Sunteți pe pagina 1din 7

LICEUL TEORETIC.

ALGEBRA
Prof. Clasa a X-a, 5h/sapt.
(2h/TC, 2h/CD, 1h/CDŞ)

PLANIFICARE C A L E N D A R I S T I C Ă

An şcolar : 2012/2013

COMPETENŢE GENERALE

 Identificarea unor date şi relaţii matematice şi corelarea lor în funcţie de contextul în care au fost definite.

 Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunţuri matematice.

 Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea locală sau globală a unei situaţii concrete.

 Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unei situaţii concrete şi a algoritmilor de prelucrare a
acestora.

 Analiza şi interpretarea caracteristicilor matematice ale unei situaţii concrete.

 Modelarea matematică a unor contexte problematice variate, prin integrarea cunoştinţelor din diferite domenii.

1
UNITATEA DE COMPETENŢE Nr. ore Obs
CONŢINUTURI Săpt.
ÎNVĂŢARE SPECIFICE alocate .
Recapitulare Recapitulare 8 I-II
 Test initial 1
 Discutarea testului initial 1
III
 Numere reale. Puteri cu exponent natural, întreg, raţional, proprietăţi. 1
1.  Numere reale; aproximări raţionale pentru numere iraţionale sau reale. 1
Identificarea caracteristicilor
diferitelor tipuri de numere utilizate
 Puteri cu exponent real; aplicaţii. 1
în algebră şi a formei de scriere a  Radical de ordin n, dintr-un număr raţional, n  2, definiţie, proprietăţi. 1
IV
unui număr real sau complex în  Proprietăţi ale radicalilor. 1
contexte variate.  Proprietăţi ale radicalilor – aplicaţii. 1
 Operaţii cu radicali. 1
 Noţiunea de logaritm. 1
V
 Proprietăţi ale logaritmilor. 1
2.  Calcule cu logaritmi. 1
Determinarea echivalenţei între  Schimbarea bazei logaritmului aceluiaşi număr. 1 VI

SEMESTRUL I
forme diferite de scriere a unui  Operaţia de logaritmare, restrângerea unei expresii care conţine logaritmi. 1
1. număr, compararea şi ordonarea  Calcule cu logaritmi. 1
MULŢIMI numerelor reale.  MULŢIMEA NUMERELOR COMPLEXE. 1
DE Mulţimea C numerelor complexe; forma algebrică a unui număr complex;
NUMERE egalitatea a două numere complexe.
 Conjugatul unui număr complex; operaţii cu numere complexe sub formă 1
3. algebrică: înmulţirea unui număr complex cu un număr real , proprietăţi.
Aplicarea unor algoritmi specifici  Operaţii cu numere complexe sub formă algebrică: adunarea; proprietăţi. 1 VII
calculului cu numere reale sau
 Operaţii cu numere complexe sub formă algebrică: înmulţirea; proprietăţi. 1
complexe pentru optimizarea unor
 Modulul unui număr complex. 1
calcule şi rezolvarea de ecuaţii.
 Rădăcinile pătrate ale unui număr complex. 1
 Numere complexe sub formă algebrică; aplicaţii. 1
 Interpretarea geometrică a operaţiilor de adunare şi scădere a numerelor 1
VIII
4. complexe.
Alegerea formei de reprezentare a  Rezolvarea în C a ecuaţiei de gradul al doilea cu coeficienţi reali. Relaţiile lui 1
unui număr real sau complex Viète.
funcţie de contexte în vederea  Ecuaţii bipătrate. 1 IX
optimizării calculelor.  Numere complexe sub formă algebrică; aplicaţii. 1
 Numere complexe sub formă trigonometrică: coordinate polare în plan, forma 1
trigonometrică a unui număr complex.
2
 Forma trigonometrică a unui număr complex. 1
 Operaţii cu numere complexe sub formă trigonometrică: înmulţirea a două 1 X
5. numere complexe şi interpretarea geometrică a produsului a două numere
Alegerea strategiilor de rezolvare complexe.
în vederea optimizării calculelor.  Operaţii cu numere complexe sub formă trigonometrică: împărţirea a două 1
numere complexe sub formă trigonometrică.
6.  Operaţii cu numere complexe sub formă trigonometrică: ridicarea la putere; 1
Determinarea unor analogii între formula lui Moivre.
proprietăţile operaţiilor cu numere  Rădăcinile de ordinul n dintr-un număr complex. 1
reale sau complexe scrise în forme  Rădăcinile de ordinul n ale unităţii. 1
variate şi utilizarea acestora în  Ecuaţii binome. 1 XI
rezolvarea unor ecuaţii.  Numere complexe sub formă trigonometrică; aplicaţii. 1
 Mulţimea de numere – test de evaluare sumativă. 1
 Recapitulare pentru teză. 1
 Recapitulare pentru teză. 1
XII
 Teză. 1
 Discutarea tezei. 1
1.  Recapitulare – funcţii. 1
Trasarea prin puncte a graficelor  Funcţii – aplicaţii. 1
unor funcţii. XIII
 Funcţii injective. 1
 Funcţii injective. 1
 Funcţii surjective. 1
 Funcţii surjective. 1 XIV
2.  Funcţii bijective. 1
2. Prelucrarea informaţiilor ilustrate  Funcţia omografică. 1
FUNCŢII prin graficul unei funcţii în scopul  Funcţia logaritmică f : (0,  )  R, f(x) = log a x , a>0, a  1. 1
ŞI deducerii unor proprietăţi ale  Funcţii trigonometrice directe: funcţia sinus, proprietăţi. 1
ECUAŢII acesteia ( monotonie, semn, XV
 Funcţii trigonometrice inverse: funcţia arcsinus, proprietăţi. 1
bijectivitate, inversabilitate,
continuitate, convexitate).  Funcţii trigonometrice directe: funcţia cosinus, proprietăţi. 1
 Funcţii trigonometrice inverse: funcţia arccosinus, proprietăţi. 1
 Funcţii trigonometrice directe: funcţia tangentă, proprietăţi. 1 XVI
 Funcţii trigonometrice inverse: funcţia arctangentă, proprietăţi. 1
 Funcţii trigonometrice directe: funcţia cotangentă, proprietăţi. 1
 Funcţii trigonometrice inverse: funcţia arccotangentă, proprietăţi. 1

3
 Rezolvări de ecuaţii folosind proprietăţile funcţiilor : ecuaţii iraţionale ce conţin 1
3. radicali de ordin 2 sau 3.
Utilizarea de proprietăţi ale
funcţiilor în trasarea graficelor şi
rezolvarea de ecuaţii

4.
Exprimarea în limbaj matematic a
unor situaţii concrete şi XVII
reprezentarea prin grafice a unor
funcţii care descriu situaţii practice.
 Rezolvări de ecuaţii folosind proprietăţile funcţiilor : ecuaţii iraţionale ce conţin 1
radicali de ordin 2 sau 3.
 Rezolvări de ecuaţii folosind proprietăţile funcţiilor : ecuaţii exponenţiale. 1 XVIII
 Ecuaţii exponenţiale. 1
 Inecuaţii exponenţiale. 1
5.  Rezolvări de ecuaţii folosind proprietăţile funcţiilor : ecuaţii logaritmice. 1
Interpretarea, pe baza lecturii  Ecuaţii logaritmice. 1
grafice, a proprietăţilor algebrice  Inecuaţii logaritmice. 1
ale funcţiilor. XIX
 Ecuaţii şi inecuaţii exponenţiale şi logaritmice. 1
 Sisteme de ecuaţii exponenţiale. 1
 Sisteme de ecuaţii logaritmice. 1 XX
 Rezolvări de ecuaţii folosind proprietăţile funcţiilor: ecuaţii trigonometrice 1
6. fundamentale: sinx = a, cosx = b; a,b  [ - 1,1]; tgx = c, ctgx = d; c,d  R.
Utilizarea echivalenţei dintre  Ecuaţii trigonometrice fundamentale. 1
bijectivitate şi inversabilitate în  Ecuaţii trigonometrice care conţin funcţii de acelaşi nume( sinf(x) = sing(x); 1
trasarea unor grafice şi în cosf(x) = cosg(x); tgf(x) = tgg(x); ctgf(x) = ctgg(x)).
rezolvarea unor ecuaţii algebrice şi  Ecuaţii trigonometrice care se reduc la ecuaţii algebrice: f(sin x ) = 0; f(cos 1 XXI
trigonometrice. x ) = 0; f( tg x ) = 0; f(ctg x ) = 0 .
 Ecuaţii omogene de gradul doi în sinx şi cosx, de forma: 1
a sin2x +b sinx cosx + c cos2x = 0.
 Ecuaţia liniară în sinx şi cosx, de forma: 1
a sinx + b cosx = c, a,b,c  R, ab  0.
 Ecuaţia simetrică în sinx şi cosx, de forma: 1
a ( sinx + cosx) + b sinx cosx = 0.
 Ecuaţii care conţin sume de sinusuri sau cosinusuri. 1
 Alte tipuri de ecuaţii trigonometrice. 1
 Ecuaţii trigonometrice – aplicaţii. 1 XXII
 Funcţii şi ecuaţii – aplicaţii. 1
 Funcţii şi ecuaţii – test de evaluare sumativă. 1 XXIII
1. Diferenţierea problemelor în  Metoda inductiei matematice. 1

4
3. funcţie de numărul de soluţii  Metoda inductiei matematice. 1
METODE admise.  Metoda inductiei matematice. 1
DE 2. Identificarea tipului de formulă  Metoda inductiei matematice. 1
NUMĂRARE de numărare adecvată unei situaţii  Metode de numărare; reguli generale ale combinatoricii. 1
– probleme date.  Mulţimi finite ordonate. Numărul funcţiilor f:A  B,unde A, B sunt mulţimi 1
3. Utilizarea unor formule XXIV
finite.
combinatoriale în raţionamente de
 Permutări – numărul de mulţimi ordonate cu n elemente care se obţin prin 1
tip inductiv.
ordonarea unei mulţimi finite cu n elemente.
4.Exprimarea, în moduri variate, a
 Permutări. 1
caracteristicilor unor probleme, în
scopul simplificării modului de  Aranjamente – numărul submulţimilor ordonate cu câte m elemente fiecare, 1
numărare.  m  n, care se pot forma cu cele n elemente ale unei mulţimi finite.
5.  Aranjamente. 1 XXV
Interpretarea unor situaţii problemă  Combinări – numărul submulţimilor cu câte k elemente, unde 0  k  n ale 1
cu conţinut practic, cu ajutorul unei mulţimi finite cu n elemente.
funcţiilor şi a elementelor de  Combinări. 1
combinatorică.  Combinări, proprietăţi; formula combin[rilor complementare; numărul tuturor 1
6. submulţimilor unei mulţimi cu n elemente. XXVI
Alegerea strategiilor de rezolvare,  Combinări – aplicaţii. 1
a unor situaţii practice în scopul
 Binomul lui Newton(definiţie, proprietăţi). 1
optimizării rezultatelor.
 Binomul lui Newton – aplicaţii. 1
 Binomul lui Newton – aplicaţii. 1 XXVII
 Metode de numărare – aplicaţii ( A. E. L ) 1
 Metode de numărare – test de evaluare sumativă. 1
1.  Calcule cu procente: procente, raport procentual, determinarea procentului 1
Recunoaşterea unor date de tip dintr-un număr.
probabilistic sau statistic în situaţii  Dobânzi. 1
concrete. XXVIII
 T.V.A.- Profit, 1
2.
Interpretarea primară a datelor  Tipuri de probleme(credite, metode de finanţare, buget familial, buget 1
statistice sau probabilistice cu ajutorul personal)
calculului financiar, a graficelor şi  Culegerea, clasificarea şi prelucrarea datelor statistice; date statistice, 1
diagramelor. reprezentarea grafică a datelor statistice.
3.  Interpretarea datelor statistice prin parametrii de poziţie: medii, dispersia, 1
Utilizarea unor algoritmi specifici XXIX
abateri de la medie.
calculului financiar, statisticii sau
probabilităţilor, pentru analiza de caz.  Calculul probabilităţilor. Evenimente aleatoare egal probabile; operaţii cu 1
4. evenimente.
4.
Transpunerea în limbaj matematic prin  Probabilităţi condiţionate. Dependenţa şi independenţa evenimentelor. 1
MATEMATICI mijloace statistice sau probabilistice a  Probabilităţi – aplicţaţii. 1 XXX
unor probleme practice.  Scheme clasice de probabilitate: schema lui Poisson, schema lui Bernoulli. 1
FINANCIARE 5.  Scheme clasice de probabilitate – aplicaţii. 1

5
Analiza şi interpretarea unor situaţii  Variabile aleatoare(definiţie, clasificare, repartiţie). 1
practice cu ajutorul conceptelor  Recapitulare pentru teza 1
statistice sau probabilistice.  Recapitulare pentru teza 1
6. XXXI
Corelarea datelor statistice sau  Teza 1
probabilistice, în scopul predicţiei  Discutarea tezei 1
comportării unui sistem prin  Operaţii cu variabile aleatoare. 1
 Operaţii cu variabile aleatoare. 1
analogie cu modul de comportare în  Matematici financiare – aplicaţii. 1 XXXII
situaţii studiate.
 Matematici financiare – test de evaluare sumativă. 1

5. Recapitulare- multimi de numere(3ore) XXXIII


RECAPITULARE Recapitulare- functii si ecuatii(3ore)
SEMESTIALĂ Toate din semestrul I +II Recapitulare-metode de numarare(3ore) XXXIV
Recapitulare-matematici financiare(3ore) XXXV

6

Manual recomandat şi utilizat: Manual clasa a X-a, TRUNCHI COMUN şi CURRICULUM DIFERENŢIAT, editura
Mathpress, autor: Mircea Ganga.

S-ar putea să vă placă și