Biletul nr.

9
1. Planificarea activității CSP pe compartimentul igiena muncii. Tipurile de plan.
2. Regulamentul cu privire la supravegherea de stat a sănătății publice.
3. Biochimia și energetica contracției musculare.
4. Măsurile de prevenție a stării de oboseală și sporire a capacității de muncă.
5. Bolile profesionale induse de zgomot.
6. Principiile de organizare a sistemelor de ventilație industrială.
7. Măsurile de asanate a mediului ocupațional și prevenție a efectelor adverse pe starea de
sănătate a lucrătorilor expuși profesional la vibrație industrială.
8. Analiza și evaluarea stării de sănătate a muncitorilor după datele morbidității cu incapacitate
temporară de muncă.

RASPUNSURI
5. Bolile profesionale induse de zgomot.
Dereglari ale sistemului SNC (scaderea atentii,scaderea capacitatii de munca, scaderea memoriei)
Dereglari asupra sistemului circulator ( durerii in reg. Inimii, dereglari circulatiei sangvine in capilare)
Dereglari proceselor metabolice(hiperglobulinemie, hiperglicemie)
Dereglari asupra tractului gastro-intestinal (dureri in reg. epigastrala, pirozis, inapetenta)
Aparatul auditiv (pot fi lezate toate 3 sectore, inclusive timpanul, si apare hipoacuzia acuta)

6. Principiile de organizare a sistemelor de ventilație industrială.

Poate fi naturala si mecanica

Naturala – aerisirea incaperilor pe contul factorilor motrici ai presiunei termice si vantul
Mecanica – realizarea schimblui de aer conditionat de un ventilator

Organizarea dupa spatriul supus ventilarii

1. Generala- ventilarea intregii incaperi
2. Partiala- se ventileaza o partea incaperii
3. Locala-ventilarea zonei de lucru
4. Combinata – intro incaperile sunt 2 sau mai multe tipuri de vintilare

Dupa modul de introducere

Ventilatie de aspiratie (cu preluarea fortata a aerlui)

De refulare (aportul aerul curat in incaperi)

Mixt(de aspiratie si refulare)

3.Biochimia și energetica contracției musculare.

Fibrele musculare striate au proprietatea de a transforma energia chimica in mecanica.

Reactiile biochimice principale, in timpul contractiei musculare, au loc la nivel celular cu participarea
unor enzime specifice, in 2 faze:

1. faza anaeroba (reactiile biochimice se petrec fara O2):

 faza de scindare ATP - energie- la fiecare g de acid fosforic se elibereaza 12 kcal, iar muschiul se
scurteaza, adica creste tonului muscular
 faza de resinteza ATP din ADP si creatininfosfat - reactia de scindare a ac. creatininfosfat in
creatinina e insotita de eliberearea energiei, о parte care se utilizeaza ca energie (contractia
musculara), iar o parte se duce la sinteza ATP
La fiecare g de molecula de ac. fosforic, rezultat din scindarea creatininfosfatului se elibereaza
11,5 kcal
Molecula de ac. fosforic rezultata din scindarea creatininfosfatului permite resinteza ATP.
Prefacut, ATP poate initia o noua contractie musculara

Rezervele de ATP si creatininfosfat sunt suficiente pentru 20 sec, dupa care e nevoie de o noua sursa
de energie

2. faza aeroba ( cu aport de O2 prin respiratie externa)

Se bazeaza pe reactia de oxidare a acidului lactic --- CO2+H2O

Cea mai mare parte din enerfie serveste la resinteza glicogenului din glucoza
Rezervele energetice sunt reprenetate de glicogenul muscular hepatic si de acizii grasi liberi
stocati intracelulari sau mobilizati din tesulul adipos

Mecanismul contractiei musculare e de natura moleculara, cu participarea actine, miozinei,

actinomiozinei si ionilor de Ca, avand loc alunecarea miofibrilelor.

Sunt 2 tipuri de fibre musculare:

 Cu contractie rapida, prin glicoliza anaeroba, sub controlul motoneuronului alfa 1 (50 %
din totalul fibrelor musculare)
 Cu contractie lenta, prin fosforilare oxidativa, sub controlul motoneuronului alfa 2 (25 %
din fibre)
 25 % din fibre sunt de tip intermediar
In realitate muschii sunt micsti, continand ambele tipuri de fibre, dar in proportii diferite.

5. Măsurile de prevenție a stării de oboseală și sporire a capacității de muncă.

Organizarea rationala a locului de munca include masuri ergonimice(asigurarea muncitorilor cu aprataj

in corespundere cu indecele antropometrice), masuri organizatorice ( organizarea pauzelor pentru
gimnastica, schimvarea pozitie corpului, stabilirea zonelor de de amplasare verticala si orizontala a
manevrelor) ,masuri de formare profesionala(indeplinirea lucrului in pozitia comoda a corpului)

Organizarea rationala a regimului de munca si odihna.

 7. Măsurile de asanate a mediului ocupațional și prevenție a efectelor adverse pe starea de
sănătate a lucrătorilor expuși profesional la vibrație industrială.

Masuri tehnologice

Automatizarea si mecanizarea proceselor tehnologice

Folosirea unor amortizoarea speciale

Perfectionarea tehnologiilor, implementarea in industrie a proceselor nevibratorii

Masuri organizatorice

Micsorarea timpului de contact cu vibratia, instruirea muncitorilor, pentru a fi trecuti la activitatile fara
vibratie, implementarea regimului de munca cu reaos de 5-10 minute dupa fiecare ora de lucru,
asigurearea muncitorilor cu camera de relaxare.

Masuri ergonomice.

Pentru trepidatiile cu frecventa de 2-20 Hz se iau masuri in faza de proiesct si la constructia vehiculelor,
perfectionarea scaunului si elementelor postului de conducere .

Masuri de protectie individuala

Utilizarea echipamnentului de protectie a membrelor superioare si infeioare, torace.

Purtarea imbracamintei calduroase in sezonul de iarna

Masuri legislative.

Trebuie sa ne referim la normativele Federatie Ruse «Производственная вибрация, вибрация в

помещениях жилых и общественных здании» CH 2.2.4/2.1.8.566-96, ratificate prin hotarirea
medicului-sef sanitar al RM in 06.08.2001.

Masuri medicale

Respectarea ordinului MS al RM nr 132 din 17.06.1996 «Cu privier la examenele medicale obligatorii la
angajare in munca si periodice ale lucratorilor care sunt supusi actiunii factorilor nocivi si nefavorabili»

8.Analiza și evaluarea stării de sănătate a muncitorilor după datele morbidității cu incapacitate

temporară de muncă.

Una din variate de analiza a morbiditatii consta in compararea nevelului morbiditatii din
interprindere cu cel pe tara, regiune, ramura cu media pe intreprindere. Indicii morbiditatii se
spudiaza in dinamica, calculandu-se valoarea medie a acestora pe perioada a cate 3 ani si se
determina indicii medii. Pentru determinarea veridicitatii diferentei indicilor dupa sectii,inerprinderi,
an,trimestru se folosesc multe metode, cea mai raspandita Stiudent,care cuprinde doua etape.

1. Calcularea erorii indicelui

2. Calcularea criteriului de veridicitate a diferentei indicilor.

2.Regulamentul cu privire la supravegherea de stat a sănătății publice

LEGE Nr. 10 din 03-02-2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice

Prezenta lege reglementează organizarea supravegherii de stat a sănătăţii publice, stabilind cerinţe
generale de sănătate publică, drepturile şi obligaţiile persoanelor fizice şi juridice şi modul de
organizare a sistemului de supraveghere de stat a sănătăţii publice.
 Scopul prezentei legi este asigurarea condiţiilor optime pentru realizarea maximă a potenţialului de
sănătate al fiecărui individ pe parcursul întregii vieţi prin efortul organizat al societăţii în vederea
prevenirii îmbolnăvirilor, protejării şi promovării sănătăţii populaţiei şi îmbunătăţirii calităţii vieţii.