Tema și viziunea despre lume în povestirea sadoveniană

R1: încadrarea textului în specia povestirii prin evidențierea a două trăsături

specifice, cu trimiteri la tex.

R2: Comentarea unei secvențe reprezentative pentru tema si viziunea despre

lume a povestitorului

R3: ilustrarea a două elemente de structură şi compoziţie, semnificative pentru

tema şi viziunea despre lume – acţiune, conflicte, relaţii temporale şi spaţiale,
modalităţi de construcţie a personajului, incipit, final, etc.

R1:
Povestirea este o specie a genului epic în proză de scurtă întindere, cu o
acțiune simplă, lineară, cu personaje puține în care se prezintă o întâmplare din
viața unui personaj. Prin povestire, trecutul prinde viață și se confundă cu
prezentul, căpitanul retrăind drama pe care o povestește. Naratorul din
„Fântâna dintre plopi" este un narator personaj, deoarece ia parte la acțiunile
desfășurate, este creditabil și subiectiv, întrucât își exprimă sentimentele și
trăirile sufletești prin intermediul pronumelor și verbelor la persoana I singular:
"umblam", "eram", "mă", "gândeam", "am zărit", "mi", "eu", "sunt", etc. Din
punctul de vedere al tehnicii narative, Sadoveanu urmează povestirea în ramă
sau povestirea în povestire, cu naratorul martor-ascultător prezent în acțiune.
Rama se constituie ca un element de unitate al volumului, fixând locul, timpul și
durata depănării amintirilor.

Tema operei o presupune iubirea tragică dintre Neculai Isac, căpitan de

mazâli și Marga, o țigăncușă. Această iubire tragică este surprinsă în mai multe
ipostaze. Una dintre ele ar fi dragostea la prima vedere. Urmează întâlnirile pe
ascuns, iubirea cu obstacole, imposibilă şi cea tragică. Între cei doi existau
obstacole precum diferenţa de rang social, de etnie şi religie, ce făceau acea
iubire imposibilă.

R2:

„Fântâna dintre plopi” este a patra povestire din „Hanul Ancuței”. Este o
creație de mare valoare a scriitorului Mihail Sadoveanu, în care tema și viziunea
despre lumea țărănească ale autorului sunt valorificate prin povestirile
conturate și prezența unui limbaj specific contextului.

O secvență semnificativă pentru tema și viziunea despre lume a

povestitorului este secvența în care țigăcușa Marga se întâlnește pentru prima
oară cu căpitanul de mazâli, Neculai Isac lângă fântâna dintre plopi, unde
Marga se hotărăște să-i mărturisească adevărul. Întreaga scenă este încadrată
într-o atmosferă de mister, accentuată de mister, atmosferă ce sporește
neliniștea. Sensibilitatea căpitanului Isac este deconspirată de limbajul
acestuia: „ochi de spaimă”. Viziunea realistă a autorului este dovedită de
verosimilitatea faptelor prezentate.

În concluzie, povestirea „Fântâna dintre plopi” este o creație aparte a lui

Mihail Sadoveanu în primul rând prim tema si viziunea asupra lumii rurale,
valorificate de ilustrarea unor personaje speciale și a unui stil naratorial și
limbaj distinse.

R3:

În operă se pot identifica câteva elemente semnificative atât pentru

temă, cât și pentru viziunea autorului despre lume.
 Spaţiul este fixat la începutul volumului, la Hanu-Ancuței, „care nu era
han, era cetate”. Aşezat la răscruce de drumuri (destine), hanul este un loc de
petrecere, ocrotitor ca o cetate şi cunoscut călătorilor din vremurile vechi, ale
celeilalte Ancuţe. Valoarea simbolică a hanului este aceea a unui centru al
lumii, loc de întâlnire a diferitelor destine şi poveşti ale unor oameni din diverse
statuturi sociale. Zidurile hanului- cetate au valoarea simbolică a graniţelor
între lumea realului şi lumea povestirii. El este cadrul unora dintre întâmplările
relatate şi are chiar rolul unui personaj ce rezonează la trăirile povestitorilor: „îl
simţise şi hanul - căci se înfiora prelung". Timpul plasează povestirea în planul
evocării trecutului. Naratorul relatează ascultătorilor o întâmplare trăită de el
în tinerețe, în urmă cu peste douăzeci și cinci de ani „pe aceste meleaguri”.

Viziunea realistă a autorului este dovedită de verosimilitatea faptelor

prezentate. Astfel povestea spusă de Neculai este credibilă, ea fiind confirmată
de Ancuța, întrucât o auzise de la mama ei.