Sarcinile pentru seminar

Tema: Tabloul instituțional al UE

(Neagu Viorica 1806)
Răspuns 1.
Principiile ce guvernează activitatea instituțiilor UE
Din dispozițiile tratatelor, care reglementează competențele și mecanismele de funcționare a
instituțiilor Uniunii Europene, se desprinde un set de principii care stau la baza activității
acestora. Astfel, putem vorbi despre:
*Principiul reprezentării interselor
Acest principiu, deși nu este consacrat în mod expres în tratatele pe care se întemeiază Uniunea
Europeană, reiese din analiza atribuțiilor fiecărei instituții în parte. “ Repartizarea misiunilor
incredințate Comunitații este asigurata de: un Parlament European, un Consiliu, o Comisie, o
Curte de Justiție si o Curte de Conturi. Fiecare institutie actioneaza in limitele competențelor
care ii sunt conferitte prin prezentul tratat.” Avînd în vedere că membrii Parlamentului
European sunt aleși prin sufragiu universal și direct în toate cele 27 state membre, Parlamentul
European este instituția comunitară care reprezintă cetățenii Uniunii Europene, dînd astfel
legitimitate și constituind baza democratică a întregii Uniuni. Pronind de la ideea înscrisă în
Preambulul Tratatului de la Maastricht conform căreia se urmărea crearea unei uniuni cît mai
strinse între popoarele Europei în care ”decizia să fie luată cît mai aproape de cetățean ”, în
prezent Parlamentul European s-a impus ferm în calitatea sa de colegislator, are competențe
bugetare și exercită un control democratic asupra tuturor instituțiilor europene.
*Principiul atribuirii competențelor
Principiul atribuirii de competențe presupune faptul ca fiecare instituție comunitară îsi exercită
atributiile în conformitate cu dispozițiile din tratatele comunitare. Cu alte cuvinte, institutiile
comunitare nu pot să exercite decât competentele ce le sunt atribuite prin tratate. Actele adoptate
de institutii în exercitarea competențelor lor trebuie sa fie fundamentate pe articolele din tratate,
care constituie baza lor legală. Aceasta conditie nu priveste numai natura actului, ci și conținutul
si procedura aplicarii lui.
In concluzie, conform acestui principiu al atribuirii de competențe, putem afirma ca insitutiile
comunitare au competente limitate, fiecare dintre ele putând acționa numai in limitele
reglementarilor legale, acest lucru fiind enuntat in tratatele comunitare (Tratat C.E.C.O.- art.3,
Tratat C.E.E. – art. 4 par. 1, Tratat C.E.E.A. – art. 3 par.1). In prezent principiul este reliefat de
art. 7 par. 1 din Tratatul de instituire a comunitatii Europene.
*Principiul autonomiei instituțiilor comunitare
Autonomia institutiilor comunitare rezultă din tratatele constitutive ale comunitatilor.
Autonomia nu presupune personalitate juridica pentru respectivele instituții. Autonomia se
manifesta insa prin faptul ca ele dispun de competenta de a-și adopta regulamentul (art. 142, 151
si 162 din Tratatul C.E.E.) si de a-si organiza functionarea interna in baza acestor regulamente,
avand ca scop realizarea sarcinilor care le sunt incredintate. Totuși, prin această libertate nu
trebuie să se modifice echilibrul instituțional sau repartizarea competențelor, motiv pentru care
nu este permisă derogarea de la regulile de funcționare a instituțiilor Uniunii dacă acestea sunt
expres prevăzute în tratate. Un alt domeniu de manifestare a autonomiei institutionale il
reprezinta posibilitatea acestora de a-si desemna functionarii comunitari. Spre deosebire de
O.N.U., unde functionarii săi sunt numiti de catre Secretarul general, in cadrul institutiilor
comunitare ei sunt numiti de catre fiecare institutie, aceasta stabilindu-și propriile reguli privind
statutul acestora. Autonomia instituțiilor comunitare a fost confirmata cu ocazia unor dispute
privind stabilirea sediului Parlamentului European, când Curtea de Justitie a statuat ca autonomia
Parlamentului trebuie sa fie respectata referitor la stabilirea sediului, pornind de la prevederile
tratatelor referitoare la implicarea statelor membre în aceasta problema.
*Principiul echilibrului instituțional
Principiul echilibrului institutional a fost pentru prima data afirmat de catre jurisprudenta Curtii
de Justitie, si se bazeaza pe prevederile art.95 C.E.C.O. El este conceput ca un principiu de
separare a puterilor comunitare dar, in acelasi timp, si de colaborare intre aceste puteri. Separarea
puterilor, ca parte a echilibrului instituțional, presupune ca o institutie nu trebuie sa renunte la
exercitarea competentelor care ii sunt atribuite, prin transferarea acestora unei alte institutii
comunitare sau unui organ extracomunitar. Echilibrului trebuie sa i se asigure si respectarea, deci
existenta efectiva. Echilibru nu poate fi rupt de nicio institutie comunitară, pentru că astfel s-ar
pune in pericol insași structura comunitații.
*Principiul Cooperării instituționale
Acest principiu denumit și principiul cooperării loiale a fost enunțat în mod expres în art.13, al.2
TUE, unde se arată că instituțiile Uniunii Europene au obligația de a coopera în mod loial cu
celelalte instituții. Existența acestui principiu a fost evidențiată în practica Curții de Justiție a
Uniunii Europene care a subliniat faptul că instituțiile comunitare , pe lîngă obligația de a-și
exercita competențele cu care au fost învestite, au datoria de a coopera pentru realizarea
obiectivelor Uniunii. Totodată, în temeiul principiului cooperării loiale, Uniunea și statele
membre se respectă și se ajută în îndeplinirea misiunilor care decurg din tratate.

Răspuns 2.
Prezentați 3 particularități ale sistemului instituțional al UE.
 Deputaţii europeni, aleşi prin vot, reprezintă interesele cetăţenilor în cadrul Parlamentului
European.
 Interesele Uniunii în ansamblu sunt promovate de Comisia Europeană, ai cărei membri
sunt desemnaţi de guvernele naţionale.
 Guvernele promovează interesele statelor membre, în cadrul Consiliului Uniunii
Europene.

Răspuns 3.
Prezentați cel puțin 5 modificări instituționale esențiale propuse de
Tratatul de la Lisabona.
Tratatul de la Lisabona a fost semnat la 13 decembrie 2007 și a intrat în vigoare la 1 decembrie
2009. Obiectivele de bază a acestuia a fost să transforme UE într-o entitate mai democratică, mai
eficientă și mai aptă să abordeze, la unison, probleme globale, cum ar fi schimbările climatice.
Astfel el a adus numeroase schimbări esențiale cum ar fi:
Putere sporită conferită Parlamentului European;
Schimbarea procedurii de vot în cadrul Consiliului;
Funcția de președinte permanent al Consiliului European;
Funcția de Înalt Reprezentant pentru politica externă;

Carta Drepturilor Fundamentale dobândeşte statut juridic obligatoriu.

Numărul de membri ai Parlamentului European este fixat la 750 plus preşedintele PE.
Numărul minim şi maxim de reprezentare a statelor membre a fost stabilit la 6, respectiv
96 de parlamentari europeni. România beneficiază de 33 de deputaţi europeni.

Tratatul de la Lisabona clarifică pentru prima dată competențele Uniunii, distingând trei
tipuri de competențe: competența exclusivă, potrivit căreia Uniunea este singura care
poate adopta dispoziții legislative, statele membre ocupându-se doar de punerea în
aplicare, competența partajată, potrivit căreia statele membre au dreptul de a legifera și de
a adopta măsuri obligatorii din punct de vedere juridic în cazul în care Uniunea nu și-a
exercitat competența și competența de sprijin, potrivit căreia UE desfășoară acțiuni de
sprijin sau de completare a politicilor statelor membre. În prezent, competențele Uniunii
pot fi redate statelor membre în cursul unei revizuiri a tratatului;

Tratatul de la Lisabona conferă Uniunii Europene personalitate juridică proprie. Prin

urmare, Uniunea poate semna tratate internaționale în domeniile sale de competență sau
poate deveni membră a unor organizații internaționale. Statele membre pot semna doar
acorduri internaționale compatibile cu legislația UE;

Pentru prima dată, tratatul prevede, la articolul 50, o procedură oficială pe care trebuie să
o urmeze statele membre care doresc să se retragă din Uniunea Europeană conform
cerințelor lor constituționale;

Tratatul de la Lisabona încheie integrarea în cadrul primului pilon a ultimelor aspecte ale
celui de al treilea pilon privind spațiul de libertate, securitate și justiție (SLSJ), și anume
cooperarea polițienească și judiciară în materie penală. Fosta structură
interguvernamentală nu mai există, actele din acest domeniu fiind adoptate prin
procedura legislativă ordinară (majoritate calificată și codecizie) și, sub rezerva unor
dispoziții contrare, utilizând instrumentele juridice ale metodei comunitare (regulamente,
directive și decizii).

De la intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, Parlamentul European poate

propune modificări ale tratatelor; anterior, puteau face astfel de propuneri Consiliul,
guvernele statelor membre sau Comisia.

Răspuns 4.

Identificați cel puțin 5 acțiuni ale institutiilor UE in criza actuala

generata de pandemia Covid –19.
Prima prioritate pentru UE este protejarea sănătății cetățenilor noștri.
UE și statele membre colaborează pentru a consolida sistemele naționale de sănătate și pentru a
limita răspândirea virusului.

În același timp,UE și statele membre iau măsuri pentru a atenua impactul socioeconomic al
Covid -19

Răspunsul UE la epidemia de Covid-19 se axează pe patru priorități:

 Limitarea răspândirii virusului

 Asigurarea furnizării de echipamente medicale
 Promovarea cercetării pentru tratamente și vaccinuri
 Sprijinirea locurilor de muncă, a întreprinderilor și a economiei

De asemenea, UE ajută cetățenii săi blocați în țări terțe. Delegațiile UE colaborează cu

ambasadele statelor membre pentru a coordona repatrierea cetățenilor UE.

Aceste priorități au fost convenite de liderii UE care s-au reunit, prin videoconferință, la 17 și la
26 martie, 2020

Limitarea raspândirii virusului

UE colaborează cu statele sale membre pentru a limita răspândirea virusului:

 Liderii UE au convenit asupra unei restricții temporare coordonate a călătoriilor

neesențiale către UE timp de 30 de zile
 Consiliul a activat mecanismul integrat al UE pentru un răspuns politic la
crize (IPCR)
 Comisia Europeană și Consiliul facilitează contactul permanent și coordonarea între
ministerele naționale ale sănătății și ale internelor
 Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) publică o evaluare
continuă a riscurilor pentru populația UE.

De asemenea, UE s-a angajat să combată dezinformarea cu privire la virus, printr-o comunicarea

transparentă, în timp util și bazată pe fapte.

Asigurarea furnizării de echipamente medicale

UE colaborează cu statele sale membre pentru a asigura furnizarea de echipamente individuale

de protecție și de materiale medicale în întreaga Europă, prin:

achiziții publice comune pentru măști și alte echipamente individuale de protecție

contacte strânse cu sectorul industrial european pentru a crește producția tuturor
materialelor necesare
exporturi reglementate de echipamente individuale de protecție din UE pentru a asigura
aprovizionarea în toate statele membre
asigurarea de căi prioritare pentru a facilita libera circulație a mărfurilor și a
persoanelor care trebuie să treacă frontierele
standarde europene armonizate și disponibile în mod liber pentru materialele
medicale, pentru a facilita creșterea producției
În plus, în cadrul mecanismului de protecție civilă al Uniunii, UE:

 a facilitat aprovizionarea cu echipamente de protecție suplimentare, în special măști

medicale
 a activat Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență, pentru a
coordona sprijinul 24/7
 a creat o nouă rezervă europeană comună de echipamente medicale de urgență, cum
ar fi ventilatoarele, măștile de protecție și materialele de laborator pentru a ajuta țările UE
care au nevoie de acestea.

Promovarea cercetării pentru tratamente și vaccinuri

UE accelerează și promovează cercetarea în legătură cu Covid-19 prin mobilizarea:

 a 48,5 milioane EUR pentru 18 proiecte de vaccinuri și tratamente, prin intermediul

programului pentru cercetare Orizont 2020 al UE
 a 90 de milioane EUR sub formă de fonduri publice și private pentru terapii și metode
de diagnosticare, prin intermediul Inițiativei privind medicamentele inovatoare (IMI)
 a 164 de milioane EUR pentru IMM-uri și întreprinderi nou-înființate în vederea
unor soluții inovatoare de combatere a epidemiei de Covid-19, prin intermediul
programului de accelerare al Consiliul European pentru Inovare

Sprijinirea locurilor de muncă, a întreprinderilor și a economiei

UE și statele sale membre iau măsuri pentru a reduce la minimum impactul negativ al epidemiei
de Covid-19 asupra economiei.

Utilizarea fondurilor UE:

 37 de miliarde EUR de la bugetul UE urmează să fie alocate Inițiativei pentru

investiții în răspunsul la coronavirus, pentru sprijinirea sistemelor de sănătate, a
întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) și a piețelor forței de muncă
 până la 28 de miliarde EUR sub formă de fonduri structurale din pachetele financiare
naționale pentru 2014-2020 care nu sunt încă alocate proiectelor vor deveni eligibile
pentru răspunsul la criză
 până la 800 de milioane EUR din partea Fondului de solidaritate al UE urmează să
fie direcționate către țările cel mai puternic afectate, datorită extinderii domeniului de
aplicare a fondului la crizele din domeniul sănătății publice

Prin Banca Europeană de Investiții se alocă:

 până la 40 de miliarde EUR pentru acoperirea nevoilor de finanțare pe termen scurt ale
IMM-urilor

Se permite flexibilitatea în aplicarea normelor UE privind:

 măsurile de ajutor de stat pentru sprijinirea întreprinderilor și a lucrătorilor

 finanțele publice și politicile bugetare, de exemplu pentru a face față cheltuielilor
excepționale
UE a suspendat cerințele privind sloturile aeroportuare, care obligă companiile aeriene să
utilizeze cel puțin 80 % din sloturile care le-au fost alocate pentru decolare și aterizare pentru a
le putea păstra în anul următor. Derogarea temporară, aplicabilă până la 24 octombrie
2020, ajută transportatorii aerieni să facă față scăderii drastice a traficului aerian cauzate
de epidemia de Covid-19.

În ansamblu, UE și statele sale membre mobilizează:

2 %
din PIB-ul UE sub formă de măsuri fiscale

13 %
din PIB-ul UE sub formă de sprijin de lichiditate

În plus, Banca Centrală Europeană a anunțat un program de achiziții de urgență pandemică,

în valoare de 750 de miliarde EUR.

La 28 ianuarie 2020, președinția croată a decis să activezemecanismul integrat al UE pentru

un răspuns politic la crize (IPCR), în modul „schimb de informații”. IPCR este cadrul UE
pentru coordonarea la cel mai înalt nivel politic a crizelor transsectoriale.

Modul „schimb de informații” înseamnă că statele membre au acces la:

 rapoarte periodice de analiză și de conștientizare a situației din partea Comisiei Europene

și a Serviciului European de Acțiune Externă
 o pagină dedicată pe o platformă web securizată pentru a pune la dispoziție informații

Având în vedere evoluția situației și diferitele sectoare afectate (sănătate, protecție consulară,
protecție civilă, economie), președinția a trecut activarea mecanismului IPCR la modul
integral la 2 martie 2020. Modul de activare integral permite ținerea de mese rotunde pentru
situații de criză, cu participarea:

 statelor membre afectate

 Comisiei Europene
 Serviciului European de Acțiune Externă
 biroului președintelui Consiliului European
 agențiilor competente ale UE și a experților relevanți.