Preliminarii
0. 1. Generalitifi. Limbile naturale reprezinta sisteme de
semne care apar pe prima treapta a un ii, ca urmare a unor
evolutii_naturale,” din care deriva, printre ‘alfele, si anumite
de comunicare si cunoastere. Aceste sisteme de semne
ta forme ce au a exprima confinuturi afective, volitive i
cognitive, la a c&ror structurare sistemul participa, dar si
continuturi de gindire. Dezvoltarea limbilor ca sisteme
structurate de semne} cu functiune $i functionare socialA, face ca
aldturi de calitatea acestora de a reflecta sistemul conceptual al
it&fi, istoria evolufiei intelectuale, sociale, spirituale,
afective, materiale a unui popor, relatiile din cadrul respectivei
ba sa se reflecte si pe sine ca forma, relatie si
reprezentind nu o simpla forma a gindirii, ori o oglindd
ci 0 GStivitate social, relativ autonomé, aflat’ in
interactiune si interdeterminare cu gindirea, psihicul si societatea
impreund cu care evolucaza.
Te_ei, asadar, limba ‘este putemic
le comunitafii in sinul cdreia apare si se
cu care apare si evolueazi), Fara a
ta"un sistem inchs, supusi, in funcfie de epoca si de
factori — inclusiv de naturi ica
Popor reflecta diferite particularit
sale istarice de catre comunitat
ale poporului impreund cu care sa constitui
@ evoluat. Puternic marcata, atit la
cel al formei, de amprenta poporului care 0
dezvolta treptat un accentuat caracter comunitar| -
Intrucit diferitele Popoare evolueazi in contacte cu alte
Popoare — contacte care depind de pozitia geograficd, politica si
5 statiful respectivului popor in cadrul grupului din-care el face
Parte, de factosi de naturi cultural’, de dezvoltarea sociala $i
economic —, limbile naturale suferd felurite influente, la
diferite nivele {fonetic, gramatical, lexical). Faptul acesta
Permite, intr-o oarecare misuri, ‘si se observe amimite
Particularitifi- caracteristice sistemelor avind . ace
celor ce se pot grupa conform la diferite criterii, particularitaji ce
constituie lianfi; pe de alt& parte, se poate observa ci aceste
sisteme, colorate social si national pot purta o lupti intre ele,
care vizeaza impunerea sistemului celui mai bine structurat, dar
sia celui mai economic: in general, in lupta dintre doua sisteme
lingvistice, rezultatul 11 constitui invins,
care se impune i precum in cazul
Wingator plateste
preful unor compromisuri, in realitate, fiecare sistem asimileazd
doar elemente compatibile cu structurile sale, aflate in evolu
0.2. Notiuni de fonetica general. te fizicd, sunetul
I de constructie si vehicul care, in limbajul uman,
iticulat, poate fi dotat cu valoare fonematicé. Sunetele
a oricare alte sunete, se produc prin vibrafii ale ae:
care au loc in diferite spafii ale canalului fonator, prin vibra
ale coardelor vocale obstacole pe care aerui
expirat le intilneste pe traiectul canalului fonator.
pairu asemenea rezonatori: pulmonar,
prin vibr
vjbratii ale
faringian,
ale coardelor vocale, Zgomotele se produc prin
nazal si oral) si
0.2.1. Sunetele au anumite insusiri esenti
a) [Un sunet poate fi lung sau scurt.|Aceasti insusire
a es
7
}
0
* aspectul sensului. Latina,
Elemente de istorie a limbit roméne vechi
referitoare la durata unui_sunet se numeste cantitate si poate
i jia de cantitate,
© vocali sau o consoani pronunfaté lung sau scurt nefiind
capabild si creeze, in aceasté limba, o diferenfa relevant sub
ins’, a detinut mult istem
ackast opozifie (4/4, é/ éetc. sau nn /n, Il /
ilua (forma de nomi
va substantivului ‘pidure’) / silud (forma de ablativ
uubstantiv), fodit (prezentul verbului ‘a sipa’) / fodit
(perfectul aceluiasi verb), dar si la nivel lexical: pdpulus ‘popor
fonologic bazat
/ pépulus ‘ploy | .
b) fSunetele vorbirii sint produse de _,instrumente
deosebite, formate prin diferitele pozitii pe care le iau unele fata
de altele componentele aparatului articulator (buzele, limba,
dinfii, alveolele, palatul tare, palatul mo:
rezonatorului nazal). (La fiecare sunet
vocale pot vibra.Cind faptul se intimpla, sunetul este sonor ,
(fonic), daca vibrafiile nu se produc sunetul rezultat este surd =~
(afon). Prin participarea lor la producerea sunetelor, coardele
vocale, care se pot scurta, incorda in diferite grade,
contribuie la cresterea inten:
cuvinte, la cresterea numérului de sunete care poate fi produs de
organele articulatorii.
Tntensitetea reprezinta acea i
ire a sunetelor
‘care depinde de numa in unitatea de timp.
ia surd / sonor, sau opozifia de sonoritate poate avea,
valoare fonologic’. In limba romana, opozitia
nor are valoare fonematicd: pat / bat, toc / doc,
diferentiindu-se astfel intre sensuri. in mod normal, vocal
sing sonore, de asemenea, consoanele sonanté, Cu toate acestea,
Sint surde. Vocalele si sonantele pot
fi afonizate sau pot avea un grad redus de sonoritate. ©) In_vorbirea intra in functiune opozigia fortis /
Jenis_La Pstirea gopl el eral taate mare,
astfel cifsundele se rostese fortis, iar Sonorele lenis| Necunoscind
de sonontate, sonantele limbii romine din vorbirea
sint lenis. :
Un caz de schimbare, in care este Ii
Ha umplicat, este
limpede 8 opozitia in discutie
Mutafiei consonantice din germanica. In
slotale de dinaintea
plozia unei forts nu
5 puteau produce. Astfel, oclusivele sonore deveniserd.surde
(lenis), iar oclusivele surde, articulate cu glota deschisd, erau
urmate de 0 retizatd printr—un suflu urcind din
Je instrumente
care pot avea acclasi ton fundamental, se localizeazi la n
diferentei de intensitate dintre vibrajiile armonice si to
fundamental, ea armonicelor i a tonului fundamental
8
Elemente de istorie a limbil romne vechi
$$ ferericdcittoricatimbitromdne vechi
putind fi aceeasi. Zgomotele pot avea timbru, cu deosebirea c’,
aici, vibratiile armonice nu sint separate prin intervale muzicale.
0.2. n_vibrarea coardeJor
vocale la trecerea liberi_a curentului_expirator
{Gnator, j Organele articulatorii care concuré la producerea
mba romana, sint limba, palatul gi buzele.
imbii_romane_cuprinde Kapte) vocale cu
sub aspectul deschiderii prima _fiind
hisa..
Ca RSE a
Vogalcle @ si u sint vocale articulate in zona velara, ca grad
de deschideré ele sjnt echivalabi
aparea dinspre a
deosebire de cel
velare rot 5 :
Pe acelasi loc pe care se produc vocalele precedente apar si
vocalele caracteristice ror i: @ si f, Diferenja dintre aceste
doud grupuri st turd anterior menfionatd: sit
sint nigte velare lipsite de labialitate.
fn acelagi fel, in partea anterioar& a palatului’se pot produce dou
eee Nostunt de fonetiea generald si istorica
_Yoctle, necaracteristce, nsf, romAnei, Vocalele notate & si a,
‘caracteristice limbii germane, spre exemplu, stnt nigte e si i
rotunjiti. Faptele acestea se pot pune in evidenfa prin articularea
continua a vocalelor ¢ si
‘acestora vorbitorul adau
‘adic rotunjind buzele: sunetele rezultate pe rind vor
4. Asemanator (prin delabializare, de data aceasta) se
$i c8 a si sint niste o si w lipsiti de labialitate.
0.23. Consoanele reprezinti_ zgomote
J. Fespectiv
poate proba
au acrului_de_diferitele com; te ale
canglului_fonator care iau diferite pozifii in calea coloanei de
fe articulare, romana posed, in_esenti, tei
cazul_explozivelor_sau_ocluzivelor, coloana de aer
expirat intilneste in calea ei un obstacol care obtureaz canalul
fonator $i nu permite eliberarea curentului fonator. in spatele
Tespectivului obstacol se creeazi astfel o anumité tensiume a
carei fort, in cele din urmi, va invinge fora de rezi
obstacolului. Aerul acumulat va fi eliberat in urma unei expl
fn functie de acest obstacol capaté respectivele consozne cea de~
a doua pare a denumirii lor, cea care precizeaz coordonatele pe
care acestea se produc (bilabiale, labiodentale, denteie, paiaiale,
velare etc.
Eri
frecarea coloanei de aer expirat
is ii, in contextul in care canalul
fonator sufera diferite ingustéri sau scAderi ale unora dintre
dimensiunile sale transversale. Punctele de articulare sint cele in
‘care intervin organele active, de care aerul se freacd, astfel cin
limba romana, se pot identifica fricative labiodentale, alveolare,
fatale, velare, laringiene,
~Kiicatele sau semioclusivele combin’ cele douk moduri
anterioare de articulare si, dup& locul {n care se produce
zgomotul, pot fi alveolare, palatalo-alveolare
fe.
ae
10
CEE NOOSE RES rece ee CR ent CER Cee tr TREES EEE
|
|
|
Elemente de istorie a limbil romane vechi
0.2.4. Schimbari fonetice. Asa cum coardele vocale,
datoritd capacitatii lor de a-si modifica parametrii, pot conduce
la aparitia a nenumérate sunete, variate din punctul de vedere al
i si al intensitati, tot astfel posibilitatile limbii de a se
ale aparatului fonator pot schimba
producator de sunete,
iti mari de sunete. De
importanta este si pozitia acesteia in
aparatului fonator de a produce
din punct de vedere teoretic,/in general
lor elementelor componente, care isi pot
modifica diferiti parametri, pozitiile unora fata de altele, precum
sica urmare a variabilei constituite de forta cu care aerul expirat
trece prin canal. Date fiind, asadar, constructia aparatului
uman, particularitatile elementelor sale componente,
le de dispunere ale acestora si particularitatile lor
‘oretic se pot produce o infinitate de sunete.: Cu
toate acestea, sunetele limbajului uman vocal-articulat, pentru 0
limba daté, alcatuiesc 0 grupa relativ limitaté ca numér.
[Posibilitajile de producere a acestor sunete sint reduse, printre
altele, prin aceea c& prezenja unor sunete exclude aparitia altora,
Precum si prin faptul ca, din totalul de sunete permise de o
anumit8 conformatie a organelor articulator, ele'se grupeazd in
uman_ca_sunete-tip (foneme)/ Aceasta determina
vorbitorul si sé inconstient; de fapt,
organele articulatorii tind sA se fixeze pe anumite articulatii)
Asupra acelor variante care reprezinté cel mai bine fonemele
identificate si asumate de structura sa audio-articulatorie,
\'Ca_ sistem coerent structurat, limba exclude, prin
fia unor sunete (in general sau doar in anumite
ind uneori doar sunete aflate in rel:
din punctul de vedere al organelor articulatorii,
in general, al sistemului fonetic al limbii. Ca sistem economic;
asemenea, in cazul
stare de repaos,| Po: limba reduce numarul sunetelor la unul rezonabil din: punct de
vedere al organelor care le produc, generind astfel o anumita
armonizare a contextelor (armonizare infeleasa si ca unitate, dar
si ca diversitate) in care coocura diferite sunete si intre care se
cristalizeaza interrelatii de vecinatate. * ;
Asemanarea, din punctul de vedere -al configuratiei
corpurilor producatoare de vibrajii, nu implicd in mod-necesar
asemanarea sunetelor pe care acele corpuri le produc. Totodata,
vibratiile unui corp se pot transmite altui corp situat in
apropiere. in mod obisnuit, articularea sunetelor in cuvint sau
chiar intr-un enunf nu se face izolat. Un cuvint precum munte,
spre exemplu, nu reprezinté o simpla aditie succesiva a unor
sunete izolate unele de altele, ci un flux sonor complex, in
cadrul céruia diferitele portiuni ale sunetelor implicate
interactioneazd, Organele articulatorii actioneazi in vederea
rostirii intregii secvente, si nu a compunerii acesteia din sunetele
componente. {ntrucit principala tendin{A in rostirea sunetelor
este de a articula cu economie de miscari, prin eliminarea
miscarilor inutile (cele a cdror prezenfi, in genere, reprezintd un
efort nerentabil si nerisplatit in planul comunicarii, adic& a c&ror
absenjé ori distorsionare nu are repercusiuni in plan fonologic)
si intrucit acest fapt nu se poate realiza faré o anumité
compatibilizare, 1a nivelul organelor articulatorii, a tuturor
clementelor fluxului sonor si a trisiturilor articulatorii proprii
respectivului context, rezulta c&jorganele articulatorii actioneazi
asupra sunetelor implicate in context in asa fel incit acestea isi
pot pierde din insusirile lor care, din punctul de vedere al
contextului (acesta judecat din perspectiva bazei de articulatie a
unei limbi), afecteazi caracterul economic al respectivului
context. |Faptul acesta se petrece, de reguli, fard a se afecta
trisdturile distinctive ale fonemelor, care le conferd -acestora
identitate in context. In mod concret, fimbinarea sunetelor din
cadrul unui context sonor, urmind tendinjei spre economie, se
12
Elemente de istorie a timbii romine vechi___.
$$ fiemaicdeittoricalimbidroménevechi
realizeaz& prin anticiparea articulatici, sau _articulatiilor,
umitoare, prin contaminarea articulatiei, sau articulatiilor
anterioare, si determina suprapunerea sau neutralizarea
miscarilor articulatorii incompatibile cu intregul astfel rezultat,
Fenomenul poarti numele de coarticulasion Y
Exista foarte multe contexte fonetice care sufer schimbari
ca_urmare a diferitelor forme de manifestare a fenomenului
coarticulatici. Cu toate acestea, el nu poate fi considerat ca fiind
caracteristic exclusiv vorbirii populare si-neingrijite, cel mult 0
trasdturd pregnantd a tipurilor de vorbire care nu intra in cadrul
registrului solemn, Totodaté, se poate constata ci, in cadrul
diferitelor comunitati lingvistice delimitabile pe _criterii
geografice, luind in considerare si perspectiva diastratic’, dar si
pe criterii nationale, modificarile de rostire petrecute la nivelul
contextului fonetic, datorate coarticulatiei, pot prezenta
coincidenja. Din acest motiv, se poate considera cA aceste
modificari nu sint impuse de organele articulatorii individuale,
ci se supun principiilor economice de la nivelul, bazei de
articulatie proprii comunitatii lingvistice vorbitoare a unei limbi
nationale.
Este de retinut c& studiul istoriei unei limbi nu reprezinta studierea
exclusiv a formelor apartinind normei literare a acelei limbi. Istoria
limbi, in ansamblu si fn anianunt,
redcUpate find de toate Torinele care ali existat si gxistd inte-o
limba. “Studia istori¢™al “unt limbi este, sub acest aspect, o
dialestologie istorica a acelei limbi.
(retest certa despre pierderi, aparitii, intervertiri de
Sunete, ori doar despre modificari la nivelul unor trasituri ale
sunetelor, este de refinut c& toate aceste schimbari, atunci cind se
datoreaza coarticulatiei, nu reprezinta decit efecte ale acestei cai
de manifestare a principiului economiei in limba.{De asemenea,
denumirile individuale pe care le pot capita aceste fenomene nu
dau seama de cauzele lor, doar le descriu sub diferite aspecte,
din diferite perspective.
13 &
Nogiuni de fonetica generald si istoricd
0.2.4.1. Probabil. ck fenomenul cel mai apt si ilustreze
efectele coarticulatiei este cel prin carediiscarile articulatorii ale
unui_sunet se extind dincolo de domeniul siu originar, asupra
“mai mulfé dintre miscarile sale articulatorii asupra altui suhet se
F umestelasimilarie.\Principiul fundamental de care ascult& acest
tip de schimbare estacTegea clit mai puterniO{in fapt, aceasti
lege economica domini toate tiputile de schimbare in care una
i latorii ale unui sunet afecteaza trasdturile
articulatorii ale altui sunet noua articulatie devine
mai economica din punctul de vedere al miscarilor care concura
la producerea respectivului context.
‘Sub aspect formal, exist diferite tipuri de clasifictri, conform
tunor eriteri din care decurg felurite denumiri pentru aspectele
fenomenului in discutie. In functie de masura sau gradul in care un
sunet ‘gi extinde 0 trastturé articulatorie asupra altuia, se poate
distinge intre asimilayie
sensul in care fenomenul Se
sunetului inductor fai de ini
amine dincolo de aceste simple denumiri, dup& cum ascunse
amin cauzele pentru care un sunet act
continua evolutie a
urma_cirifa_unul_dintre acestea va
mai incomode — din perspectiva
acelui punct al contextului fonetic —, pe care 0 va modifica.
Astfel se intimpla in evolujia lat. nubilum > *nueru > nudr, unde
suecesiunea imediata, contactul dintre velara labiala uw gi vocala
palatala ¢ nu este tolerabil. De aceea, etapa a treia a lanfului
evolutiv arati o modificare a locului de articulare. Cu toate
ett etait tee entrtemrntnnntoinatonrene
Elemente de istorie a limbit romane vechi
acestea, lipsa labialitifii in context pare a incomoda in perioada
respectiva, deoarece acum se produce modificarea altui
parametru: in arie nordic, vocala de dupa u capita acea
trisdtura [+Habialitate], dar modificarea se face cu preful unei
redirectionari in ceea ce priveste gradul de deschidere: nour (de
unde se deduce si c& starile de echilibru sint succesive $i
se constituie in diacronie, dar privesc un anumit stadiu
cea ce reprezinté 0 valoare intro anumiti epoca
nereprezentind in mod obligatoriu acelasi lucru intr-o alta
epoca). Tendinta este evidenta si in aria sudicd, unde rezultatul
evolutiei este un compromis sub ambele trisaturi articulatorii:
noor. Rezultatul nor se datoreaza contragerii vocalelor identice.
‘Asemanator se petrec lucrurile in cubitus > *coetu > *codtu >
*cootu > cor(u), unde asimil
—o alta forma de manifestare a
Tot acestui fenomen i se datoreazi evolutia *battizo >
batez > botez. Este evident, prin observarea unui asemenea caz,
cilnu se poate vorbi despre evolutia @ > 0. De fapt, velara
nerotunjiti capita trisdtura [+labialitate] in contact cu oclusiva
bilabiala sonora precedentd. [De asemenea, evolutii precum
arena >arind > anind, blasphemo > blistem > blestem, boiar >
boier, inel > inel, mirionem > mirune > minune, nasypu > nasip
> nisip, vsl. sventu > svint > sfint, desfac, dezmembra etc. sau
lat. scamnum < *scabnom reprezinta cazuri de asimilati
Observarea atenta a fenomenului palatalizarii labialelor, a
i Precum si a altor fenomene care
plic& prezenta unui ior inductor, ofers Limuriri asupra felului
care actioneaz& sunetelé la astfel de contacte. in contact cu
‘oul inductor, labialele p, b, m, f si v, spre exemplu, igi pot
pierde unele trisituri articulatorii. Jorul actioneazd asupra
articulatiei labiale a consoanei pe care, treptat, 0 converteste in
articulatie palatala. Evolutia poate fi ilustrata prin lanful piatra >
pyatré > pk'atrd >k'atré unde, dupa extinderea ariei sale,
concretizata si prin muierea labialei, ‘oul
Is Nosiuni'de foneticd generala si istorica:
domeniul consoanei, capatd ocluzi
ce labiala se reduce
cedind locul defi
indiferent de distanja
cazul in care astfel de succes
schimbari, fenomenul fiind denu
Ruxanda sau Luxandra constitute
Ruxandra. {n ambele cazuri, organele articulatorii suport greu
fapt nu lipsit de relaie cu
pozitia celui de-al doilea r, dupa oclusiva dental, Solufia a fost,
fie disimilatia totalé a acelui r (0 solujie mai ,brutala”), fie
pistrarea sa, caz in care prima lichida capatd o alt& articulatie,
mai comodi.VUn caz precum malva > nalba prezinté o
‘disimilate din
Probabil ca intdrirea caracterului labial al consoanei din ultima
lab (betacizarea v > b) a determinat o anume incomoditate
articulatorie, care sa solufionat prin renunfarea la aceasta
trisdturd in prima silaba si pistrarea ei in punctul care tocmai
fusese consolidat in acest sens. in felul acesta, pistrind toate
celelalte trisituri articulatorii, nazala isi schimb& locul dé
articulare (m > n). Cazuri de disimilatii reprezint& si evol
Precum: augustus > agust, coctus > copt, coxa > coapsa, derept
> drept, fereastra > fereasta, minutus > manunt > marunt etc.
' 0.2.4.30 schimbare fonetici destul de frecventi, relativ
usor de observathse produce prin schimbarea reciproca a pozifiei _
in cadrul fluxului_sonor a dowd sunetef Fenomenul poarth je
numele dclmgiatead ¥i reflect’ o forma simpli de reactic a
articulatiilor la agresiuni din partea diferitelor contexte’ Nu este
7 tied generald si istoricd
intimplator faptul c4 asemenea fenoinene apar, mai ales, in cazul
imprumuturilor, in procesul de invafare a limbilor, precum $i in
cazul, mai rar, al contextelor-care rimin in urma evolutiilor
structurii audio-articulatorii, cu care intri in contradictie. in
felul acesta apar: impotriv < protivu, insfac < infasc, intreg <
integrum, molifié > molitva (cu asurzit€a sunetului metatezat),
plocon < poclon, pre < per.
~ 0.2.44, Bxisté unc's forme ale schimbiarilor fonetice mult
mai usor de clasificat sub aspect formal, dupa cum acestea
reprezinté majorari sau reduceri de sunete si dupa los
context in care se produce cresterea sau scdderea aceasta. in
realitateVesenta acestor fenomene este dat tot de evolutiile care
genereazi asimilajii sau disimilatii, cdderea sau aparitia unui
sunet in cadrul unui flux: sonor fiind rezultat al unei evoluti
datorate proceselor ,de la nivelul organelor articulatorii si
organizarii fluxului sonor.yUnele dintre aceste fenomene (cele
care se refera la inifiala si la finala cuvintelor) se pot datora
interactiunii acestora cu cuvintul precedent sau urmitor.V
asemenea forme ale schimbirii se ocupa fonetica sintactica
(sau, cu un termen preluat de la ve indieni sandhi). in
sonor pot depasi
intocmai_precum elemente
components'nd cunoge pases. ;
‘Paferezafste fenomenul in_urma cltuia ,dispare sunetl
(vocall sau consoand) de la initiala unui cuvint/Desi fenomenul
sepoate intiini a imprumutare sau in perioada de adaptare a
‘materialului strdin imprumutat la structurile limbii, el poate fi
in limba.
Afereza poate fi ilustrati cu ajutorul unor cazuri precum: aprilie
> prier, anafurd > nafurd, dvomic > voric, lerusalim >
Rusalim, impdrat > parat, si lu duc > sé il duc > sd-1 duc, sfirsi
> firsi etc...)
~, 0.2.4.5. Un fenomen romanic de mare importanja pentru
a
Elemente de istorie a limbii romane vechi
toay ile geolatine (intrucit era caracteristic latinei populare)
estd sincowailAceasta consti in cAderea unei vocale interne,
situat& intre dowd consoane (de obicei, dar nu de regula, vocala de
este posttonicd, adic& se situeaz4 dupa
o’oclusiva si o
acestui fenomen, apar foarte multe evol
bund masura, la a conferi o anumita fizionomie li
~Astfel evolueaza auricula > oricla, avunculus > onclu, dominus
> domnu, oculus > oclu, viridis > verdis. Tot astfel apar $i
caracteristice aspect neingrijit: domle pentra domni
iepurle pentru iepurele etc. ~ -
V 0.2.4.6] Fenomenul prin a carui manifestare dispare sunetul
final al unui cuvint se numesté[apocopa}-Daca afereza nu este un
fenomen foarte des ‘intro limba precum romana, in care
tensiunea articulatorie este masat la inceputul cuvintuluifunde
se afl cantitatea cea mai mare de informatie)’gi in care sfirsitul
cuvintului nu beneficiazd de un prea mare efort din partea
organelor articulatorii (fapt adesea lipsit de efecte in planul
comunicarii, romina cunoscind o bund dezvoltare a fenomenului
redundanfei),\apocopa este bine reprezentati VApar astfe
i se giseste intre
e
pentru bine, c-am pentru cd am, foarfec pentru foarfece, las 7
pentru lasd, sfiibur pentru simbure ete
\v 0.2.4,7,{Sinereza ste un fenomen de reducere prin a cdrui
manifestare, doud vocale in hiat nu se lupté pina la disparifia
ungia_ca_sunet, ci doar pind la jerarhizarea acestora, una
devenind_semivocala_intr-un di in_care_cealalta igi
Riistreaza statutul de vocala.[Ca forma de evitare a hiatului, acest
fénomen poate conduce si la deplasiri de accent. Spre deosebire
de contragere, in urma cdreia apar forme precum: casei < caseei,
Sati < fit < feat, vin odati < vino odata, sinsreza pistreagi
tumarul sunetelor in cuvint reducindu-l pe cel al silabelor: de—
ar < de ar, flu < filius, Teu <100, §ffu < Scio, tdcui < tacui: te
asemenea: piajd dambla, gnoji >
gunoi, hrand > hdrand, slab > sclal -vitnj
suo, 1b, slobivu > zglobiu, visnja >
\ 0.2.4.1. De _asemenea, urma_unei_actiuni similare se
manifesta fenomenul propagarii}Cetind o mai mare concentrare
din partea organelor articulatorii, consoanele lichide (laterala ! si
vibranta r) cunosc acest fenomen: facula > *flacula > flacaré,
acer > *arciariu > arfar. Special, insi, este cazul propagiri
nazalei dentale, evolutie caracteristicd unei perioade mai vechi a
it
roménei. In felul acesta rezulté cdrunt < cdnunt < canutus,
funingine < funigine < fuligine, genunchi < genuculus, manunchi
fir, gelum > ger, mola > moaré etc. Mai mult, dacd se observ,
spre exemplu, c& un d, un é sau un 6 urmafi den evolueaz, intr-
un interval mai larg, cAtre 0 vocala inchisé, d, f, se va putea
conchide c4, la un moment dat (cind actioneaza o tendin{a)
un anumit context (favorabil, adic& in care nu acjioneaz& mai
puternic o alt& tendinj4), nazala are proprictatea de a inchide
sunetul anterior. Manifestarca Ia nivel fonetic a legii fonetice, in
urma concretizarii unei tendinje afecteazd, mod aparent,
sunetele si contextele, cauza prima a acestei schimbari aflindu-
se in modificarea conformatici org: articulatorii.. Asadar,
fonetice, se aflé acjiunea
bare se va produce cu
Desi este di jeat cauza pentru care se schimb&
conformat ceea ce se poate afirma totusi,
este organele articulatorii se afl tntr-un cont
2
Elemente de istorle a limbil romAne vecht
proces (diferit ca dinamicd tn ump) de adaptare la anumite
(de natura
Mai este de observat 4 vorbitorul nu este pe deplin conytient de
faptul 4, In limba, se produc niste schimbari cu caracter regulat,
care afecteazA toate contextele identice, producind aceleayi
rezultate (ins8, el poate deveni constient de acest lucru, aya cum
infelege 4 existd diferente intre rostirile diferitelor regiuni sau
epoci). Mai bine zis, el poate accepta ideea aceasta dact este pus s&
. Este mas greu sf
Abstract
ddesfasurats in timp yi
3 cate reprezinta repetabilitatea unor concordante In ceea
ce priveste efectele, decurgind din procesele petrecute la nivelul
unor aniculaji. De fapt, vorbitorul nu aplica niste legi fonetice la
chiar daca actiunile sale se prezinta ca gi cum el ar
ica niste procedee bine stapi
0.3.2. Observarea actiunii legilor fonetice permite
constatarea unei caracteristici fundamentale a acestui tip de
fenomen, si anume cd Nagler GERDadbe | Acoust
Ti al acestora,
w cuvinte, Tegite Tonetice|se produc far excepjic, mn Ware
situatiile care se grupeaza sub un anumit context. in perioada de
formare a de. pild’, orice 4 urmat de ni
dentala (n) si de vocala sau consoand s~ainchis la *d, apoi la
canem > *cdne > cine, lana > *land > lind, canto > *ciint > cint,
Jrango > *fring > fring etc.! .
v © evolutie precum cea petrecut& in cazul lat.pop. oricla >
Tom. ureche, prin care grupul cl > cl’ > k’, reprezintd o
schimbare fonetic’. Ea se petrece P, are loc printr-o
alunecare inconstiend a sunetelor si reprezint& concretizarea unei
tendinte,
Sintagma alunecare a sunetulu
23
(germ. Laurwandel) reds eee eE
i
al intervalului de
Jor se concretizeazs la
afectata recunoasterea
este vorba despre
‘mai dinamice. Organele
hniste structurr co
perspectiva
erize de adaptare,
biter nu cons
ano in peapeciva diatonic ehivalind cu exragerea 3
8
din angrenajul dinamic in care se af
0.3.3. Exist situatii care reprezintd aparente exceptii de la
producerea schimbarilor fonetice sal Set lege piesa .
recum cea in ul 5
ea Tn tiodel de schimbare fonetici (lat baricales
era un diminutiv pentru hordeus ‘orz’). Paral eevee
limba romana are o alté forma, rezultat al evolutiel fonetice& al
uurceolus, si anume urcior. Probabil ci datoriti unei asocie®
nivel de sens intre urcior si oald are loc o contamin:
formal, prima forma ajungind si schimbe lic eae
Iaterala (J), in urma cdreia uréor devine uléors Tip\ pearl
schimbare nu mai are cauze strict fonetice, nu se mat
de sunet si, probabil, nict
unei alunecdri Leal eecll
|
|
rie a limbii romaine vechi
aaa ttn romiine vec
anumit& proportie, contamina|
VPe de alta parte, urmasul diminutivului hordeolus ajunge,
din diferite motive sd se inutilizeze, dar nu peste tot (ore <
hordeus find suficient), drept care se regionalizeaz4, riminind
sii fie folosit ca atare doar intr-o intr-o zona’ conservatoare
precum cea a Banatului,
metaforica (‘inflamatie la geana ochiul
celei
cu ol, oalal/
icfia formala urgior / urcior se pastreazi,
astfel formate coexist’, in aceasté directie
ive, diferenjele de —sonoritate
de sens.
completindu-se cu
In restul teritoriului, unde urmasul diminutivului latin nu s—
a pastrat, iar urceolus a devenit,ulcior, pentru ‘inflamatie ta
geana’ se foloseste ulcior la ochiAsadar, acolo unde primul
termen nu a mai fost folosit cu valoarea sa etimologicd, acolo
unde cuvintul nu a mai insemnat ceva, valoarea sa metaforica nu
a mai fost sprijinté de cea etimologica ‘orzigor’, ceea ce La
slabit si in plan formal, el suferind atractia paronimica a unui
cuvint mult mai puternic, aflat in uz, cu sens larg cunoseuty
Astfel, urgior sa modificat,
etimologie populari,
'\ Plecind de la un etimon precum lat. parietem, in urma
evolutiei fonetice, se ajunge la parete. Procesul prin care s~a
ajuns la forma actuali, perete, se poate datora unei acfiuni
complexe, unde contextul fonetic (vocala e din
si din urmatoarea) a putut favoriza, prin
un proces constient de climinare a vocalei velare, caz incadrabil
intro tending mai larga!
0.3.4] De o deosebita important pentru ocolirea capcanei
Privitoare aparentele exceptii este stabilirea corecti a
contextul pura cum s-a vazut, nazala dentald are capacitatea
fiind practic inlocuit prin Nogiuni de foneticd general si istoricd
den inchidW’ Sub aceast8 influenté lat. plango devine rom. pling,
lat. anellus devine vrom. fnel > inél, sau lat. pop. *rena > rind.
Aparent, lucrurile stau altfel in evolufia lat. annus, gare trece la
rom. an, sau.jn lat. *penna > vrom. peand > pand.Mn nici unul
din cele dou exemple vocala ce precede consoana nazala nui se
inchide, mai mult, in cel de-al doilea caz, are loc’o deschidere
sub forma unei diftongari. De fapt, contextul -nn- este diferit de
=n + consoand. Nazala lungi (lungime notat& prin geminatie)
era un sunet cu alte proprietii decit nazala simplé, primul sunet
neavind capacitatea de a inchide vocala ce-i urma. Asadar,
annus $i pinna.reprezinta alte contexte, nazala de aici nefaicind
parte din contextul care conduce la schimbarea in discutie”
0.3.5/-Afirmatia conform carcia legile fonetice sint oarbe/
inseamnd, totodati, si c& fiegile fonetice se produc indiferent.de
faptul c& ar afecta/functia de bazi-alimbii; eccea de cunoastere
sCcomunicaref In urma manifestirii diferitelor tendinte la nivel
fonetic, sub forma schimbirilor petrecute pe baza legilor
fonetice, |diferite forme au putut ajunge la omonimie, fapt
suparitor ios din punctul de vedere al funciiei
fundamentale a limbiif Cu toate acestea, intrucit legile fonetice
reprezinti realizarea unor tendinfe independente de factorul
constient, in limba se pot produce schimbari in urma cirora, spre
exemplu, datoriti omofoniei create, ulterior, vorbitorul a
intervenit intr-un fel pentru a pastra ambele concepte separindu—
le formal. fe poate presune ci atit urmasul lat. habeo, cit si cel
al lat. amo au ajuns la rom. am,
“asupra cauzelor pentru care, intr-un moment al evolu
s-a abandonat o anumit& forma adoptindu-se alta, intru
este un sistem economic care are oroare de lux, cind acesta este
—-echivalent cu efortul nerasplatit, ineficient sau nerentabil
~~ j Rareori se poate intimpla ca efectul actiunii legii fonetice
si’ fie oprit in mod constient.| Este posibil ca aceasta si fie
explicatia pentru cazul urmitor. fn latina, cubare pare a fi
26
Elemente de istorie a limbil romAne vechi
cépatat sensul ‘a sta pe oud, a cloci’ din momentul in care se
poe evolutia =b- > -v— gi are loc confuzia cu ovum ‘ou’.
intr-un asemenea caz, se poate considera ci mecanismele de la
baza fenomenului etimologiei populare au fost cele care au
sustras evolutiei fonetice cuvinte pe care legile fonetice le-ar fi
distrus (nu este imposibil ca vorbitorul si actioneze chiar
momentul producerii fenomenului fonetic, opunindu-i-se, cu
conditia ca el s constientizeze imediat acest fapt si si aiba
vointa gi tiria de a i se opune — ceea ce se
rar), Cu toate acestea, trebui
r c& |factorul fonetic este context favorizant,
existind si schimbari constiente.!
unor
care se fncadreazi in paradigme pe criterii morfologice, dar cu
evitarea consecintelor evolutiei fonetice etc.
Vi en roma
he al erbul ¢ teren roménese, la cure,
a cuirge datorindu-se analogiei cu alte forme din paradigma
in care se incadreazi acest verb, precum a merge, a sterge etc. |
Acelui ip d€ grupare a formelor i se datoreazd si
Prezent in cuvintele cu accent oxitor, d
: le
tinal cordea, cies, margea, vijea, al ebor plural’ =Ie a Tost
icat_unor cuvinte aparute mai. tirziu in i
limba:
basmale, boccele, perdele etc. andre,
bh Lea Pot apirea si functioneaz sufixele derivative]
ret zt unor forme precum (imbric, mic, spic etc. care au
vorbitorul Ia concluzia ci ~ic este diminutival, se creeaza:
feticé, lonica, viticé etc, . eu
Substantivul latinesc nurus, -us, feminin de dec! area
a
artton = cuvette coo aur accent fe
EEE ne Dein
*leamné, frigus, ~ora > *frigura, tempus, ~ora > *impurd.
jigma in care au fost
incadrate si care aveau finalele in e si i, vor duce la la vrom.
leamne, frigure, timpure si apoi la lemne, friguri,
Se observa ci, dup’ cum, la nivel fon:
mai frecvente influen|
anumitor deprinderi, tot astfel, formele se incadreaz’ in mintea
acestuia in paradigme, ceca ce revine des in vorbire, ceea ce este
cunoscut, caile bine strabitute, stimulind, jntr—un proces invers,
, frecvena respectivelor forme $i ,
|Unele tendinje, usor de constatat si care sfideazi desfasurarea
evolutiilor fonetice conform ai se datoreazd tocmai
1, spre exemplu,
trecerile de la conjugarea a doua la cea de-a treia (batea > bate,
parea > pare prevedea > prevede, tdcea > tace), confuzii
precum sd ploaie / sé ploud et
prezent $i
Elemente de istorie a limbit romane vechi
— a ec imi rominevechi
sd tune, pentru cea de-a doua opteaza cei care fac analogia cu
verbul a oua, pe care cei I considera ca abstindu-se de la
‘*5d oaie, tocmai datorita unei confuzii care nu este comparabila cu
cea.din 52 ploaie).
CUTE Foarte important este factorul diatopi
fonetice
sistem fonetic, al unei comunitafi
valabilé si pentru o altd comunitate lingvi
noctem a evoluat la rom. neapte, dar si la fr. nuit. ori la
0.3.7. Un
diacronic. intru
desftigoari si se
actiune limita
asculti de tendinfe de sistem, care se
iinesc in timp ca procese, legea fonetica are
in timp, ea_nefii orice epoca de
i anem au evoluat in
la at. aririe~rom, riie, réspectiv la pine, dar Vl hrana,
ana, Care, $i acestea, aveau un d urmat de n + vocala, nu au mai
evoluat la o forma cu velar’, ci la rom. hrand, rand. Efectul se
datoreaz4 faptului cd, in perioada in care termenii slavi au
ba romani actiunea prin care un aitfel de d se
inchidea-incetase, Dac& proprietatea precedenta a legii fonetice,
de‘a fi supusi factorilor de ordin spatial, permite o astfel de
situare a unor evol
Garacteral vremel
fenomenelor™ fonetice
fonetice, dependenta de factorul temporal,
ill legit fonetive permite cronologizarea
Se poate astfel afla, cu aproximatie,
relajia de succesiune in timp a fenomenelor fonetice, ori dacd o
anumita forma dateaza dintr-o epoca sau alta.
Modul acesta de-g cronologiza fenomenele fon
(Ceronologie relativa’ deoarece raportarea se face la alte fenomene
az diferite puncte de reper. Spre exemplu,
unoscind faptul c& prezenta slavilor in zona pe care poporul
roman s-a format nu poate fi coborita mai mult de secolul al VII~
de pe urma influentei slave nu cunose
4 +n + voc., cons., Inseamna c& aceasta
pind in secolul al VIl-lea.
29
se numeste RAE ih Midd
Nopiuni de foneticd general® si istorica
Stiind c&, ined in latina popular, grupul ns se simplificd
evoluind la s, devine ‘limpede c& rom. des este urmasul lat.
densus, in vreme ce rom. dens nui poate reprezenta decit o forma
tirzie (imprumutata din latin’ sau din francez), care nu poarté
urmele schimbarii fonetice pe care ar fi trebuit sé 0 suporte dacd
ar fi fost mostenit, Tot astfel, rom. cunund este urmasul lat.
corona, in vreme ce coroand este neologic.
Lat. ménsa este primitivul rom. masd. Avind in ved
fonetice continute de aceasta form’,
fenomenelor fonetice care au actionat in resy
ordinea schimbarilor fonetice ce au transformat
si fi fost aceasta: \
polulara grupul ns se reduce I
te primul context care va evolua,
‘comuna; prima evolute care, in
perioada de formare a limbii romine, va afecta un cuvint precum
*mésa este cea prin care un a meaccentuattrece la d: *mésd.
— la scurté vreme, un é urmat dé un d, context prezent aici, se
iftongheaza, ajadar: measd.
— acestui fenomen, fi urmeaz& un altul, caracteristic romanei:
.. In consecint’, measd evolueaza la *mdasd.
- tea diftongului “2a, compus in doud elemente egale,
este accentuat4, prin urmare are loc contragerea, fenomen in urma-
chruia *mdasd > masd.
Dupa cum se vede, schimbarile fonetice se petree fn timp, faptul
seria nsemnnd
4) ele cunose relafii dX succesiuie strict (nu se poate presupune o
forma *mensa, spre exemplu, deoarece evolutia ns > s apartine
‘reme ce evolutia a > 4 apartine perioadei de
a limbii romine, cind le caracteristce latinei
se incheiasera; aadar, d apare dupa ce ns >s)
‘multe ori o schimbare determina pe urmatoarea sau, cv alte
‘0 schimbare nu. se poate petrece fara ca o alta si-i fi
tind eaitice cauzalitatey(é nu se poate
Popul
by de
ceuvint
precedat, intre el tit de
Giftonga decit in pozitie 4, Tees ce Inseamna'ch mu se poate
presupune ca diftongarea s& preceada inchideri lui a neaccentuat)
‘chimbare — timp poate ajuta, in unele cazuri, la
a raporturilot de succesiune, atunci cind pot apirea
(din forma masa se poate afla cu certitudine care
30
Elemente de istorie a limbil romaine vechi
doui fenomene — diftongare gi velarizare — sa
‘ntti: numai urmind calea mai sus aratata, mensa >
leveni masa, trecind prin forma, atestata de vechile
diftongarii, *mesa ar fi te
agadar,
diftongarea igi produsese deja efectele).
0.3.8, Sistemul fonetic al unei lim!
evolutiei acesteia, reprezinté un ansamblu dotat cu 0 ariumita
coerenté, avind un anumit nivel de echilibru. Ca orice or
ibrele la toate
la *mdsd, cea ce nu s-a petrect
momentul in care se produce fenomenul velarizarii,
spre reechilibrare, unele
purtind consecinte. in plus, migcdri exterioare ii pot avea
uneori drept efect aparifia unor tendinfe care sa afecteze o stare
de echilibru atinsa.
Lat. vetula cunoaste o evolutie interesant& in romana, cu
ajutorul careia se pot ilustra precedentele aserfiuni: verula >
*vella > *vecla > *vecl'éi> veak'a > veak'e> veche. Primu
fenomen constatat este unul latinesc popular si anume
sincoparea. Este greu de afirmat cu siguranfa care a fost cauza
unei asemenea schimbari. Ca mul le, si aceasta se poate
datora mai curind faptului c& latina ajunsese o limba vorbitd pe
un teritoriu foarte intins, de catre popoare diferite, atit intre ele,
cit si fafa de peninsulari. Dupa cum se va vedea mai jos, cert
este faptul cio astfel de evolutie se incadreazd intr-o tendinta
mai larga, de simplificare a silabelor si a numarului acestora/ in
felul acesta, ins, apare o succesiune inedita in latina, greu de
suportat pentru anumite baze de a (Grupul pare a fi
uunul neagreat de limba romana, evolu tirzii mergind in
directia schimbarii sale: vsl. tlaka > clacd, magh. hitlen >
hiclean, csatlé > ceacliiu, pantlika > panglicd, tendint&
31 Noytunt de fonetica gencrald si istoricd
continuati in graiuri: Vicleim pentru Betleem, asadar, dupa ce
legea fonetica igi incheiase actiunea). Se observa, inci de pe
acum, cumpo anumité tendin{, actionind in limba si impunindu-
se, produce o micd dezordine in sistem, interventia si actiunea
unor mecanisme fiind necesari pentru a repara efectele}
| Rezultatul va fi o noua stare de echilibru Jin limba romana, un a
medial si final neaccentuat trece la d, cea ce se intimpla in
etapa urmitoare. La scurta vreme dupa ce acest fenomen organic
se produce, in mod independent, se manifesta o alta cerin{a a
sistemului, caracteristic’ unei anumite perioade din evoluia
romanci. Este vorba despre muierea lichidei din grupul cl:
cl’. Accasti stare nu este una stabil, asadar ea nu poate fi di
intermediara. in urma aparifiei acestei instabilitati, ins, se
amorseazi 0 serie de mecanisme care vor produce profunde
schimbari la nivelul formei. in timp ce schimbarile acestea se
petrec, datoriti fapt ci vo accentuate,
silaba urmitoare, un conform unei tendinfe roménesti, vechi si
persistente, acest é se deschide. Odati cu producerea
fenomenului diflongarii conditionate se. continua murerea
lichidei. Faptul conduce la zarea oclusivei, rezultatul
fiind un sunet produs prin ocluzic, dar care si~a pierdut locul de
articulare (velar), trecind in zona palatului, Astfel ci, la un
moment dat, cu capi’ infitisarea veak'd. Storea este
ilustrativa pentru felul in care se reorganizeaza ec!
nivel fonetic. Din punct de vedere al difton;
se afl, (d), este optim’ menjinerii sale. Finala cuvintul
confine un punct de dezechilibru, dat de succesiunea din
gul —a. In momentul in care acest dezechilibru local se
acutizeaz, se produce asi prin acomodare, &
parametrul cel mai incomod (locul de articulare) find atras cAtre
i, cu pastrarea gradului de deschidere; apare astfel finala —e.
Ca o consecin{é direct’ a acestei evolutii, diftongul, care nu
rezist& in pozijie e, se monoftongheaza: veche.
2
+ apar'ca reacfii ale organelor articulatorii la
Elemente de istorie a limbii romaine vechi
5 ’
Se poate observa in acest exemplu cif evolufile fonetice
unele conditii date de
contextul ce nu se incadreazé intre limitele unei structuri
audio-articulatori.|
“Baza de articulatie. Sintagma aceasta trimite la un
concept (controversat) a cdmui fundamentare. se datoreaz’
intemeictorului $
lementele “nei structuri isi datoreazd identitatea gi
existenta capacitatii de participare ca atare la respectiva structuré
si relajiilor de op. i
gic, evoluind in
mp si spatiu si adaptindu-se 1a contexte. in felul acesta,
modificarea fonetic’ reprezinti o consecinti a manifestarii
tendin{elor ce au la bazi autoreglarea unei functiuni biologice
(prezenté in orice organism viu). Schimbérile organelor
Producdtoare de sunete au drept consecinfe schimbari ale
sunetelor, fapt condijionat de permanenta adaptare a organelor
articulatorii la nece:
reprezintd cadrul fiziologic aflat
transpare in plan ling icArilor fonetice) in
care se produc sunetele limbii si fluxurile sonore. Chiar daca,
teoretic, posibilitatile
Ureptat in procesul de con:
supus schimbarilor. Aceste schimbari, ‘ins’, nu vizeazi esenja
a i
i
{
i
precum si a contactele intense cu alte limbi
este ultima sint
apeleazi pentru a denumi tot felul de habitudini articulatorii
achizitionate in procesul de invajare a lim!
vorbirii. (De fapt, deprinderile_articulatorii apar exclusiv Ja
contactul cu al
asupra intregului complex articulatoriu, de aceasta finind
evolufiile fonetice care se petrec intr-o limba. Deprinderile
articulatorii decurg din baza de articulat
modal
Cele dowd nu se pot compara d
actioneaz: in contactele
articulatie controleaza felul in care se articuleaz& sunetele unei
limbi si rAspunde de masura si directia in, care acestea au fost
torsionate (sau de efortul necesar pentru ca acest lucru s& fi
minim) de catre vorbitorul altei limbi, deprinderile art
rispund de introducerea
Timbii mateme;
Gi adaptirile sale la evolutiile bazei de articulatie,
latie, se manifest’
jimba. :
, ypide a facut distinctia dintre baza de
rinderile articulatoriiy destul de des folosita
s_ a ad a d
Nogiuni de foneticd general 3! istorlcd
care trideazi inceputul unei incapacitéti de a mai concepe
18, spre exemplu, se manifesta tot
a comparativul ca in situatiile in
se jpregistreaza astfel, enunturi de
ebui s& apard de
tipul],el stie mai multe ca mine’, ,,c1 nu stie mai bine ca mine”.
| Forma decit poate avea valoare de comparativ de inegalitate, dar
si pe cca de restrictiv, echivalent cu doar, forma 1 apartine
comparativului de egalitate, avind valoarea ‘precum’/ (Discujia
mu se poarté din perspectiva etimologica, ci exclusiv prin
raportare la un stadiu imediat anterior celui caracteristic
sfirsitului de secol XX $i inceputului de secol XXI, stadiu bine
fixat in a doua jumatate a secolului al XX-lea si care tinde s& fie
inlocuit.)
‘Cele doua adverbe au situatia germ. als $i wie.
Utilizarea adverbului ca in contexte caracteri
comparativului de inegalitate nu este, in fapt, indreptaji
in care prezenfa lui decit, aparent, ar putea da nastere la
de confuzie a lui decit
vorbitorul confundé cele
‘cel mai comod (pentru c&
decit nu poate intra in enunfuri in care ar introduce comparativul
e egalitate: tel este la fel de bun decit tine) al perechit
sinonimice” create Totodatd, decit cunoaste valoarea lui doar
in: .am luat decit zahar"[(se poate spune cd lipseste negatia nu,
dar, mai curind, in mintea vorbitorului std pe primul loc valoarca
‘dar’ a adverbului decit). Intr—un enunt precum cel precedent,
tau precum in: ,am decit trei lei”, in mintea vorbitor
restnictia este conceputé nu ca negativ4, ci, mai ales, ca pozitiva.
Obsynuit cu restrictia, vorbitorul nu o mai sesizeazd ca negatic a
st4ni normale de libertate, ci ca pe un caz al normalitésii. Se
observé astfel c& nu valoarea ‘doar’ este cea care produce
evolu, ct schimbarea de conjinut a formelor. Conceputs ca
6
Elemente de istorle a limbii romaine vechi
, fosta restrictiec tsi leapada marcile golite de
confinut, Primul care dispare este elementul negator
petrece nu atit pentru c4, prin poziia periferica, ne;
usor de indepdrtat, cit datorité faptului c& valoarea negata este
ptima care nu se mai face si in noul mod de a
a. Decit va ramine pentru c& altfel enuntul ar deveni
1m luat zahdr”, ceea ce nu este cazul deoarece
De altfel, in acest plan se $i produce
confuzia dintre libertate ca domeniu de exprimare limitat de
anumite norme asumate $i libertate ca domeniu de exprimare
limitat de anumite norme impuse.
Alaturi de situatia complexa de mai sus, nu se poate afirma
4 fenomenele constatate se datoreazd unor rajionamente
complexe ale vorbitorului, schimbarile induse avind rolul de a
lémuri relajii si conjinuturi pe care acesta le vehiculeazd.
de a produce enunturi care afecteazA — sensibil si in
jedorite de acesta — sensurile si raporturile pe care le
accsea|schimbarealpe cae vorbitons
toaré, chiar dacé uneori nuanteaz4
s rbitorul pune in act forme care
spervese continuturilor pe care le are de exprimal, enunfurile pe
{are le construieste structurindu-se prin fi
are prin inco de forme
lori compatibile intenjionalitatilor salt
urmeaz4 evol i
are devin func
susceptibile de a se impune in uz, de a c&pSta g
dea dobindistatutl denormds Comune 1. Perspectiva istoric&
LA. Izvoarele istorice. In_mod_firesc,/ aserfunile ou
caracter ic, asupra unor teritorii $i popoare indepértate in
timp de perioada actualé se pot face doar pe baza Sana
izvoarelor pe care contemporaneitatea le are la dispozitieyOrice
i presupunere, oricit de corect ar fi extrasé pe baza unor date
certe si oricit de bine ar decurge din utilizarea instrumentelor
Togicit, rimine o ipotez34Pe de alté parte, ticerea izvoarelor nu
poate fi interpretat& ca atestind prin sine inexistenta unui
Teritoriu sau a unui popor. Aceast& ticere poate indica doar c&
autorii sau utilizatorii respectivelor texte nu aveau cunostinte
despre acele teitori si populaii oni erau neinteresai de situatia
acelor teritorii si populafii, cea ce se poate ilustra cu ajutorul
tuneiafirmajii a lui -Btrabon, care observa ci romani au
descopentt locurile de la nord de Istru ca urmare a dezv
acestia a unor interese politice si economice, iar nu
pierderea nor anumite scriei ale Antich
Mearea (cu valoare de argument peremptoris) c&
de valoare, motiv pentru care
Sau char foloste ca
sau cd nu ar
[sree senior gia unor preci limp in textele care
1 chestiunestori care fac istoricul anumitor
evenimente si regiuni, fine, in esenjae doud cauze majors:
Obicctul istorii tea greacd $i, ce ale
i, privea lumea greacd §
aera aestore ipsa enfin earn ere
sau intreruperea unor asemenca men{iun! referitoare la un eee
sau la o regiune nu reflecté nicicum un gol sau ines
existenfe acelui popor, dup cum nu reflect nici inexistenfa on
disparitia respectivei regiunf Incetarea relatiilor Imperiu et
(fosta) regiune (a sa) conducea, de reguld, la ince
38
Elemente de istorie a limbit romane vechi
mentiunilor acelei regiuni, ca 0 consecinté fireasc& a faptului c&
de interes a ImperiuluiTot astfel
necunoscutd, din diferite motive, sau nu reprezentase vreodata,
dacd o anumit& regiune era
nici macar potential, vreun interes in ochii romanilor,
firesc, acea regiune nu cunostea_mentiuni
lémuritoare in lucririle istoricilor l
istoricilor romani asupra unei regiuni, altemieaza de multe ori cu
perioadele de ticere si se datoreazi politicii Imperiului, cursului
evenimentelor istorice, concentrarii preocuparilor imperiale spre
diferite regiuni. (Desi nu lipsesc unele mentiuni cu privire la
teritoriile din jurul Marii Negre gi de la Dunare, spre exemplu,
mai cunoscute sint izvoarelor epocii arhaice si clasice zonele gi
Populaiile care se intindeau pind la Dundre-finformatii, care si
prezinte garanjii, apar o data cu Herodot, iar continuarea unor
asemenea menjiuni vor reflecta, intr-o masurd, interesul generat
de intemeierea pe firmul Marii Negre a primelor colonii grecesti
incepind cu secolele al VIl-lea — al Vi-lea fe.n.)\
In al doilea tind,[aproape intotdeauna, stiinta istoriei sa
interesat de popoarele gi, mai ales, de conducdtorii a cdror
‘seau_din anonimatul unei existente obisnuite, de
actiuni iesite din comyn ori cu consecinte notabile pentru
Popoare si regiuni intreyAWPind la Burebista, Istoria mentioneaza
pe geti doar ca pe un fapt divers, care intregeste un tablou,
mod vag si manifestind un interes secundar ori conjuncturaly-
Acclasi tablou, insd, este proeminent pentru zonele familiare $1
interesante pentru scri care un rege dac
devine putemic, reuseste si realizeze fapte situabile la scara
Istorici, cind regele se aseaza in fruntea unei societiti organizate
si incepe si aiba un cuvint de spus in desfisurarea
evenimentelor, Istoria devine interesati de aceasta parte a lumi
si de fortele pe care ea le poate dezvolta. Séricia cunostintelor
de pind la Decebal va trida, din nou, 0 regiune lipsita de forta
39
mod
speciale ori
ini, Perioadele de atentie a ee ee ee ee ee ee ee ee a a
—Perspectiv istoric
amorsirii unor jocuri diplomiatice, militare gi / sau economice in
plan local si regional, ori de capacitatea de a participa la astfel
de activitafi. Simpla supraviefuire nu intereseazi Istoria’yAcest
anonimat se reflecté destul de fidel la nivelul etnonimici, de
pilda, astfel cl,fin antichitate, in asemenea situajii de decddere,
era curent obiceiul de a denumi locuitorii dupi numele
teritoriului pe care il ocupau, indiferent de originea lor etnicd,
sau dupi, celal numelui etnic al celor ce stapineau regiunea gi
oamenii fon a\care poate fi constatata in izvoarele istorice
privitoare ‘a de la nordul Dunirii (confuzie care, de
alftel, nu se intilneste doar in cazul acesta) este deosebit de
sugestivi in cea ce priveste imaginea si pregnanta acesteia in
ochii celor chemafi s& scrie pentru posteritate despre faptele
oamenilor. Diferenjelor referitoare la denumire si explicarea lor,
destul de bine observate si notate intr-o perioada, intre daci si
gefi, sau celor dintre Dundre si Istru, mai tirziu, aldturi de unele
reluari ale acestora in lucrarile mai noi, le corespund con!
care vor persistaj\Dac& numele daci si gefi preced denuminile
efia, argul teritoriu devenit barbaricum se
ih zone de intinderi mereu variabile: Goria, Gepidia,
‘Sclavinia etc., in functie de elementul etnic dominant ca putere
si care, prin forta sa, interesa espernl ts 1, Iordanes, dupa
Paulus Orosius consider cd gefii sint
{ntilnitd si care apare si la Joannes Lydoss{La I 4
yeu de aritat cit de mare este confuzia, intructt referinduse| a
Dacia, acesta arati cd teritoriul se numeste Gofia $1 Gepidia, dar
cé, odinioaré, se numea Daciay Pe de alti parts, ear
Philostorgios, Wulfila era unul dintre scifi de dincolo de Istru
(pe care cei vechi fi numeau ge, iar cet de acum ii eee
precizeazi autorul)La rindul siu, Isidor din Sevilla crede c&
ryeli au fost mlddife al gotilor si, tot el, spune c&, pe B
i Doar pentru a incheia, mult mai
rziu, in a dowa jumatate a secolului al X-lea, cind realitatea
[La lordanes, ramine
40
a
re oe » .
z as
Elemente de istorie a imbii romaine vechi ~~
cunoscuse schimbari, Suidas va vorbi despre daci sini va numi /
pecenegi, ceea ce nu inseamnd altceva decit cf, pentru Istorie
Sti acel moment, acestia erau st&pinii vremelnici ai locului. Toto {
confuzie, dar in alt sens, o reprezinti cea care apare in Codex
Marcianus si in Cronicile lui Constantin Manasses, din secolul
al Xil-lea, unde se vorbeste despre daci, cu referire la romanii
ee romani
a privitoare la migratori_sint
deosebit de numeroase, nuanfate si variatg} Lipsa de aaa
a acestora cu realitatea si, mai ales, caracterul lor aglomerat,
producator nu o data de confuzii, se datoreaza, printre altele, gi
| Caracterului recent al acestora in zona, nevoii de a trata cu
| tu
| mereu prea nyantata¥Spre exemplu, din descrierea pe care
atentie noud fortd, care putea fi fatald gi care se cerea convertiti
sau zdrobité, deoarece aceasta forts naturalé venea in mijlocul
in valuri succesiveJ Imperiul confruntindu-se cu
te polimorf, la inceput scindati, apoi relativ unitard, dar
© real
Ammianus Marcelinus 0 face huni
Izvoarele care inifereseazX scrierea de fata provin din lumea
mediteraneeand si reflect interesele de tot felul (mai ales
economice $i politice) pe care aceast’ lume le avea fata de
diferitele teritorii cu care a intrat in contact. De aceea, felul in
care se dezvolti aceste izvoare, Jexactitatea si bogitia
informatiilor pe care le conjini (atunci cind aceasta calitate se
de care beneficiazi anumite teritorii
i fideli ai interesului pe care acei
1 cei pentru care se scria)atonsiderau ci il
necesitd respectivele realititiny |
4 In felul acesta, fnformatiile puse 1a disporitie de citre
iavoarele istorice sense min, de multe on lacunar si mesigure,
orientative {Din acest motiv, nu doar pentru perioadele ar
vechi gi preistorice, dar si pentru perioade relativ recente, peste
Care invosrele istorice au trecut{hlstoria apeleazé la stiinta
Srheologie; (cu tot complexul de subramuri ale acesteia),
‘Ja multe situati, probele furnizate de aceste
je argumentare net superioar’ in
Comparaiiile cu mirturiile istoricilor, care pot fi astfel
Completate, l8murite, corectate sau infirmate. Probele puse la
Gispoaitie de arheologie sint deosebit de pretioase prin evidenta
jor prin caracterul peremptoriu, in numeroase cazuri fixind
interpretarile in cadrele certitudini oo
1.2. Privire sintetick asupra istoricului zonei carpato-
danubiene:}Geto-dacii_con
jurul anulut 2000 fen,
din trunchiul comun
indoeuropean si migrajia lor spre est, Neamul acestora, foarte
numeros, (ria separat ; ule
spulagie. bine di 4 in sinul tracilor{Er se ®
PO} bine diferengiaté_in sinul tracilo ey
¥ janubiana, locuind un teritoriu care dep&s
eng toriu al Romanie: )inrud:
au din punct de vedere
puri cu scifii (iranieni),
ienii ica, dar care suferiserd o
cimerieni ci scale
putemic& influenja
geto-dacilor 0 puternica , z
cAror influenta indelungat& s-a exer
a {geto-dacilor de Ia gurile Dunarii, Secolele al Il-lea #1 al
IL-lea fen. vor inaugura contactele geto-dacilor cu germani
in aceast& perioada, zona de est (Basaral Aoldova de est) va
a2
~Putemic rege daca fost, dupa cum atest’ izvoarele_istoric
Elemente de istorie a timbit romane vechi g
fi locul contactelor cu scirii si bastamii, dar si cu unele popoare
ianiene, precum roxolani aig, sarmaji. Buebista va supune
le de pe intinsele teritorii ce cuprindeau, pe lings
si parti din populajiile menfionate. Una dintre ,
consecinfele indirecte va fi familiarizarea geto-dacilor cu dey
neamurile germanice cu care vor conviefui mai tirziu (printre
acestea, mai importante fiind cele ale gotilor si gep
lor).
nsi, pe care I-au adus cu sine tracii $i geto-dacii, si
care va fi reflectat, mai mult sau mai putin evident, de
spiritualitatea gi act neam, va fi cel jndocuropean
sub aspectul organizarii sociale si politice, cit si la nivelul {
Bi
sine cunoscut in pee si destul de des mentionat de
orice,Jacest popor, creator si purtator la cul
pe teritoriul Daciei, apare mentionat mai ales de cdtre
sUB""Tenumirea (EH) cealalté denumire,
vest a Daciei, fiind
vorbeste despre a
aminteste despreun7ex histrianorum, Arian relateazA pe scurt »
despre o infringere suferita la gurile Dundrii de o parte a trupelor
lui Alexandru, iar Diodor din Sicilia si Strabon povestesc despre
je sale cu Lisimah, Spre
istonia mentioneazd nume de
recum Zalmodegikos, Rhemaxos, situati in zona nordicd a
Moldovei si in cea munteneasc& invecinata, sau OroJes, care
stpinea 0 zonA din Moldova si Transilvania invecinatiCel mai
Burebista, a rege 2
a care, ajutat de marele
preot Deceney (considerat de catre Strabon a fi un sarlatan care
ratacise prin Egipt, unde inviase si deprinsese toate elementele
care il vor face pretios pentru Burebista), unifica triburile de
acelasi neam gi isi mireste teitorulf Regan
a3 ¥
Dundrea de mijloc si Morava, la vest. si nord-vest, pind la
Carpatii Padurosi, spre nord si peste Dobrogea si Marea Neagra,
Ia est, deranja deja Imperiul, fie si numai prin faptul ¢&, spre sud,
¢ intindea peste Dobrogea, pina la BalcaniXRegele reusise s&
instaureze disciplina si cumpatarea printre ‘oam sti
organizase armata, iar semnele eficientizirii_ munch indicau
ormitaie in. ceea ce priveste organizarea social si
gaministrativa, © Dacie mare si puternicé, prin buna organizare,
prin coordonarea forjelor incepe si devin incomoda, iar
ce. arati. constient de importanja fortei sale,
jntervenind chiar in disputa dintre Cezar si Pompei#]
ups Burebista urmeazi un sir de regi, ‘menfionafi de catre
jstorici nu pentru mérefia lor, ori pentru ci ar fi continuat
politica lui Burebista (de altfel, dupa acesta, regatul pierde
Pensiderabil din unitate si, implicit, din forja). Astfel_ c&
area unor mume precum-sScorilo, Dicomes, Cotizo,
Dapyx, «si alfii, pare a fi, mat degraba, consecins &
faptului cd, kde la Burebista, ‘au infeles cd trebuie Sa
priveascd gi in acest direct partea de lume care conta
incepind s&-$i mareasc& granifele| Cu toate acestea,*si dupa
incePmbrarea regaului ereat de Burebists
de serioase, unei forfe precum cea
probleme, uncori destul 4 n oe
Teprezentate de Imperiul Roman rizindu-si granite pind la
Donate. prin crearea provinciel Mocsia, SPo, prin anexarea
Scitiei Minore, Imperiul va pun zon si va continua
nu fard dificultati sisi ea la Dundre. Fap
partea dacilor care,
acesta va determina putemnice reacfii din partea ;
rudite sau nu, Vor incerca — farse
— si zadamiceasca temeiurile
ant
tualitatea geto-dacilor. Interest ui Herodot
i opera s-a concentrat pe tema Juptei dintre greci si
1a seriitorilor din perioada clasicd, s°
a od
barbari ys 0 $i oe
“4
Elemente de storie a limbii romAne vechi
indreapti, i
at rane Priveste populaile deta nordul Dundi,
caracter etnografic, precum si
peony Ja spiritualitatea tracilor. Astfel Sim ee
cee re je pe care mostenirea indoeuropeand le cunoaste ia
tzck¥fieeiia practicau poligamis, anumite jee a
linge pe cel niscut si-l fericean pe cel ce moar, if
a »
datuanflcups cum di de infeles Pliniu ei
Baa a jesconsidera agricultura, dar punea pret pe
pati a rizboiulu, priaile din razboaie fiind la mare cinstey |
In primeledeceni ale seo al VI, Maris af
i é riere ampli a structurii psihice, a obiceiurilor si caracte a}
comesD cate eee aon
nu deli prin ante
r, Ci la locuitorii norddunareni,
, este cert c& autohtonii romani, printre
stagnarii fortate sub
apropierea pidurilor, familiara cu zonele
cu formele de relief accidentate, grew
care, datorita unei indelungate existenje duse in
itor sa devo wn tre sistem de rem
, In special, contactelor violente, re
pumeotse ae near eee devent mod eee fe mod
¥ le de profunzime ale i
de Mauricius concord’ cu cele atribuite ‘clon fs
istoricilor mai vechi. Dragostea de libertate, caresfacea ca ea
practical sh fie deosebi de sander slavi, forte pun, de
pest co ea ane ‘yreme), ospitalitatea aproape excesiva
ca ere espe ee afm 9 ve gazda igi
a fe a rzbuna gestl, in ciuda feptuluic& ofensatorul era
ional si consanguin cu gazda), castitatea sofillor, care mu
concepeau un trai in viduvie gi se sacrificau la moartea solr,
45 Perspectiva istoricd
buna cunoastere a naturii in general, stiinta si deprinderea de a
‘utiliza resursa aceasta tn scopul supravietuirii, placerea de a jefui,
desi nu este vorba despre un popor excesiv de stringator, duct so
Sigs modesta, caracterul rizbundtor, nerespectarea jurkmiatelor,
Vemica dezbinare sint doar efteva dintre aceste particularity
‘multe dintre ele constituind forme extreme gi asociale de.
manifestare a libertAtii individului. Toate aceste caracteristici ale
Gacilor, suferind modificari de suprafata, date de evoluriile din
planul social, se vor regisi tn profunzimile celor descrisi de
Mauric
Pe acecasi linie a interesului pentru viata spirituald, inc’ la
Herodot se poate remarca existenfa unei admirafii a acestuia
pentru freligia getilor, care _credeau in_nemyrire, precum si
Concentrarea asupra personalitajii lui Zamolxisfincercarea de @
Asi explicajie rafionalé a existenfei unei Spiritualitai atft de
complexe la niste barbari a condus pe autorii greci chiar Ia
fntocmirea unei biografii a personajului, care face din Zamolxis
tun elev al lui Pitagora, ipoteza abandonatd, de altfel, chiar de
Herodot, precum gi de uni colportatori ai acesteia, care observ’
cé filosoul grec a trait dup’ Zamolxisa Bazindu-se pe Dio
Cassius, Tordanes arati c& gefii au fost. superiori tururor
barbarilor, aproape egali ai grecilor si se referd la faptul c&
camenii lor invajau filosofia, considerindu-1 pe Zamol
crudit demn de admirayie»celasi autor prezinti pe larg actiunes
Tui Deceneu (céruia Burebista fi daduse puteri aproape
discretionare) prin care acesta fi invija pe oameni fizica,
filgsofia, tologia, logica, etica etc. Din relatarileanticilorreiese
{ ce credeau nemuritori, prin participarea la nemurirea
i ‘Cenl off cu,Soarele si ta care
‘lavind puleri asupra acestuia
‘puteau obfine felurite performante etc.
cadrul cdreia deprindeau stiinta si arta
de a-si controla trupul prin forja spirituluiysPrintr—o serie de alte
flemente, aceasti religie apare ca destinat’ unor exemplare
46
De asemenea, *
Elemente de istorie a limbii roméine vechi,
alese, conducitoare ale maselor, de la acestia din urm&
asteptindu-se doar anumite rezultate, pe baza cunoasterii doar a
unor elemente ale 1 se purificau prin
post, invatéturisi contemplare si trebuiau s& ajunga la
[Dupa zdrobirea conducatorilor, survenit’ in urma
traiane, aceasta religie a elitelor va disparea, poporul
cu cultele, ritualurile si formele salef'Sub
la indemina marilor
riminind, probabil
de asimilat. 5,
_ 1.2.2. Impactul contactelor cu grecii.
Epi fed noon un oa SE
unor teritorii $i populafii exotice, aflate in afara zonelor de
teres major ale grecilorva cunoaste schimbari o dati cu
ceputurile expansiunii spre nord a grecilorp
cesti (secolele al VII-lea — al VI-le:
Tomisul
&Xploatarea griul
Sloat giulu, & erusaha @ pestelui, faceau schimburi cu
luau, i
untdelemn, “obiecte a a oy
x. Treptat,
odoaba, ceramic de
ens & aie de autohtoni vor fi fabricate in ate
¢ le la Marea Neagra. Histria, apoi Tomis si
M . Histria, apoi Tomi
incep s& product pentru zona din interior, deveuth uch
Prosper, jung chiar si batf monedi roprie.
rei colonii devin orase-state, intreaga regiun
aj Sub stpinirea
a 1¢_a Dobro;
re xy Prospeiata de aici va a
lor (bastarni) $i a alt
ev impune prof (pis) dn pares gro-acr (ase
se in acfiunea de aprare a acesti zone) si a sci
47
= a er ez ews ss 2a ws eh hUwelU lt
—— ~~ lan =e SB eRe SS Feo whe &
Perspective istorich
‘AContactele militare si politice cu populatiile Peninsulei
Balcanice, dar si cele, sporadice si mai pufin profunde, cu cele
situate la nordul Dunarinii vor spor nu doar interesul grecilor
le acestor populatii, ci vor crea $i
necesitatea cunoaste torayCu toate c& autorii greei priveaul
noile teritorii si populafii din prisma intereselor cetdpii grece
far a privi cu prea mare atenjie la relajia cu conducitorii §
| populafia autohtond, imaginea care se contureaza este dotata cu
destuld claritate si veridicitate-Patrunderea grecilor in interiorul
teritoriului pe cdile navigabile inca de la inceptul prezentei lor la
gurile Dunarii, lasi urme incontestabile in Dobrogea si sudul
Moldov ‘ir vechi, continind
obiecte de ci
de lut ars)
inmormintari
materiale a grecilor, databi
secolele al VI-lea — al V-lea
prezen{ei grecilor in acea zona 9 ale fluentelor acestora
exercitate asupra autohtoniloripDe altfel, pe, valea tului ‘la
Barbosi (unde pare a fi fost un centra comercial, $i de unde
jradiau influenfe spre zoricle invecinate) ge constat& cA viata
greceascd era destul de bine dezvoltata4(Pentra acest punct
strategic, romani — pe care prosperitatea zonei ii va atrage inca
din secolul 1 i.e.n. — vor manifesta mai tirziu un interes destul
de incluzindu-l constant in zona controlata de Imperiu.) in
sfirit, numeroase urme arata, nu doar influenele pe care Brel
le-au exercitat asupra 201 i chiar c& unii dintre acest
probabil negustori, intermediari si prestatori de diferite sews
{ se stabilisera in zonaMonedele grecest, de aur i argint, din
Dacia sciticd reflect’ déstul de bine cu cine aveau putobto
care era lumea catre care se deschiseseraj? Prezenta
inscripfiilor in greacd, a mArturiilor care arata cA tinerti nobililor
$1 ai color instaifi erau educati a greci sau dup& acel model,
48
Elemente de storie a limb romne vechi
dezvoltarea culturalé a z01 i
; meif (cu tot ceca
fapt: arta, templele, still find grecesti, ln Histta expand noe
un teatru), arata atit faptul cf ci He eet
‘THAR era infloritoare,)yc& pai
participau la bunistarea generat de
deschidere autotonilor fs de ‘elemental alogen tn condi ce
Golaborare, Cu toate acestea, ipsa unor "elemente de
fe dintre cele dou civilizafii (in special
grisea) | va impietica
F Si nu va permite ca 0
torie si se produca, desi unele i:
f izvoare
chiar 4 relaile cu resi nu se margneau exchusiv la See
comercial, exitind sisi asupra unor contact de profunzime
atest cast
inse Asatoriilor mixte dintre greci si localnicii din
of La nivel i seama acestor contacte pot fi puse 0
seami defuvinte grece: a i Et
searnd deFuvinte grecesiiYare se af in limba romind, Astfel de
: tC .
esata etc fAceasti categorie, cu putine foarte elementa,
iprumuturi directe gi trebuie diferentiatd de categoria
greceascd dar care, in limba romin§,
punctul de vedere
123. Civil
Aschimburilor comer
egiunile pontice arati c& acestia din urm:
fia geto-dacilor, Diferite stiri asupra
greci si geto-dacii din
14 Cunosteau si practicau
animale si, in general
izarea resurselor pro}
in Lumea anticd pentru calitgtea produselor lo
n lusel<
oan Pentru capacititile de eee Sub nce copra,
latarea care are ca personaj central pe Dromichaetes, rege al
agricultura, erau buni crescatori de
objineau profituri i in utili
es ri importante din utili
49
ak
—rcenmree eiET IEP UE Tt ETI gefilor, care conducea 0 uniune de triburi situat aproximativ in inserfia elementului roman, evide < itiari
setiojntre Olt si lalomija, mai probabil pe Arges (poate la ‘alone cwevaderet boda (oer) GS
‘Argedava), confirma nu. atit un animit decal dintre zonele ..
sate de cei doi regi, ori nivelul de trai modest, pe care il ; 5
majoritatea populatiei geto-dace, cit _capacitatea ne (clase nobilor) 3 capi
de a etala 0 bogitic de pote ft uunei culturi indSeusopene, eran proprietasi urnast War ae Bc
semerale evoluate, cu abundentl de produse, fezultat al relatiilor Prin pozitia lor
amen intense ob orale, groves della Marea Neagr Sa DOE oi eect ie Clee Ge Se Pao eat
precum s} cu populatiile ‘sud-dunarene. Totodati, progresul mare fncft si reprezinte, in mod eee lor era.destul de
material fi \leschiderea relatiilor economice se referd si la : stant, un pericol la adresa
Jexvoltarea metalurgiei fierului, la exploatarea gi prelucraret
semua, Ta existenta telaiilor comerciale cu lume ilincA st
elticd, aléturi de cele cu lumea greack si roman {Dé ace’, piteraicrcatant eaten
i 4 personalitai puterni¢e, dotate ou esl
calitati militare, diplomatice si on anizatorice, precum ca forma de organizare sociala
exercita calitatile, reprezinté 0 indoeuropeand, rolul comuni tat
Jumii nord~dundrene” oamenilor libetis¢pro it
re arheologice din aceast& vreme, agezarile, cetaile aldturi_de
si. fortificatiile dacilor, elementele de cul ri materialé,
5 nitvele, evolufia mestesugurilor si a agriculturikatest® din plin
contactele cu lumea antic& inconjuritoare gi avansatd, influente
celte si grecesti fiind usor de constatat pentra perioada secoiului
S-ar putea să vă placă și
- Lumea in Pasiv - CĂRĂUȘUDocument9 paginiLumea in Pasiv - CĂRĂUȘUZamfirCristiÎncă nu există evaluări
- Document Comparata PDFDocument7 paginiDocument Comparata PDFZamfirCristiÎncă nu există evaluări
- D.Nica - LocuțiuniDocument13 paginiD.Nica - LocuțiuniZamfirCristiÎncă nu există evaluări
- Texte Maramures Si Crisana PDFDocument1 paginăTexte Maramures Si Crisana PDFZamfirCristiÎncă nu există evaluări
- Fisa Disciplinei-DraftDocument7 paginiFisa Disciplinei-DraftZamfirCristiÎncă nu există evaluări
- Pedagogie EducatibilitateaDocument7 paginiPedagogie EducatibilitateaZamfirCristiÎncă nu există evaluări
- Analiza În Trăsături DistinctiveDocument3 paginiAnaliza În Trăsături DistinctiveZamfirCristiÎncă nu există evaluări
- Teoria Literaturii - Antologie de Texte PoeticeDocument71 paginiTeoria Literaturii - Antologie de Texte PoeticeZamfirCristi0% (1)
