Sunteți pe pagina 1din 63

CURSUL 4.

ARTA PERIOADEI 1900-1940

ISTORIA ARTEI ȘI A DESINULUI


CONTEMPORAN
A

Elaborat: conf. univ., dr. Cazac Viorica

1
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica
CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

CURSUL 4

ARTA PERIOADEI 1900-1940

2
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica
CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

Obiectivul de referință

Inițierea cu particularitățile orientărilor stilistice ale artei


perioadei 1900-1940 în vederea identificării și caracterizării
lucrărilor artistice și a implicațiilor asupra designului
poligrafic.

3
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica

CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

CUPRINSUL
4.1 Ascensiunea fotografiei
4.2. Realismul, precisionismul și regionalismul
4.3. Fovismul 1900-1910
4.4. Școala de la Paris 1904-1940
4.5. Expresionismul german 1905-1920
4.6. Cubismul 1907-1917
4.7. Futurismul, orfismul și reionismul1909-1934
4.8.Suprematismul și constructivismul1913-1924
4.9.De Stijl 1914-1932
4.10. Dada1914-1924
4.11. Bauhaus1919-1933
4.12. Noua obiectivitate 1918- 1933
4.13.Suprarealismul 1924-1935
4.14.Arta mexicană1910-1940
4.15. Sculptura modernă 1912-1940
4
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica

CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940


BIBLIOGRAFIE
1. ISTORIA ARTEI. Editura Univers Enciclopedic Gold, 2012
2. E. H. Gombrich. Istoria Artei. Editura Art. 2012, 688pag.
3. Stephen Farthing. Istoria artei de la pictura rupestra la arta urbana.
Editura RAO, 2011, 576 pag.
4. . Ovidiu Drâmbă. Istoria culturii și civilizației. Vol.1-3. Editura Saeculum.
5. Ovidiu Drâmbă. Istoria culturii și civilizației. Vol.4-5. Editura Saeculum.
6. Ovidiu Drâmbă. Istoria culturii și civilizației. Vol.6-8. Editura Saeculum.
7. Ovidiu Drâmbă. Istoria culturii și civilizației. Vol.9-10. Editura Saeculum
8. . Ovidiu Drâmbă. Istoria culturii și civilizației. Vol.11 Editura Saeculum.
9. Ovidiu Drâmbă. Istoria culturii și civilizației. Vol.12-13. Editura Saeculum.
10. ISTORIA ARTEI. Editura Univers Enciclopedic Gold, 2012

5
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

4.1. Ascensiunea fotografiei

Fotografia a fost acceptată pentru prima dată ca formă de


artă la începutul sec. XX. Termenul „pictorialism" îi desemna
pe fotografii care imitau stilul picturilor; prin folosirea rezoluţiilor
atenuate şi a tonurilor sepia.
Fotografii americani şi europeni
au format societăţi pentru a-şi
expune operele şi a promova
fotografia, ca formă de artă care
înfăţişa adevărul şi folosea
naturalismul.

6
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

O astfel de societate era


Clubul Foto din New York; în
1899, fotograful inovator Alfred
Stieglitz (1864-1946) a făcut aici
prima expoziţie personală. Însă
Stieglitz nu a fost mulţumit,
deoarece în acea perioadă
expoziţiile de artă erau evaluate
de pictori, nu de fotografi, aşa că
s-a hotărât să organizeze un
eveniment care să fie evaluat
exclusiv de fotografi. A înfiinţat
astfel grupul Foto-secesiune,
care a organizat o expoziţie la
Clubul Naţional al Artelor din
New York, în 1902, bucurându- Alfned Stieglitz (1.01.1864-13.06.1946)
se de un succes imens.
7
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

Trei ani mai târziu, a înfiinţat


împreună cu fotograful Edward
Steichen (1879-1973) Micile
Galerii ale Foto-secesiunii.
Locul a devenit cunoscut sub
numele de „291", după adresa
de pe Fifth Avenue. Intr-un
gest complet inovator; ei au
expus acolo fotografii, alături
de picturi şi sculpturi
moderniste. Stieglitz a
promovat opera lui Steichen,
iar cei doi au devenit prieteni
Dirijare (1907), apropiaţi.
fotogravură pe hârtie velină
Alfned Stieglitz (1.01.1864-13.06.1946)
8
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

Steichen a fost şi el un inovator. A


procesat manual studiul pe care îl
făcuse clădirii Flatiron din New York
folosind straturi de pigment
suspendate într-o soluţie sensibilă la
lumină, alcătuită din gumă arabică şi
bicromat de potasiu. Această tehnică a
creat o imagine color înainte de
invenţia fotografiei colon conferind
imaginii o calitate deosebită, de tablou.
Făcută în amurg, fotografia seamănă
cu o pictură a lui Whistlen prin felul în
care captează lumina ceţoasă şi
atmosfera de lângă apă. Compoziţia
aminteşte de xilogravurile japoneze.
Edward Steichen
(27.03.1879-25.03.1973)
9
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

Stieglitz a depăşit graniţele


artistice cu fotografia Dirijare,
care prezintă pasagerii de pe
punţile inferioare şi cele
superioare ale unui vapor cu
aburi, gata să plece din New
York spre Germania.
Combinaţia dintre conţinutul
urban, care ilustrează
separarea între bogaţi şi săraci,
şi formele ascuţite marchează
trecerea de la naturalismul
pictorialismului la cubism.
Dirijare (1907),
fotogravură pe hârtie velină
Alfned Stieglitz (1.01.1864-13.06.1946)
10
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

După Primul Război Mondial,


artiştii au îmbrăţişat tendinţele
generale, influenţate de mecanizare
şi viteză. Modernismul era evident
în lucrările fotografilor din Europa,
Statele Unite şi Japonia, care au
început să surprindă imagini mai
clare, de obicei din prim-plan,
remarcabile prin precizia şi
contururile lor curate.

Paul Ştrand
(16.10.1890-31.03.1976)

11
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

În SUA, un protejat al lui Stieglitz, Paul Ştrand (1890-


1976), a făcut fotografii ale zonelor urbane şi ale
peisajelor care emanau un sentiment abstract, punând în
evidenţă forma şi mişcarea.

Pe stradă (1915),
Paul Ştrand
(16.10.1890-31.03.1976) 12
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

El a fost membru al Ligii Fotografilor din New York, care


voia să folosească fotografia ca mijloc de promovare a
reformei sociale în anii 1930. Printre membrii ligii s-au mai
numărat Edward Weston (1886-1958) şi Ansei Adams (1902-
1984). În 1932, aceştia au înfiinţat Grupul f/64, un grup mic
de fotografi al căror obiectiv comun era înlăturarea
dominaţiei pictorialismului.

Edward Weston
Ansei Adams
(26.03.1886-1.01.1958) 13
(20.02.1902-22.04.1984)
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

Felul în care aceşti artişti


au lucrat cu adâncimea
câmpului a transformat
fotografia de peisaj şi a
marcat o îndepărtare de la
rezoluţia mică a
pictorialismului către
fotografii care urmăreau
detalii şi forme organice
fine, aşa cum se întâmplă
Frunza de varză, în Frunza de varză a lui
Edward Weston Weston.
(26.03.1886-1.01.1958)

14
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

Ansei Adams
(20.02.1902-22.04.1984) 15
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

Fotografia ca instrument de
comentariu social a fost
inovatoare în anii 1930; nu însă
şi fotografierea vieţii cotidiene.
Apariţia aparatelor de fotografiat
uşoare în anii 1930 a sporit
spontaneitatea fotografilor şi l-a
ajutat pe francezul Henri Cartier-
Bresson (1908-2004) să facă
faimoasele sale instantanee,
cum ar fi cel numit în spatele Henri Cartier-Bresson
gării St Lazare (1932). (22.08.1908-3.08.2004)

16
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

În spatele gării St Lazare (1932)


Henri Cartier-Bresson
(22.08.1908-3.08.2004)

17
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

Foto-jurnalistul Gyula Halasz,


cunoscut sub numele de
Brassaî (1899-1984), a
surprins, la rândul său,
atmosfera de pe străzile
pariziene în imagini precum
Coloana Morris. Aceasta
sugerează izolarea vieţii
urbane nocturne printr-un
personaj solitar, pe un fundal
de semiîntuneric ceţos. Multe
dintre imaginile lui Brassaî au
fost surprinse în timp ce se
plimba noaptea pe străzile din
Coloana Morris, Montparnasse, unde el
Gyula Halasz, Brassai
(9.09.1899-8.07.1984) fotografia artişti şi răufăcători.
18
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

Când şi-a publicat lucrările în


Paris de nuit, în 1933, subiectele
alese de el au provocat o furie
asemănătoare cu cea stârnită în
sec. XIX de picturile lui Henri
deToulouse-Lautrec, despre
„viaţa decăzută" a Parisului.

Autoportret (1931-1932)
Brassai
(9.09.1899-8.07.1984)
19
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

Revista Paris de nuit și lucrările lui Brassai publicate


(9.09.1899-8.07.1984)
20
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

Lucrările lui Brassai publicate


(9.09.1899-8.07.1984)

21
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

Fotografia de stradă, aşa cum


este denumit acest stil, a lărgit
graniţele fotografiei
documentare. Austriacul Usher
Fellig, cunoscut sub numele de
Weegee (1899-1968), şi-a
extins obiectivul, surprinzând
aspecte fioroase, cum ar fi
bătăuşii şi beţivii din New York,
încăierări, accidente de
Usher Fellig-Weegee maşină, incendii şi crime
(12.06.1899-26.12.1968) nocturne.

22
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

El monitoriza dispeceratul radio


al poliţiei şi pompierilor şi
ajungea la locul faptei pentru a
face fotografii precum Gangster
ucis de polițist la datorie pe
strada Broome nr. 344 (1942).
Imaginea lui Andrew Izzo,
împuşcat mortal în timp ce
încercase să se împotrivească,
este foarte violentă şi seamănă Gangster ucis de polițist la datorie pe
cu o scenă dintr-un film noir. strada Broome
Weegee
(12.06.1899-26.12.1968)

23
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

Brassaî a avut o influenţă importantă asupra fotografului


britanic Bill Brandt (1904-1983). Acesta a fost angajat de
Ministerul de Război pentru a face fotografii în Marea
Britanie în timpul Marii Crize economice şi al războiului-
fulger iar rezultatele au transformat fotografia britanică.
Cartea lui, Englezii acasă (1936) evidenţia contrastul
puternic între viaţa lipsită de griji a aristocraţiei şi munca
zilnică grea a celor săraci. Ulterior Brandt s-a concentrat
asupra peisajelor, portretelor făcând în fotografiile sale
experimente cu lumina şi contrastul.

24
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

Aparatul de fotografiat uşor a fost cel care a dat naştere


acestui gen, însă apariţia revistelor cu fotografii, cum ar fi
Picture Post în Marea Britanie, în 1938, şi reînnoirea
revistei Life în Statele Unite, în 1936, le-au oferit
fotografilor noului stil un mediu diferit în care să-şi publice
lucrările, altul decât ziarele consacrate. În timpul Marii
Depresiuni, artiştii au fost atraşi de subiecte sociale, iar
fotografii nu au făcut excepţie de la regulă.

25
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

. Liga Fotografilor oferea


aparate de fotografiat şi îi
instruia pe viitorii fotografi, la
preţuri mici, iar mulţi dintre
membrii ei au devenit faimoşi;
printre aceştia se numără şi
Dorothea Lange (1895-1965).
Imaginile sale dure, în care
înfăţişa oameni fără adăpost şi
şomeri, cum ar fi Coada
la pâine (1932), umanizau criza
Dorothea Lange economică.
(26.05.1895-11.10.1965)

26
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

Coada la pâine (1932)


Dorothea Lange
(26.05.1895-11.10.1965)
27
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

Fotografia Mamă săracă


plecând cu copiii a fost făcută
în Nipomo, California, şi
înfăţişează o culegătoare de
mazăre şomeră, cu cei doi
copii ai ei. Stilul fotografic al lui
Lange, care se concentrează
asupra individului suferind sub
apăsarea sărăciei, a definit
întreaga epocă şi a influenţat
generaţiile următoare de
fotografi documentarişti.
Mamă săracă plecând cu copii (1936)
Dorothea Lange
(26.05.1895-11.10.1965)
28
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

"This is America: Keep It Free."


Chicago: Sheldon-Claire, 1942
Afiș publicitar cu poza făcută de
Dorothea Lange
(26.05.1895-11.10.1965)

29
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

Paul Taylor and Dorothea Lange,


Migration of Draught Refugees to
California,
California State Emergency
Relief Administration,
April 1935

30
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

Dorothea Lange and Ansel Adams,


"Richmond Took a Beating,"
Fortune, February 1945,

31
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

Dorothea Lange
and Ansel Adams,
"Richmond Took a Beating,"
Fortune, February 1945,

32
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

. Revistele de modă precum


Vogue şi Harper's Hazaar din
America au devenit din ce în ce
mai populare în anii 1930.
Richard Avedon (1923-2004) a
fost unul dintre primii fotografi
de modă şi a revoluţionat
industria prin fotografii pline de
emoţie şi de mişcare.
Intersectarea fotografiei de
modă cu cea de artă era un
Richard Avedon fenomen frecvent.
(15.05.1923-1.10.2004)

33
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

Mairlyn Monroe,
Richard Avedon
(15.05.1923-1.10.2004) 34
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

Modele,
Richard Avedon
(15.05.1923-1.10.2004) 35
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

Al Doilea Flăzboi Mondial i-a


transformat pe unii foto-
jurnalişti în fotografi de război.
Maghiarul Robert Capa (1913-
1954) şi-a pierdut dinţii ca
fotograf de război în timpul
Războiului civil din Spania şi a
devenit faimos cu lucrarea
Soldat căzând: miliţian loialist
în clipa morţii.
Soldat căzând: miliţian loialist în clipa
morţii (1936)
Robert Capa
(22.02.1913-25.05.1954)
36
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

Această fotografie înfăţişează un soldat căzând pe spate


după ce este împuşcat şi se spune că reprezintă chiar
momentul morţii acestuia. Imaginea este însă la fel de
controversată pe cât este de faimoasă: s-a presupus că a fost
înscenată şi că miliţianul a fost împuşcat în timp ce poza
pentru fotograf. Cealaltă moştenire lăsată de Capa este
agenţia Magnum Photos, pe care a fondat-o în 1947.

Soldat căzând: miliţian loialist în clipa


morţii (1936)
Robert Capa
(22.02.1913-25.05.1954)
37
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

Negative
Robert Capa
(22.02.1913-25.05.1954)

38
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

Pagini de ziar cu lucrările lui


Robert Capa
(22.02.1913-25.05.1954)

39
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

Reportaje cu lucrările lui Robert Capa


(22.02.1913-25.05.1954)

40
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

Reportaje cu lucrările lui Robert Capa


(22.02.1913-25.05.1954)

41
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

În spatele gării St Lazare (1932)


Henri Cartier-Bresson
(22.08.1908-3.08.2004)
42
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

În spatele gării St Lazare (1932)


Henri Cartier-Bresson
(22.08.1908-3.08.2004)

43
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

Strada dosnică

Fundalul fotografiei
prezintă o clădire urâtă, pe
o stradă dosnică, însă
Cartier-Bresson îl
impregnează cu veselia
unei scene pastorale
idilice. Fotograful prefera
scenele din viaţa cotidiană,
iar abilitatea sa de a vedea
frumuseţe la periferia
marilor oraşe era fără
În spatele gării St Lazare (1932)
Henri Cartier-Bresson precedent.
(22.08.1908-3.08.2004)
44
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

Instantaneul

Imaginea seamănă cu un
instantaneu obişnuit al unui
trecător. Semnificativ însă,
Cartier-Bresson a făcut
fotografia înainte de
apariţia conceptului de
instantaneu. Cu ajutorul
unui aparat foto Leica uşor
a putut face fotografii ad-
hoc, preferând să
surprindă spontaneitatea
În spatele gării St Lazare (1932)
Henri Cartier-Bresson momentului.
(22.08.1908-3.08.2004)
45
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

Reflexiile

Imaginea bărbatului care


sare se reflectă în
băltoacă, împreună cu
grilajul. Fotograful era un
admirator al simetriei şi al
echilibrului şi reuşea să
vadă astfel de tipare în
scenele cotidiene. A creat
imagini cu o calitate
aproape organică, în ciuda
faptului că le descoperea
În spatele gării St Lazare (1932)
Henri Cartier-Bresson
în lumea mecanizată.
(22.08.1908-3.08.2004)
46
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

Formele geometrice

Cartier-Bresson a fost
influenţat de formele ascuţite
ale suprarealismului şi de
formele geometrice ale
cubismului. A înregistrat
triunghiurile acoperişurilor şi
arcurile sinuoase ale
materialelor de construcţie
de pe pământ; s-a folosit de
senzaţia de ritm pe care
acestea o puteau conferi
În spatele gării St Lazare (1932) imaginii.
Henri Cartier-Bresson
(22.08.1908-3.08.2004)
47
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

Afișe

Imaginea acrobatului care


se repetă pe cele două
afişe din spatele grilajului o
oglindeşte pe cea a
bărbatului care sare. Cu
iniţiala B acoperită de gard,
afişul alăturat îi face
reclamă unui artist pe
nume „Railowsky", al cărui
nume constituie un joc de
cuvinte cu rail (şină, în
În spatele gării St Lazare (1932)
Henri Cartier-Bresson limba franceză).
(22.08.1908-3.08.2004)
48
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica

CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX


Profilul artistului

1927-1931
Cartier-Bresson studiază sub îndrumarea
pictorului André Lhote (1885-1962) la Paris,
apoi pleacă la Cambridge pentru a studia
pictura şi literatura.

1932-1936
îşi cumpără primul aparat foto Leica în
1932; modelul uşor îi permite să facă
fotografii în timp ce călătoreşte, iar el avea
să folosească doar acest tip de aparat foto.
Henri Cartier-Bresson Pentru a-şi suplimenta veniturile, se
(22.08.1908-3.08.2004) angajează ca asistent al regizorului de film
Jean Renoir.

49
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica

CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX

Profilul artistului

1937-1946
Cartier-Bresson fotografiază încoronarea
regelui George VI la Londra şi face
faimoasele fotografii ale mulţimii, în
defavoarea procesiunii. În 1940 se
înrolează în armata franceză; este luat
prizonier de război, apoi luptă pentru
Rezistenţa Franceză.
Henri Cartier-Bresson
(22.08.1908-3.08.2004)

50
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica

CURSUL 2. ISTORIA ARTEI MODERNE A SEC. XIX


Profilul artistului
1947-1965
În 1947 înfiinţează agenţia Magnum Photos
împreună cu Robert Capa, David Seymour
(191 I -1956) şi George Rodger ( 1908-
1995). Scopul lor era să obţină
recunoaşterea drepturilor de autor ale
fotografilor asupra imaginilor pe care le
fotografiau. În 1952 este publicat albumul
de fotografii Momentul decisiv (Images à la
sauvette) al lui Cartier-Bresson, coperta
fiind realizată de Henri Matisse (1869-
1954).
Henri Cartier-Bresson 1966-2004
(22.08.1908-3.08.2004) Părăseşte agenţia Magnum în 1966 şi se
dedică desenului şi picturii, în 2003 este
inaugurată la Paris Fundaţia Henri Cartier-
Bresson, în care sunt expuse lucrările lui şi
ale altor fotografi. 51
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

Albumul ”Momentul decisiv” cu lucrările lui ,


coperta Henri Cartier-Bresson (1952)
Henri Matisse
52
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

Henri Cartier-Bresson
(22.08.1908-3.08.2004)

53
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

Henri Cartier-Bresson pe coperta revistei Life


(22.08.1908-3.08.2004)

54
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

Marca fundației Henri Cartier-Bresson


(22.08.1908-3.08.2004)

55
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

După o furtună de iarnă în valea Yosemite (1935)


Ansei Adams
(20.02.1902-22.04.1984)
56
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

După o furtună de iarnă în valea Yosemite (1935)


Ansei Adams
(20.02.1902-22.04.1984)
57
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

Nuanțe de cenușiu

Adams controla tonurile de


cenuşiu din negative
folosind un exponometru
pentru a obţine densităţi
care să corespundă cu
„previzualizarea“ scenei.
Rezultatul este o imagine
cu multe nuanţe de
cenuşiu, negru şi alb, aşa
cum se observă în norii de
furtună care se risipesc.
În spatele gării St Lazare (1932)
Ansei Adams
(20.02.1902-22.04.1984)
58
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

Focalizare fină

Adams foloseşte o deschidere


mică pentru a obţine o
adâncime maximă a câmpului
şi a se asigura că o mare
parte din imagine este
focalizată. Acest lucru produce
o imagine foarte clară, în care
se văd bine toate detaliile. La
această imagine a folosit un
timp de expunere mic, pentru
a evita să capteze mişcarea
norilor.
După o furtună de iarnă în valea Yosemite (1935)
Ansei Adams
59
(20.02.1902-22.04.1984)
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

Peisajul sălbatic
Fotograful înfăţişează peisajul
într-un stadiu aproape primordial:
fără oameni şi fără nici o urmă a
vieţii moderne. Imaginea este un
omagiu adus naturii şi
demonstrează pasiunea
fotografului pentru protejarea
naturii americane. Era un
apărător înfocat al mediului, iar
în 1934 a pledat în faţa
Guvernului SUA pentru oprirea
activităţilor de minerit şi defrişare
din canionul King’s River, lângă
valea Yosemite. Fotografiile de
După o furtună de iarnă în peisaj ale lui Adams au contribuit
valea Yosemite (1935) la popularizarea fotografiei în aer
Ansei Adams
(20.02.1902-22.04.1984) liber în America. 60
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

Forma literei U
El surprinde forma de U în
centrul imaginii, ceea ce
îndreaptă privirea înapoi
către piscurile înzăpezite.
Autorul oferă mult spaţiu
norilor, dar şi motivelor
create de pădurea deasă
din prim-plan, creând astfel
o privelişte echilibrată.
Calitatea tonală a
peisajului din depărtare
conferă scenei un aer ireal.
Adams include „elemente
După o furtună de iarnă în nerealiste“ pentru a crea o
valea Yosemite (1935) imagine pe care spectatorii
Ansei Adams
să o considere înălţătoare.
61
(20.02.1902-22.04.1984)
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica
CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

Motto-uri
Istoria este un vast sistem de atenționare timpurie
Norman Cousins

Istoria lumii cugetă – deși încet însă sigur și just


Mihai Eminescu

62
© Conf. univ., dr. Cazac Viorica CURSUL 4. ARTA PERIOADEI 1900-1940

VĂ MULTUMESC PENTRU ATENȚIE

63

S-ar putea să vă placă și