5 DINAMICA FLUIDELOR

5.1. NOŢIUNI TEORETICE

Dinamica fluidelor studiază mişcările fluidelor precum şi interacţiunea

fluidelor în mişcare cu corpurile solide cu care vin în contact.
Forma generală a relaţiei lui Bernoulli pentru mişcarea permanentă a
fluidelor ideale este

v2 dp
2
  
 U  const . (5.1)

valabilă în orice punct al unei linii de curent.

Dacă fluidul este incompresibil (cazul lichidelor), deoarece   const .,
se deduce

v2 p
  U  const . (5.2)
2 

În câmp gravitaţional, se poate explicita potenţialul U  gz  const ., iar

relaţia lui Bernoulli devine

v2 p
  gz  const ., (5.3)
2 

unde fiecare termen al relaţiei reprezintă energia raportată la unitatea de masă.

106 Probleme de mecanica fluidelor

v2 E v 2 E  pV
Astfel, dacă: E c  m este energia cinetică, atunci c  ; p
2 m 2
Ep V p
este energia de presiune, atunci  p  ; E z  mgz este energia
m m 
Ez
potenţială (de poziţie), atunci  gz .
m
În concluzie, suma energiilor cinetică, de presiune şi de poziţie cuprinse în
unitatea de masă este o mărime constantă pentru orice punct al liniei de curent.
Scrisă între două puncte 1 şi 2 ale aceleiaşi linii de curent, relaţia (5.3) devine

v12 p1 v2 p
  gz1  2  2  gz 2 . (5.4)
2  2 

Dacă înmulţim relaţia (5.3) cu   const ., se obţine

v2
  p  gz  const ., (5.5)
2

numită relaţia lui Bernoulli în presiuni.

v2
Termenul  se numeşte presiune dinamică, p este presiune statică, iar
2
gz este presiune de poziţie.
Scrisă între două puncte 1 şi 2 ale aceleiaşi linii de curent, relaţia (5.5) devine

v12 v 22
  p1  gz1    p 2  gz 2 . (5.6)
2 2

Dacă împărţim relaţia (5.3) cu constanta g, cu   g se obţine

v2 p
  z  const ., (5.7)
2g 

numită relaţia lui Bernoulli în înălţimi.

v2 p
Termenul se numeşte înălţime cinetică, termenul este înălţime
2g 
piezometrică, iar z este înălţime de poziţie.

Scrisă între două puncte 1 şi 2 ale aceleiaşi linii de curent, relaţia (5.7) devine
Dinamica fluidelor 107

v12 p v2 p
 1  z1  2  2  z 2 . (5.8)
2g  2g 

Relaţia lui Bernoulli în mişcarea semipermanentă a unui fluid incompresibil

în lungul unei traiectorii este

v12 p v2 p 1 v
2g
 1  z1  2  2  z 2 
 2g  g 12 t 
ds . (5.9)

v
Se observă că pentru  0 relaţia (5.9) se transformă în relaţia lui
t
Bernoulli în regim permanent.
La studiul curgerii prin tuburi de curent pe lângă ecuaţia lui Bernoulli se mai
scrie şi ecuaţia de continuitate. Pentru lichide incompresibile (   const .) această
ecuaţie este

v1 1  v 2  2 (5.10)

În cazul fluidelor reale, unde forţele de vâscozitate nu se pot neglija deoarece

intervin cu pondere mare în evoluţia fenomenelor, se iau în considerare şi
pierderile liniare (distribuite) şi locale de sarcină hidraulică, hr12   hd   hl .
Pentru calculul pierderilor liniare se utilizează relaţia lui Darcy

l v2
hd   , (5.11)
d 2g

unde  este coeficientul pierderilor liniare de sarcină hidraulică, l şi d fiind

lungimea şi diametrul de conductă unde are loc pierderea. Coeficientul  este
dependent atât de rugozitatea pereţilor conductei cât şi de regimul de mişcare
vd
caracterizat prin numărul lui Reynolds: Re  .

Relaţia lui Bernoulli pentru fluide reale cu pierdere de sarcină liniară, scrisă
între două puncte 1 şi 2 este

v12 p v2 p l v 22
 1  z1  2  2  z 2   . (5.12)
2g  2g  d 2g

Pierderile locale se evaluează cu formula:

108 Probleme de mecanica fluidelor

v2
hl   , (5.13)
2g

unde  este coeficientul pierderilor locale determinat de obicei pe cale

experimentală, iar v viteza din aval de rezistenţă.
Relaţia lui Bernoulii pentru fluide reale cu pierdere de sarcină locală, scrisă
între două puncte 1 şi 2 ale unui tub de curent este

v12 p v2 p v2
 1  z1  2  2  z 2   2 . (5.14)
2g  2g  2g

Dacă pe o linie de curent, între două puncte 1 şi 2 ale acesteia, există n

pierderi locale şi m pierderi liniare , relaţia lui Bernoulli se scrie

v12 p v2 p n
vi2 m l j v 2j
2g
 1  z1  2  2  z 2 
 2g 
i 1
i
2g
 
j 1
j
d 2g
. (5.15)

unde v i şi v j sunt vitezele locale unde are loc pierderea având expresiile

Q Q
vi  şi v j  ,
i j

 i şi  j fiind secţiunile de curgere, iar Q debitul.

Coeficienţii de pierdere locală sunt  i , de pierdere liniară  j , iar l j şi d j
sunt lungimile şi diametrele de conductă unde au loc pierderile distribuite.
La relaţia (5.15) se adaugă ecuaţia de continuitate

v11  v 2  2  ... vi  i  v j  j  ... (5.16)

În multe probleme practice trebuie determinat torsorul forţelor de interacţiune

între un fluid în mişcare şi pereţii solizi cu care vine în contact.
Pentru aceasta se utilizează teorema impulsului şi teorema momentului
cinetic, dezvoltate numai în cazul mişcărilor permanente, unde v  v  x , y , z 
 

şi    x , y , z  .

Dacă se notează cu  volumul de control, mărginit de o suprafaţă  ,

numită suprafaţă de control, şi ţinând cont că forţele care acţionează asupra
Dinamica fluidelor 109

sistemelor fluide sunt forţe masice fd şi forţe de presiune   pn  d , atunci

 

teorema impulsului şi teorema momentului cinetic se scriu sub formele


 v  v n d   fd     pn d , (5.17)
  
  


  r  v  v n d   r  fd   r    pn d , (5.18)
     
  

unde

n este versorul normalei exterioare la .
În cazul tubului de curent elementar cele două teoreme au expresiile
   
Q v 2  v1   G  F p1  F p 2  R , (5.19)
 

    
Q r2  v 2  r1  v1   rG  G  r1  F p1  r2  F p 2  rC  R , (5.20)
      


în care G este forţa de greutate a fluidului din interiorul volumului de control;
F p1 şi F p 2 sunt forţele de presiune cu care fluidul rămas în tubul de curent în
afara volumului de control, acţionează asupra fluidului din interiorul acestuia prin

intermediul suprafeţelor de intrare 1 şi de ieşire  2 ; R forţa cu care peretele
tubului de curent de suprafaţă laterală  l reacţionează asupra fluidului care curge.

Conform principiului acţiunii şi reacţiunii, forţa de acţiune F a fluidului
 
asupra ariei  l a peretelui solid a tubului de curent este F   R .
În cazul tubului de curent ramificat având m secţiuni de intrare şi n secţiuni
de ieşire, relaţiile (5.19) şi (5.20) devin

 n m
    m  n 
   

 Q2i v 2i  Q1i v1i   G  R  FP1i  FP 2i (5.21)
 i 1 i 1  i 1 i 1

 n m
       m  n 
   r
   
 Q2i r2i  v 2i  Q1i r1i  v1i   rG  G  rC  R  r1i  FP1i  2i  FP 2i
 i 1 i 1  i 1 i 1
(5.21)
110 Probleme de mecanica fluidelor

5.2. PROBLEME REZOLVATE

5.2.1. La rezervorul din figura 5.1 se cunosc H  10 m şi diametrul

orificiului de curgere d  60 mm. Neglijând pierderile să se determine viteza şi
debitul de curgere prin orificiu.

Rezolvare. Se aplică relaţia lui Bernoulli între

punctele 1 şi 2
1


z
H

2
d

Fig. 5.1. Rezervor.

v12 p v2 p
 1  z1  2  2  z 2 .
2g  2g 

Cu v1  0 , p1  p 2  p atm , z1  H , z 2  0 , se obţine viteza de curgere

v2  2 gh  2  9 ,81 10  14 ,01 m/s.

şi debitul

d 2   0 ,06 2
Q  v2  14,01   0 ,16 m3/s
4 4

5.2.2. Neglijând pierderile, să se determine viteza şi debitul de curgere a apei

  1000 kg/m3 prin orificiul de diametru d  40 mm al rezervorului din figura
5.2, dacă H  8 m şi presiunea indicată de manometrul M este pM  2 bar.
Dinamica fluidelor 111


z
H

2
d

Fig. 5.2. Rezervor.

Rezolvare. Se aplică relaţia lui Bernoulli între punctele 1 şi 2

v12 p v2 p
 1  z1  2  2  z 2 .
2g  2g 

Cu v1  0 , p1  p M  p atm , p 2  p atm , z1  H , z 2  0 , se obţine viteza

de curgere

p   2 105 
v2  2 g  M  H   2  9 ,81    8   23,6 m/s
    9 ,81 1000 
şi debitul

d 2   0 ,04 2
Q  v2  23,6   0 ,0296 m3/s.
4 4

5.2.3. Într-un rezervor se află două lichide nemiscibile de densităţi 1 şi

 2 . Cunoscând cotele H şi h să se determine debitul de curgere prin orificiul de
diametru d în condiţiile în care se neglijează pierderile (fig. 5.3).

2
h

1
1
z
H

2
d

Fig. 5.3. Rezervor.

Rezolvare. Se scrie relaţia lui Bernoulli între punctele 1 şi 2
112 Probleme de mecanica fluidelor

v12 p1 v2 p
  z1  2  2  z 2
2g  2 2g  2

Cu v1  0 , p1  p atm   1 h , p 2  p atm ,  1  1 g ,  2   2 g , z1  H ,
z 2  0 , se obţine viteza de curgere prin orificiu

 
v 2  2 g  1  H 
 2 

şi debitul

d 2
Q  v2 .
4

5.2.4. Un vas închis în care se află apă   1000 kg/m 3 se goleşte printr-
o conductă de diametru d  40 mm prevăzută cu un manometru metalic M şi
un robinet (fig. 5.4).
Să se determine viteza de curgere v şi debitul prin conductă dacă atunci
când robinetul este închis manometrul indică pM 1  3 bar, iar când robinetul
este deschis presiunea indicată este pM 2  0 ,5 bar, pierderea de sarcină pe
3v 2
conductă fiind .
2g
Rezolvare. Considerând robinetul închis, din egalitatea presiunilor la nivelul
axei conductei

p1  H  p atm  p M 1

rezultă


z
H

v 2
d

Fig. 5.4. Rezervor cu conductă

şi robinet.
Dinamica fluidelor 113

p1  p atm  p M1  H .

Când robinetul este deschis se scrie relaţia lui Bernoulli cu pierderi între
punctele 1 şi 2

v12 p v2 p 3v 2
 1  z1  2  2  z 2  .
2g  2g  2g

Cu v1  0 , v 2  v , p 2  p atm  p M 2 , z1  H , z 2  0 , se obţine viteza de

curgere prin conductă

g ( pM 1  pM 2 ) pM 1  pM 2 (3  0,5)  105
v2     11,18 m/s
 2 2  1000

şi debitul

d 2   0 ,04 2
Qv  11,18   0 ,014 m3/s.
4 4

5.2.5. Să se determine viteza de curgere a unui jet de diametru d dacă la tubul

Pitot se înregistrează cota h (fig. 5.5).


h

1 v 2
d

Fig. 5.5. Tub Pitot în fluid.

Rezolvare. Se scrie relaţia lui Bernoulli între punctele 1 şi 2

v12 p v2 p
 1  z1  2  2  z 2 .
2g  2g 

d  d
Cu v1  v , v 2  0 , z1  z 2 , p1  p atm   , p 2  p atm   h   , viteza de
2  2
curgere a jetului este v  2 gh .
5.2.6. Un rezervor de înălţime H  20 m plin cu apă   1000 kg/m3 se
goleşte printr-un orificiu de diametru d  80 mm (fig. 5.6). Ştiind că la tubul Pitot
114 Probleme de mecanica fluidelor

se înregistrează o cotă h  19,4 m să se determine debitul de curgere prin orificiu

şi coeficientul de pierdere locală  .

H
z 

h
1 2

d
O

Fig. 5.6. Rezervor.

Rezolvare. Se scrie relaţia lui Bernoulli între punctele 1 şi 2

v12 p v2 p
 1  z1  2  2  z 2 .
2g  2g 

d
Cu v 2  0 , z1  z 2 , p1  p atm   , p 2  p atm  h , se obţine viteza de
2
curgere a jetului de apă

 d  0 ,08 
v 2g h    2  9 ,81 19,4    19,49 m/s
 2  2 

d 2   0 ,082
şi debitul Q  v1  19 ,49   0 ,0979 m3/s.
4 4

Pentru a determina coeficientul de pierdere locală  se scrie relaţia lui

Bernoulli cu pierderi între punctele 0 şi 1

v 02 p v2 p v2
 0  z 0  1  1  z1   1
2g  2g  2g

d
şi cum v 0  0 , z 0  H , z1  0 , p 0  p atm , p1  p atm   , se obţine
2

2 H  h  2   20  19 ,4 
   0 ,031.
2h  d 2  19,4  0 ,08
Dinamica fluidelor 115

5.2.7. Să se determine viteza de curgere a apei   1000 kg/m3 prin

conducta din figura 5.7 dacă la manometrul diferenţial cu mercur  Hg  13600
kg/m3 se produce denivelarea h  30 mm.

v 1 2

z


h
O O
Hg

Fig. 5.7. Conductă.

Rezolvare. Se aplică relaţia lui Bernoulli între punctele 1 şi 2

v12 p v2 p
 1  z1  2  2  z 2 .
2g  2g 

v2 p  p1
Cu v1  v , v 2  0 , z1  z 2 , se obţine  2 .
2g 

Din egalitatea presiunilor în planul orizontal 0-0

p1  z   Hg h  p 2    z  h 

se obţine


p 2  p1  h  Hg   . 
Viteza de curgere prin conductă este

  Hg 
v 2 gh  1 ,
  

unde   g şi  Hg   Hg g .
 13600 
Numeric se obţine v  2  9 ,81  0 ,03    1  2 ,72 m.
 1000 
116 Probleme de mecanica fluidelor

5.2.8. Cunoscând H  10 m, l  2 m, d  80 mm şi pierderile de sarcină

locală   0,05 şi liniară   0,03 , să se determine viteza şi debitul de curgere
prin conductă (fig. 5.8).

H
z

v 2

d
O

l

Fig. 5.8. Rezervor.

Rezolvare. Se aplică relaţia lui Bernoulli cu pierderi între punctele 1 şi 2

v12 p1 v2 p  l  v2
  z1  2  2  z 2       2
2g  2g   d  2g

Cu v1  0 , v 2  v , p1  p 2  p atm , z1  H , z 2  0 , se obţine viteza de

curgere prin conductă

2 gH 2  9,8110
v   9 ,34
l 2 m/s
1    1  0,5  0 ,03 
d 0,08

şi debitul

d 2   0 ,082
Qv  9 ,34   0 ,0469 m3/s
4 4

5.2.9. În figura 5.9 se cunosc diametrele d1  100 mm, d 2  40 mm, cota

4v12
H  20 m şi pierderile de sarcină şi
2g
0 ,05v 22 0

. Să se determine debitul de
2g 
H

z
d1
d2

v 1 2

curgere prin conductă. O

Fig. 5.9. Rezervor.

Dinamica fluidelor 117

Rezolvare. Se scrie relaţia lui Bernoulli cu pierderi între punctele 0 şi 1

v 02 p v2 p 4v 2
 0  z 0  1  1  z1  1 .
2g  2g  2g

Cu v 0  0 , z 0  H , z1  0 , p 0  p atm , se obţine

p1 p atm 5v 2
 H  1 .
  2g
Se scrie relaţia lui Bernoulli cu pierderi între punctele 1 şi 2

v12 p v2 p 0,05v 22
 1  z1  2  2  z 2 
2g  2g  2g

şi ecuaţia de continuitate

v1 1  v 2  2 ,

unde

d 12 d 22
1  şi  2  .
4 4
2
1 d 
Cu p 2  p atm şi v 2  v1  v1  1  ,
2  d2 

se obţine

v2  
4
p1 p atm d 
  1 1,05 1   1 .
  2g   d2  


Din egalitatea celor două expresii ale presiunii p1

p atm v12  
4
p atm 5v12  d1 
H   1,05   1
 2g  2g   d2  


se obţine viteza de curgere prin conductă

118 Probleme de mecanica fluidelor

2 gH 2  9 ,81  20
v1  4
 4
 2 ,95
d   0 ,1  m/s
4  1,05 1  4  1,05   
 d2   0 ,04 

şi debitul de curgere

d12   0,012
Q  v1  2,95   0 ,0232 m3/s.
4 4
5.2.10. Cunoscând denivelarea h  300 mm de la manometrul diferenţial cu
mercur  Hg  13600 kg/m3 (fig. 5.10), să se determine viteza de curgere a apei
  1000 kg/m3 prin conductă şi înălţimea H, pierderile de sarcină prin
3,5v 2
conductă fiind .
2g


H

1 v 2
O 3
z
h

A A

 Hg

Fig. 5.10. Rezervor cu manometru diferenţial.

Rezolvare. Se scrie relaţia lui Bernoulli între punctele 1 şi 2

v12 p v2 p
 1  z1  2  2  z 2 .
2g  2g 

v2 p  p1
Cu v1  v , v 2  0 , z1  z 2 , rezultă  2 .
2g 

Din egalitatea presiunilor în planul orizontal A-A

p1    z  h    Hg h  p 2  z

se obţine diferenţa de presiune

Dinamica fluidelor 119


p 2  p1  h  Hg   . 
Viteza de curgere prin conductă este

   13600 
v 2 gh Hg  1  2  9 ,81 0,3    1  8,61 m/s.
    1000 
Se scrie relaţia lui Bernoulli cu pierderi între punctele 0 şi 3

v 02 p v2 p 3,5v 2
 0  z0  3  3  z3 
2g  2g  2g

şi ţinând seama că v 0  0 , z 0  H , z 3  0 , p 0  p 3  p atm , se obţine

4 ,5v 2 4 ,5  8,612
H    17 m.
2g 2  9 ,81

5.2.11. Conducta din figura 5.11 prin care curge apă   1000 kg/m3 are ataşat
un tub Pitot-Prandtl prevăzut cu un manometru diferenţial cu mercur  Hg  13600
kg/m3. Cunoscând presiunea p din conductă, să se afle viteza de curgere a apei dacă la
manometrul diferenţial se înregistrează denivelarea h  40 mm.
h


Hg

v
1
2

Fig. 5.11. Conductă cu tub Pitot-Prandtl şi manometru diferenţial.

120 Probleme de mecanica fluidelor

Rezolvare. Se aplică relaţia lui Bernoulli între punctele 1 şi 2

v12 p v2 p
 1  z1  2  2  z 2 .
2g  2g 

Cu z1  z 2 , v1  v , v 2  0 , p1  p , se obţine presiunea în punctul 2

v2
p2  p   .
2

Diferenţa de presiune fiind dată de denivelarea h


p 2  p   Hg   h 
se obţine

v2

2

  Hg   h . 
Viteza de curgere a lichidului prin conductă este

  Hg 
v 2 g   1 h ,
  

unde   g şi  Hg   Hg g . Numeric se obţine

 13600 
v 2  9 ,81    1  0 ,04  3,14 m/s.
 1000 

5.2.12. Să se determine viteza şi debitul de curgere a apei printr-o conductă

de diametru D  200 mm, dacă denivelarea apei în tuburile piezometrice ale
tubului Pitot-Prandtl plasat în axa conductei este h  400 mm (fig.5.12).
Dinamica fluidelor 121

h


v
1

D
2

Fig. 5.12. Conductă cu tub Pitot-Prandtl.

Rezolvare. Se aplică relaţia lui Bernoulli între punctele 1 şi 2

v12 p v2 p
 1  z1  2  2  z 2 .
2g  2g 

Cu z1  z 2 , v1  v , v 2  0 , se obţine

2g
v  p 2  p1  .


Diferenţa de presiune este dată de denivelarea h şi are expresia

p 2  p1  h .

În final, rezultă viteza de curgere

v 2 gh  2  9 ,81  0 ,4  2 ,8 m/s

şi debitul prin conductă

D 2   0 ,2 2
Qv  2 ,8   0 ,088 m3/s.
4 4

5.2.13. Pe o conductă orizontală (fig. 5.13) de diametru d  300 mm este

plasat la nivelul axei un tub Pitot-Prandtl. Să se determine timpul în care se umple
un vas cilindric de diametru D  2 m şi înălţime H  3 m, dacă denivelarea apei
în tuburile piezometrice ale tubului Pitot-Prandtl este h  600 mm.
122 Probleme de mecanica fluidelor

h

d

H
D

Fig. 5.13. Conductă cu tub Pitot-Prandtl.