:
 vaccin inactivat (SALK, 1955)
 izolarea virusului, tratare fizico-chimica  raman doar Ag virale
 se administreaza injectabil
 obtinut prin inactivarea unui stoc de virus, dupa izolare
 folosit in schema de vaccinare in Romania exclusiv din 2009
 se utilizeaza in programul extins OMS de imunizari pe termen lung post-eradicare
 vaccin viu atenuat (OPV / SABIN, 1962)
 prin atenuarea tulpinilor de polio in laborator: scaderea temperaturii in timp ce virusul este in culturi
 modificari in structura genica
 ARN-ul, pentru a se lega de ribozomi, are nevoie de o structura la capatul 5’ = IRES – structura
afectata de temperatura
 se produc modificari si in proteinele virale (VP1)
 baza moleculara a atenuarii este distincta pentru fiecare serotip (1, 2 sau 3)
 exista un numar mic de mutatii intre tulpina atenuata Sabin si serotipul natural
 se administreaza oral, sub forma de picaturi (usor acceptat de copii si familie, mai ieftin)
- SUA a fondat cercetarea in descoperirea virusului  vaccinurile scad incidenta foarte mult
 mai exista cateva focare mentinute de diversi factori (sociali, politici)
- 1988:
 350 000 cazuri in 125 tari endemice
 OMS – campanie de eradicare a poliomielitei – vaccin trivalent oral Sabin
- Strategii de mentinere a unui nivel crescut de imunizare la polio:
Virusologie Curs

 nivel crescut de vaccinare de rutina (peste 90%) virusul NU are multe persoane pe care sa
le infecteze  scade numarul de cicluri replicative la persoanele neimunizate (fiecare isi
pastreaza propria tulpina)  riscul ca mutatiile sa isi revina e mult mai mic
 monotorizare si raportare a paraliziilor flasce acute – verificarea daca sunt de tip polio, prin
diagnostic de laborator  eliminare grupuri nevaccinate care pot produce riscuri la nivel national
 mopping out activities – cele mai multe in populatii de risc, nevaccinate, fara educatie
- Cazuri in lume:
 ultimul caz in Romania in 1992 (un copil rrom, nevaccinat, care a produs o mica epidemie)
 zone endemice cu polio salbatic
 Afghanistan – Pakistan (acoperire vaccinala insuficienta si eficienta neadecvata a vaccinului
trivalent)
 Nord India
 Nord Nigeria ( epidemie 2003 – 27.379 cazuri intre 2001-2007  reinfectia > 20 tari care erau
anterior polio-free)
 2006 – 1874 cazuri in 4 tari (Pakistan, Afghanistan, Nigeria, India)
 2011 – 467 cazuri (196 in tarile endemice – Pakistan, Afghanistan, Nigeria)
 cazuri de cVDPV – Congo, Madagascar, Myanmar, Laos, Guinea, Ukraina
 Ukraina – rate mici de vaccinare
 din 2002, Europa a fost „polio free”, pana cand Ucraina a avut in 2015 cateva cazuri
 in 1994 – eradicare in emisfera vestica (1991 – ultimul caz in Peru, 1979 – ultimul caz in SUA)
 in 2000 – eradicare in 36 tari din Pacificul de Vest (inclusiv China si Australia)
- in 2005 – initiativa globala de eradicare a polio – vaccin oral monovalent tip 1 ca booster de 4 x mai
eficient decat cel trivalent
- Un vaccin eficient are nevoie sa:
 fie sigur
 sa asigure protectie de lunga durata;
 sa asigure imunitatea de cohorta („herd immunity”) – imunitate de comunitate
* atata timp cat exista o acoperire mai mare de 95% de vaccinati, vor reusi sa ii protejeze si pe cei
nevaccinati (copii prea mici, pacienti imunosupresati)  daca apare boala infectioasa,
distributia ei e limitata
 sa fie stabil pentru transport;
 sa aiba cost scazut.

ROR = vaccin viu atenuat trivalent pentru:

 rujeola;
 oreion;
 rubeola.

Virusul rujeolos
- din familia Paramyxoviradae, genul Morbilivirus
- este ARNss (−).
- Structura este similira cu familia Orthomyxoviridae (virusurile gripale):
 structura anvelopata – prezinta la suprafata prelungiri (hemaglutinine + factori de fuziune = F),
care leaga receptorii de suprafata ai celulelor respiratorii si de pe limfocite (CD46/SLAM) 
inseminare in limfocite si dupa o perioada de transport, in tot organismul
 produc sincitii – prin expunerea F + hemaglutinine  aglutinarea celulelor implicate
- produce, dupa o perioada de incubatie de 7-21 zile, o viremie  celule-tinta: SNC si plaman
 replicarea se face pe baza aparitiei celulelor sincitiale in aceste tesuturi (atat plamanul, cat si
secretia conjuctivala = sursa de infectie)
 dupa perioada de replicare, incepe boala clinica = rujeola („pojar”)
 febra + triplu catar (conjuctivita + coriza + tuse +/− diaree)
 eruptie maculo-papuloasa (exantem) - distribuita pe toata suprafata pielii, asociata cu un facies
„de copil palmuit”
 leziuni perlate in dreptul celui de-al doilea molar = semnul Koplik – enantem, pe mucoasa jugala,
semn patognomonic
 enantemul apare si pe faringe
- vaccinul ROR trebuie administrat la 11-12 luni si revaccinarea trebuie facuta la 7 ani
Virusologie Curs

- pot da efecte citopatice de tip sincitial – caracteristice complicatiilor bolii, care sunt:
 imediate:
 otita
 pneumonia
 encefalite ce apar imediat postinfectie
 la distanta, rare – panencefalita sclerozanta subacuta ( cazuri: 1/ 10.000 – 300.000)
 fatala, prevalenta mare la sexul M, mai ales la cei care fac infectia <12 luni
 legata de o infectie cu virus la copiii nevaccinati sau la < 1 an, cand copilului nu i s-a administrat
inca vaccinul
 infectie persistenta a neuronilor – se extinde si la oligodendrocite, astrocite, celule endoteliale
(fara productie de virioni progeni)
 tulpini virale defective – mutatii punctiforme la nivelul genelor care codifica factorul de fuziune
viral (F) si proteina M – rol in asamblarea virionilor progeni
 apare in circumstante in care este posibil ca virusul sa ramana latent in SNC
 se manifesta dupa aprox. 15 ani, cand apar disfunctii cognitive (copilul devine „coada clasei”)
 treptat, se asociaza stadii mai avansate:
 stadii 2, 3 – disfunctii motorii (miclonii, ataxie, diskinezie, atrofie optica, instabilitatea
pulsului, TA)
 stadiul 4 – hipotonie, disfunctii corticale, deces (poate surveni in urma unei complicatii
infectioase sau a unui colaps vasomotor)
 NU exista tratament
 Diagnosticul – imagistic + virusologic
 EEG/EMG – predomina initial hipertonia (hiperexcitatia), apoi hipotonia (hipoexcitatia/inhibitia)
 modificari histopatologice – sincitii in SNC + incluzii intranucleare/intracitoplasmatice
 virusologic – detectie de Ac (IgM predominant sau doar in LCR) + ARN viral (RT-PCR)
 IgG antirujeolos + IgM -  infectie veche
 titru mare IgG + IgM in LCR  proces rujeolos in desfasurare (prin prezenta de IgM)
- Ultima epidemie din Europa a fost in 2012-2013, in tarile cu rata de vaccinare < 90% (Franta, Romania,
Italia, Spania) – 83% din cazurile totale de rujeola
 in Romania pe 10 octombrie 2016 a aparut o epidemie cu aproape 15.000 de cazuri, mai ales in
partea de vest a tarii  59 de cazuri mortale
 genotip B3 – de import
 in focare cu acoperiri vaccinale suboptimale, cu familii care calatoresc in afara tarii sau in alte judete
- Alte epidemii mai mici:
 Germania – 2014-2015 – genotip D8, imigranti din Bosnia-Hertegovina si Serbia, 28% spitalizare,
412 cazuri
 Serbia – 2014 -2015 – 123 cazuri
 SUA, California -2014-2015 – epidemie cu punct de plecare Disneyland, pacienti in varsta de 7
luni -10 ani, genotip B3
 SUA -2014-2014 – comunitatea Amish, Ohio – nevaccinata

Virusul urlian
- determina oreionul sau parotitidita epidemica = inflamatie a glandei salivare parotide care, in general,
este unilaterala
- boala contagioasa a copilariei
- familia Paromyxoviridae, genul Rubulavirus, virus ARNss (-), anvelopat
- nu determina infectii foarte grave, dar transmiterea aerogena este foarte eficienta, cu rata de atac mare
peste 95%)
- se replica initial in celulele tractului respirator, dar se face maxim in celulele gl. parotide
- complicatii:
 orhita  sterilitate
 pancreatita
 surditate
 meningoencefalita (mai rara)

Virusul rubeolos
- virus ARNss cu polaritate (+), anvelopat
Virusologie Curs

- familia Togaviridae, genul Rubivirus

- incubatie 2-3 saptamani, este contagios inainte de a aparea eruptia maculo-papulara (care nu e f.
vizibila)  pojarel („pojar mai mic” – febra putin accentuata  stare subfebrila, stare generala mai buna)
- infectie benigna in faza acuta
- contagiozitate la 7 zile inainte si dupa aparitia rash-ului
- complicatii:
 artralgii sau artrita – 70% femei adulte
 purpura trombocitopenica
 encefalita
- parte din complexul TORCH (toxoplasma-others-rubeola-CMV-herpes virusuri)
 determina malformatii congenitale (este teratogen), uneori incompatibile cu viata, daca mama este
infectata pe parcursul sarcinii  sindromul rubeolos congenital (trimestrul I de sarcina)
 in cazul virusului rubeolos - 3 malformatii reprezentative: cataracta, malformatii de cord, surditate
- evolutia depinde de varsta la care mama contacteaza virusul (avort/ moarte fat/ sindrom rubeolos
congenital)
- epidemie in Romania: 2012-2013

Rotavirusul
- responsabil de multe cazuri mortale la copiii care il contacteaza  gastroenterita virala acuta
 detine o proteina non-structurala cu rol de enterotoxina  modificari foarte mari hidro-electrolitice
la nivel de tub digestiv, cu o deshidratare foarte mare
 clinic: diaree apoasa, varsaturi, imposibilitate de rehidratare hidro-electrolitica, anorexie, febra,
greata
- virus ARNds, unul dintre putinele virusururi cu aceasta structura, din familia Reoviridae
- mai multe genotipuri - doar genotipurile A, B si C afecteaza omul
- vaccinul NU este inclus in schema obligatorie de vaccinare
- 2 vaccinuri
 Rotarix – 2 doze (interval de 4 saptamani, pana la 24 saptamani  prima doza: S6)
 Rotatech) – 3 doze (pentavalent, interval 4-10 saptamani pana la 36 saptamani  prima doza: S6-
12)
 pot preveni o boala infectioasa pasabila
- reactii adverse rare – invaginatie (durere abdominala severa, varsaturi, scaune sangvinoviolente,
distensie abdominala, febra mare)

Vaccin gripal
- inactivat cu virus intreg sau subunitar
 izolat pe ou de gaina embrionat, in lichidul alantoidian imbogatit  particulele virale sunt centrifugate
pentru concentrare si purificare
 inactivare cu formaldehida sau β-propriolactona +/− tratare cu detergent pentru purificare in plus
a hemaglutininelor si neuraminidazelor caracteristice
 2 virusuri gripale
 tipul A − o tulpina AH1N1 (din 2009 pana acum), una AH3N2
 tipul B
 vaccin trivalent, dar se doreste introducerea unei a 4-a tulpini virale gripale de tipul B;
- viu atenuat cu „tulpini reci”
 tulpina virala adaptata pentru crestere la 25℃
 se insera genele pentru anumite hemaglutinine si neuraminidaze sau mutatii stabile in complexul
polimerazic
 propagata in pasaje seriate la temperaturi din ce in ce mai scazute (pentru care NU este adaptata,
astfel incat virulenta este atenuata) pe culturi de celule renale de pui

Vaccinuri ADN recombinate

- se sectioneaza gena care produce epitopul dominant
- VHB – are epitopul HVS major  gena e inoculata intr-o celula de drojdie de bere  odata cu proteinele
proprii, sintetizeaza si Ag HVS  creeaza structuri antigenice
 introdus in 1995
 3 doze la 0-2-4/6 luni
Virusologie Curs

- vaccinuri papiloma = virus-like particles – structuri de Ag puse una langa alta

- rVSV-ZEBOV – pentru Ebola: combinatie intre virusul stomatitei veziculare animale in care se introduce
gena care codifica genele virusului Ebola

Calendarul vaccinarii in Romania

- Primele 24 de ore – vaccin HepB (in maternitate)
- La 4-7 zile - BCG
- 2 luni – DTPa-Hib-VPI HepB (hexavalent), vaccin pneumococic conjugat
- 4 luni - DTPa-Hib-VPI HepB, vaccin pneumococic conjugat
- 6 luni - DTPa-Hib-VPI HeB, vaccin pneumococic conjugat
- 11 luni – DTPa-Hib-VPI HepB
- 12 luni - ROR
- 5 ani/ 7 ani - ROR
- 6 ani/ 8 ani – DTPa-VPI (tetravalent)
- 14 ani – DT pentru adulti/ DTPa
- OPTIONAL: vaccinurile rota virale (6-32 saptamani), antihep A si anti-VZV (16-18 luni)