Povestea Cuv�ntului

A fost odata( ca niciodata( un �mpa(rat pe nume Cuv�nt. S,i sta(p�nea �mpa(ratul

peste o �mpa(ra(t,ie �ntinsa(, cu supus,i bogat,i s,i fericit,i. O sigura( mare
durere avea el �nsa(, �n toata( fericirea ce-l �nconjura: nu avea copii. S,i
ajunsese �mpa(ratul la ba(tr�net,e de mare supa(rare �l cuprinsese s,i numai
pl�ngea s,i altceva nu mai fa(cea.
Azi as,a, m�ine as,a, �ntr-o zi, st�nd �mpa(ratul la poarta( s,i pl�ng�ndu-s,i
trista soarta(, ia ca( trecu un mos, pe l�nga( el s,i-i da(du binet,e, apoi �i
zise:
- �mpa(rate, ai mila( de un biet ca(la(tor s,i da(-mi, rogu-te, o cana( cu apa( s,i
o bucata( de p�ine.
�mpa(ratul �i ra(spunse:
- Mos,ule, d-apoi nu t,i-oi da numai at�t, poftes,te �n casa( s,i t,i-o da
�mpa(ra(teasa mea de m�ncare s,i-oi �nnopta la noi, ca( poate ai drum lung de
fa(cut.
S,i-l duse �mpa(ratul pe mos, �n casa( s,i-i da(du �mpa(ra(teasa m�ncare
calda( s,i-i turna( �mpa(ratul o cana( de vin, apoi �i urara( somn bun s,i-l
la(sara( odihnei nopt,ii. Iar peste noapte �mpa(ratul avu un vis: se fa(cea
ca( mos,ul �i spunea:
- Drept mult,umire pentru buna(tatea ta s,i a �mpa(ra(tesei tale, va( voi lua
durerea din suflet. Asculta( cele ce-t,i voi spune, fa( �ntocmai s,i ra(u nu va fi:
sa( mearga( �mpa(ra(teasa �n curtea palatului s,i va vedea un pomis,or. Sa(-l ude,
sa(-l sape s,i sa(-l curet,e de usca(turi. Fructele ce le va da pomis,orul sa( le
ma(n�nce �mpa(ra(teasa. As,a sa( facet,i s,i nicicum altfel s,i bine va( va fi.
Dimineat,a( �mpa(ratul �i povesti �mpa(ra(tesei visul s,i fugira( am�ndoi la mos,
sa(-l �ntrebe ce a fost aceasta. Dar mos,ul nu mai era, plecase. S,i au stat ei la
sfat s,i au hota(r�t sa( faca( ce �l sfa(tuise mos,ul pe �mpa(rat �n vis. S,i s-a
dus �mpa(ra(teasa �n curtea palatului s,i mare-i fu mirarea c�nd ga(si pomis,orul
acolo unde nu fusese p�na( deuna(zi nimic. S,i-l sa(pa(, �l uda(, �l cura(t,a( de
usca(turi. A doua zi �mpa(ra(teasa ga(si �n pomis,or trei poame pe care le m�nca(.
Iar la sorocul potrivit �mpa(ra(teasa da(du nas,tere la trei fete. Mare bucurie fu
pe �mpa(rat s,i �n �ntreaga �mpa(ra(t,ie, av�nd acum cine sa(-i m�ng�ie
ba(tr�net,ile.
�n ziua hota(r�ta(, pusera( �mpa(ratul s,i �mpa(ra(teasa masa cu fa(ina(, lapte,
miere, sare s,i apa(, sa( le fie ursitoarelor de hrana(. Acestea se �nfruptara( din
cele date, apoi le ursira( fetelor:
-S,i se va numi aceasta( fata(, cea mare fiind, Vorba Dreapta(. S,i va fi apriga(,
va lovi, va sfa(r�ma s,i va �ndrepta, cu dreptate s,i adeva(r, numai pe voie,
fa(ra( de nevoi.
- S,i se va numi aceasta( fata(, cea mijlocie fiind, Vorba de Duh. S,i va st�rni
mint,i s,i va ca(uta s�mbure de cunoas,tere.
- S,i se va numi aceasta( fata(, mezina fiind, Vorba Buna(. S,i va fi bl�nda( s,i
miloasa(, s,i va m�ng�ia durere s,i va �nchide ra(ni. S,i va fi dulce s,i frumoasa(
inimii.
Crescura( fetele, bucur�nd pa(rint,ii �n toate cele ce fa(ceau. Iar cele ce li se
ursisera( se va(deau adeva(rate: Vorba Dreapta( era as,a de �nt,eleapta(, �nc�t
�mpa(ratul o pusese �n locul sa(u la judeca(t,ile cele mari; Vorba de Duh at�ta era
de mintoasa(, ca( numai cu cei mai mari �nva(t,at,i sta(tea la vorba( s,i
ta(lma(cea cele mai grele ca(rt,i; Vorba Buna( m�ng�ia pe tot,i cei aflat,i �n
durere s,i pe unde trecea tot z�mbet s,i bucurie la(sa �n urma(. Iar �mpa(ratului
s,i �mpa(ra(tesei li se umpleau sufletele de bucurie s,i nu era zi de la Dumnezeu
�n care sa( nu mult,umeasca( pentru ziua �n care mos,ul se oprise la ei la poarta(.
S,i ar fi fost tot o fericire peste �mpa(ra(t,ia lor, p�na( �ntr-o zi, c�nd la
marginea �mpa(ra(t,iei �s,i fa(cu sa(las, un balaur. Ardea satele, m�nca bucatele
oamenilor. Ce nu fa(cuse �mpa(ratul: trimisese soli, trimisese os,ti, da(duse
sfoara(-n t,ara( ca( va da o fata( de nevasta( celui ce va �nfr�nge balaurul�
degeaba, balaurul nu putea fi �nvins. Atunci, nemaiga(sind sca(pare, �mpa(ratul
merse el �nsus,i la balaur.
- Ia spune, balaure, ce vrei tu de la noi, de at�ta necaz ne faci?
- Apoi, �mpa(rate, eu n-as, vrea nimic, dar tare sunt ca(tra(nit din cauza
sta(p�nei mele, �mpa(ra(teasa Litera. Ca(ci a ra(mas fa(ra( g�nduri s,i numai
�nva(lma(s,eala( este �n �mpa(ra(t,ia noastra(. Mare supa(rare are, ca(ci nu se mai
s,tie descurca. Iar eu ma( m�nii s,i eu unde s,i pe cine pot.
C�nd auzi �mpa(ratul atare vorbe, se g�ndi ca( ceva trebuie sa( faca(, sa( �s,i
scape �mpa(ra(t,ia de balaur. S,i zise:
- Ma(i balaure, eu am trei fete, care or descurca-o pe �mpa(ra(teasa ta. Le-oi
trimite la ea s,i or sa(-i dea de cap, numai pleaca( de pe pa(m�nturile mele s,i
lasa(-mi oamenii �n pace.
- Apoi fie ca tine, �mpa(rate, zise balaurul s,i, lu�ndu-s,i ziua buna(, pleca( �n
ale sale.
Se duse �mpa(ratul s,i �s,i chema( fetele. Le spuse cum sta( toata( ta(ra(s,enia
s,i cuv�ntul ce-s,i da(duse, iar ele �s,i luara( cele trebuincioase drumului s,i
plecara(.
�n mare supa(rare o ga(sira( fetele pe �mpa(ra(teasa Litera. Iar ea, cum le va(zu,
le omeni ca orice drumet, venit de la drum lung, apoi le povesti:
- De toate-s vinovata( numai eu. St�nd la sfat cu oamenii mei, m-am la(udat �ntr-o
zi ca( nimeni nu ar putea �ncurca ce eu pun pe h�rtie-n scris. Atunci a apa(rut
furioasa( tare � dar parca( alta i-ar fi starea? � z�na Bomba(neala(. S,i m-a
blestemat, ra(u m-a blestemat� sa( nu-mi fie odihna odihna( s,i spuse curate sa( nu
mai fie �n �mpa(ra(t,ia mea, numai �nc�lceala( s,i b�lb�iala(, p�na( ce n-oi aduce
ruga istet,imii aici. Cum o fi aceea, nu s,tiu, doar mi-a zis c-o voi ga(si �n
Lege, �nva(t,a(tura( s,i M�ng�iere. Am ca(utat s,i-am tot ca(utat, dar n-am ga(sit
nimic din cele ce mi-a spus z�na. Iar voi, de vet,i afla s,i rupe blestemul, eu
sluga ma( voi face la curtea Cuv�ntului, iar voua( va( voi da �mpa(ra(t,ia mea s-o
sta(p�nit,i.
Ei, s,i-au stat fetele la sfat, se sfa(tuira( s,i-ntrebara( care pe unde s,tia, dar
ra(spuns nu aflau. C�nd li se luase g�nd ca( ar afla capa(t de unde sa( apuce,
iata( ca( li se �nfa(t,is,a( mos,ul ce-i apa(ruse s,i �mpa(ratului �n alte timpuri.
S,i ospa(t�ndu-l ele, mos,ul le zise:
- Fetele tatii, de pornit sa( va( fie drumul unde ra(sare soarele s,i apune
moartea. De aflat, �nsa(, numai de va( este dat vet,i afla.
S,i plecara( fetele spre soare-ra(sare. Mersera( ele pret, de doua( p�ini s,i un
urcior cu apa( s,i ajunsera( �ntr-o pa(dure. Dar ce pa(dure, cum nici �n lume nu
�nt�lnisera(: neagra( s,i �nvolburata(, numai g�nduri rele s,i m�nie b�ntuind-o.
Fla(m�nde s,i obosite, fetele mersera( pe o ca(rare plina de ma(ra(cini s,i
ajunsera( la o casa( ce sta sa( se na(ruiasca(. Ba(tura( la poarta( s,i le deschise
o ba(tr�na( at�t de ba(tr�na(, ca( nici anii ba(tr�net,ii nu se mai puteau numa(ra.
Fetele se rugara( de o cana( cu apa( s,i o bucata( de p�ine.
- Apa( v-oi da, ca(-i de la Dumnezeu la(sata(, dar pentru p�ine trebuie sa( �mi
muncit,i o zi.
Fetele se �nvoira( s,i intrara( slugi la ba(tr�na(. Vorba Dreapta( ajunse la ograda
ora(ta(niilor. Le cura(t,a(, le spa(la(, apoi se gra(bi sa( le dea de m�ncare. S,i
mare �i fu uimirea, c�nd va(zu ca( m�ncarea pa(sa(rilor era amestecata( cu a
vitelor s,i a c�inilor. Cu ra(bdare ea alese pentru fiecare s,i le �mpa(rt,i
cinstit sa( le ajunga( tuturor. Vorbei de Duh �i fu dat sa( faca( curat s,i ordine
�n scrisorile s,i ca(rt,ile ba(tr�nei. S,i erau tare �ncurcate, nici g�nd sa( fi
�nt,eles ceva din ele. Dar fata, cu ra(bdare s,i amintindu-s,i �nva(t,a(turile
�nt,elept,ilor cu care �s,i �mpa(rt,ea vremea �n �mpa(ra(t,ia Cuv�ntului, le
descurca( s,i le as,eza( cum nu se putea mai bine. C�t despre Vorba Buna(, ba(tr�na
o puse sa( o spele s,i sa( o �ngrijeasca( chiar pe ea. Iar baba era tare
art,a(goasa( s,i ur�cioasa(, dar fata, cu felul ei de a fi, o �ngriji s,i o
m�ng�ie, de z�mbet apa(ru �n ochii femeii.
Ziua de munca( termin�ndu-se, ba(tr�na le spuse:
- At,i fost at�t de pricepute s,i at,i pus at�ta suflet �n tot ce at,i fa(cut,
�nc�t va( voi spune ce mai avet,i de fa(cut. �ntoarcet,i-va( la curtea
�mpa(ra(tesei Litera. Spunet,i-i sa( urce �n turnul pa(ra(sit s,i
sa( aduca( sipetul ce-l va ga(si acolo. Restul vet,i s,tii, poate, singure ce
avet,i de fa(cut.
Fetele mult,umira( de sfat s,i se �ntoarsera( la �mpa(ra(teasa Litera.
Ga(sira( sipetul s,i-l deschisera(. Nu ga(sira( �n el dec�t trei hrisoave, pe care
sta(teau scrise numele fetelor. Mirate, �s,i luara( fiecare hrisovul s,i le
citira(. Vorba Dreapta( citi �z�nog�n�, Vorba de Duh �direovin�, iar Vorba Buna
�ca(slachin�. Afl�nd ce sta(tea scris �n hrisoave, �mpa(ra(teasa Litera se puse pe
un pl�ns de se scutura ca(mas,a pe ea, g�ndind ca( asta tot lucra(tura z�nei
Bomba(neala( trebuie sa( fie. Dar fetele, se sfa(tuira(, mai citira( s,i aflara( ce
scria �n hrisoave. Citira( cu glas puternic, sa( sparga( vraja: �Z�NO G�NDIREO, VIN
CA(-S LA CHIN!�. S,i-atunci, ca de niciunde, apa(ru o minune de z�na(,
�nsot,ita( fiind de trei fla(ca(i cum nu se mai aflau alt,ii. S,i zise:
- Aceasta e ruga istet,imii, iar voi at,i reus,it sa( desc�lcit,i scrisele. Eu sunt
z�na G�ndire, iar ei sunt copiii mei, Lege, �nva(t,a(tura( s,i M�ng�iere. Iar ei
va( sunt voua( sortit,i de sot,i, dar trebuia sa( dovedit,i ca(-i putet,i afla.
S,i astfel, fetele se ma(ritara( cu cei trei fla(ca(i, Litera intra( slujnica( la
Cuv�nt, iar G�ndirea �i vegheaza( pe tot,i pentru linis,te s,i �mplinire a mint,ii
s,i sufletului.
S,i-am �nca(lecat pe-o s,a s,i v-am spus povestea-as,a.