Dimensionarea volumului util

Volumul util reprezintă capacitatea rezervată în lacul de acumulare, pentru satisfacerea

folosințelor consumatoare de apă și acoperirii pierderilor. Așadar, volumul util al unui lac de
acumulare se compune din trei părți: volumul utilizabil efectiv, volumul pierderilor prin
evaporație și volumul pierderilor prin infiltrație.

Acest volum se poate calcula prin metode grafice şi metode analitice. O metodă grafică
este cea bazată pe curba integrală a diferenţelor; această metodă se poate aplica atât în cazul
regularizării anuale cu consum constant sau variabil cât şi în cazul regularizării multianuale chiar
la acumulările complexe cu consum variabil (Băloi, B., Popovici, M., Giurma, I. 1978); la
regularizarea anuală se pot folosi curbele integrale în sisteme de axe rectangulare, iar la
regularizarea multianuală se recomandă curbele integrale în sisteme de axe oblice.
Metodele analitice au la bază tipurile de bilanţ. Una dintre cele mai utilizate metode de
calcul a volumului util este cea bazată pe simularea pe şiruri cronologice reale.
a) Prezentarea metodei de calcul bazate pe simulare pe şiruri cronologice reale
Metodele de simulare caută să rezolve problemele de gospodărire a apelor modelând
procesele respective pe şiruri de valori caracterizând succesiunile mărimilor care intervin în
calcule.
Metoda de simulare pe şiruri cronologice reale admite că pentru a putea trage concluzii
referitoare la procesele de gospodărire a apelor în cadrul unui sistem, se poate pleca de la şiruri
de valori hidrologice înregistrate în trecut.
Simularea constă în analiza modului în care sistemul de gospodărirea apelor ar fi
funcţionat dacă ar fi fost realizat cu un număr de ani în urmă şi cerinţele ar fi fost cele
corespunzătoare gradului de dezvoltare a folosinţelor corespunzătoare etapei studiate.
Procesul se bazează pe ipoteza că rezultatele semnificative ale calculelor de gospodărire a
apelor prezintă stabilitate dacă şirul de date este suficient de lung şi reprezentativ.
Metoda admite ca ipoteză posibilitatea de a obţine estimaţii referitoare la parametrii
distribuţiei unei colectivităţi statistice plecându-se de la un anumit eşantion, conform teoriei
selecţiei.
Principalul avantaj al metodei de simulare pe şiruri reale îl constituie faptul că, până în
prezent, este singura ce permite studii pentru scheme de amenajare complexe pe bazine
hidrografice mari, cuprinzând numeroase lucrări de gospodărire a apelor şi numeroase folosinţe.
Bilanţul debitelor medii lunare se întocmeşte pentru determinarea gradului în care
resursele de apă ale cerinţelor în regim natural asigură satisfacerea cerinţelor de apă ale
folosinţelor cu posibilităţi de compensare lunară.
 Calculul bilanţului debitelor pe şir de valori se efectuează pentru fiecare lună din
perioada de calcul, comparând în fiecare secţiune valorile medii lunare ale debitelor necesare
folosinţelor cu debitele medii lunare ale sursei:

  = Qa - Qn

în care:
-   = rezultatul bilanţului în secţiune în luna considerată;
- Qa, Qn = debitul mediu lunar al sursei, respectiv debitul mediu lunar necesar
folosinţelor în aceeaşi lună.
Şirul valorilor  astfel obţinute în fiecare secţiune de calcul, reprezentând excedente ( >
0) sau deficite ( < 0) dau o primă imagine privind condiţiile de satisfacere a folosinţelor de apă
considerate şi situaţia utilizării sursei de apă.
O relaţie de calcul mai explicită poate fi considerată cea din exemplul care urmează şi
anume:

Dezvoltând termenii rezultă:

unde:
-  Qij = excedente, respectiv deficite lunare (m3/s);
- Qij = debitele medii din lunile i, anii j (anexa 1);
- Qcc = debitul de consum constant (m3/s);
- Sir = suprafaţa de irigat în luna i (ha);
Qcc şi Sir rezultă din graficele care dau potenţialul de dezvoltare a folosinţelor de apă din
bazinul hidrografic considerat, cu un coeficient de regularizare ales .
De exemplu impunem un coeficient de regularizare =0.5 și un debit de consum constant
Qcc=0.3( m3/s), și rezultă suprafața de irigat Sir cum se observă în figura 19.
 







Fig.19. Potențialul de dezvoltare a folosințelor

- Nijir = normele de irigaţii nete cu aport freatic din lunile i, anii j (m3/ha lună), din
anexa 2;
- s = randamentul de utilizare al suprafeţei de irigat;
- s = (0,8÷0,9), deoarece între 10% - 20% suprafața este ocupată de drenuri și canale;
- a = randamentul de utilizare a sistemului de aducţiune;
- a = (0,7÷0,8), ține seama de pierderile prin infiltrație pe la rosturi, crăpături, fisuri,
etc.
- 2,63  106 = numărul de secunde dintr-o lună;
- Sev = suprafaţa de evaporat (ha);
- Sev se obține din curba indicelui de calitate al acumulării și curba suprafețelor, pentru
înălțimea economică a barajului Hec ca în figurile 20 si 21.

H(m) H(m)

Hec Hec

max Sev S(Ha)

Fig. 20. Curba α=f(H) Fig.21. Curba S=f(H)

- Nijev = normele de evaporaţie nete medii din lunile i, anii j (anexa 3);
 - p = randament care ţine seama de pierderile de evaporaţie.
- p = (0,85÷0,9)
Aplicând relaţia de bilanţ lună de lună şi an de an rezultă o serie de excedente şi deficite
Qij. Acestea se ordonează descrescător în valoare absolută şi în acelaşi timp se calculează şi
probabilităţile aferente. Pentru folosinţa dorită, care corespunde unei probabilităţi de calcul
corespunzătoare clasei de importanţă se extrage la probabilitatea respectivă deficitul. Acest
deficit înmulţit cu numărul de secunde dintr-o lună ne dă volumul util căutat.
Calculul se conduce tabelar după cum se vede în tabelul 5.
Probabilitatea de calcul Pc se calculează cu relația:

unde:
i - reprezintă numărul de ordine al anului din întreg șirul de ani ( adică pentru 1960 i
are valoarea 1, pentru 1961 i are valoarea 2, pentru 1962 i are valoarea 3 etc.);
n – reprezintă numărul total de ani luați în calcul.

Practic, Qij, Nijir, Nijev sunt introduse conform anexelor și datelor avute la dispoziție.
Apoi se calculează bilanțul debitelor după formula expusă și anume ±ΔQij. După cum se observă
vom avea valori pozitive (adică excedente când debitul afluent este mai mare decât cel necesar) precum și
valori negative (adică deficite când debitul afluent este mai mic decât cel necesar). Astfel, pe noi ne
interesează valorile negative, adică deficitele, deoarece acestea trebuiesc acoperite printr-un volum de
compensare în lac. Valorile pozitive înseamnă că suntem acoperiți din punct de vedere al debitelor,
deoarece afluența este mai mare decât necesarul.
Astfel, următoarea linie, adică ∑(±ΔQij), se va calcula în ordine cronologică inversă, adică
plecând din luna a XII către prima lună din an, luna I.
După cum se observă pentru lunile XII, XI, X și IX, bilanțul ±ΔQij este pozitiv, adică suntem
acoperiți, așadar, pentru linia ∑(±ΔQij), în dreptul acestor luni putem pune valoarea zero. Asta, până în
luna în care întâlnim primul deficit, adică luna a VIII-a. Astfel, în dretul ei punem aceeași valoare ca la
bilanț adică -1,4 în cazul nostru.
În continuare, pentru linia ∑(±ΔQij), în dreptul lunilor, se adună valoarea lunii anterioare cu
valoarea lunii în curs (de la sfârșit către început). Dacă valoarea rezultată este negativă, aduci în dreptul
lunii respective se trece valoarea rezultată, în schimb dacă este pozitivă se trece iar valoarea zero.
Calculele se conduc astfel pană în luna ianuarie (prima lună).
 Tab.5. Calculul volumului util

Anul Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII ∑(-ΔQij)max │∑(-ΔQij)max│ │∑(-ΔQij)max│ Pc (%)
clasat
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
Qij
Nijir
1960 Nijev -6,4 6,4 9,3 2
±ΔQij 0,4 0,5 2,3 1 -0,8 -1,7 -2,5 -1,4 0,4 0,7 2,1 1,1
∑(±ΔQij) -2,2 -2,6 -3,1 -5,4 -6,4 -5,6 -3,9 -1,4 0 0 0 0

Qij
Nijir
1961 Nijev -7,5 7,5 7,5 4
±ΔQij
∑(±ΔQij)
... ... ... ... ...
1982 -3,2 3,2 6,4 80
1983 -5,1 5,1 5,1 91
1984 -9,3 9,3 3,2 96
 Mai departe, se ia valoarea din prima lună a primului an de calcul (1960) din linia
∑(±ΔQij) și se adună cu valoarea rezultată din bilanțul debitelor (linia ±ΔQij) a lunii a XII-a a
următorului an (1961). Dacă suma rezultată este pozitivă se va trece valoarea zero la linia
∑(±ΔQij) pentru luna a XII-a, dacă rezultă negativă se vatrece valoarea ei. Apoi această valoare se adună
cu valoarea din linia ±ΔQij, pentru luna a XI-a și se vede dacă este pozitivă sau negativă, calculele
continuându-se în această manieră pâna la sfârșitul perioadei de calcul adică ultimul an (1984 în exemplul
nostru).

Mai departem în coloana nr. 15, pentru fiecare an calculat, se va trece deficitele maxime
rezultate (valorile negative maxime) din linia ∑(±ΔQij).

În coloana 16 se va trece valoarea din coloana 15 dar în modul (adică pozitivă).

În coloana 17, se vor clasa toate valorile din coloana 16. Adică, se vor copia și se vor ordona
decrescător. Acestea reprezintă debite și se măsoară în m3/s.

Apoi în coloana 18 se va calcula probabilitatea de calcul Pc cu formula prezentată mai sus.

În final, pentru folosinţa dorită, care corespunde unei probabilităţi de calcul

corespunzătoare clasei de importanţă se extrage la probabilitatea respectivă deficitul. Acest
deficit înmulţit cu numărul de secunde dintr-o lună ne dă volumul util căutat.
De exemplu, dacă folosința dominantă sunt irigațiile, atunci probabilitatea de calcul este
80% . Pentru această probabilitate se extrage debitul corespunzător din coloana 17 care înmulțit
cu numărul de secunde dintr-o lună adică 2,63 x106 ne dă volumul util.
Dacă folosința dominantă sunt alimentările cu apă, probabilitatea de calcul va fi 95%
pentru orașe industriale, 90% orașe mijlocii sau 80% mediu rural, se extrage debitul
corespunzător din coloana 17 care la fel, înmulțit cu numărul de secunde dintr-o lună, ne rezultă
volumul util al lacului.
Volumul de siguranță se poate aprecia ca fiind 10% din volumul util al lacului de
acumulare.