Contents

INTRODUCERE............................................................................................................................................................................................................................................... 2
SITUAŢIILE FINANCIARE................................................................................................................................................................................................................................ 3
1.1 ÎNTOCMIREA ŞI PREZENTAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE...............................................................................................................................................3
1.1.1 Obiectivele şi importanţa situaţiilor financiare anuale.................................................................................................................................................................3
CONŢINUTUL ŞI FORMA SITUAŢIILOR FINANCIARE................................................................................................................................................................................... 6
1.2.1 Bilanţul contabil, imaginea poziţiei financiare a întreprinderii.....................................................................................................................................................7
2.2. Intocmirea si prezentarea situatiilor financiare la SC ENID IMPEX SRL – studiu de caz........................................................................................................................11
2.2.1 Prezentarea societăţii ENID IMPEX SRL.......................................................................................................................................................................................... 11
AGA........................................................................................................................................................................................................................................................... 14
2.2.2 Analiza structurii patrimoniale................................................................................................................................................................................................... 17
INTRODUCERE
Problema gestionării şi administrarii întreprinderii, indiferent de obiectivul de activitate şi de scopul propus este complexă. Aprecierea diferenţelor
de performanţă şi poziţie financiară depind de natura întreprinderii, de sistemul instrumentelor utilizate în gestionarea patrimoniului.
Pentru a putea supravieţuii, orice întreprindere are nevoie de informaţii, fără de care procesul decizional prin care se conduce întreprinderea nu ar
putea avea loc. Pentru a obţine aceste informaţii este necesară o analiză a situaţiilor financiare anuale care permit aflarea poziţiei financiare şi a
performanţelor acesteia. De aceste informaţii beneficiază atât întreprinderea (ca factor intern) a căror situaţii financiare sunt analizate cât şi furnizorii,
clienţii, potenţialii investitori şi orice altă persoană care doreşte să afle informaţii despre întreprindere (ca factori externi).
Deciziile economice care sunt luate de utilizatorii situaţiilor financiare necesită evaluarea capacităţii unei întreprinderi de a genera numerar sau
echivalente ale numerarului şi a perioadei şi siguranţei generării lor. În ultimă instanţă de aceasta depinde, de exemplu, capacitatea ei de a-şi plăti
angajaţii şi furnizorii , de a plăti dobânzi, de a rambursa credite şi de a realiza programele administrative. Utilizatorii sunt mai în măsură să evalueze
această capacitate de numerar sau echivalente ale numerarului dacă le sunt oferite informaţii concentrate asupra poziţiei financiare, performanţei şi
modificărilor poziţiei financiare a întreprinderii.
Bilanţul contabil, împreună cu celelalte documente de sinteză anuale, are rolul de a generaliza periodic datele contabilităţii curente şi de a stabili pe
această cale o serie de indicatori economico-financiari, ceea ce îi conferă caracterul de model contabil şi informaţional, dar şi model de gestiune a
valorilor materiale şi băneşti delimitate patrimonial. El furnizează informaţii de reflectare şi control asupra relaţiilor de echilibru privind starea şi
mişcarea patrimoniului.
Referatul este structurat pe două capitole:
 primul capitol evidenţiază redactarea situaţiilor financiare, supuse respectării principiilor de bază ale contabilităţii, legislaţiei naţionale dar şi
prevederilor cuprinse în Standardele Internaţionale de Contabilitate, rolul elementelor cuprinse în situaţiile financiare în activităţile economice ale
întreprinderii, modul acestora de prezentare şi cunoaştere.
capitolul doi este destinat întocmirii şi prezentării situaţiilor financiare la SC CAMPANImpex SRL – studiu de caz.
SITUAŢIILE FINANCIARE
1.1 ÎNTOCMIREA ŞI PREZENTAREA SITUAŢIILOR FINANCIARE ANUALE
Situaţiile financiare ale unei întreprinderi reprezintă cel mai important mijloc, prin care informaţia contabilă este pusă la dispoziţia factorilor
decizionali. De aceea, întreprinderile îşi publică situaţiile financiare, într-un mod cât mai explicit, pentru a putea fi înţelese de către cititorul interesat.
La nivel global, poziţia şi performanţa financiară a întreprinderilor este reglementat prin modul cum are trebui întocmite situaţiile financiare cu
ajutorul Standardelor Internaţionale de Contabilitate.
Cadrul general de întocmire şi prezentare a situaţiilor financiare este elaborat de Comitetul pentru Standardele Internaţionale de Contabilitate.
Acest cadru general nu constituie un Standard Internaţional de Contabilitate şi prin urmare nu defineşte standarde privind evaluarea sau prezentarea
unor anumite elemente de evaluare sau informaţii. Prevederile acestui cadru general nu primează în faţa standardului Internaţional de Contabilitate
specific. Cadrul general abordează:
a) obiectivul situaţiilor financiare;
b) caracteristicile calitative care determină utilitatea informaţiilor din situaţiile financiare
c) definirea, recunoaşterea şi evaluarea elementelor pe baza cărora sunt întocmite situaţiile financiare;
d) conceptele de capital şi menţinere a nivelului capitalului.
1.1.1 Obiectivele şi importanţa situaţiilor financiare anuale

Obiectivul principal al situaţiilor financiare este furnizarea de informaţii despre poziţia financiară, performanţele financiare şi modificările poziţiei
financiare a întreprinderii, în scopul utilizării acestor informaţii de către utilizatorii interni şi externi, în vederea fundamentării unor decizii economice.
Situaţiile financiare au ca scop general să ofere o imagine fidelă a rezultatelor şi poziţiei financiare a unei societăţi la sfârşitul exerciţiului
financiar, oferind informaţii utile unei largi categorii de utilizatori, asigurând comparabilitatea, atât cu situaţiile financiare ale întreprinderii pentru
perioadele precedente, cât şi cu situaţiile financiare ale altor întreprinderi.
 Poziţia financiară a întreprinderii este definită de resursele economice pe care le controlează, de structura financiară a activelor, datoriilor şi
capitalului propriu, de lichiditatea şi solvabilitatea valorilor economice şi de capacitatea sa de a se adapta la schimbările mediului în care îşi desfăşoară
activitatea1.
IASC îşi concentrează efortul său de armonizare cu predilecţie asupra situaţiilor financiare, ce au ca
scop furnizarea unor informaţii utile pentru adoptarea deciziilor economice. Aceasta se datorează
faptului că aproape toţi utilizatorii iau decizii economice pentru:
 a hotărî când să cumpere, să păstreze, sau să vândă părţi din capital;
 a evalua răspunderea sau gestionarea managerială;
 a evalua capacitatea întreprinderii de a plăti şi de a oferi alte beneficii angajaţilor săi;
 a aprecia garanţia ce o oferă întreprinderea faţă de datoriile sale;
 a determina politicile fiscale;
 a determina profitul şi dividendele ce se pot distribui;
 a elabora şi utiliza datele statistice despre venitul naţional;
 a reglementa activitatea întreprinderilor.

1.1.2 Caracteristicile calitative ale situaţiilor financiareInformaţia contabilă pentru a fi utilă pentru utilizatori trebuie să îndeplinească anumite
atribute denumite caracteristici calitative. Aşa cum prevede cadrul general IASB pentru elaborarea şi prezentarea situaţiilor financiare cele patru
caracteristici calitative principale sunt:
1) Relevanţa informaţiei, se referă la capacitatea informaţiei de a fi utilă în ceea ce priveşte necesităţile de luare a deciziilor de către utilizatori şi
este determinată de natura informaţiei şi de pragul său de semnificaţie. O informaţie este semnificativă dacă omisiunea sau declararea ei eronată
influenţează deciziile economice ale utilizatorului.
2) Credibilitatea, se referă la o prezentare reală, fidelă a tranzacţiilor şi evenimentelor şi are în vedere: prudenţa, neutralitatea, integralitatea
informaţiei, prelevanţa economicului asupra juridicului în contabilizarea evenimentelor şi tranzacţiilor.
1
Ristea M., Contabilitatea financiară, Editura Universitară, Bucureşti, 2005, pag. 17
 Prudenţa, se referă la incertitudinile care planează asupra multor evenimente şi tranzacţii ale entităţii impun în mod obiectiv elaborarea unei
informaţii prudente. Prudenţa presupune evitarea supraevaluării activelor şi veniturilor, a subevaluării cheltuielilor şi pasivelor şi luarea în consideraţie a
eventualelor pierderi, riscuri şi deprecieri probabile.
Neutralitatea, pretinde ca informaţia să fie nepărtinitoare, lipsită de influenţe. Situaţiile financiare nu sunt neutre dacă prin selectarea şi
prezentarea informaţiei influenţează luarea unei decizii sau formularea unui raţionament pentru a realiza un rezultat sau un obiectiv predeterminant.
Integralitatea, pretinde că pentru a fi credibilă orice informaţie conţinută în situaţiile financiare trebuie să fie completă. O omisiune poate face ca
informaţia să fie falsă sau să inducă în eroare şi astfel să nu mai aibă un caracter credibil devenind defectuoasă din punct de vedere al relevanţei.
3) Inteligibilitatea reprezintă o caracteristică importantă a informaţiilor furnizate de situaţiile financiare în sensul că acestea trebuiesc înţelese
uşor de către utilizatori, cu condiţia ca aceştia să posede cunoştinţe suficiente privind afacerile, activităţile economice şi contabilitatea. Nu toate
informaţiile sunt accesibile pentru orice categorie de utilizatori.
4) Comparabilitatea reprezintă o altă calitate a situaţiilor financiare, deoarece utilizatorii trebuie să poată compara situaţiile financiare în timp pentru a
determina poziţia financiară şi performanţele întreprinderii, trebuind totodată să poată compara situaţiile financiare ale diverselor întreprinderi pentru a le
evalua poziţia financiară, performanţele şi modificările poziţiei financiare.
1.1.3 Recunoaşterea şi evaluarea elementelor din situaţiile financiare
Recunoaşterea (încorporarea în situaţiile financiare) activelor, pasivelor, cheltuielilor şi veniturilor este pusă în evidenţă prin abordarea conceptuală
specifică cadrului general.
Evaluarea este procesul de determinare a valorii băneşti la care posturile din situaţiile financiare urmează să fie recunoscute şi înscrise în bilanţ şi
contul de rezultate2.
Cadrul general IASB pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare formulează modelul contabil referinţă de evaluare bazat pe costul
istoric recuperabil şi pe conceptul de menţinere a capitalului financiar nominal.
Un activ, respectiv o datorie, se recunoaşte atunci când:
 este posibil ca aceasta să aducă întreprinderii beneficii economice viitoare, respectiv să genereze ieşirea acestora;
 costul său să fie evaluat în mod credibil.
Activele reprezintă o resursă controlată de întreprindere, ca rezultat al unor evenimente trecute şi de la care se aşteaptă beneficii economice
viitoare.
Datoriile reprezintă obligaţii actuale ale întreprinderii, rezultate din evenimente trecute şi prin decontarea cărora se aşteaptă să rezulte o ieşire de
resurse care să încorporeze beneficii economice.
Criteriile cumulative pentru recunoaşterea datoriilor sunt:
2
Ristea M., Contabilitate financiară, Editura Universitară, Bucureşti, 2005, pag. 26.
  probabilitatea unei ieşiri de resurse, purtătoare de beneficii economice;
 evaluarea să se poată facă în mod credibil.
Capitalurile proprii (activele nete) reprezintă interesul rezidual al acţionarilor în activele întreprinderii, după deducerea tuturor datoriilor. Cu alte
cuvinte capitalurile proprii reprezintă diferenţa dintre activele totale şi datoriile totale, fiind indicatorul esenţial pe care bilanţul, în formatul actual, trebuie
să-l reprezinte.
Veniturile sunt creşteri de avantaje economice în cursul perioadei de gestiune, respectiv creşteri de active sau diminuări de pasive, care au ca
rezultat creşterea capitalurilor proprii, sub alte forme decât aporturile la capital. Trebuie făcută distincţia dintre venituri şi câştig, deşi ambele se regăsesc
în contul de profit şi pierdere. Astfel noţiunea de câştig implică un rezultat net favorabil dint-o tranzacţie, ca urmare a compensării efectelor (sumelor de
bani primite) cu eforturile corespunzătoare (costul bunului).
În conformitate OMFP nr.3055/2009 se disting trei momente de evaluare a elementelor patrimoniale3:
 evaluarea la data intrării în entitate;
 evaluarea la inventar şi prezentarea elementelor în bilanţ;
 evaluare la data ieşirii din entitate.
La data intrării în entitate bunurile se evaluează şi se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, care se stabileşte astfel:
a) la cost de achiziţie - pentru bunurile procurate cu titlu oneros;
b) la cost de producţie - pentru bunurile produse în entitate;
c) la valoarea de aport, stabilită în urma evaluării - pentru bunurile reprezentând aport la capitalul social;
d) la valoarea justă - pentru bunurile obţinute cu titlu gratuit sau constatate plus la inventariere.
CONŢINUTUL ŞI FORMA SITUAŢIILOR FINANCIARE
Conform IAS 1, un set complet se situaţii financiare anuale include4:
a) bilanţul;
b) contul de profit şi pierdere;
c) o situaţie care să reflecte, după caz:
 toate modificările capitalului propriu; fie
 modificările capitalului propriu, altele decât cele care rezultă din tranzacţiile de capital cu proprietarii şi distribuirile către proprietari;
d) situaţia fluxurilor de trezorerie (numerar)
3
Ordinul ministrului finanţelor nr.3055/2009, pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, MO nr. 766 din 10.11.2009, punctul 49.
4
Ghid pentru înţelegerea şi aplicare Standardelor Internaţionale de Contabilitate, IAS 1 Prezentarea situaţiilor financiare, Editura CECCAR, Bucureşti, 2004, pag. 52
 e) politicile contabil şi notele explicative.
Directiva a IV- a a UE defineşte situaţiile financiare prin apelaţia de conturi anuale care cuprind: bilanţul, contul de profit şi pierdere şi anexa
sau notele la conturile anuale.
Aceste documente trebuie să constituie un tot unitar.
Pentru sistemul de bază conform cu Directivele contabile europene, formaţia situaţiilor financiare cuprinde:
 Bilanţ;
 Cont de profit şi pierdere;
 Situaţia modificărilor capitalurilor proprii;
 Situaţia fluxurilor de numerar;
 Notele explicative la situaţiile financiare.
Persoanele juridice, care aplică reglementările conform cu Directivele contabile europene, care la data bilanţului nu depăşesc limitele a 2 dintre
cele 3 criterii de mărime (total active 3.650.000 euro, cifra de afaceri netă 7.300.000 euro, număr mediu de salariaţi în cursul exerciţiului financiar 50)
întocmesc situaţii financiare anuale simplificate care cuprind: bilanţ prescurtat, contul de profit şi pierdere, note explicative la situaţiile financiare anuale
simplificate. Opţional ele pot întocmi situaţia modificărilor capitalului propriu şi/sau situaţia fluxurilor de numerar.
1.2.1 Bilanţul contabil, imaginea poziţiei financiare a întreprinderii
Bilanţul este documentul contabil de sinteză ce cuprinde toate elementele de activ şi de pasiv grupate după natură, destinaţie şi lichiditate,
respectiv provenienţă şi exigibilitate.
Bilanţul arată poziţia financiară a întreprinderii doar la un moment dat, respectiv la sfârşitul exerciţiului financiar, însă această poziţie
financiară este consecinţa rezultatelor obţinute de întreprindere de la înfiinţare până la data bilanţului. Bilanţul caracterizează cifric şi în etalon bănesc
relaţiile de echilibru dimensional şi structural dintre mijloacele economice gestionate de titularul de patrimoniu şi de sursele de procurare a acestor
mijloace5.
Activul este o sursă controlată de întreprindere ca urmare a unor evenimente trecute şi din care se prevede că se vor obţine beneficii economice
viitoare (Cadrul general IASB şi Ordinul 3055/2009).
Datoria este o obligaţie actuală a întreprinderii provenită din evenimente trecute şi a cărei decontare va conduce la o ieşire de resurse care
încorporează beneficii economice (Cadrul general IASB). Conform Ordinului 3055/2009, o datorie reprezintă o obligaţie actuală a entităţii ce decurge din
evenimente trecute şi prin decontarea căreia se aşteaptă să rezulte o ieşire de resurse care încorporează beneficii economice6.

5
Suciu G., Analiză economico-financiară, Editura Infomarket, Braşov, 2009, pag. 120
6
Ordinul ministrului finanţelor nr. 3055/2009, pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, MO nr. 766 din 10.11.2009, punctul 20, alin 3
 Capitalurile proprii reprezintă interesul rezidual în activele întreprinderii după deducerea tuturor datoriilor (Cadrul general IASB). Capitalurile
proprii reprezintă interesul rezidual în activele întreprinderii după deducerea datoriilor sale (Cadrul general american şi Ordinul 3055/2009).
Reglementările contabile naţionale au optat pentru o clasificare a elementelor de activ in active imobilizate şi active circulante, respectând astfel
cerinţele din Directiva a-IV-a. În bilanţ, elementele de activ şi de datorii sunt grupate după natură şi lichiditate, respectiv după natură şi exigibilitate, şi
deci nu după criteriul curent/ necurent. Conform OMFP nr. 3055/2009, persoanele juridice din ţara noastră care la data bilanţului depăşesc limitele a două
dintre următoarele 3 criterii, denumite în criterii de mărime (total activ 3.650.000 euro, cifră de afaceri netă 7.300.000 euro, număr mediu de salariaţi în
cursul exerciţiului financiar 50), întocmesc situaţii financiare anuale care cuprind:
 bilanţul;
 contul de profit şi pierdere;
 situaţia modificărilor capitalului propriu;
 situaţia fluxurilor de numerar;
 notele explicative de la situaţiile financiare anuale.
Persoanele juridice care la data bilanţului nu depăşesc limitele a două dintre criteriile de mărime de mai sus întocmesc situaţii financiare
simplificate care cuprind: bilanţul prescurtat, contul de profit şi pierdere, notele explicative la situaţiile anuale simplificate. Opţional, ele pot întocmi
situaţia modificărilor capitalului propriu şi situaţia fluxurilor de trezorerie. Formatul bilanţului prescurtat conform Ordinului 3055/2009 este
următorul:
A. Active imobilizate
I. Imobilizări necorporale
II. Imobilizări corporale
III. Imobilizări financiare
B. Active circulante
I. Stocuri
II. Creanţe
III. Investiţii pe termen scurt
IV. Casa şi conturi la bănci
C. Cheltuieli în avans
D. Datorii care trebuie plătite într-o perioadă de până la un an
E. Active circulante nete/datorii curente nete (B + C – D – I)
F. Total active minus datorii curente (A + E)
 G. Datorii care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an
H. Provizioane
I. Venituri în avans
J. Capital şi rezerve
I. Capital subscris
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
V. Profitul sau pierderea reportat (ă)
VI. Profitul sau pierderea exerciţiului financiar
Capitaluri proprii

1.2.2 Contul de profit şi pierdere, indicator de performanţă

Directiva a IV-a a CEE prevede pentru asigurarea imaginii fidele a întreprinderii scheme obligatorii pentru stabilirea bilanţului şi contului de
profit şi pierdere, fixarea conţinutului minimal al anexei şi al raportului de gestiune. Conform Directivei a IV-a, conturile anuale trebuie să dea o imagine
fidelă a patrimoniului, a situaţiei financiare şi a rezultatelor întreprinderii.
1.2.3 Situaţia fluxurilor de numerar
Fluxurile de numerar sunt intrările sau ieşirile de numerar sau echivalente de numerar ale acestuia. Fluxurile de numerar exclud mişcările între
elemente care constituie numerar sau echivalente de numerar, deoarece aceste componente fac parte din gestiunea numerarului unei întreprinderi.
Numerarul se referă la disponibilităţile băneşti existente în casierie sau în conturile bancare, (inclusiv sub formă de acreditive), precum şi la
elementele asimilate lor: valori de încasat, avansuri de trezorerie.
Echivalentele de numerar7 sunt investiţii financiare pe termen scurt extrem de lichide (perioadă mai mică de 3 luni), care sunt uşor convertibile
în sume cunoscute de numerar şi care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii. Ele sunt păstrate pentru îndeplinirea angajamentelor pe
termen scurt şi nu pentru alte scopuri.

7
Suciu G., Analiză economico-financiară, Editura Infomarket, Braşov, 2009, pag. 155
 Trezoreria unei întreprinderi reprezintă fluxurile de încasări şi plăţi care se derulează în cadrul întreprinderii într-o anumită perioadă de timp,
respectiv fluxul de diferenţe dintre încasările şi plăţile efectuate de întreprindere.
Situaţia fluxurilor de numerar (trezorerie) este o componentă obligatorie conform Ordinului MFP nr. 3055/2009, pentru entităţile mari şi
opţională pentru întreprinderile mici şi mijlocii, permiţând o analiză dinamică a echilibrului financiar a celor 3 activităţi: de exploatare, investiţii şi
finanţare.
1.2.4 Situaţia modificărilor capitalului propriu
Situaţia modificării capitalurilor proprii reprezintă detaliat toate variaţiile pe care le-au suferit capitalurile proprii între momentul de început şi cel de
sfârşit al exerciţiului financiar, permiţând analiza capacităţii de menţinere a capitalului şi rezultatul final (profitul sau pierderea).8
Modificările în capitalul propriu al întreprinderii între două date ale bilanţului reflectă creşterea sau reducerea activului net sau a avuţiei în cursul
perioadei, în baza principiilor particulare de evaluare adoptate şi prezentate în situaţiile financiare.
1.2.5 Notele explicative la situaţiile financiare anuale
Notele explicative prezintă informaţii despre bazele de întocmire a situaţiilor financiare şi politicilor contabile adoptate, completează şi detaliază toate
informaţiile prezentate în celelalte documente de raportare financiară şi prezintă, narativ sau prin tabele de analiză, situaţii şi indicatori care nu sunt
prezentate în altă parte.9
OMFP nr. 3055/2005 prezintă structura următoarelor note explicative:
Nota 1 „Active imobilizate”, detaliază variaţia în timp a valorilor brute şi a deprecierilor;
Nota 2 „Provizioane” detaliază variaţia naturii provizionului;
Nota 3 „Repartizarea profitului” arată cum este repartizat profitul pe destinaţii;
Nota 4 „Analiza rezultatului din exploatare” prezintă modul de obţinere a rezultatului din
exploatare după destinaţii;
Nota 5 „Situaţia creanţelor şi datoriilor”, clasificate după lichiditate şi exigibilitate;
Nota 6 „Principii, politici şi metode contabile” cuprinde abateri şi modificări de la
reglementările naţionale, cu menţionarea naturii şi motivelor, tratamentele contabile
alternative, bază de evaluare, ajustări, influenţă asupra rezultatului;
Nota 7 „Participaţii şi surse de finanţare” detaliază capitalul social şi tipurile de titluri emise;
Nota 8 „Informaţii privind salariaţii şi membrii organelor de administraţie, conducere”
cuprinde detalii despre număr mediu salariaţi, credite acordate, avansuri, salarii plătite,
8
Petrescu, S., Analiză şi diagnostic financiar-contabil, CECCAR, Bucureşti, 2006, pag. 21
9
Petrescu S., Analiză şi diagnostic financiar-contabil, CECCAR, Bucureşti, 2006, pag. 22
 asigurări sociale, contribuţii la pensii;
Nota 9 „Analiza principalilor indicatori economico-financiari” cuprinde prezentarea unor
indicatori de lichiditate, risc, profitabilitate, indicatori de activitate);
Nota 10 „Alte informaţii” se referă la prezentarea întreprinderii, cifra de afaceri, relaţiile cu
celelalte întreprinderi din cadrul grupului.
1.2.6 Raportul administratorilor
Consiliul de administraţie (asociatul) pentru fiecare exerciţiu financiar elaborează un raport care cuprinde cel puţin o prezentare fidelă a dezvoltării şi
performanţei activităţii entităţii şi a poziţiei sale financiare, împreună cu o descriere a principalelor riscuri şi incertitudini cu care se confruntă. În raportul
administratorilor se va face o referire şi la controlul intern al entităţii. Raportul va conţine şi informaţii despre10:
 evenimente importante apărute după sfârşitul exerciţiului financiar;
 dezvoltarea previzibilă a entităţii;
 activităţi din domeniul cercetării şi dezvoltării;
 informaţii privind achiziţiile propriilor acţiuni;
 existenţa de sucursale ale entităţii;
 utilizarea de către entitate a instrumentelor financiare.

2.2. Intocmirea si prezentarea situatiilor financiare la SC ENID IMPEX SRL – studiu de caz
2.2.1 Prezentarea societăţii ENID IMPEX SRL
Societatea comerciala ENID IMPEX SRL s-a infiintat in data de 6 decembrie 1994 si este persoana juridica romana care isi desfasoara activitatea in
conformitate cu dispozitiile legii privind societatiile comerciale si cu dipozitiile legislatiei romane ce-i sunt aplicabile , precum si cu prevederile
statutului si ale contractului de societate .
Societatea comerciala ENID IMPEX SRL este constituita sub forma unei societati cu raspundere limitata .In toate actele , facturile , anunturile publicitare
si alte documente emanand de la societate, se va indica in mod obligatoriu denumirea societatii , urmata de cuvintele `` SRL``, capitalul social, sediul si
numarul de ordine din registrul comertului.
Sediul societatii este in Romania , oras Bucuresti , sos.N.Titulescu , nr.163, durata de functionare a societatii fiind nelimitata.

Obiectul de activitate al societatii este:

 Import-export de produse industriale , agro-alimentare si mestesugaresti , comercializarea acestora si intermedierea unor asemenea operatiuni
10
Ordinul ministrului finanţelor nr. 3055/2009, pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, MO nr. 766 din 10.11.2009, punctul 305
  Comert intern cu produse industriale , agroalimentare si mestesugaresti
 Productie de mobilier si alte produse din lemn
 Prestari servicii in domeniul turismului , de agrement –baruri, cluburi, alimentatie public

Avem satisfactia de a fi pionerii lansarii cu succes pe piata romaneasca a unor materiale pentru izolatii care in zilele noastre au devenit materiale de uz
curent.
In perioada actuala, domeniul izolatiilor este in stadiul de consolidare. Tendinta dominanta este de a se realiza “economie” la materiale, cantitativ si
calitativ. Nu este suficient de serios apreciata economia reala, pe termen lung, obtinuta printr-o izolatie corespunzatoare. Suntem increzatori ca
materialele pentru izolatii in constructii si instalatii isi vor dovedi utilitatea si eficienta in timp, iar cei implicati in acest domeniu vor aborda cu interes
crescut necesitatea de a utiliza produse corespunzatoare, performante atit in constructiile noi cit si reabilitarea cladirilor vechi.

Un aspect important care trebuie luat in considerare este de natura ecologica; consumul mai mic de energie contribuie la reducerea poluarii, care este o
importanta problema a zilelor noastre, indelung si serios dezbatuta pe plan mondial.

Venim in intampinarea clientilor cu solutii eficiente pentru termofonoizolatii si hidroizolatii la constructii civile si industriale precum si la instalatii
tehnologice, bazate pe urmatoarele categorii de produse:
 vata de sticla
 • vata bazaltica
 polistiren extrudat
 polistiren expandat
 membrane bituminoase
 sindrila bituminoasa
 placi ondulate bituminoase
 tubulatura flexibila si placi din cauciuc elastomeric si polietilena expandata pentru izolatii tehnologic
 accesorii pentru montarea categoriilor de produse enumerate mai sus

Echipa de vanzari sta la dispozitie cu informatii si caracteristici tehnice referitoare la intreaga gama de produse precum si la modul de punere in opera.
Principiul nostru de referinta este sa oferim clientilor nostrii produse de buna calitate. Suntem convinsi ca aceasta este o obligatie pentru a fi competitiv
pe termen lung. Oferta noastra cuprinde produse realizate sub marci de renume recunoscute pe plan mondial fiind, prin numele lor, o dovada a calitatii.

Servicii

Oferim beneficiarilor nostrii o gama de produse termo-fono-hidroizolatoare avind marca furnizorilor celor mai cunsocuti in domeniu.

Produsele sunt atât materiale si sisteme constructive uzuale, accesibile si competitive, cit si produse speciale cu aplicatii industriale.

Pachetul de produse oferit de ENID este completat cu o gama diversa de accesorii in domeniu.

Echipa de vanzari sta la dispoziţie prin consiliere cu privire la alegerea produsului dorit, calculul necesarului de materiale si prin îndrumări tehnice pentru
aplicarea corecta a acestora.

Oferta ENID include servicii de aprovizionare prompte, transportul efectuat in timpul cel mai scurt, oferit gratuit de noi, fiind dovada seriozitatii cu care
privim afacerile beneficiarilor nostrii.
Realizari

Va informam ca in decursul timpului firma a participat prin produsele si serviciile noastre, intr-o masura mai mica sau mai mare, la realizarea unor
obiective de amploare in domeniul constructiilor, lucrari reprezentative pentru activitatea desfasurată pana in prezent. Va vom prezenta in cele ce
urmeaza cateva din cele mai importante proiecte:

 Centrul comercial Bucuresti Mall

 Sediul BRD Dorobanti
 Sediul BRD Victoriei
 Hotel Howard Jonson – Bucuresti
 Hipermarketul Cora – Bucuresti
 Centrul financiar IRIDE – Bucuresti
 Magazinele Bricostore – Bucuresti
 Hotelul Oxford – Constanta
  Hala in incinta Aeroportului International Otopeni
 Sediul CONNEX Aviatorilor – Bucuresti
 Centrul comercial Mall Romania - Bd Timisoara – Bucuresti

De asemenea, printre proiectele la care am participat se numara si unitati de productie care necesita izolatii rezistente in conditii speciale de umiditate si
temperatura. In aceasta categorie am putea include Fabrica de Bere - Buzau apartinand Companiei de Bere Romania, o serie de unitati de productie in
industria laptelui, hale industriale precum si lucrari desfasurate in cadrul santierelor navale Galati si Constanta.
Organigrama societatii se prezinta astfel:

AGA

Director general Auditor

Director tehnic Director economic

DirectorSector
comercial Sector
Resurse Financiar
Umane .
Contab.
Compartim Serv.
Sector Aproviz- Oficiul
Oficiul de
Desfacere Personal Financiar Facturari
Calcul

Compartim. Salarizare Serv Control

Desfacere Contabili Financ.
Aproviz.
tate. intern

Serviciul
Transport
 Comerţ

Marketing

Administrativ

Paza

Capitalul social al societatii este de 200 lei si s-a constituit prin aportul partilor in numerar in urmatoarea proportie:
 Mihaela Stefanescu - 50% adica suma de 100 lei pentru care ii revin 10 parti sociale
 Stanca Vass Geza -- 50% adica suma de 100 lei pentru care ii revin 10 parti sociale
Aportul de capital social in lei al asociatilor a fost depus in contul curent deschis la Banca Transilvania – sucursala Lipscani pe numele si la dispozitia
societatii.

Partile sociale pot fi transmise intre actionarii, iar transmiterea lor catre persoane din afara societatii este permisa numai daca a fost aprobata de asociati ,
reprezentand cel putin ¾ din capitalul social.Transmiterea partilor sociale trebuie inscrisa in registrul comertului si in registrul de asociati ai societatii .
Administratorul va elibera , la cerere , un certificat constatator al drepturilor asupra partilor sociale cu mentiunea ca nu poate servi pentru transmiterea
drepturilor , sub sanctiunea nulitatii transmiterii.

Societatea are deschise conturi bancare la Banca Transilvania si la Unicredit Romania , prin care se efectueaza incasarile si platile in lei si valuta .

Situaţiile financiare anuale pentru anii 2004, 2005, 2006

 2004 2005 2006
A Active imobilizate
Imobilizări necorporale 4,787 3,841 5,453
Imobilizări corporale 1,327,55 2,582,33 4,058,40
5 0 6
Imobilizări financiare 3,000 3,000
TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE 1,332,34 2,589,17 4,066,85
2 1 9
B Active circulante
Stocuri 2,884,82 2,336,28 5,152,30
1 0 1 1
Creante 2,355,70 2,718,38 3,793,70
2 4 1 7
3 Investitii financiare pe termen scurt
4 Casa si conturi la banci 146,475 183,926 188,230
TOTAL ACTIVE CIRCULANTE 5,386,99 5,238,58 9,134,23
9 8 8
C Cheltuieli in avans
Datorii ce tb plătite pana la 1 an 4,920,01 4,801,45 8,240,53
D 7 4 1
Active circulante nete/Datorii curente 466,982 437,134 893,707
E nete
Total Active - Datorii Curente 1,799,32 3,026,30 4,960,56
F 4 5 6
G Datorii ce tb plătite dupa la 1 an 741,176
H Provizioane
 I Venituri in avans
J Capital si rezerve
1 Capital subscris si vărsat 200 200 200
2 Prime de capital 86,947 86,947 86,947
3 Rezerve sin reevaluare
4 Rezerve
Profit sau pierdere reportat 1,357,25
5 3
Profit sau pierdere exerc financiar 1,712,17 2,939,15 2,774,99
6 7 8 0
Capitaluri proprii 1,799,32 3,026,30 4,219,39
4 5 0

2.2.2 Analiza structurii patrimoniale

Analiza structurii activului

Ratele de structura ale activului sunt influentate de urmatoarele categorii de factori:

- factori tehnici – specificul activitatii derulate influenteaza in mod semnificativ structura activului unei intreprinderi
- factori economici si juridici

Principalele rate ale structurii activului sunt:

a) Rata activelor imobilizate = Active imobilizate x 100

Total Activ

Acesta rata masoara importanta relativa a activelor pe termen lung in totalul activelor intreprinderii si permite aprecierea flexibilitatii finanicare a firmei in
masura in care evidentiaza componenta de capital investit in active fixe.
Specificatie 2004 2005 2006
Active imobilizate 19.83 33.08 30.85
Se observa ponderea mare a ratei imobilizarilor corporale in totalul ratei activelor imobilizate
a)necorporale 0.07 0.05 0.08
deoarece in cadrul societatii exista valori mari la terenuri , echipamente de productie , masini
b)corporale 19.76 32.99 30.74 pentru distributia marfurilor .
c)financiare 0.00 0.04 0.02
b) Rata activelor circulante = Active circulante x 100
Total Active

Aceasta rata reflecta ponderea activelor circulante in totalul activelor societatii , fiind o masura a flexibilitatii financiare , care evidentiaza importanta
relativa a activelor usor de transformat in bani.

Specificatie 2004 2005 2006

Rata stocurilor 42.93 29.85 39.03
Rata creantelor comerciale 35.06 34.73 28.74
Rata disponibilitatilor 2.18 1.39 1.43

Rata stocurilor = are un nivel ridicat deoarece societatea vinde marfuri si are in acest sens stocuri mari de marfuri ; se observa ca in anul 2004 indicele
era mare in comparatie cu anul 2006 si 2005 cand era mai mic.

Rata creantelor comerciale = evidentiaza importanta portofoliului de creante comerciale in patrimoniul societatii ; se observa ca acesta a scazut in
fiecare an fata de anul precedent ceea ce e un lucru pozitiv in politica de vanzari a societatii , a scazut perioada de efectuare a platilor de catre clienti .

Rata disponibilitatilor = reprezinta o masura a lichiditatii interne a intreprinderii

Observam ca rata se incadreaza in procentul de 1-2% care arata un nivel optim al acestui indicator, el variaza in functie de disponibilul existent la un
momemnt dat in firma.

Analiza structurii surselor de finantare

Principalele rate de structura ale surselor de finanţare sunt:

a) Rata stabilitatii finanicare= Capital permanent x100

Total Pasiv

Specificatie 2004 2005 2006

Rata stabilitatii finanicare 26.78 38.66 37.58
Aceasta rata evidentiaza importanta relativa a surselor de finantare pe termen lung si trebuie corelat cu marimea activelor pe termen lung.

b) Rata autonomiei globale = Capital propriu x100

Total Pasiv

Specificatie 2004 2005 2006

Rata autonomiei globale 26.78 38.66 31.96

Aprecierea generala este ca un nivel de peste 33% reprezinta o situatie de normalitate , insa trebuie tinut seama si de faptul ca indicatorul este
influentat sensibil de specificul firmei si de politica financiara promovata de management.

c) Rata datoriilor pe termen scurt = Datorii pe termen scurt x 100

Total Pasiv

Specificatie 2004 2005 2006

Rata datoriilor pe termen
scurt 73.22 61.34 62.42
Rata masoara ponderea datoriilor exigibile pe termen scurt in totalul activelor si trebuie corelat cu rata activelor circulante pentru a evidentia gradul de
echilibru financiar pe termen scurt ; se observa o pondere insemnata a indicatorul .

d) Rata datoriilor totale = Datorii totale x100

 Total Pasiv

Specificatie 2004 2005 2006

Rata datoriilor totale 73.22 61.34 68.04

Indicatorul măsoară importanta relativa a datoriilor indiferent de perioada de exigibilitate .

Analiza activului net

Activul net reprezinta interesul rezidual al proprietarilor in activele intreprinderii dupa deducerea tuturor datoriilor sale, fiind asimilat avutiei acestora ca
urmare a alocarii si implicarii capitalurilor in activitatea sa.
Activul net= Active Totale- Datorii Totale

Specificaţie 2004 2005 2006

Activul net 1,799,324 3,026,305 4,219,390

Evolutia activului net se poate explica prin compararea dinamicii activelor totale cu cea a datoriilor totale , precum si prin modificarile intervenite in
structura acestora.
Se observa o crestere a activului net de la un exercitiu financiar la altul , ceea ce e un lucru pozitiv in activitatea firmei deoarece nu este nevoie de
aporturi noi din partea actionarilor , nu se apeleaza la diverse alte surse de financiare in functie de costul , accesul si disponibilitatea acestora generand
astfel efecte directe asupra partimoniului net.

Analiza corelatiei dintre fondul de rulment, nevoia de fond de rulment si trezorerie neta

Fondul de rulment patrimonial

Fondul de rulment patrimonial exprima lichiditatea întreprinderii pe termen scurt

FR= Capitaluri permanente- Active imobilizate
Sau
FR= Active circulante- Datorii pe termen scurt
 Specificaţie 2004 2005 2006
Fondul de rulment 466,982 437,134 893,707
Se observa o creştere a fondului de rulment in anul 2006 ceea ce e un lucru pozitiv pentru buna desfăşurare a activitatii societatii, el va finanta activele
circulante

Fondul de rulment patrimonial poate fi privit, prin prisma surselor de finanţare ca :

a) Fond de rulment propriu = Capitaluri proprii - Active imobilizate

Specificaţie 2004 2005 2006

Fondul de rulment
propriu 466,982 437,134 152,531

b) Fond de rulment împrumutat = Datorii pe termen lung

Specificaţie 2004 2005 2006

Fondul de rulment împrumutat 0 0 741,176

Nevoia de fond de rulment

Nevoia de fond de rulment reprezintă acea parte a activelor circulante care trebuie finanţate pe seama fondului de rulment

NFR = (Active circulante - Disponibilităţi – Investiţii financiare) - Obligaţii pe termen scurt

Sau
NFR = (Stocuri + Creanţe)-(Datorii pe termen scurt –Credite pe termen scurt)

Specificaţie 2004 2005 2006

705,47
Nevoia de fond de rulment 320,507 253,208 7
Trezoreria netă

Trezoreria netă reprezintă indicatorul care pune in corelaţie fondul de rulment cu necesarul de fond de rulment si exprima :
- daca este pozitiva exprima excedentul de numerar la sfârşitul unui exerciţiu financiar
- daca este negativă exprimă nevoia de numerar la finalul unui exerciţiu , acoperita pe seama creditelor de trezorerie ( pe termen scurt)

TN= FRNG- NFR

Specificaţie 2004 2005 2006

Trezoreria neta 146,475 183,926 188,230

Se observa o trezorerie neta pozitiva si de la un exerciţiu financiar la altul are valori mai mari , ceea ce e un lucru pozitiv pentru firma explicate prin
aceea ca resursele stabile constituite sunt suficiente pentru acoperirea necesarului de finanţat aferent activităţilor de exploatare şi în afara exploatării,
nefiind necesar sa se apeleze la credite bancare pe termen scurt.
2.2.3 Analiza lichidităţii si solvabilităţii
Lichiditatea

Reprezintă :
 abilitatea unui activ de a fi transformat in bani rapid si cu o pierdere minima de valoare (lichiditate externa)
 abilitatea unei întreprinderi de a-si onora la scadenta obligaţiile de plata asumate pe seama activelor curente(lichiditate interna)

Solvabilitatea reprezintă capacitatea unei întreprinderi de a – si acoperi datoriile totale.

Principalele rate de lichiditate si solvabilitate sunt:

a) Rata lichidităţii curente (generala) = Active curente

Datorii curente(pe termen scurt)

Specificaţie 2004 2005 2006

Rata lichidităţii curente 1.09 1.09 1.11
Se observa o creştere a ratei lichidităţii curente ceea ce reprezintă ca societatea poate onora obligaţiile scadente pe termen scurt.

b) Rata lichidităţii intermediare( rapida, redusa) = Active curente - Stocuri

Datorii curente

Specificaţie 2004 2005 2006

Rata lichidităţii rapide 0.51 0.60 0.48

Aceasta rata financiara măsoară câte unităţi monetare de active aproape lichide revin la o unitate monetara de datorii pe termen scurt.
Se observa o creştere si o descreştere a ratei in cele trei exerciţii financiare , iar in anul 2006 nivelul ratei este mai mic de 0.5 si evidenţiază ca firma
poate avea probleme de onorare a plaţilor scadente, se impune o politica riguroasa la nivelul managementului .

c) Rata lichidităţii la vedere = Disponibil + Investiţii financiare pe termen scurt

Datorii curente

Specificaţie 2004 2005 2006

Rata lichidităţii la
vedere 0.03 0.04 0.02

d) Rata solvabilităţii generale = Activ Total

Datorii Totale

Specificaţie 2004 2005 2006

Rata solvabilităţii generale 1.37 1.63 1.47

Valoarea minima a ratei solvabilităţii globale se considera 1,4 , iar in cazul in care este mai mica decât 1 , firma este insolvabila.

Se observa ca firma are o rata de solvabilitate in preajma indicelui de 1,4 ceea ce e un lucru pozitiv , nu se pune problema ca firma sa fie insolvabila.

e) Rata solvabilităţii patrimoniale = Capital propriu

Cap. propriu + Credite bancare
 Specificaţie 2004 2005 2006
Rata solvabilităţii
patrimoniale 1.00 1.00 0.68

Rata solvabilităţii patrimoniale are un nivel bun deoarece depăşeşte valoarea de 0,5 , nu exista un risc pentru finanţatorii societăţii.

Analiza echilibrului economico-finaniciar prin metoda ratelor

Echilibrul economico-financiar este asigurat de un ansamblu de corelaţii ce se formează in procesul de rotaţie a capitalului.
Principalele rate financiare utilizate sunt:

Ratele de îndatorare (patrimoniale)

a) Rata de îndatorare a capitalului propriu = Total Datorii pe termen lung

Capitalul propriu

Specificaţie 2004 2005 2006

Rata de îndatorare a capitalului
propriu 0.00 0.00 0.18

b) Rata globala de îndatorare =Total Datorii

Total Active

Specificaţie 2004 2005 2006

Rata globala de îndatorare 0.73 0.61 0.68

Se observa o rata de îndatorare scăzută ceea ce e un lucru pozitiv pentru firma , nu exista risc financiar mare , iar investitorii sunt de acord sa accepte
un risc financiar mai ridicat daca riscul operaţional al firmei este redus.
Alte rate de echilibru economico-financiar

a) Rata de autofinanţare a activelor = Capital propriu x100

Active totale

Specificaţie 2004 2005 2006

Rata de autofinanţare a activelor 26.78 38.66 31.96

b) Rata de finanţare a imobilizărilor prin capital propriu = Capital propriu x100

Active imobilizate

Specificaţie 2004 2005 2006

Rata de finanţare a imobilizărilor prin 103.75

capital propriu 135.05 116.88

c) Rata autonomiei financiare = Capital propriu x100

Capital permanent

Specificaţie 2004 2005 2006

Rata autonomiei financiare 100.00 100.00 85.06

REZULTATE FINANCIARE

Nr. crt Indicatori 2004 2005 2006

1 Venituri totale din care: 21.276.808 26.487.408 30.538.388
1.1 Venituri din exploatare 21.081.193 26.147.903 30.189.223
1.2 Venituri financiare 195.615 339.505 349.165
2 Cheltuieli totale din care: 18.996.031 22.982.000 27.232.262
2.1 Cheltuieli din exploatare 18.897.922 22.775.475 26.960.953
2.2 Cheltuieli financiare 98.109 206.525 271.309
3 Profit brut 2.280.777 3.505.408 3.306.126
4 Impozit profit 568.600 566.250 531.136
5 Profit net 1.712.177 2.939.158 2.774.990
6 CA 21.081.193 26.147.122 30.184.972
Evoluţia principalilor indicatori ai rezultatelor financiare pentru perioada 2004-2006 sintetic se prezintă astfel :

Indicatori 2005-2004 2006-2005

% %
Venituri totale 124 115
Cheltuieli totale 121 118
Profit brut 153 94
Impozit profit 99 94
Profit net 172 94

Se observă o creștere a veniturilor  fiecărui  an față de anul precedent, ceea ce a dus și la o creștere a cifrei de afaceri  și implicit la întărirea poziției
financiare pe care firma o are pe piață de desfacere din țară.
Cheltuielile efectuate pentru realizarea veniturilor  se încadrează în limitele normale cu specificația că în anul 2006 cheltuielile financiare au fost mai
mari datorită  dobânzilor aferente creditelor luate de la bănci pentru dezvoltarea  afacerii, ceea ce a dus la scăderea profitului .
 
La închiderea exercițiului anului financiar 2006 la SC CAMPANIMPEX SRL  elementele de activ și de pasiv de natură datoriilor s-au evaluat și se
reflectă în situațiile financiare întocmite  la valoarea de intrare , respectiv valoarea contabila pusă de acord cu rezultatele inventarierii.
 
Astfel:
Ø  la inventariere s-au constatat minusuri neimputabile la stocurile de marfă în valoare de 6.131 lei
Ø  pentru stocurile de marfă constate lipsa la inventar s-a colectat  TVA în valoare de 1.164 lei
 
Aceste sume au fost trecute că cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului pe profit conform prevederilor Codului fiscal
 
Ø  pentru clienți s-au luat confirmări de sold iar pentru clienții răi platnici nu s-au constituit ajustări pentru depreciere deoarece managementul
societății dorește recuperarea creanțelor fără a se constitui ajustări
 
Ø  soldul la bănci existent în moneda străînă (dolari și euro) au fost evaluate la cursurile comunicate  de BNR pentru dată de 31.12.2006  și s-a 
înregistrat o cheltuiala din diferențele de curs valutar în valoare de 3.688 lei
 
Ø  pentru diponibilitatile existente la bănci s-au confruntat extrasele de cont din dată de 31.12.2006 cu soldul existent în fișa de cont și balanță de
verificare- nu au existat  diferențe
Ø   pentru furnizori s-au confruntat confirmările de sold cu evidență analitică a societății – nu au existat diferențe
 
Ø  pentru furnizorii externi s-a procedat la reevaluarea datoriilor în valută la cursul BNR rezultând un venit din diferențele de curs valutar în valoare
de 153.914 lei
 
Evaluarea  imobilizărilor se efectuează la valoarea lor rămasă neamortizată, cu excepția celor constatate că fiind depreciate, care se vor evalua la valoarea
lor actuală. În cazul imobilizărilor corporale, corectarea valorii contabile a acestora și aducerea lor la nivelul valorii de inventar înscrise în listele de
inventariere se face fie prin înregistarea unei amortizări  excepționale, în cazul în care se constată o depreciere ireversibilă , fie prin constituirea unor
ajustări în cazul în care se constată o depreciere relativă a acestora că urmare a unor cauze cum sunt : apariția unei uzuri morale de care nu s-a ținut seama
cu ocazia amortizării ; supraevaluarea imobilizărilor corporale , prin aplicarea unor coeficienți neadecvati cu ocazia reevaluării lor ; lipsa de utilitate a
acestora în momentul inventarierii ; alte cauze care determina o valoare actuală mai scăzută a imobilizărilor corporale decât valoarea cu care acestea
figurează în contabilitate.
Astfel în cazul constituirii ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor , acestea vor apărea în situațiile financiare cu o valoare mai mică , valoare ce
reflectă realitatea.
 
Stocurile trebuie evaluate cu respectarea principiului permanentei metodelor, la cea mai mică valoare dintre cost și valoarea realizabilă netă. Dacă
valoarea realizabilă netă a unui activ circulant este mai mică decât costul de achiziție sau costul de producție , atunci acea valoare realizabilă netă
corespunzătoare activului circulant este cea care trebuie prezentată în situațiile financiare, respective valoarea activului mai puțîn ajustarea pentru
depreciere constituită.
Astfel în cazul constituirii de ajustări pentru deprecierea activelor circulante :
-          pentru stocuri – cheltuiala constiuita pentru ajustări va duce la o scădere a profitului brut și la o creștere a impozitului pe profit, această
cheltuiala fiind considerată nedeductibilă din punct de vedere fiscal, iar în bilanț stocurile vor apărea la valoarea realizabilă netă  că diferența
între valoarea de intare și ajustarea constituită.Valoarea care trebuie înscrisă în bilanț va fi determinată prin utilizarea metodei FIFO.
-          pentru clienți - dacă se constată o depreciere se va constitui o ajustare, iar această ajustare va avea aceleași influențe că și în cazul
constituirii ajustărilor pentru deprecierea stocurilor
 
În cazul constituirii de provizioane pentru riscuri și cheltuieli acestea vor duce la scăderea profitului impozabil aferent exercițiului financiar în care s-au
constituit  reflectând fidel situația  financiară a societății.
 
La reevaluarea datoriilor în valută la cursul de schimb de la dată închiderii exercițiului financiar, acestea pot genera venituri din diferențe de curs valutar
atunci când cursul de schimb de la dată închiderii exercițiului financiar este mai mic decât cursul la care au fost înregistrate datoriile astfel influențând în
mod pozitiv, al creșterii profitului impozabil ; în schimb dacă cursul de la dată închiderii exercițiului este mai mare decât cursul la care au fost înregistrate
în contabilitate datoriile , va genera o cheltuiala cu diferențele de curs valutar care va influență în mod negativ – o scădere  a profitului impozabil al
exercițiului financiar. 
 
Pentru un sistem contabil modern sunt necesare următoarele caracteristici principale :
-          informații financiare conforme cu normele internaționale
-          trebuie să existe informații de gestiune după funcție
-          o structura a conturilor standardizată la care se adaugă un nomenclator standardizat foarte bine adaptat în țările de tranziție
-          trebuie să fie produse informații fiscale conform normelor și statisticii naționale.
Fără a pierde din suplețe, un tablou de trecere între rezultatul contabil și cel fiscal trebuie să permită autorităților fiscale să se sprijine pe documente
fiscale conform normelor emise de sistemul contabil. Pornind de la aceste documente standardizate, organismele statistice pot să extragă informațiile
necesare pentru elaborarea unor agregate fiabile.