Sunteți pe pagina 1din 20

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Calculatoare, Informatică și Microelectronică

Departamentul Informatică și Ingineria Sistemelor

RAPORT
la lucrarea de seminar nr. 1

la disciplina prelucrarea semnalelor

Temă : Concepte de bază ale programului Matlab.

A efectuat: st. gr.

A verificat: asist. univ.

Chişinău – 2021
Scopul lucrării:

Însușirea elementelor de bază din sistemul MATLAB precum: definirea unei matrice, operații cu
matrice, tipuri de date, variabile, instrucțiuni, fișiere script, reprezentarea graficelor și implementarea
funcțiilor în Matlab

Indicații teoretice:

MATLAB este un pachet de programe destinat calcului numeric şi reprezentărilor grafice. Elementul
de bază cu care operează este matricea, de aici provenind şi numele: MATrix LABoratory. Resursele sale de
calcul şi reprezentare grafică sunt bogate, permiţând operaţii matematice fundamentale, analiza datelor,
programare, reprezentări grafice 2D şi 3D, realizarea de interfeţe grafice etc. Din punct de vedere al
construcţiei sale, MATLAB este alcătuit dintr-un nucleu de bază în jurul căruia sunt grupate TOOLBOX-
urile. Acestea reprezintă nişte aplicaţii specifice, fiind de fapt colecţii extinse de funcţii MATLAB care
dezvoltă mediul de programare de la o versiune la alta, pentru a rezolva probleme din diverse domenii. În
prelucrarea numerică a

semnalelor cel mai des utilizat este toolbox-ul SIGNAL PROCESSING.

Implementare, rezultate practice:

Ex 1.1 - Fie vectorii linie a = [0, 0.1, 0.2, … , 2] şi coloană b = [ 1 ... 1 ]

a) Ce lungime trebuie să aibă b astfel, încât să aibă sens înmulţirea (în sens matricial) a*b? Iniţializaţi în
MATLAB cei doi vectori şi efectuați înmulţirea.

b) Efectuați înmulţirea b*a.

a) Egală cu a.
b) Rezultatul execuției și b*a îl putem observa în figura 1.1.

Figura 1.1 – Rezultatele înmulțililor a 2 matrici

Ex 1.2 - Se creează un fişier nou care trebuie salvat în directorul d:/student/pns/nrgrupa. Folosind
sintaxele şi indicaţiile din secţiunile 1.2.6 şi 1.2.7, elaborați un program MATLAB care să genereze un vector
cu elemente aleatoare cu distribuţie normală (gaussiană) şi să afişeze elementele negative ale acestui vector.
Figura 1.2 – Listing-ul scriptului ex_12.m

Figura 1.3 – Rezultatele execuției scriptului ex_12.m


Ex 1.3 – Elaborați un program MATLAB care generază un vector cu elemente complexe. Elaborați
(un alt fişier) o funcţie MATLAB care, având drept parametru de intrare vectorul cu valori complexe,
returnează ca parametri de ieşire:
- media aritmetică a părţilor reale ale elementelor vectorului;
- un vector ce conţine elementele vectorului iniţial ridicate la pătrat;
- o matrice obţinută din înmulţirea vectorului iniţial cu transpusul său.

Figura 1.4 – Listing-ul scriptului ex_13.m

Figura 1.5 – Listing-ul funcției ex_13_function


Figura 1.6 – Rezultatele execuției funcției ex_13_function cu parametrul de intrare x
Ex 1.4 - Elaborați un program MATLAB în care să generaţi şi să reprezentaţi grafic folosind funcţia
stem următorii vectori:
a) z = [0,0,0,0,0,1,0,0,...,0], vectorul z, având lungimea 21. Reprezentarea grafică se va face în două
„miniferestre” (funcția subplot), vectorul z în funcție de n=0:20, respectiv de m=-5:15;
b) t=|10-n|, reprezentat grafic în fincție de n=0:20;
c) 𝑥1 = 𝑠𝑖𝑛 ( (𝜋/17)*𝑛), -15≤n≤25 și 𝑥2 = 𝑐𝑜𝑠 ( (𝜋/√23)*𝑛), 0≤n≤50.
Cele două secvenţe vor fi reprezentate:
- în figura 1 – în acelaşi sistem de coordonate (pe acelaşi grafic);
- în figura 2 – folosind două “miniferestre” grafice plasate una sub alta.
Reprezentaţi cele două figure, folosind comanda plot, apoi încercaţi reprezentarea lor, folosind
comanda stem.
Figura 1.7 – Listing-ul scriptului ex_14.m
Figura 1.8 – Reprezentarea grafică în coordonate lineare a lui z în funcție de n și m

Figura 1.9 – Reprezentarea grafică a lui t în funcție de n


Figura 1.10 – Reprezentarea pe același grafic a secvențelor x1 și x2

Figura 1.11 – Reprezentarea pe grafice diferite a secvențelor x1 și x2


Ex 1.5 – Să se reprezinte grafic cu funcţia plot un semnal sinusoidal de frecvenţă 50 Hz, de durată 0.2
secunde şi amplitudine 2. Se va alege rezoluţia temporală 1ms.

F = 50;
t = 0:0.001:0.2;
s = 2*sin(2*pi*F*t);
plot(t,s,'.-'),xlabel('Timp [s]'),grid

1) Modificaţi pasul de variaţie a variabilei t la 0.01, apoi la 0.0002. Comentaţi diferenţele;

Figura 1.12 – Listing-ul parțial al scriptului ex_15.m pentru rezolvarea sarcinii a)


Figura 1.13 – Reprezentarea grafică a semnalului sinusoidal pentru diferite intervale de timp

2) Măsuraţi pe grafic perioada semnalului sinusoidal în cele 3 situaţii;


Perioada calculată în primul și ultimul grafic, se observă a fi [0, 0.2].

Figura 1.14 – Listing-ul parțial al scriptului ex_15.m pentru rezolvarea sarcinii b)


Figura 1.15 – Valorile perioadelor semnalului sinusoidale în cele 3 situații
3) Generaţi un semnal cosinusoidal de frecvenţă 20 Hz pe care să-l reprezentaţi cu culoare roşie pe
acelaşi grafic peste semnalul sinusoidal.

Figura 1.16 - Listing-ul parțial al scriptului ex_15.m pentru rezolvarea sarcinii c)


Figura 1.17 – Reprezentarea grafică a semnalelor sinusoidale și cosinusoidale cu pasul lui t = 0.001

Figura 1.18 – Reprezentarea grafică a semnalelor sinusoidale și cosinusoidale cu pasul lui t = 0.01
Figura 1.19 – Reprezentarea grafică a semnalelor sinusoidale și cosinusoidale cu pasul lui t = 0.0002

Ex 1.6 - Să se genereze vectorul x conținând valorile 1, 2, 3, ..., 99, 100 și vectorul y având valorile 2,
4, 6, 8, ..., 198, 200:
a) să se reprezinte grafic y în funcție de x, folosind funcția stem;
b) să se reprezinte grafic y în funcție de x, folosind funcția plot;
c) să se reprezinte grafic în aceeași figură, în același sistem de coordonate, y în funcție de x, folosind
funcțiile plot și stem (se vor folosi culori diferite);
d) să se reprezinte grafic în aceeași figură, în sisteme de coordonate diferite, y în funcție de x,
folosind funcția plot și y în funcție de x, folosind funcția stem.
Figura 1.19 – Listing-ul scriptului ex_16.m

Figura 1.20 - Reprezentarea grafică a lui y în funcție de x, folosind funcția stem;


Figura 1.21 - Reprezentarea grafică a lui y în funcție de x, folosind funcția plot;

Figura 1.22 - Reprezentarea grafică, în același sistem de coordonate, y în funcție de x, folosind


funcțiile plot și stem
Figura 1.23 - Reprezentarea grafică, în sisteme de coordonate diferite, y în funcție de x, folosind
funcția plot și y în funcție de x, folosind funcția stem

Ex 1.7 - 1. Fie f o funcţie reală de o variabilă reală, precizată de următorii vectori: x=[-2 -1.5 0 0.5 2.5
3]; y=[6 9 11 10 7 5]. Să se aproximeze derivata de ordinul I a funcţiei f în punctele:
a) -2, 0 şi 2.5, folosind diferenţe progresive;
b) -1.5, 0 şi 3, folosind diferenţe regresive;
c) -0.75, 0.25, 0.5 şi 1, folosind diferenţe centrate.
Figura 1.24 – Listing-ul scriptului ex_17_1.m

Figura 1.25 – Rezultatul execuției scriptului ex_17_1.m


Să se reprezinte grafic în aceeaşi fereastră grafică derivata de ordinul I a funcţiei f, obţinută prin
aproximare cu cele trei tipuri de diferenţe finite.

Figura 1.26 – Reprezentarea grafică a derivatei de ordinul I a funcției f, obținută prin cele trei 3 tipuri
de diferențe finite.

2. Fie funcţia polinomială f : R → R, f(x)=x4 +13⋅x3-7⋅x2 +x-1.


a) Să se calculaze derivata funcţiei f pentru valorile -2, -1.3, 0.1 şi 2.45.
b) Să se reprezinte grafic derivata funcţiei f pe intervalul [-2,3].

Figura 1.27 – Listing-ul scriptului ex_17_2.m


Figura 1.28 – Reprezentarea grafică a derivatei funcției f pe intervalul [-2,3]

π
j∗x 2j 2
3. Să se calculeze ∫ f (x )dx , unde funcţia f este dată prin relaţiile: f ( x j )= − , 𝑥𝑗 = −1.1 +
0 x j−1 j+1
0.1 ∙ 𝑗, 𝑗 = 1,2, … ,11.

Figura 1.29 – Listing-ul scriptului ex_17_3.m


Figura 1.30 – Rezultatele execuției scriptului ex_17_3.m
π
2
1
4. Să se calculeze integrala ∫ dx.
π sin ( x )+ cos ⁡( x )
3

Figura 1.31 - Listing-ul funcției ex_17_4_function

Figura 1.32 – Calcularea integralei prin metoda Simpson

Figura 1.33 – Rezultatul calculării integralei


Concluzie:
În concluzie se poate cu certitudine de afirmat, că în urma realizării acestui laborator, a fost realizat
obiectivele propuse, și anume de a pune o bază privind instrumentul de calcule MATLAB, și anume
studierea și folosirea practică a instrucțiunilor de bază și o potențială pregătire pentru următoarele laboratoare
și nu numai.

S-ar putea să vă placă și