BI NICULESCU ee Jana? Aceastd carte este ideals pentru dumnea eR cee ee eee neces Te ee Stee ee Lae ee Sees a ee en eae Eee aes coe eee eee ee ec ee ee Se esr une ae fe de exercitil pentru consolidarea cunostintelor ei aCe eer ees and acest curs rapid veri gasi un vocabular consis Cruse ae eee Ja acestel lucrarl constau in prezenta unor casete See eet eM Taree? irene Cotas GoNNee DS SROs EOL obrgo73 71a) Il ITALIANA ITALIANA rapida Alessandra Chiodelli-McCavanaGhhonesincavat Mees ‘nt hea Pana Des Pent ey, No rd) Wipe Bead) siuis07s6) 25 -ImeFine oe-Ro Dprne aen e Peete int mt ee MID MSA Tore No 9 cm pa tr (i on erect cpm Mano rc saan eg ‘Repro srr has es {ane apeenans meets ea st NULESOU se aout OXFORD UNVERSITY PRESS Ronin mal: onl neat wumonordeec Prezentare alana rapid exe o cre ato no necesit cunstinfegrumati- ale lingvatie presi. Aceasta exe desta tuuror elt cae, inten moti sa all a np sfeen pntr ase consacra nel Invi aprofundate i sstomatic limb tiene. “Exe vorb, aga, despre un manual modern si cncis, concept pont a ajta pe cei eae I flosese st exprime fn tala un anu namie de mesje simple gi practice. * fn acest sep, se pleact def formule rom, eco se propune echivalental in i prima Ieee a acest cdr veli putes deven ef RAPID progree vib allan rapa est leith din dout pi: « Partea A, dela tts 20: cuprinde douszec de ei ete para url color mal roa formule: Eu sunt 4 bre, ‘de un vocabular de Bz mai ‘expresi uruale fn limba id. Astfel, cine de la ont gi ve Iregistra 1 Acestora li se adaugh explicafi si observa elementae, consolidate de exerci urmate do solu imediate, precum si de easéte ce conyin ‘lemente de culturt si lvilizafie italian’, « Partea B, de la 1 1a20: cuprinde doulizec de loi care prezinté un ‘vocabularorganzat tematic: Hrand, Locuinfd Transport, Sandtate cl, % Bowie, urmateimediat de solu, folosese stracturile gi formulele ‘ropuse in Partea A, la care se adaug iferite informal practice. ‘> Lasfigitul cio sinter gramaticall permite o tecere fn revsti ‘8 coajugitilor,precum gia verbelor neregulate gi prezntéo serie de tabele cu elemento gramaticale de baz. Un vocabular de aproximativ ‘omie de cuvinte poate fi flosit ca dictionar de buzunarin abe sen- sur (att romén-italian, et gi ialian-tomin). Sfaturi pentru utilizare + Partea A: pte f bo sui sistema, penn ina pid'n structure stem usual al Tibi tale, fi sta de gon of ecurgey rc sri do cae ave eve (de xe HV Alt: Venus Ay wren) a 0 pune RAPID In apse«+ Partea B: putcji fie si studi sstematic difeitele sei de vvocabular care vi sunt propuse in acest curs, fie le alegei pe cele de ‘are efi nevoie RAPID (de exemphu BS: La hotel”) Pronuntia ‘Vocaele si consoanele din limba italiand care nu figureszi in acest {abel nu prezinttnicio dificultate de pronungie. Semnele folosite in lranserierea acestorarepreznt litera ins. Pentru mai multe amiinunte referitoare la pronuntie, consulta sin- teza gramatical, Ia paginile 132-133, Litere Sunete Exemple |i de aon alle at] © | [ssc che ine dee ii] 8d, icin eto}, hae (ein) pose pace] Faia fipu) span [pigs] e [idem ee.ete) | aul iia de goto [agosto] 8 | [ei iin dee 5 se eo ah | fg) shan i a | i fl ba an |i ‘go fbaio] a |e unt gua] qu | x] qua unr} S| fs}sau (2) snes és [mds up regione se | [g}iminte de 1 sei ins, sost (yt) « [to omo [veo] « {i sileazio sen} io [0] iil agazea gat, pizza fa) Retinei ‘= Accentul cuvntului sau accent fone este seri en litee aldine {in transerierea pronunfie. Cnd aoesta nu mai apare cu regulaitate in ‘manual (Incepind cu unitatea A12), orice alt siabi in fara penultimel ‘va fi subliniaté in cazal in ear ext accentuat deceit sesntal tone cade pe ultima sila, aceasta 0 sre no guna cu aecent grav, al x As a6 ar ro Alo aut a als Cuprins Partea A (Eu) Sunt Sonos (Eu) Am / Mee / (2) Sunt Bosevsesess x) Nu sent / Ea) Be am, Nu mre ‘Non sono / Non ho. eee Este /Sunt ©2/Ctaono.. Secrets Malia), Parte /Pujn(@) /Prea (mul) / Destul) / Pasin(@), Un pe (cam) ‘Molto / Poco / Troppo / Abbastanza.. +++. 26 Unde..?, De unde,.? / Unde ete.? 8 af.? / Unde sunt? Dove..? / Dov' 30 ind? /La ce ori? ‘Quando? / A che ora?. Car? Cita? / CA? / Cate? Quanto? / Quanta? / Quant? / Quante?. Cum? /De ce? Come? / Perehé?. Cine?, Pe cine? / Ce? Chit / Che cosa, C Vrwau /Ay vrea / Dori / Vest Voplio/ Vorvei/Desidera /Vuole.....++.+ (Eu) Trebuie / (Bu) Pot / (Bx) Siu Devo / Posse / S0..-. ‘mi place Imi plac ‘Mi place / Mi piaceiono.. £21 Dove sono... ee an aeAM4 fini pute spune? /indica?, anita? /sugera? Pud dirmi? /indlearml? /suggerirmi?... AIS-eri/ cum o jumttate de ord /Arul recut Tee Mezz’ora fa/ Lanna sc0r80. 0.44 ANG Asidzi /Maine Opel / Domani... 262 i 0 AIT mainte / Dupa in tinpud / Timp de Prima / Dopo / Durante / Per..+..+.++0++0+ sd AIB De, De fa/Peste /n/Acwn, hn wrmi eu Da/ Fra/n/ Fa... AI9. As vrea / Mi-ar plicea /As face. Vorrei/ Mi piacerebbe / Frei... A20 Ma gandese / Cred /Prosipun, Penso / Credo / Suppongo...-.- wee Partea B BL Aclazori eu masina saw eu motocelera Viaggiare in macchina 9 in moto. Mijloacele de transport mezzi di trasporto, BA La restaurant Le spese. 7 Imbricdmintea (1) Labbigliamento (1)......5 5 BS Imbricdosintea (2) Liabbigliamento 2). 104 9 La hotel Vhote. coeesesteseeseesesses 106 Bio coeseseseseseseses 108 pu sees Bi? Familia ‘La famiglia. m2 B13 Massomedia Tmedia...+.+ seeeereee ld BIA Vremea tempo... se BIS Administayia publica La buroerazia... BI6 La doctor Dal dottore...+.++++ 120 BIT O sirbitoare /O petrcere ‘Una festa... ++ severe 122 [BIB Cum si vorbim in socetate Fare complimenti. 124 B19. Exprimarea wor nemuljumiri Qualche contrarieth. +5126 B20 La telefon Altelefono..e.ssee+0s Wi Sinteza pramatical. 7 see BL focabularromin-itlian. Pee 146 WH Vocabularitalian-romin. 158(Eu) Sunt (Eu) Sunt roman. / roméned, nde, / tne strain. / striind, obosit. / obositi. rmulfumit, / mulfumité uimit, / uimitd; surprins. / surprinsa, batran, / batrana, trst, / tists supa. / suparat boinav. / bolnav (sim ru), interesat,/interesata (mt intereseaza), student, / student medic. / doctor. avocat. / avocati, fn format (ma simt bine). fn avans. {in intczere. / tri, {in calatori, in vacant. BI sexe Sono [sono] romeno. / romena. giovane. straniero. / straniera, stanco. / stanca. contento. / contenta. stupito. / stupita. vecchio. /veechia. dispiaciuto. / dispiaciuta, ammalato. /ammalata (sto male). interessato. /interessata (mi interessa). studente, / studentessa. medico. avvocato, in forma, (6to bene). in anticipo. in ritardo, in viaggio. in vacanza, [romeno / a] [giovane] [straniero / a] [stanko / a} [Kontento / a} [stupito / a} [vechio / a] [dispiaguto / a} [ammalato / a} [sto male] {interessato / a} {mi interessa) {studente / studentessa] [mediko] [avvokato] [in forma) [sto bene] {in anticipo} [in ritardo} [in viagio} [in vakanja] unSorry FN (uridine (@sysee | CONSTRUCTII $1 OBSERVATII Hu) Suns, sono, vine de la verbul essere [assre] af Go) fio] sono ——‘[oono] (Cea sat (uy fu set [sei] (tu) ext (Iui/tef) fui/tei) & fa (el/ea) este (oo) [ool] siamo {siamo} (nol) unten (voi) [voi] siete site] (0) suntes (loro) flow] 0 {sono} (a /ele) sun Wm onseRvATHL Bu, t, el/ea.. Ca fn romin, in limba italian pronumele pecso- ale nu se folosesedecit pentru a mare diferenja dintre dou subiect. De exemplu 10 sono italiano, TU sei romeno. (Gu sunt italian, tue roman) © (Eu) sunt si (ei / ele) sunt au in italian, ca gif Himba tomas, aceeasi forma, dar intotdeauna adjectival care urmeaztrebuie acordat cu subiectul ‘Sono italiano [italiano]. (Bw) Sunt italian ‘Sono italian italiani). (Ei) Sun italien, I FORMA INTEROGATIVA esto tliat identi eu forma atirma- tiv; agadar se constraieste la fl. In vorbire, este marcati print-o into- najie ascendenti: esi studen, sei studente; es italian? set italiano? » RETINET! SI: Sei arrabbiato? i supairat? [sei arrabbiato} Slamo lontani da Pisa? Suntem departe de Pisa? [loatani da Pia} Bin orarlo? (£1/ Ba) Bste punctual? [ein orario Siete in appartamento? Suntef fn apartament? [siete in appartamento} Sono in macchina? (B/E Ele) Sunt ta masina? [sono in makina} 1, ‘Traducef in limba romind: | a) BE staneo. ) Sono in ritardo. ») Siete contentt? ‘9 Siamo giovani ©) Mi displace. 1) Set in antiipo, 2, Traduce(i in limba italami: ) Suntetiobosi Sunt tation. ») Surtem suparatl ©) Sunt Bitri ! ©) Sunt! romani? 1 SOLUTH 1. a) Bleste obosit. Eu BI /Ble) Sunn crater, b) Sunt multumigi? ©) Suntem tner ©) Regret. /ni pare rity.) Eyl in ava, Ai sost (mat) devreme, 2, a) Sletostanchi. @) Sono italiani. >) Siamo arrabbiat «Sono veechio, «) Siete romeni? Unde se vorbeste italiana? | alan et lib romaniet voit de de mlioane de talent de 0 popaaje mortar din Evi (apoximati 600000 de vob), eal ath in cantoanele Thelma Griglont. Tneaga populsie de pe teritor alii poste sti sf uslugh is se exprime fn fim italian, huera care nu se fntmpla in urna ca 40 dean, ‘ind majorite popalaelverboa numa in dace loa. Rat de lf i ‘att fn ia ene fare ideas, anlfabetsmlnedepssind 15 ovuitolregiallor de rani ua, majorite, bling: talo-ancen Vila Aotet (Val Aosta), tale-gema tn Alto Adige, inlay in pro vila Fra B 1 1271912 i