Varianta 16

1.Vitamina E si sursele vitaminei E.Rolul biologic al vitaminei E.Manifestarile hipovitaminozei E.

Vitamina E este o vitamina liposolubila, pe care organismul o depoziteaza doar pentru o perioada
scurta de timp. Tocmai de aceea, oamenii necesita un aport alimentar regulat de vitamina E.
Aceasta se asimileaza natural, prin consumul de legume, uleiuri vegetale, fructe cu coaja
lemnoasa, galbenus de ou sau ficat. Aportul de vitamina E poate fi completat cu
ajutorul suplimentelor alimentare. De asemenea, se gaseste si in multe produse dermato-
cosmetice.

Vitamina E are un puternic efect antioxidant si contribuie astfel la protejarea celulelor de

actiunea radicalilor liberi - produsi de factori de mediu precum poluarea, fumatul, pesticidele,
radiatiile etc. Prin acest efect antioxidant, vitamina E incetineste imbatranirea celulara. Tocmai
de aceea este folosita in prepararea a numeroase produse dermato-cosmetice, dar si in
suplimentele anti-aging.

Vitamina E joaca un important rol si in corecta functionare a sistemului imunitar, sporindu-i

acestuia eficienta in fata virusurilor sau bacteriilor. De asemenea, vitamina E are un efect
vasodilatator, contribuind astfel la mentinerea sanatatii vaselor de sange. Datorita acestui efect,
va lupta impotriva formarii cheagurilor de sange, protejandu-te astfel de boli coronariene.

Tot vitamina E ajuta si celulele sa comunice intre ele. Astfel, sprijina indeplinirea a numeroase
procese vitale, principalele ei functii fiind:

 Puternic antioxidant;
 Contribuie la mentinerea sanatatii vaselor de sange;
 Contribuie la mentinerea sanatatii ochilor;
 Protejeaza ficatul;
 Asigura metabolismul zaharurilor;
 Ajuta la cicatrizarea ranilor;
 Sprijina sistemul imunitar;
 Sprijina formarea de noi tesuturi;
 Asigura metabolismul aminoacizilor;
 Asigura metabolismul acizilor grasi;
 Contribuie la vindecarea arsurilor.

 Hipovitaminoza Vitaminei E
Arterioscleroza - afectiune caracterizata de formarea de depozite de calciu pe peretii
vaselor de sange sau in tesuturile moi. Poate duce chiar la blocarea completa a arterelor;
 Sistem nervos si muscular afectate;
 Sensibilitate la nivelul mainilor si picioarelor- poate duce la lipsa controlului asupra
propriilor miscari;
 O slabiciune la nivelul muschilor;
  Probleme de vedere;
 Poate duce si la o forma de anemie;
 Vindecarea lenta a ranilor;
 Pete brune care apar pe piele, in cazul persoanelor in varsta - sunt cauzate de acumularea
toxinelor care rezulta in urma oxidarii acizilor grasi;
 Sunt cercetatori care au legat carenta de vitamina E cu unele tipuri de cancer, insa aceste
teorii nu au fost demonstrate niciodata;

2.Valoarea nutritiva a carnii.Probele de determinare a prospetimii carnii.Bolile transmise prin intermediul

carnii.Profilaxia lor.

Carnea contine 15-20% proteine si reprezinta una din cele mai importnte surse ale ratiei
alimentare. Continutul de lipide variaza in limite foarte mari. Carnea grasa contine mai putine
proteine si e mai greu digerabila. Carnea este saraca in calciu si bogata in fosfor. Ea contine mult
fier. Carnea e sursa de baza a vit PP si sursa importanta de vit B2 si B6.
Cercetarea calitatii carnii se face prin metoda organoleptica. Aspectul si culoarea suprafetei
carcasei trebuie sa fie roz-deschis sau rosu-deschis, muschii pe sectiune putin umezi, pe hirtia de
filtru nu lasa pete, consistenta pe sectiune e tare si elastica, la apasare cu degetul nu lasa urme,
miros specific carnii proaspete, grasimea de culoare alba, galbuie sau galbena (la porcine alba
sau roz-deschisa), ligamentele sunt elastice, tari, suprafetele articulatiilor netede, lucioase,
calitatea bulionului va fi transparent, cu aroma placuta. In cazul in care rezultatele examenului
organoleptic nu sunt concludente, se recurge si la analizele de laborator, chimice si
bacteriologice. Carnea se refera la produsele usor alterabile, poate forma toxine, poate servi drept
vector de transmisie a diferitor boli : antrax, bruceloza, trichineloza, poate cauza intoxicatii
alimentare.Pentru a solutiona si a preveni asemenea cazuri este necesara o cultura sanitara
inalta,respectarea regimului sanitar in unitatile cu produse de carne.Trebuie respectate normele
de producere,transport si depozitare,corespunzatoare cerintelor ce tin de produsele din carne.

3.Intoxicatiile alimentare cauzate de substante chimice(aditive alimentare,pesticide,sarurile metalelor

grele etc) si de etiologie necunoscuta.Tactica medicului curativ in caz de aparitie a intoxicatiei alimentare.

Substantele chimice sunt foarte variate,de asemenea pot fi variate si conditiile de impurificare a
alimentelor cu ele.Alimentele pot fi impurificate in caz de contact cu vasele sau ambalajul facut
din materiale care contin plumb,zinc sau cupru sau impurificate de substantele care s-au pastrat
anterios in aceste vase.Sunt cunoscute cazuri de intoxicatii acute-cauzate de folosirea in
alimentatie a cerealelor tratate cu granozan-pesticid care contine mercur.Au fost inregistrate
intoxicatii cu alimente la pregatirea carora intamplator in loc de drojdie au fost introdusi compusi
ai arseniului care sunt folositi ca otrava pentru soareci,intoxicatii cu nitriti sau bromuri in loc de
sare.Sarurile metalelor grele care pot provoca intoxicatii sunt de zinc,de plumb,de cupru,ce
migreza din vase in alimente.Daca vorbim de aditive alimentare avem
colorantii,emulgatorii,stabilizanti,toate aceste substante chimice pot provoca intoxicatii
alimentare.

Daca dupa particularitatile sale, boala se aseamana cu o intoxicatie alimentara, medical este
obligat
1„ Să acorde ajutorul medical urgent
2. Să facă cercetările prealabile ale ca¬zului cu scopul de a determina cauzele bolii, de a lua
măsurile necesare pentru profilaxia răspîndirii sau repetării intoxicaţiei alimen¬tare, spre
exemplu, sustragerea
3. Să informeze centrul sanitaro-epide-miologic despre cazul de intoxicaţie (prin telefon sau
telegrafic) şi să expedieze în-şWnţarea._urgentă indicînd în ea : 1) loca¬litatea ; 2), data ; 3)
locul (unitatea alimen¬tară), unde s-a întîmplat cazul ; 4) numă¬rul de victime (inclusiv
spitalizate) ; 5) tab¬loul clinic al bolii ; 6) numărul de cazuri letale (dacă sînt) ; 7) produsul
alimentar suspect şi cauzele, care au dus la izbucnirea intoxicaţiei alimentare ; 8) ce măsuri s-au
luat
Centrele sanitaro-epidemiologice primesc informaţia despre cazurile de intoxicaţie alimentară
şi imediat trimit în focar un medic-specialist în igiena alimentară. Acesta efectuează inspecţia
sanitaro-epidemiologică a cazului de intoxicaţie alimentară. Studierea cazului începe cu
cercetarea locului şi chestionarea celor suferinzi, precizîndu-se data şi ora intoxicaţiei
alimentare, speci¬ficul clinicii, cu ce bucate s-au alimentat
1. Medicul igienist
• Sa excluda produsul suspect din alimentatia populatiei
• Sa colecteze mase vomitive sis a la trimita in laborator
• Sa interzica comercializarea produselor suspecte pana la identificare a cauzelor
• Sa anunte central sanitary-epidemiologic
2. Medicul sanitar
• Colecteaza anamneze
• Impreuna cu medicii curative analizeaza tabloulclinic
• Expediaza in laborator materialele recoltate de la bolnavi
• Sa clarifice caile de infectare