8 ANALIZĂ DIMENSIONALĂ

ŞI TEORIA SIMILITUDINII

8.1. NOŢIUNI TEORETICE

Analiza dimensională are ca obiect stabilirea funcţiilor de dependenţă între
mărimile fizice ce intervin la studiul pe baze experimentale a unui fenomen.
În mecanică, conform sistemului internaţional de unităţi de măsură SI s-au
ales trei mărimi fizice fundamentale, lungimea L, masa M şi timpul T, măsurate
respectiv în metri (m), kilograme (kg) şi secunde (s).
Orice mărime fizică derivată A se exprimă sub forma unui produs dintre o
constantă adimensională k şi puteri ale mărimilor fizice fundamentale:

A  kLa M b T c . (8.1)

Fie A1 , A2 , A3 trei mărimi fizice derivate:

A1  k1 La1 M b1 T c1 , A2  k2 La 2 M b2 T c2 , A3  k3 La3 M b3 T c3 . (8.2)

Logaritmând expresiile (8.2) obţinem:

A1
a1 ln L  b1 ln M  c1 ln T  ln ;
k1
A
a 2 ln L  b2 ln M  c 2 ln T  ln 2 ; (8.3)
k2
A
a 3 ln L  b3 ln M  c3 ln T  ln 3 .
k3

Acest sistem de trei ecuaţii cu trei necunoscute ln L , ln M , ln T este

compatibil determinat dacă şi numai dacă
224 Probleme de mecanica fluidelor

a1 b1 c1
a2 b2 c 2  0 . (8.4)
a3 b3 c3

Relaţia (8.4) reprezintă condiţia ca mărimile A1 , A2 , A3 să poată fi alese

simultan ca mărimi fundamentale.
Teoria similitudinii are ca obiect studiile experimentale pe modele, mai mici
sau mai mari decât prototipul real, necesare atunci când datorită complexităţii
fenomenelor studiul cu ajutorul ecuaţiilor matematice prezintă dificultăţi deosebite.
Teoria similitudinii stabileşte condiţiile pentru ca fenomenul pe model să fie
asemenea cu cel real şi precizează modul de extrapolare a rezultatelor încercărilor
pe model la situaţia reală.
Între model şi prototip există o similitudine geometrică dacă laturile omologe
sunt proporţionale şi unghiurile sunt egale.
Pentru fenomenele variabile în timp, timpii omologi sunt timpi în care se
produc aceleaşi fracţiuni din fenomenul cercetat atât pe model cât şi pe prototip.
Similitudinea cinematică a două fenomene hidraulice impune asemănarea
geometrică a liniilor de curent şi proporţionalitatea vitezelor în puncte analoge.
Similitudinea dinamică impune pe lângă condiţiile similitudinii cinematice şi
proporţionalitatea forţelor analoge. Dacă l, m, t sunt lungimea, masa şi timpul la
prototip (situaţia reală) şi l 0 , m0 , t 0 sunt aceleaşi mărimi pe model, atunci
scările mărimilor fundamentale sunt:

l m t
kl  ; km  ; k t  . (8.5)
l0 m0 t0

Scările mărimilor derivate în funcţie de scările mărimilor fundamentale se

obţin cu ajutorul formulei dimensionale a mărimii derivate. De exemplu pentru
scara forţelor avem

F MLT 2
kF   2
 k m k l k t 2 .
F0 M 0 L0T0

Principalele criterii de similitudine sunt:

Criteriul de similitudine Newton, care se utilizează la modelarea fenomenelor
hidraulice care sunt cauzate în principal de forţele de inerţie; legea de similitudine
Newton poate fi folosită la studiul pe model al curgerii in jurul corpurilor,
rezistenţa la înaintare, acţiunea curentului de fluid asupra profilelor aerodinamice, la
maşini hidraulice cu acţiune etc.
Condiţia de similitudine Newton este
Analiză dimensională şi teoria similitudinii 225

F F0
Ne  2 2
 . (8.6)
l v  0 l 02 v 02

Cu l 2 v  Sv  Q se pun în evidenţă forma forţelor de impuls

F F0
Ne   . (8.7)
Qv  0 Q0 v 0

Criteriul de similitudine Froude, care se foloseşte când forţele de greutate

Fg sunt cauza cea mai importantă care produce mişcarea fluidelor, ca de exemplu
curgerea apei peste deversoare, curgerea în canale deschise, plutirea navelor etc.
Numărul Froude, acelaşi pe model şi pe prototip este

2
v2 v
Fr   0 . (8.8)
gl g 0 l 0

Criteriul de similitudine Reynolds, care se aplică la curgerea lichidelor în

conducte sub presiune, la curgerea în maşini hidraulice şi la curgerea în tunele
aerodinamice la viteze mai mici de 150 m/s pentru a se neglija compresibilitatea.
Condiţia de similitudine Reynolds este

lv l 0 v 0
Re   . (8.9)
 0

Criteriul de similitudine Strouhal, care ia în considerare forţele de inerţie

locală (pentru fenomene variabile în timp).
Numărul Strouhal, acelaşi pe model şi pe prototip este

vt v 0 t 0
Sh   . (8.10)
l l0

Criteriul de similitudine Euler, care ia în considerare forţele de presiune.

Numărul Euler este

p p
Eu  2
 0 2 . (8.11)
v  0 v0

8.2. PROBLEME REZOLVATE

226 Probleme de mecanica fluidelor

8.2.1. Forţa de rezistenţă R ce se opune deplasării unui automobil este funcţie

de densitatea  a aerului, de secţiunea S transversală maximă a automobilului, de
viteza relativă v dintre automobil şi aer, de viscozitatea dinamică  a aerului
precum şi de acceleraţia gravitaţională g. Să se determine expresia forţei de
rezistenţă.

Rezolvare. Mărimile  , S, şi v pot să constituie un sistem fundamental

deoarece au dimensiunile

  L3 MT 0 , S  L2 M 0 T 0 , v  LM 0 T 1

şi determinantul este

3 1 0
2 0 0 20.
1 0 1

Forţa de rezistenţă se caută sub forma

R  k x1 S x2 v x3  y g z .

Înlocuim în relaţie fiecare mărime în funcţie de M, L şi T


MLT  2  ML 3   L   LT   ML
x1 2 x2 1 x 3 1
T 1   LT 
y 2 z
.

Se obţine sistemul

1  x1  y ,
1  3 x1  2 x 2  x 3  y  z ,
 2   x3  y  2 z ,

de unde rezultă:

x1  1  y ;
1 1
x2  1  y  z ;
2 2
x3  2  y  2 z .

Se obţine
Analiză dimensională şi teoria similitudinii 227

y z
   1

1 1
1 y  z     S 2 
R k1 y S 2 2 v 2  y  2 z  y g z  k 1   2
2
 Sv .
 vS 2   v 
   

1
Se notează cu l  S 2 şi se observă că parantezele sunt adimensionale şi anume:
  1 l 1
  ; 2  .
vl vl Re v Fr
vl v2
Mărimile adimensionale Re  şi Fr  sunt numerele Reynolds şi
 gl
respectiv Froude. Relaţia se mai scrie

 1
 
 vS 2  v 2 
R  Sv 2 1     Sv  Re, Fr  ,
2

 
1
 
  S 2


unde funcţia  Re, Fr  se determină experimental prin măsurarea lui

R pentru fiecare v.
Dacă se notează cu Q  Sv debitul de aer dislocat la deplasarea
automobilului, atunci R  Qv Re, Fr  şi se observă că R are natura unei
forţe de impuls  Qv  .

8.2.2. Forţa de rezistenţă exercitată asupra unei sfere imersată într-un fluid
este funcţie de densitatea  a fluidului, de viteza relativă v dintre fluid şi sferă, de
diametrul D al sferei şi de viscozitatea dinamică  a fluidului. Să se calculeze
forţa de rezistenţă exercitată asupra sferei.

Rezolvare. Mărimile  , v şi D constituie un sistem fundamental deoarece au

dimensiunile   L3 MT 0 , v  LM 0 T 1 , D  LM 0T 0 şi determinantul este

3 1 0
1 0  1  1  0 .
1 0 0

Forţa de rezistenţă se caută sub forma R  k x1 v x2 D x3  y .

Înlocuind în relaţie fiecare mărime în funcţie de M, L şi T se obţine ecuaţia
    
dimensională MLT  2  ML 3 1 LT 1 2  L  x3 ML1T 1 .
x x y

228 Probleme de mecanica fluidelor

Se obţine sistemul

1  x1  y ,
1  3 x1  x2  x3  y ,
 2   x2  y ,

de unde rezultă: x1  1  y ; x2  2  y ; x3  2  y .
Se obţine relaţia funcţională

y
    vD 
R  k1 y v 2  y D 2  y  y  kv 2 D 2    v 2 D 2 1    v 2 D 2  Re 
  vD    

vD vD
unde Re   .
 

8.2.3. Debitul Q refulat de o pompă este funcţie de turaţia n a acesteia, de

diametrul rotorului D şi de viscozitatea cinematică  a fluidului. Să se determine
expresia debitului.

Rezolvare. Expresia debitului se caută sub forma Q  kn x1 D x2  x3 .

Înlocuim în relaţie fiecare mărime în funcţie de M, L şi T:


L3T 1  T 1  x1
 L x 2
L T 
2 1 x 3
.

Se obţine sistemul

3  x2  2 x3 ,
 1   x1  x3 ,

de unde rezultă: x1  1  x3 ; x2  3  2 x3 .
Se obţine

x3
1 x 3 3 2 x3 x3 3 
Q  kn D   knD  2 
.
 nD 
Analiză dimensională şi teoria similitudinii 229

  1 vD
Paranteza este adimensională şi anume  , deoarece Re 
nD 2
60 Re 
D 
şi v    nD .
2 60
Relaţia se mai scrie

x3
    nD 2 
Q  knD 3  2 
 nD 31    nD 3 Re  .

 nD    

8.2.4. Puterea necesară la antrenarea unei pompe centrifuge depinde de

densitatea  a lichidului, de turaţia n a pompei, de diametrul D al rotorului, de
debitul Q şi de produsul gH, unde g este acceleraţia gravitaţională şi H înălţimea de
pompare. Să se determine expresia puterii.

Rezolvare. Alegem ca mărimi fundamentale   L3 MT 0 , n  L0 M 0 T 1 ,

D  LM 0T 0 deoarece determinantul

3 1 0
0 0  1  1  0 .
1 0 0

Puterea necesară antrenării pompei este P  k x1 n x2 D x3 Q x4  gH  x5 .

Ecuaţia dimensională este
2 3
ML T  ML    
 3 x1
T 1 x 2
 L L T
x3

3 1 x 4
 x5
L2T  2 , 
de unde rezultă sistemul

1  x1 ,
2  3x1  x3  3 x4  2 x5 ,
3  x2  x4  2 x5 ,

care rezolvat în raport cu x4 şi x5 are soluţiile:

x1  1 ; x2  3  x4  2 x5 ; x3  5  3 x4  2 x5 .

Se obţine relaţia funcţională

x x
 Q   gH 
4 5

P  kn 3 D 5  3   2 2  .
 nD   n D 
230 Probleme de mecanica fluidelor

8.2.5. Pentru determinarea rezistenţei la înaintare a unui autoturism s-a

construit un model la scara 1/2. Autoturismul se deplasează cu viteza v  100
km/h.
Să se determine viteza de antrenare a modelului autoturismului necesară
pentru determinarea rezistenţei la înaintare când se utilizează criteriul de
similitudine Reynolds.

Rezolvare. Din condiţia de similitudine Reynolds

vl v0l0 l 0
Re   , rezultă v0  v .
 0 l0 

Deoarece încercările se fac tot cu aer   0 , rezultă

l
v0  v  2 100  200 km/h.
l0

8.2.6. Într-un curent de apă   1000 kg/m3 având viteza v  4 m/s este
imersată o sferă cu diametrul D  100 mm asupra căreia acţionează o forţă
R  20 N. Utilizând ca model o sferă cu diametrul D0  40 mm plasată într-un
curent de aer  0  1,29 kg/m3, să se determine viteza v 0 şi forţa R0 la care
este supusă sfera   0 /   15 .

Rezolvare. Din condiţia de similitudine Reynolds

vD v 0 D0
Re  
 0

D 0 0 ,1
se obţine v 0  v  15  4  150 m/s.
D0  0 ,04
Pentru determinarea forţei R0 se foloseşte criteriul se similitudine Newton

R R0
Ne  22
 .
v D  0 v 02 D02

Se obţine
Analiză dimensională şi teoria similitudinii 231

2 2 2 2
 0  v 0   D0  1,29  150   0 ,04 
R0  R      20       5,81 N.
  v   D  1000  4   0,1 
8.2.7. O sferă de diametru D se află într-un curent de apă  care se
deplasează cu viteza v, asupra sferei acţionând o forţă R. Să se afle viteza v 0 a
unui curent de aer  0 şi rezistenţa la înaintare R0 a unei sfere de diametru
D0  3D în condiţiile similitudinii Reynolds.

Rezolvare. Din condiţia de similitudine Reynolds

vD 3v 0 D

 0

se obţine

v 0
v0  .
3 

Din analiza dimensională expresia rezistenţei la înaintare este

R  v 2 D 2  Re  .

Rezultă

2 2
R   v   D 
     ,
R0  0  v 0   3D 

de unde se obţine

2
 0  v0 
R0  9 R   .
  v 

8.2.8. Să se determine debitul de ulei Qu care trebuie să se evacueze

dintr-un rezervor deschis la presiune atmosferică sub o sarcină constantă,
printr-un orificiu d pentru a se realiza similitudinea Reynolds cu o curgere de
debit Q  2  10 3 m3/s de apă   u /   4 .

Rezolvare. Din condiţia de similitudine Reynolds

232 Probleme de mecanica fluidelor

vu d vd
Re  
u 
se obţine

Qu v u  u
  ,
Q v 

de unde rezultă debitul de ulei

u
Qu  Q  4  2  10 3  8  10 3 m3/s.


8.2.9. La încercarea în tunel aerodinamic a unui model de automobil

realizat la scara 1/5 se măsoară forţa R0 exercitată de curentul de aer cu viteză
v 0 şi densitate  0 .
Să se determine rezistenţa la înaintare R în cazul automobilului prototip
când se utilizează criteriul de similitudine Newton.

Rezolvare. Se foloseşte criteriul de similitudine Newton

R R0
Ne  2 2
 .
l v  0 l 02 v 02

Dacă încercarea din tunelul aerodinamic se face cu vitezele întâlnite în

v
cazul real k v   1 şi de asemenea în aceleaşi condiţii ale presiunii şi
v0

temperaturii aerului k    1 , se obţine
0

2
 l 
R  R0    25 R0 .
 l0 

8.2.10. Două vase cilindrice de diametre d 1 şi d 2 în care se află două

lichide de densităţi diferite, se rotesc uniform în jurul axelor de simetrie cu
vitezele unghiulare 1 , respectiv  2 . Dacă d 1  2d 2 şi 1  4 rad/s, să se
determine viteza unghiulară  2 , astfel încât suprafeţele libere ale celor două
Analiză dimensională şi teoria similitudinii 233

lichide să fie asemănătoare în cele două vase. Se neglijează fenomenele de

viscozitate.

Rezolvare. În absenţa fenomenelor de viscozitate se foloseşte criteriul de

similitudine Froude

v12 v 22
Fr   ,
gd12 gd 22

de unde rezultă

v1 d1
 .
v2 d2

d1 d
Deoarece v1  1 şi v 2   2 2 , se poate scrie
2 2

1 v1 d 2 d1 d 2 d2 1
    .
2 v2 d1 d 2 d1 d1 2

Se obţine

 2  21  8 rad/s.

8.2.11. Un model de avion este realizat la scara 1/9. El decolează la viteza

v 0  60 km/h. Să se determine viteza de decolare a prototipului, în condiţiile în
care se neglijează influenţa variaţiilor numărului Reynolds asupra
coeficientului de rezistenţă C x .

Rezolvare. Decolarea se produce datorită forţei portante

v2
F  C x S ,
2

unde C x este coeficientul de rezistenţă. Dacă decolarea se realizează în

aceleaşi condiţii ale presiunii şi temperaturii aerului atât pentru model cât şi
pentru prototip, atunci  şi C x nu se modifică.
Rezultă
234 Probleme de mecanica fluidelor

F Sv 2
 .
F0 S 0 v 02
Considerând că modelul şi prototipul sunt realizate din aceleaşi materiale,
atunci volumele lor sunt proporţionale şi deci se poate scrie

F l3
 .
F0 l 03

S l2
Deoarece  rezultă
S 0 l 02

l3 l 2 v2
 ,
l 03 l 02 v 02

de unde se obţine

l
v  v0  60  9  180 km/h.
l0