1. Conservarea lucrului Comodatarul are obligatia de a se ingriji de coservarea
lucrului imprumutat ca un bun proprietar si chiar mai bine decat lucrurile sale, pe care este obligat sa le sacrifice, la nevoie, in vederea conservarii lucrului imprumutat (art. 1566 C. civ) intrucat contractul este incheiat in interesul sau. 2. Folosirea lucrului potrivit destinatiei. Comodatarul este obligat sa intrebuinteze lucruri numai la destinatia determinata prin natura lui sau prin acordul partilor, sub sanctiunea de a plati daune-interese (art. 1564 C. civ) si de a suporta riscul pieirii fortuite (art. 1565 C. civ) si rezilierea contractului potrivit regulilor generale. Comodatarul nu raspunde de deteriorarea lucrului decurgand din intrebuintarea lui normala si fara culpa din partea sa (art 1568 C. civ) Comodatarul nu este obligat sa foloseasca lucrul (daca s-a obligat in acest sens ori si-a asumat alte obligatii, contractul poate fi calificat antrepriza, locatiune sau alt contract). Folosinta nu poate fi transmisa asupra unei alte persoane, indiferent cu titlu oneros (locatiune) sau cu titlu gratuit (comodat) daca aceasta nu a fost prevazuta expres in contract. La nevoie, lucrul imprumutat poate fi dat in depozit, casi depozitarul nu se poate folosi de lucru, iar pastrarea in depozit nu contravine intereselor comodantului. 3. Suportarea cheltuielilor de folosinta (de intretinere). Comodatarul suporta cheltuielile necesare folosintei lucrului (ex. hrana calului imprumutat, reparatiile locative ale casei, etc.), neavand dreptul sa ceara restituirea acestor cheltuieli (art. 1569 C. civ), care sunt un accesoriu al folosintei (daca nu s-a stipulat contrariul), iar nu echivalentul ei, pentru a transforma comodatul in locatiune. 4. Restituirea lucrului. Principala obligatie a comodatarului este de a restitui la scadenta lucrul imprumutat in natura sa specifica (art. 1560 C. civ). Conform principiului executarii in natura a obligatiilor de a face cat timp partile nu se inteleg altfel, comodatarul nu poate oferi, iar comodantul nu poate cere un alt lucru sau echivalentul in bani a lucrului imprumutat, daca restituirea in natura este posibila. Obligatia de a face – obligatie alternativa – daca lucrul imprumutat a fost deteriorat din culpa comodatarului, el este obligat sa-l repare si sa-l restituie in natura, putandu-se recurge la plata echivalentului numai “in ipoteza imposibilitatii de executare a repararii in natura” sau daca ambele parti opteaza in acest sens ori comodantul dovedeste ca executarea in natura nu-i mai foloseste. Comodatarul are drept de retentie pana la plata cheltuielilor extraordinare, necesare si urgente facute pentru conservarea lucrului (art. 1574 C. civ) si a despagubirilor pentru pagubele provocate de viciile lucrului (art. 1575 C. civ), care sunt in sarcina comodantului. In perioada exercitarii dreptului de retentie, comodatarul nu mai poate folosi lucrul, retentia nu-I confera dreptul de folosinta. Daca comodatarul refuza fara temei restituirea lucrului, comodantul are drept de optiune intre doua action: - o actiune reala in revendicare, care sanctioneaza dreptul sau de proprietate si prezinta avantajul ca este imprescriptibila si poate fi intentata si impotriva tertelor personae, cum ar fi cumparatorul, depozitarul, etc.( care o pot paraliza, numai prin invocarea zucopiunii – in ipoteza imobilelor – sau a posesiunii de buna-credinta, in cazul mobilelor), dar implica dovada dreptului de proprietate, uneori dificila. - o actiune personala, care deriva din contract. Aceasta actiune prezinta avantajul pentru comodant ca il scuteste de a mai face dovada dreptului sau de proprietate. Simpla dovada a contractului este suficienta pentru a justifica cererea de restituire. Ea este folosita de regula in cazul in care comodantul nu este proprietarul lucrului imprumutat (locatar). Aceasta actiune este supusa prescriptiei extintive sin u poate fi intentata impotriva tertilor care ar detine lucrul imprumutat. Scadenta obligatiei de restituire. Comodantul nu poate cere restituirea lucrului inainte de implinirea termenului stipulat sau daca nu s-a prevazut un termen – inainte de a se fi indestulat trebuinta comodatarului ce s-a avut in vedere la incheierea contractului (art. 1572 C. civ). Daca partile nu au prevazut un termen, iar lucrul este de o folosinta permanenta, termenul restituirii urmeaza sa fie stabilit de instanta, caci folosinta nu poate dura la infinit sau sa depinda exclusiv de vointa comodatarului, el fiind obligat sa restituie lucrul (art. 1560 C. civ). Daca comodantul ar cadea intr-o trebuinta mare si neprevazuta, instanta poate dupa imprejurari sa-l oblige pe comodatar la restituirea lucrului chiar inainte de expirarea termenului stipulat sau inainte de satisfacerea trebuintelor sale (art. 1573 C. civ).
Prescriptia actiunii personale in restituire
Termenul general de prescriptie incepe sa curga de la expirarea termenului convenit sau de la data indestularii trebuintei comodatarului ce s-a avut in vedere la incheierea contractului. Daca lucrul este de folosinta permanenta si partile nu au convenit un termen, prescriptia incepe sa curga de la data incheierii contractului; - stabilit de instanta, prescriptia dreptului de a cere executarea silita incepe sa curga de la data ramanerii definitiv a hotararii sau, daca instanta a stabilit un termen ulterior, de la data implinirii acelui termen. 5. Raspunderea comodatarului, ipoteza pluralitatii de comodatari. Comodatorul raspunde pentru deteriorarea sau pieirea – in tot sau in parte a lucrului, daca nu dovedeste ca deteriorarea ori pieirea s-a produs fortuit sau ca deteriorarea este consecinta folosirii potrivit destinatiei si fara culpa din partea sa. Sarcina probei incumba comodatarului, nu comodantului. Comodatarul raspunde si pentru deteriorarea lucrului produsa de catre persoana caruia, la randul lui, l-a incredintat, cu orice titlu. Fapta tertului nu constituie un caz fortuit , exonerator de raspundere pentru comodator. In caz de pluralitate de comodatori, acestia raspund solidar fata de comodant. Comodatarul va avea actiuni in regres impotriva tertului (fara ca acesta sa fie parte in contractul de comodat), in baza raportului juridic incheiat cu acesta. Comodantul va putea actiona impotriva tertului pe cale oblica, subrogandu-se in drepturile comodatarului. In caz de pieire, evaluarea lucrului se face dupa momentul in care se pronunta hotararea (valoarea actuala), astefl incat comodantul sa-si poate procura un alt lucru identic cu cel imprumutat, deducandu-se echivalentul uzurii bunului survenita in intervalul de timp de la data imprumutului si pana la data pieirii lui. 6. Suportarea riscurilor de catre comodatar De regula, riscul deteriorarii sau pieirii fortuite este suportat de comodant in calitate de proprietar. Totusi, riscurile sunt suportate de comodatar, daca: - intrebuinteaza lucrul contrar destinatiei determinate prin natura lui sau prin conventie (art. 1656 C. civ); - prelungeste folosinta dupa scadenta (art.1565 C. civ) si nu dovedeste ca lucrul ar fi pierit si la comodant (art. 1156 C. civ); -ar fi putut salva lucrul imprumutat inlocuindu-l cu un bun al sau, sau daca ambele lucruri fiind in pericol a scapat lucrul sau, lasand sa piara cel imprumutat (art. 1566, C. civ.), indiferent de valoarea celor doua lucruri; - lucrul a fost evaluat in momentul contractarii (art. 1567 C. civ). Aceste dispozitii cu privire la riscuri sunt supletive, putand fi inlaturate prin acordul partilor.