Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Calculatoare, Informatică și Microelectronică

Departamentul Informatică și Ingineria Sistemelor

RAPORT
la lucrarea de laborator nr. 3

la Testarea software

Temă : Selenium IDE. Utilizarea instrucțiunilor în cadrul scripturilor.

A efectuat: st. gr.

A verificat: lect. univ. Adrian Prisăcaru

Chişinău – 2021
Sarcina: 
Dezvoltarea unui script de testare prin intermediul utilizării comenzilor pentru testare, și comenzilor
pentru afișarea mesajelor, pentru simularea și testarea interacțiunilor unui utilizator cu elementele unei
pagine web.
Considerații teoretice:
Selenium IDE (Integrated Development Environment) este un utilitar folosit la dezvoltarea cazurilor
de test automate Selenium. Este un plug-in pentru Firefox, eficient în dezvoltarea cazurilor de test.

Echo – permite afișarea unui text în ieșirea unui test. La fel, se folosește pentru afișarea conținutului
unei variabile din Selenium.
Implementare, rezultate practice:

Pentru realizarea acestul laborator, am selectat un script creat anterior. Lista de comenzi poate fi
prelungită prin adăugarea lor, astfel putem adăuga comanda open și după introducerea în câmpul target a
unui link, acesta va deschide în timpul executării scriptului, pagina indicată.

Figura 1.1 – Scriptul de testare

 De asemenea dacă observăm în cadrul scriptului avem comanda verify text, însă dacă încercăm să
modificăm valoarea care o verifică, observăm că vom primi în fereastra de log-uri o eroare, însă executarea
celorlalte instrucțiuni care urmează va continua.

Figura 1.2 – Eroarea obținută în fereastra de loguri

Pentru ca testul să se oprească în cazul în care o valoare nu se potrivește cu ceea ce se obține pe pagină,
trebuie să folosim comanda assert text, astfel comenzile ce urmează nu vor continua să se execute.

Figura 1.3 – Exemplu de eroare la comanda assert text

 Un alt lucru pe care îl putem face, e să salvăm careva valori în variabile, apoi să afișăm conținutul
acestora. Deci pentru a afișa conținutul unei variabile trebuie să folosim comanda echo, indicând în câmpul
target formatul ${denumirea_variabilei}, în caz contrar, dacă spre exemplu punem doar denumirea
variabilei, aceasta va fi interpretată ca un simplu text. În figura 1.4, în fereastra de loguri putem observa
diferența între aceste două metode.

Figura 1.4 – Utilizarea comenzii echo

După realizarea testului putem exporta acest script în formatul Java JUnit. Aceasta se face accesând
meniul (...) în rând cu denumirea testului. Și selectarea Export din lista apărută. După vom observa că
Selenium ne-a generat codul în Java pentru testare. Astfel putem face și pentru C#, și alte limbaje
disponibile.
 Figura 1.5 – Meniul testelor înregistrate

Mai departe pentru realizarea sarcinii laboratorului trebuie să încercăm să înregistrăm un script, care va
efectua logarea pe o pagină de socializare (de exemplu Facebook, Gmail). Pentru asta creăm un nou proiect
cu un nou script și înregistrăm pașii pentru logarea pe poșta electronică Gmail.

Figura 1.6 – Scriptul pentru logarea in posta electronica Gmail

Putem observa că avem mai multe evenimente în care target-ul prezent are forma css=.. sau xpath=...,
și dacă dorim, putem permuta aceste două tipuri de target-uri una cu cealaltă. Astfel, după cum putem
observa în figura 1.7, dacă vom modifica la ultimul pas, target-ul în forma xpath, observăm că testul oricum
se execută cum și era de așteptat să o facă.
 Figura 1.7 – Scriptul pentru logare

Mai departe, după cum ținem minte, anterior am exportat scriptul pentru testare din Selenium, în
formatul jUnit. Astfel, acest script, va fi transformat în cod Java, și vom putea prin cod să modificăm careva
parametri care au fost testați prin Selenium. Pentru aceasta avem nevoie de biblioteca jUnit. Și de asemenea
pentru executarea acestui script în IDE, avem nevoie în dependență de IDE, de instalat driver pentru browser,
astfel, la executarea scriptului, se va deschide analogic ca la Selenium, o fereastră, în care se vor efectua
acțiunile simulate.

Figura 1.8 – Listing-ul codului în Java a testului

 Care la executare ne crează o așa fereastră.

Figura 1.9 – Fereastra de browser creată de IDE pentru jUnit

Concluzie:
În concluzie putem cu certitudine să afirmăm, că studierea acestui IDE ne va fi de folos mare spre
viitor, astfel vom putea realiza simulări de interacțiuni a utilizatorului cu UI-ul de pe pagina web din browser.
Iar exportând testele în limbajele Java sau C#, vom putea executa și crea teste și mai avansate și dezvoltate
pe baza acestora. Experiența va avea un impact pozitiv asupra dezvoltării în cadrul domeniului testării
automate și manuale.