Sunteți pe pagina 1din 2

Mihnea

• Deși Art nouveau a avut un maxim de afirmare pentru circa un deceniu, între 1892 și 1902,
primele semne clare ale stilului și mișcării pot fi recunoscute în anii 1880.

• Art Nouveau (termen provenit din limba franceză, însemnând Artă nouă) este


un stil artistic manifestat plenar în artele vizuale, designul și arhitectura de la începutul secolului
20, relativ sincron în majoritatea culturilor și țărilor europene, dar și în America de Nord, unde a
fost adoptat cu precădere în Statele Unite ale Americii și Canada.

• În Spania, mai exact în Catalonia, mișcarea a fost grupată în orașul Barcelona, fiind cunoscută
sub numele „local” de „modernism” și avându-l pe arhitectul catalan Antoni Gaudí i Cornet ca
cel mai de seamă reprezentant al său.

• Art Nouveau este ușor de recunoscut datorită liniilor sale curbe, ondulate, „curgând” firesc,
pline de ritmuri sincopate, aidoma unui laitmotiv muzical. Folosirea frecventă a liniilor curbe
deschise de tipul parabolei sau hiperbolei, importante elemente ale „panopliei” Art Nouveau,
sunt și cele ce conferă dinamism și ritm acestor artefacte și clădiri. De asemenea, tuturor
formelor folosite convențional anterior în alte stiluri artistice sunt redesenate în Art Nouveau, le
este conferită viață, părând a crește și a se dezvolta în tot felul de alte forme, amintind de plante
ce sunt pe cale de a îmboboci sau a înflori.

• Comparativ însă cu Simbolismul din pictură, spre exemplu, Art Nouveau are un aspect vizual
categoric distinctiv și unic, în timp ce, comparativ cu nostalgia redescoperirii metodelor
clasice, rafaelite, de către Confreria pre-rafaeliților, Art Nouveau este perfect adaptată timpului
existenței sale, îmbrățișând cu fervoare și încorporând cu naturalețe tehnologia de ultimă oră,
materialele noi cu ajutorul mașinilor și abstractul pus la dispoziția designului.

• În arhitectură și decorații interioare, artiștii Art Nouveau au evitat cu grijă eclectismul erei


victoriene și excesul ornamental prolix corespunzător. Designerii Art Nouveau au selecționat și
modernizat câteva dintre cele mai abstracte elemente ale Rococoului, așa cum ar fi texturile de
tip „flacără” sau „scoică”, folosindu-le consecvent în locul ornamentelor victoriene de tip istoric
sau realistic-naturaliste. Corespunzător, Art Nouveau a promovat consecvent utilizarea extrem
de stilizată a motivelor existente în natură, extinzând domeniul „natural” la orice inspirat de
viață, de la ierburi marine la muguri florali și de la formele nevertebratelor, a insectelor în
special, la curbele ce se regăsesc în feline și păsări răpitoare.
Dani

• În România, stilul Art Nouveau se regăseşte sub formă de elemente decorative la case în
stil eclectic în Capitală şi izolat la unele clădiri din vechiul regat în timp ce în Transilvania
la clădiri în stil Secession, deosebit de răspândit în fostul imperiu Austro-Ungar.

• În arta si arhitectura europeana din ultima perioadă a secolului XIX , şi-a facut loc o
serie de manifestari inovatoare, care reprezinta o mişcare generală în contrast cu
stilurile maia academice, predictibile şi  încorsetate, cum era neoclasicismul sau foarte
sofisticate şi încărcate, cum ajunsese rococoul sau eclectismul.

Noul stil prezenta şi  încercari de includere in arhitectură a valenţelor artistice artizanale locale,
fapt petrecut şi în ţara noastră prin apelarea la motive tradiţionale în cadrul stilului care începea
să se impună şi care, prin rezultatul său original,  a căpătat denumirea de neoromânesc. Astfel,
mişcarea generală de care vorbeam a dezvoltat în arhitectură, mobilier, decoraţii şi arte
aplicate formule diferite în funcţie de localizarea geografică şi purtând diverse denumiri: Art
Nouveau,  Jugendstil, Secession, etc. Astfel se poate delimita, atât în vechiul regat cât, mai ales,
în Transilvania, o arhitectură cu aspecte evidente de tip Art Nouveau sau Secession, uneori mai
pure, alteori în diverse combinaţii.

Secesiunea vieneză a luat ființă la 3 aprilie 1897, în jurul lui Gustav Klimt (primul președinte al
Uniunii), Joseph Maria Olbrich și Josef Hoffmann, la care aderă și Koloman Moser, Josef
Engelhart, Otto Wagner ș.a. Asociația își construiește în 1898 un palat propriu după planurile lui
J. M. Olbrich, care găzduia expoziții internaționale, editează revista "Ver Sacrum" (1898-1903),
fondează "Atelierele vieneze" (Wiener Werkstätte) în 1903, ce devin un centru al design-ului
european pe distanță a trei decenii. În expozițiile organizate, publicul vienez ia contact cu
pictura franceză modernă, în special cu operele impresioniștilor.

Ideea unui cazino în Constanța datează încă din 1880. Două cazinouri fuseseră
construite și apoi demolate înainte de 1903 când primarul liberal al orașului a comandat
această clădire arhitectului Daniel Renard care l-a şi realizat în stil Art Nouveau cu linii
curbe, inspirate din natură, preluând conturul plantelor și florilor. A fost inaugurat la 15
august 1910, în prezenţa Principelui Ferdinand.  Cazinoul a funcționat 38 de ani, cu
două întreruperi datorate celor două războaie mondiale și în 1948 a fost preluat de
comuniști, devenind Casa de Cultură a Sindicatelor până în 1960 și apoi revenind
Oficiului Național de Turism (ONT) Litoral, instituție care l-a lăsat în paragină.

S-ar putea să vă placă și