Buburuzanu Alexandra clasa aXI-a B

Digestia si absorbtia glucidelor

*Ce este digestia ?

* Unde incepe digestia ?
* Unde se finalizeaza digestia ?
* Ce este absorbtia?

*Digestia reprezinta totalitatea transformarilor mecanice, fizice si biochimice suferite de alimente in tubul
digestiv, in urma careia substantele organice complexe devin substante organice simple, solubile, absorbabile,
numite nutrimente.

*Procesul incepe in cavitatea bucala unde enzima numita amilaza salivara incepe sa fragmenteze lanturile
lungi de amidon in lanturi mai scurte de glucoza. Amidonul prelucrat termic este mai usor digerabil decat cel
neprelucrat termic, deoarece caldura distruge peretii celulei si enzimele pot ajunge mai usor in interiorul ei.

*Ca sa intelegem procesul trebuie sa analizam alcatuirea intregului sistem digestiv .

Sistemul digestiv este alcatuit din tub digestiv si glande anexe.
I.Tubul digestiv
Este format din:
1.cavitatea bucala, cuprinde:
-limba, organ musculos cu rol in vorbire, masticatie, deglutitie si sensibilitate gustativa
-dintii, organe dure cu rol in masticatie si vorbire
2.faringele, este un conduct musculo-membranos, reprezinta loc de incrucisare a caii digestive cu cea respiratorie;
comunica anterior cu fosele nazale, cavitatea bucala si laringele, comunica lateral cu urechea medie si inferior cu
esofagul
3.esofagul, este un organ musculo-membranos, situat posterior fata de trahee si are rol in deglutitie
4.stomacul, este situat in abdomen, in loja gastrica, este organ cavitar; comunica cu esofagul prin orificiul cardia si
cu duodenul prin orificiul pilor; este alcatuit din fornix (fundul stomacului), corp, antru si canal piloric; in mucoasa
stomacului se gasesc glandele gastrice care secreta sucul gastric
5.intestinul subtire, se intinde de la pilor la valvula ileocecala; are trei segmente (duodenul, jejunul si ileonul);
duodenul (portiune fixa) cuprinde in concavitatea sa capul pancreasului; jejunul si ileonul sunt portiuni mobile; in
mucoasa intestinala se afla glandele intestinale, care secreta suc intestinal si mucus; pe suprafata mucoasei intestinale
se afla vilozitatile intestinale (alcatuite din: epiteliu simplu cilindric, cu enterocite (celule cu microvili), tesut
conjunctiv lax, vase de sange: arteriola, capilare, venula; capilar limfatic (chilifer central), fibre musculare netede);
rolul vilozitatilor reprezinta marirea suprafetei de absortie
6.intestinul gros, se intinde de la valvula ileocecala pana la anus; mucoasa sa este lipsita de vilozitati intestinale iar
celulele sale secreta mucus; intestinul gros este alcatuit din: cec, colon si rect; cecul se continua cu apendicele
vermiform, colonul este format din segmentele ascendent, transvers, descendent si sigmoid, rectul se continua cu
canalul anal ce se deschide prin anus.
II.Glandele anexe
1.Glandele salivare (parotide, sublinguale, submandibulare), sunt situate in vecinatatea cavitatii bucale.Sunt glande
acinoase care secreta saliva.
2.Ficatul, este situat in cavitatea abdominala, sub diafragm, in loja hepatica.Are o secretie exocrina, bila, care se
elimina in perioadele digestive in duoden, iar in timpul perioadelor interdigestive este depozitata in vezicula biliara.
Ficatul este alcatuit din lobi, segmente si lobuli.
Lobulul hepatic este unitatea structurala si functionala a ficatului; este alcatuit din hepatocite (celulele ficatului),
capilare sangvine, canalicule biliare si tesut conjunctiv.
3.Pancreasul (glanda mixta), este situat retroperitoneal, inapoia stomacului.Este alcatuit din cap, corp si
coada.Partea exocrina a pancreasului secreta sucul pancreatic, care este eliminat in duoden.
Buburuzanu Alexandra clasa aXI-a B

Enzimele digestive sunt componente ale sucurilor digestive care actioneaza numai asupra anumitor substante
organice alimentare.Unele enzime sunt secretate sub forma inactiva si devin active in prezenta anumitor substante.
Categorii de enzime:
-enzime glicolitice sau amilolitice: transforma glucidele in monozaharide, glucoza, fructoza, galactoza
-enzime lipolitice: transforma lipidele in glicerina si acizi grasi
-enzime proteolitice: transforma proteinele in aminoacizi
DIGESTIA BUCALA
Digestia bucala consta in totalitatea transformarilor mecanice, fizice si chimice, suferite de alimente in cavitatea
bucala.Timpul scurt petrecut de alimente in cavitatea bucala este suficient pentru prelucrarea lor prin masticatie,
impregnare cu saliva si actiunea enzimei din saliva.
Masticatia este un proces mecanic care consta in taierea, zdrobirea si maruntirea alimentelor cu ajutorul muschilor
masticatori, mandibulei, dintilor si limbii.
Fragmentele alimentare, rezultate in urma masticatiei, se imbiba cu saliva si se formeaza astfel bolul alimentar.
Saliva este produsul de secretie al glandelor salivare mari (3 perechi: glande parotide, glande sublinguale, glande
submandibulare) si al glandelor salivare mici, care sunt raspandite in mucoasa bucala.
Glandele salivare mari se gasesc in vecinatatea cavitatii bucale, cu care comunica prin canale de excretie.
Saliva este un lichid incolor cu pH slab acid (6-7) care contine: substante anorganice (apa si saruri minerale) si
substante organice (lizozim, mucina, amilaza salivara).
Lizozimul este o substanta cu actiune bactericida.
Mucina este o proteina cu rol liant (legatura a alimentelor mestecate); favorizeaza formarea bolului alimentar si
inghitirea.
Amilaza salivara (ptialina) este singura enzima a salivei, degradeaza amidonul preparat pana la dextrine si maltoza.
Descompunerea amidonului in zaharuri mai simple incepe in cavitatea bucala si pana ajunge la stadiul de maltoza (in
stomac) trece prin stadii intermediare de dextrine.
In urma tuturor transformarilor suferite de alimente in cavitatea bucala se formeaza bolul alimentar.Prin miscarile
limbii si ale muschilor obrajilor, bolul alimentar este impins in fundul gurii si inghitit.
Deglutitia (inghitirea) consta in totalitatea proceselor prin care bolul alimentar, format in cavitatea bucata, strabate
faringele si esofagul ajungand in stomac.

DIGESTIA GASTRICA
Digestia gastrica consta in totalitatea transformarilor suferite de catre alimente in stomac; ea este rezultatul activitatii
secretorii si motorii a stomacului.
Activitatea secretorie consta in secretia sucului gastric de catre glandele gastrice din mucoasa gastrica.
Sucul gastric
Sucul gastric este un lichid incolor cu pH foarte acid (2,5-5) care contine: substante organice (mucus si enzime),
substante anorganice (H2O, saruri minerale si HCl)
HCl activeaza enzimele proteolitice din sucul gastric, au actiune bactericida.
Mucusul protejeaza mucoasa gastrica de actiunea HCl si a pepsinei
Enzimele sucului gastric sunt proteolitice si lipolitice.
Enzimele proteolitice sunt urmatoarele:
a) Pepsina
Buburuzanu Alexandra clasa aXI-a B

Este secretata sub forma inactiva de pepsinogen; este activata de catre H20, descompune proteinele pana la peptide
de tipul albumozelor si peptonelor.
b) Labfermentul
Este secretat mai ales la sugari; este probabil absent din sucul gastric al adultului
c) Gelatinaza
Lichifiaza gelatina
Enzimele lipolitice sunt reprezentate de lipaza gastrica.
a) Lipaza gastrica degradeaza lipidele pana la acizi grasi si glicerol
Activitatea motorie este asigurata de musculatura neteda a stomacului, care executa doua tipuri de miscari: miscari
tonice si miscari peristaltice.
Miscarile tonice sunt miscarile de adaptare a capacitatii stomacului la continutul sau.
Miscarile peristaltice consta in unde de contractie si relaxare care se propaga in acelasi sens, asigurand inaintarea
alimentelor.
In urma tuturor transformarilor suferite de alimente in stomac se formeaza chimul gastric.Chimul gastric are aspectul
unei paste acide.Stomacul trimite catre intestinul subtire portii mici de chim pentru a evita supraincarcarea acestuia.
DIGESTIA INTESTINALA
Digestia intestinala consta in totalitatea transformarilor suferite de catre alimente la nivelul intestinului subtire; ea
este rezultatul activitatii secretorii si motorii al intestinului subtire.
Activitatea secretorie consta in secretia bilei, sucului pancreatic si sucului intestinal.La nivelul intestinului subtire,
chimul gastric este supus actiunii combinate ale celor trei sucuri digestive.
I.Bila (fierea)
Bila este produsul de secretie al hepatocitelor (celulelor ficatului); este un lichid vascos, galben-auriu numit bila
hepatica.Este secretata permanent, si intre mese se colecteaza in vezica (vezicula) biliara (colecist).In vezicula
biliara, prin reabsortia de H20 bila se concentreaza si devine un lichid verde (bila colecistica).In timpul digestiei, bila
este eliminata in duoden pentru a participa la digestia intestinala.Bila nu contine
enzime.                                                   
Bila este alcatuita din: H20, pigmenti biliari, saruri biliare, colesterol si licitina.               
Pigmentii biliari (bilirubina si biliverdina) sunt produsi de degradare a hemoglobinei si dau culoarea caracteristica
materiilor fecale si urinei.
Sarurile biliare provin din descompunerea colesterolului; au rol in emulsionarea (fragmentarea) grasimilor in picaturi
fine asupra carora poate actiona enzimele, activarea lipazelor si absortia grasimilor din intestin.
II.Sucul pancreatic
Sucul pancreatic este produsul de secretie al pancreasului exocrin; este un lichid incolor, clar, cu pH alcalin (8).Este
format din: substante organice (enzime si mucus) si substante anorganice (H20 si bicarbonat).
Enzimele sucului pancreatic sunt de trei tipuri: enzime proteolitice, enzime lipolitice si enzime glicolitice.
1.Enzime proteolitice sunt reprezentate de:
a) Tripsina
Tripsina este secretata sub forma inactiva de tripsinogen si este activata in intestin sub actiunea entiochimozei
(enzima secretata de mucoasa duodenala)
b) Chimotripsina
Chimotripsina este secretata sub forma inactiva de chimotripsinogen si este activata in intestin sub actiunea tripsinei.
Tripsina si chimotripsina actioneaza asupra proteinelor neatacate de pepsina si asupra albumozelor si peptonelor (pe
care le degradeaza pana la stadiul de oligopeptide) .
c) Carboxipeptidaze
Activate de tripsina, degradeaza oligopeptidele pana la stadiul de tripeptide si dipeptide.
d) Elastaza
Activata de tripsina, degradeaza proteinele fibroase pana la oligopeptide.
2.Enzime lipolitice: lipaza pancreatica, degradeaza lipidele pana la acizi grasi si glicerol.
3.Enzime glicolitice: amilaza pancreatica, are actiune mai puternica decat cea salivara; degradeaza amidonul pana la
stadiul de maltoza.
III.Sucul intestinal                                      
Este produsul de secretie al glandelor din mucoasa duodenala; este un lichid bogat in mucus si bicarbonat.Nu contine
enzime, acestea sunt prezente la nivelul polului apical (varf) al celulelor intestinale (enterocite).
                                                                                                                                     
*Absortia intestinala este procesul prin care produsii finali ai digestiei, impreuna cu o mare cantitate de
H20, ioni minerali si vitamine, strabat mucoasa intestinului subtire, trecand in sange si limfa.
Absortia anumitor constituenti se poate realiza
- la nivelul stomacului (H20, cloruri, alcooli, dioxid de carbon)
Buburuzanu Alexandra clasa aXI-a B

- la nivelul colonului (H20 si electroliti).

Dar sediul absortiei este intestinul subtire, pentru ca absortia este favorizata la acest nivel de o serie de adaptari ale
mucoasei intestinale.De aceea, lichidul care trece in interiorul intestinului gros este practic lipsit de substante
nutritive.
Adaptari ale mucoasei intestinale pentru realizarea functiei de absortie confera o suprafata foarte mare de absortie.
Suprafata foarte mare de absortie se datoriteaza pliurilor multiple ale mucoasei reprezentate de:
a) valvule conivente (pliuri mari);
b) vilozitati intestinale (pliuri in forma de deget);
c) microvili la polul apical (la varful enterocitelor);
Vilozitatile intestinale au la suprafata un epiteliu unistratificat alcatuit din enterocite cu microvili la polul apical.Sub
epiteliul unistratificat al vilozitatilor intestinale se gasesc capilarele sangvine si limfatice.
Contractia vilozitatilor intestinale creste viteza de absortie a produsilor finali de digestie.
Absortia intestinala se realizeaza prin urmatoarele mecanise:
a) pasive, (fara consum de energie), in sensul gradientului de concentratie (de la o concentratie mai mare la o
concentratie mai mica)
b) active, (cu consum de energie), impotriva gradientului de concentratie
c) prin vezicule de pinocitoza, in cazul proteinelor intregi (anticorpii din laptele matern)
1.Absortia proteinelor
Absortia proteinelor se face sub forma de aminoacizi, prin mecanisme active.Intrand in celulele mucoasei intestinale,
aminoacizii trec apoi pasiv din aceste celule in sange.
La sugari, unele proteine nedigerate (anticorpii din laptele matern) pot fi absorbite in intestin prin vezicule de
pinocitoza.
2.Absortia glucidelor
Absortia glucidelor se face
- prin mecanisme active, sub forma de hexoze, monozaharide cu 6 atomi de carbon (glucoza, fructoza, galactoza);
- prin mecanisme pasive, sub forma de pentoze, monozaharide cu 5 atomi de carbon (riboza), .
Absortia glucozei se face prin cuplarea acesteia cu un transportor comun cu cel care realizeaza si absortia
sodiului.Absortia glucozei necesita consum de energie provenit din degradarea moleculelor de ATP (acid
adenozintrifosforic).
3.Absortia lipidelor
Absortia lipidelor se face sub forma de acizi grasi si glicerol.Glicerolul se absoarbe pasiv in sange si limfa, fiind
hidrosolubil.Acizii grasi cu lant scurt (cu mai putin de 12 atomi de carbon) se absorb pasiv in sange.Acizii grasi cu
lant lung (cu mai mult de 12 atomi de carbon) se absorb pasiv in limfa sub forma de kilomicroni, acestia sunt
complexe formate din trigliceride, fasolipide, colesterol si o parte proteica.
4.Absortia ionilor (electrolitilor) si a apei
Absortia ionilor de Na+ se realizeaza activ in intestinul subtire si colon, antrenand si absortia pasiva a Cl-, ionii de
Ca2+ se absorb activ in duoden, in prezenta vitaminei D, dar si pasiv in restul intestinului.Ionii de Fe2+ se absorb
activ in jejun (stimulat de vitamina C) si in ileon.Apa se absoarbe pasiv in intestinul subtire si gros.
5.Absortia vitaminelor
Absortia vitaminelor se face diferit, in functie de solubilitatea lor.Vitaminele hidrosolubile se absorb rapid, in timp ce
absortia vitaminelor liposolubile este deficitara, daca lipsesc sarurile biliare sau enzimele pancreatice din intestin.
Dupa solubilitatea lor vitaminele se clasifica in:
- vitamine liposolubile (solubile in grasimi), de exemplu A,D,K si E.
- vitamine hidrosolubile (solubile in apa), de exemplu B1,B2,B6 si B12.
Fiziologia intestinului gros
Ultimul segment al tubului digestiv (intestinul gros) este alcatuit din:
a) cec (cecum)
b) colon ascendent, transvers, descendent si sigmoid
c) rect (acesta se continua cu canalul anal care se deschide prin orificiul anal (anus))
Resturile nedigerate si produsii neabsorbiti trec mai departe in intestinul gros.Aici se desfasoara activitatile
secretorii, motorii si de absortie, procese de fermentatie si putrefactie.In urma acestora se formeaza materiile fecale
care sunt eliminate la exteriorul corpului prin actul numit defecatie.